Sunteți pe pagina 1din 24

GENERALITI I DEFINIIE

Termenul de reumatism vine de la cuvntul grecesc rheuma (scurgere) Guillaumme !"ill"u descria reumatismul ca " #"al$ caracteri%at$ &rin um'l$turi articulare trec$t"are (i m"#ile) care *salt$+ de la " articula,ie la alta I L Du-er includea &"liartrita reumat"id$ .n cadrul #"lil"r di'u%e ale ,esuturil"r c"n/unctive (i " clasi'ica ast'el0 1 &"liartrita reumat"id$ ser"&"%itiv$ 2 cu 'act"r reumat"id Ig34 5 &"liartrita reumat"id$ ser"negativ$ 2 '$r$ 'act"r reumat"id Ig34 6 7indr"mul Felt8 9 #"ala 7till a adultului :"liartrita reumat"id$) .ntlnit$ .n literatur$ (i su# numele de &"liartrita cr"nic$ ev"lutiv$) este " su'erin,$ caracteri%at$ de " in'lama,ie cr"nic$ in'iltrativ;&r"li'erativ$ a sin"vialei articulare Ea se e<&rim$ clinic &rin artrit$ &re%ent$ la mai multe articula,ii) de unde (i numele de &"liartrit$ :revalen,a #"lii este a&reciat$ a 'i .ntre =)6;5>) iar inciden,a ei varia%$ .ntre =)?;1)@>= &e an Ar'ul inciden,ei se .ntlne(te .n decadele a &atra (i a cincea ale vie,ii Femeile 'ac aceast$ #"al$ de 5;6 "ri mai des ca #$r#a,ii :"liatrita reumat"id$ 'ace &arte din gru&a reumatismel"r a#articulare 7&re de"se#ire de reumatismul articular acut) care *mu(c$ inima (i linge articula,iile+) &"liartrita reumat"id$ nu interesea%$ inima) dar *mu(c$ articula,iile+ (i cnd (i;a .m&lntat din,ii .n articula,ii nu le mai las$ &n$ la distrugerea l"r mai mult sau mai &u,in c"m&let$ Este cea mai invalidant$ dintre '"rmele de reumatism Definiie :"liartrita cr"nic$ ev"lutiv$ (denumit$ (i &"liartrit$ reumat"id$) este " #"al$ imun"in'lamat"rie) cr"nic$ (i &r"gresiv$) cu ev"lu,ie .ndelungat$ (i cu &usee acute) care a'ectea%$ cu &redilec,ie articula,iile mici ale e<tremit$,il"r (mem#rel"r) .n m"d simetric (i distructiv) cu m"di'ic$ri radi"l"gice (i "ste"&"r"%$ !"ala &"ate c"interesa virtual "ricare din ,esuturile c"n/unctive ale c"r&ului

ETIB:ATBGENIE

Eti"l"gia &"liartritei reumat"ide este necun"scut$) dar c"nce&,ia actual$ c"nsider$ c$ #"ala re%ult$ din interac,iunea a trei categ"rii de 'act"ri0 ereditatea) in'ec,ia (i aut"imunitatea A. Factorii ereditari Numer"ase studii e&idemi"l"gice au ar$tat c$ &"liartrita reumat"id$ este mai 'recvent$ &rintre rudele de snge ale &"liartriticil"r dect .n &"&ula,ia general$ Cn 'av"area 'a&tului c$ agregarea 'amilial$ a #"lii este dat$ de transmiterea unei &redis&"%i,ii ereditare (i nu de interven,ia un"r 'act"ri de mediu &ledea%$ d"u$ "#serva,ii0 a) :"liartrita reumat"id$ nu este mai 'recvent$ .n 'ratriile *lungi+ (.n care se &resu&une c$ 'act"rii de mediu s;ar ad$uga cel"r genetici)) dect .n cele *scurte+4 #) :"liartrita reumat"id$ este de 9)6 "ri mai 'recvent$ &rintre rudele de snge ale &"liartriticil"r dect la &artenerii l"r c"n/ugali B. Factorii infecioi Eti"l"gia in'ec,i"as$ a #"lii a '"st &eri"dic a'irmat$ (i in'irmat$ de;a lungul anil"r Numer"ase studii mai vecDi au .ncercat s$ 'urni%e%e date &entru im&licarea mic"&lasmel"r) di'ter"i%il"r) virusuril"r lente (i cDiar a &r"t"%"arel"r .n &"liartrita reumat"id$ Aceste (i;au &ierdut val"area su# im&actul m$suril"r severe de a .nl$tura c"ntaminarea de la#"rat"r (i .n 'a,a re&etatel"r e(ecuri &rivind re&r"ducti#ilitatea C. Autoimunitatea La &"liartrita reumat"id$ au '"st descri(i numer"(i antic"r&i reactivi 'a,$ de aut"antigene ca&a#ili s$ cree%e c"m&le<e imune circulante sau &re%ente numai la sediile in'lamat"rii) 'ie acestea articulare) 'ie sintetice E"nce&,ia actual$ c"nsider$ c$ .n aceast$ #"al$ aut"imunitatea este am"rsat$ de un e<"antigel (&"ate in'ec,i"s) care ac,i"nea%$ &e '"ndul unei D"me"sta%ii imune genetic alterate

ANATB3IE :ATBLBGIE

:rinci&ala le%iune .n &"liartrita reumat"id$ este " in'lama,iei a sin"vialei articula,iil"r diartr"diale 7in"vialei i se descriu trei caractere anat"m";&at"l"gice care c"nc"rd$ cu eta&e ev"lutive ale #"lii La .nce&ut) sin"vita este de ti& edemat"s cu interesare .n s&ecial a %"nel"r de la marginea cartila/ului articular (i cu e<udare intracavitar$ 7e descrie a&"i " &eri"ad$ in'iltrativ$ .n care calitatea (i cantitatea celulel"r se m"di'ic$ .n tim& :"linuclearele) care la .nce&ut sunt mai numer"ase) sunt .nl"cuite de lim'"cite care sunt .n s&ecial de ti& T Del&er Lim'"citele ! a&ar mai tr%iu (i num$rul l"r cre(te &r"gresiv Cn '"rma l"r secret"rie) &lasm"citar$ se &"t identi'ica intracit"&lasmatic m"lecule de IgG sau Ig3 Eelulele care in'iltrea%$ sin"viala se g$sesc distri#uite .n s&ecial &erivascular Cn 'a%ele avansate ale #"lii lim'"citele &"t 'i agl"merate) crend une"ri as&ect de '"licul lim'atic 7imultan cu 'en"menele descrise se marcDea%$ " su'erin,$ a vasel"r mici 7e "#serv$ distinc,ii ven"ase) "#struc,ii ca&ilare) arii de tr"m#"%e (i cDiar Dem"ragii &erivasculare Cn 'inal se &"t identi'ica de&"%ite e<tracelulare de Dem"siderin$ Cn acela(i tim&) sin"viala se .ngr"a($ &rin multi&licarea straturil"r celulare (i se e<tinde .n su&ra'a,$ :"t a&$rea ulcera,ii (i deta($ri de mici 'ragmente .n cavitatea articular$ Fundul ulcera,iil"r este ac"&erit de 'i#rin$ De%v"ltarea ,esutului de granula,ie semni'ic$ .ngr"(area sin"vialei) &r"li'erarea vascular$ (i a&ari,ia (i .nmul,irea 'i#r"#la(til"r 7u'erin,a cartila/ului este c"nsecutiv$ in'lama,iei sin"viale (i a&are " dat$ cu de%v"ltarea &anusului E"ndr"citele su&er'iciale sunt necr"%ate (i se marcDea%$ c"ndr"li%a cu su#,ierea (i 'isurarea cartila/ului Cn "s se descriu %"ne de "ste"%$ cDistic$ su#c"ndral$ (i "ste"&"r"%$ di'u%$ Le%iunile e<traarticulare se .ntlnesc rar N"dulii reumat"i%i a&ar la " cincime dintre #"lnavi Ei &re%int$ " arie central$ de necr"%$ cu resturi celulare) 'i#re de reticulin$ (i c"lagen Cn /ur sunt celule gigante multinucleate (i 'i#r"#la(ti) distri#uite .n &alisad$) iar &eri'eric " c"r"an$ de lim'"cite N"dulii reumat"i%i sunt de dimensiuni mari (cm) (i &"t 'i multicentrici A'ectarea vascular$ de ti& in'lamat"r) vasculitic) este c"mun$ dar m"di'ic$rile iscDemice sunt minime 7u'erin,a &r"li'erativ$ a mediei endarteri"lel"r &atului ungDial este ilustrativ$ Rare"ri a&ar vasculite ale arterel"r de cali#ru mare Cn acest ca% ele nu se de"se#esc cu nimic de alte ti&uri de vasculite imune 3ai des sunt interesate venele (i ca&ilarele dermice E"nsecin,ele vasculitel"r &"t 'i (i de "rdin necr"tic) mai ales cnd se &r"duc (i &r"cese tr"m#"tice Eele mai 'recvente tul#ur$ri

tr"'ice a&ar &e tegumente (ulcera,ii)) dar se descriu cDiar (i &er'"ra,ii intestinale 3"di'ic$rile musculare se caracteri%ea%$ &rin atr"'ii care sunt urmarea a'ect$rii &rimare a mi"'i#rilel"r (.n ca%uri severe)) sau &"t s$ a&ar$ ca " c"nsecin,$ a im"#ili%$rii Le%iunile viscerale au e<&resie clinic$ .ntr;un num$r redus de ca%uri) mai 'recvent e<istnd numai m"di'ic$ri micr"sc"&ice :ericardita relatat$ a 'i .ntlnit$ Dist"l"gic .n 9=> din ca%uri) se 'ace sim,it$ clinic '"arte rar Este cea mai 'recvent$ le%iune cardiac$ Cn mi"card se &"t .ntlni n"duli reumat"i%i) in'arcte (date de arterita c"r"nar$) (i mai rar mi"cardit$ intersti,ial$ 7im&t"mat"l"gia clinic$ &"ate 'i &re%ent$ sau nu L"cali%area valvular$ a n"dulil"r reumat"i%i este rar$ dar) cnd a&are) se 'ace mai des &e valvulele a"rtice &e care le de'"rmea%$ N"duli reumat"i%i &"t s$ a&ar$ .n &arencDimul &ulm"nar (i .n &leur$ End a'ectarea &ulm"nar$ se as"cia%$ cu &neum"c"ni"%a (cu 'i#r"%a a'erent$)) c"m#ina,ia &"art$ numele de sindr"m Ea&lan Cn s&lin$ (i .n gangli"nii lim'atici &eriarticulari se .nscrie " Di&er&la%ie reactiv$ nes&eci'ic$) rare"ri .ntlnindu;se n"duli reumat"i%i

7I3:TB3ATBLBGIE
A. Anamnez :rin anamne%$ se reali%ea%$ &rimul c"ntact .ntre &acient (i medicul recu&erat"r) de aceea im&"rtan,a ei de&$(e(te sim&la val"are a culegerii datel"r &ur medicale Ea descDide (i calea cun"a(terii c"m&le<e a &acientului su# ra&"rt &siD"l"gic) s"cial (i educa,i"nal) as&ecte de"se#it de interesante .n alc$tuirea &r"gramel"r de recu&erare (mai ales a cel"r &e termen lung)0 ; vrsta ne aduce multi&le "rient$ri .n leg$tur$ cu m"dalitatea ev"lu,iei) &r"cesel"r de recu&erare l"cal$4 asu&ra &"si#ilit$,il"r de a&ari,ie a eventualel"r c"m&lica,ii determinate de traumatisme sau im"#ili%are &relungit$ asu&ra ritmului (i intensit$,ii &r"ceduril"r met"d"l"gice de recu&erare ; &r"'esia (i c"ndi,iile c"ncrete de munc$ (i via,$ ale &acientului tre#uie cun"scute &entru a a&recia direc,ia &rinci&al$ de "rientare a met"d"l"giei recu&erat"rii .n vederea rec(tig$rii ca&acit$,ii de munc$

antecedentele &ers"nale ne v"r in'"rma asu&ra *%estrei &at"l"gice+ a &acientului) care &"ate sau nu s$ ai#$ im&"rtante re&ercusiuni asu&ra &r"cesului de recu&erare l"cal$ sau asu&ra ca&acit$,ii de ada&tare la &r"gramul recu&erat"r B. Istoricul bolii

Ist"ricul &"liartritei reumat"ide) .nce&nd cu c"ndi,iile .n care s;a &r"dus accidentul) tratamentele urmate) ev"lu,ia ulteri"ar$ a le%iunil"r ini,iale) a&ari,ia c"m&lica,iil"r T"ate aceste date ne &reci%ea%$) de 'a&t) m"dalitatea .n care s;a a/uns la starea clinic$ a secDelel"r cu care se &re%int$ #"lnavii &entru recu&erare C. Starea prezent Cn &"liartrita reumat"id$ #"ala .nce&e) de regul$) insidi"s cu alterarea st$rii generale a #"lnavului) "#"seal$) sc$derea &"'tei de mncare (i discret$ sc$dere .n greutate) #"lnavul &re%int$ dureri la nivelul articula,iil"r mici) &r"ducndu;se red"area matinal$ la mini (i la &ici"are) dar cu&rinde (i articula,iile mi/l"cii Cn general) mani'est$rile articulare au caracter simetric) durerile &"t 'i &re%ente luni sau cDiar ani) '$r$ a&ari,ia un"r tume'ac,ii articulare &r"&riu;%ise Fne"ri) aceste 'en"mene dis&ar dar rea&ar la intervale t"t mai mici) &n$ cnd devin &ermanente (i t"tu(i sunt ca%uri cu de#ut #rut) in'lama,iile articulare instalndu;se .n cteva "re sau %ile :rintre sim&t"mele de de#ut cel mai 'recvent .ntlnite sunt urm$t"arele0 ; red"are articular$ matinal$ &relungit$4 ; &"liartralgii e&is"dice4 ; tume'ieri articulare4 ; mialgii) sl$#iciune muscular$ .n s&ecial la umeri4 ; "#"seal$4 ; &ierdere &"nderal$) ; stare de disc"n'"rt Acestea a&ar .n succesiuni) c"m#ina,ii) durate (i intensit$,i variate Instalarea) cel mai dese"ri) este gradat$) ea '$cndu;se .n luni) mai rar .n ani De#utul acut) 'ulminant) nu este 'recvent4 cnd se &r"duce) el a&are mai ales al c"&ii De#utul &"liartritei reumat"ide &"ate 'i determinat de traume &siDice) e'"rt 'i%ic (i traumatisme articulare sau e<&unerea la 'rig (i in'ec,ii ale c$il"r res&irat"rii su&eri"are) .m&re/ur$ri &e #a%a c$r"ra s;au '$cut di'erite

s&ecula,ii eti"l"gice :rimele mani'est$ri sunt de "#icei vagi (i nu atrag aten,ia &acientului sau medicului c$ #"ala ce urmea%$ va 'i una articular$0 sim&t"me generale (astenie) ina&eten,$) ins"mnie) irasci#ilitate) une"ri de&resiune)) &areste%ii) sc$derea '"r,ei musculare) artralgii tran%it"rii) red"ri articulare tran%it"rii mai ales matinale) acr"cian"%a) Di&erDidr"%$) sindr"m Ra8naud etc

ERITERII :ENTRF 7F7INEREA DIAGNB7TIEFLFI


A. Criterii clinice :eri"ada de stare Du&$ cteva luni sau ani de la de#ut) #"ala intr$ .n a(a;%isa &eri"ad$ de stare) .n care ta#l"ul clinic articular se accentuea%$ &r"gresiv sau &rin &useuri acuteGsu#acute succesive) care antrenea%$ de'"rm$rile caracteristice (i alter$rile cartilagin"ase ireversi#ile Cn acela(i tim&) &"liartrita reumat"id$ mani'est$ un &"ten,ial de e<tindere la ansam#lul structuril"r me%encDinale ale "rganismului) reali%nd ta#l"ul &"lim"r' al mani'est$ril"r e<traarticulare B. Examen radiolo ic :une .n eviden,$ "ste"&"r"%a) la .nce&ut limitat$) la nivelul "asel"r car&ului) mai tr%iu di'er$ (i este .ns",it$ de micr"ge"de) iar .n '"rmele avansate dis&ar s&a,iile articulare) a&ar su#lu<a,ii) ancDil"%e "s"ase Cn 'a%a terminal$) #"lnavul a devenit un individ ca(ectic) cu in'irmit$,i grave Cn acest stadiu) &r"cesul in'lamat"r) de "#icei se stinge) de(i &"t a&$rea din n"u &useuri Diagn"sticul &"%itiv se #a%ea%$ .n stadiul ini,ial) &rec"ce &e criteriile enun,ate) iar .n stadiile tardive) &e ta#l"ul clinic) articular) d"minat de artralgii) red"are) tume'ac,ii) devia,ii) de'"rm$ri (i ancDil"%e articulare ("ste"&"r"%$ (i micr"ge"de) (i #i"l"gic C. Examenul de laborator A 7 H ;ul la .nce&ut &"ate 'i m"derat sau &"ate atinge val"ri .ntre 6=;I= mm Este un semn im&"rtant &rin &rec"citatea sa Hem"leuc"grama arat$ " anemie u("ar$) m"n"cr"m$ sau Di&"cr"m$ Electr"'"re%a &r"teinel"r serice arat$ al#umine sc$%ute) dar gl"#ulinele A (i ! sunt crescute

Testul late< (i Jalter;R"sse sunt teste de aglutinare Ele nu sunt &"%itive .n &rimele luni de ev"lu,ie) &"%itivndu;se a#ia s&re s'r(itul &rimului an de ev"lu,ie) dar aceste teste sunt &"%itive (i .n !"ala Lu&ic$ (i .n scler"dermie) care sunt #"li de c"lagen) une"ri ele sunt &"%itive (i .n De&atita cr"nic$ agresiv$) acest lucru dem"nstrea%$ c$ ele nu sunt teste caracteristice &entru a &une diagn"sticul de &"liartrit$ reumat"id$ Cn aceste c"ndi,ii) mai recent a&are tendin,a de a eviden,ia 'act"rul reumat"id &rin micr"teste) a&ar,innd de "#icei Ig3 (i IgG sau IgA E<amenul licDidului sin"vial "#,inut &rin &unc,ie articular$ &"ate 'i '"l"sit .n diagn"sticul de &"liartrit$ reumat"id$ Cn &"liartrita cr"nic$ ev"lutiv$ licDidul sin"vial este #"gat .n &"linucleare) dar g$sim (i rag"cite) adic$ leuc"cite cit"&lasmatice care au as&ect de #"a#e de strugure

DIAGNB7TIE DIFERENIAL
:rin as&ectul clinic de artrit$ cu re&arti%are simetric$ (i une"ri cu a'ectarea articula,iil"r mici) survenit .ntr;un c"nte<t #i"l"gic cu in'lama,ie nes&eci'ic$) &"liartrita reumat"id$ inci&ient$ tre#uie di'eren,iat$ de alte reumatisme in'lamat"rii (i de c"lagen"%e a) Lu&usul eritemat"s sistemic &"ate de#uta (i cDiar ev"lua tim& mai .ndelungat su# masca unei &"liartrite simetrice a&arent i%"lat$) care interesea%$ articula,iile mici ale minil"r c"nc"mitent cu tecile tend"anel"r) ev"lund .n &usee acute sau su#acute (6=> din ca%uri) Di'eren,ierea de &"liartrita reumat"id$ este &ractic im&"si#il$ la .nce&ut) mai ales c$ destul de 'recvent 'act"rii reumat"i%i a&ar .n ser .naintea antic"r&il"r antinucleari Di'eren,ierea &"liartritei reumat"ide tre#uie '$cut$ une"ri (i 'a,$ de alte c"lagen"%e0 scler"dermia sistemic$) &"liarterita) #"ala mi<t$ a ,esutului c"n/unctiv #) 7&"ndilita ancDil"%ant$ de#utea%$ cu "lig"; sau &"liartrit$ cu interesarea articula,iil"r mari (i mici) .n a#sen,a 'en"menel"r ev"cat"are de a'ectare a<ial$ (mai ales la 'emei (i c"&ii) c) Artr"%a &s"ria%ic$ &reced$ .n 1K> din ca%uri dermat"%a (i reali%ea%$ un ta#l"u similar cu cel descris mai sus d) Artr"&atia enteral$ se mani'est$ .n 15;5=> din ca%uri ca "lig"artrit$ &eri'eric$ de intensitate m"derat$ cu emisiune s&"ntan$ (i ev"lu,ie 'lu<i"nant$ e) 7indr"amele artritice &eri"dice (i intermitente

Hidr"%$ intermitent$ care &"ate &recede de#utul unei verita#ile &"liartrite reumat"ide) a'ectarea este m"n"articular$ (i interesea%$ a&r"a&e .nt"tdeauna genuncDiul) durerea este m"derat$ (i starea general$ #un$ ') Reumatismul articular acut se de"se#e(te de ca%urile .n care &"liartrita reumat"id$ de#utea%$ cu " &"liartrit$ 'e#ril$ cu " l"cali%are la nivelul articula,iil"r mari &rin0 vrsta tn$r$ a &acientului) eviden,ierea anginei stre&t"c"cice &remerg$t"are) caracterul s"ltant (i 'lu<i"nar al artritei) mani'est$rile clinice) de e<em&lu0 sindr"mul Reiter4 artrite virale4 cre(terea .nsemnat$ a titrului A7LB g) Artr"&atiile degenerative (i cele meta#"lice D) Guta acut$ &"liarticular$

EABLFIE EB3:LIEAII
:"liartrita reumat"id$ este " #"al$ Deter"gen$ cu ev"lu,ie (i s'r(it varia#il La de#ut) " &revi%iune a ev"lu,iei ulteri"are a &"liartrite reumat"ide nu este &"si#il$) de(i determinarea gen"ti&ului #"lnavului &"ate da unele indica,ii Ev"lu,ia &"ate 'i0 m"n"nuclear$ (5=>)) &"liciclic$ (L=>)) sau &r"gresiv$ (1=>) De cele mai multe "ri #"ala .nce&e a 'i e&is"dic$ (i .n cel din urm$ ca&$t$ un caracter &r"gresiv E"m&lica,iile &"liartrite reumat"ide &"t 'i l"cale (e< 0 artrit$ se&tic$) ru&tura sin"vialei (i a tend"anel"r) escarele) sau generale (e< 0 c"nsecin,ele determin$ril"r sistemice (i viscerale) amilaid"%$) se&ticemia) Acest"ra li se adaug$ reac,iile adverse ale medica,iei utili%ate .n tratamentul de durat$ al #"lii E"m&lica,iile se&tice sunt 'av"ri%ate de susce&ti#ilitatea #"lnavil"r 'a,$ de variatele agresiuni micr"#iene sau virale) ale c$rei cau%e tre#uie c$utate .n imun"de'icien,a acest"r #"lnavi (i .n e'ectul &ermisiv al un"ra din tratamentele a&licate) .nde"se#i c"rtic"tera&ia (i imun"de&resia c"nven,i"nal$ Fact"ri care ,in de teren (i cei lega,i de recun"a(terea tardiv$ a situa,iei r$s&und de e'icacitatea redus$ a curel"r cu anti#i"tice

:RBGNB7TIE
:r"gn"sticul &"liartritei determin$rile e<traarticulare reumat"ide de&inde de artrit$ (i de

:"liartrita c"rect tratat$ nu duce .n m"d necesar la in'irmitate :r"gn"sticul 'unc,i"nal nu de&inde att de vecDimea #"lii .n general) ct de suma (i durata &useuril"r sale ev"lutive Fact"rii care .ntunec$ diagn"sticul sunt .n &rinci&al urm$t"rii0 ; stare general$ alterat$4 ; a'ectarea a numer"ase articula,ii4 ; a'ect$ri e<traarticulare4 ; declin 'unc,i"nal tim&uriu4 ; &re%en,a de 'en"men Ra8naud (i n"duli su#cutana,i4 ; titruri .nalte de 'act"ri reumat"i%i4 ; &ersisten,a in'lama,iei active) &re%en,a radi"l"gic$ de er"%iuni "s"ase sau de dis&ari,ie a cartila/ului4 ; mar-eri genetici (gen"ti&uri HLA)4 ; Dem"gl"#in$ sc$%ut$4 ; dis&"%i,ie &esimist$ de&resiv$

TRATA3ENTFL
Cn &"liartrita reumat"id$ tratamentul este c"m&le< (i de lung$ durat$ .n vederea recu&er$rii 'unc,i"nale a #"lnavului &rin aceasta .n,elegndu;se re'acerea ca&a#ilit$,il"r 'unc,i"nale ale #"lnavului &entru ca acesta0 ; s$ &"at$ 'i .ncadrat .n munca sa anteri"ar$4 ; s$ &"at$ 'i trecut .ntr;" alt$ activitate c"n'"rm$ cu starea sa4 ; s$ c"res&und$ unei munci asistate sau a/utate4 ; s$ se aut"serveasc$ B#iectivul &rinci&al al tratamentului &"liartritei reumat"ide este "&rirea sau .ntr%ierea ev"lu,iei &r"cesului in'lamat"r s&re distrugerea ireversi#il$ a articula,iil"r (i c"m&r"miterea structuril"r e<traarticulare Ea "#iective c"laterale se .nscriu0 ; c"m#aterea imediat$ a durerii (i disc"n'"rtului4 ; c"rectarea de'"rm$ril"r caracteristice stadiil"r tardive de ev"lu,ie A. !ratamentul profilactic a :r"'ila<ia &rimar$ este cea care urm$re(te &revenirea a&ari,iei #"lii Acest ti& de &r"'ila<ie se &"ate 'ace &rin0

cun"a(terea 'act"ril"r de risc im&lica,i .n a&ari,ia :A (&re%en,a antigenului HLA !5L) in'ec,ii urinare cu Mle#siella .n antecedente) caracterul ereditar)4 urm$rirea clinic$ (i radi"l"gic$ a &rimului semn0 a'ectarea articula,iil"r inter'alangiene # :r"'ila<ia secundar$ se 'ace du&$ diagn"sticul #"lii) dar are ca sc"& &revenirea a&ari,iei secDelel"r) mai ales cnd acestea sunt invalidante0 mna reumat"id$ necesit$ " a#"rdare tera&eutic$ c"m&le<$ .n sc"&ul c"serv$rii 'unc,iei 7e va 'ace 'i<area minii &e " &lan(et$ .n tim&ul n"&,ii) &entru a &reveni mal&"%i,ia ei Cn tim&ul %ilei se v"r 'ace mi(c$ri ce c"nserv$ manualitatea (.m&letit) 'ilatelie)4 &ici"rul reumat"id tre#uie c"nservat &rin .nc$l,$minte c"res&un%$t"are4 &r"'ila<ia artritei la celelalte articula,ii0 c"t) um$r (mi(c$ri de r"ta,ie cu #ra,ul atrnat)) ("ld (i genuncDi) c"l"an$ verte#ral$ :rinci&alele met"de de &r"'ila<ie sunt0 -inet"tera&ie &reventiv$ (i gimnastica medical$ B. !ratamentul curati" a# !ratamentul i ieno$dietetic Re&ausul general sau segmentar este " indica,ie de &rinci&iu du&$ sta#ilirea diagn"sticului de &"liartrit$ reumat"id$ (i) mai tr%iu) .n tim&ul &eri"adel"r de activitate in'lamat"rie :rin re&aus se reali%ea%$ mai multe de%iderate0 ; .nl$turarea stresului asu&ra cartila/ului4 ; reducerea circula,iei (i a Di&er&ermea#ilit$,ii vasculare4 ; ameli"rarea meta#"lismului l"cal (i sc$derea &resiunii intracavitare res&"nsa#il$) &rintre altele) de '"rmarea &seud"cDisturil"r su#c"ndriale Re&ausul general a#s"lut este rare"ri necesar (i se re%erv$ &acien,il"r 'e#rili) cu e'ecte de a'ectare articular$ (iGsau sistemic$ de"se#it de sever$

:entru ceilal,i este su'icient re&ausul general de 9;K D Eriteriile de m"#ili%are sunt .nde"se#i cele clinice0 ; sc$derea tem&eraturii4 ; sc$derea duratei red"rii matinale4 ; .m#un$t$,irea gradului de mi(care (i a m"#ilit$,ii segmentare :relungirea re&ausului &este 1=;19 %ile nu este de d"rit (i dac$ "#iectivele de mai sus nu &"t 'i atinse) se &re'er$ mai degra#$ su&limentarea medica,iei antiin'lamat"rii dect c"ntinuarea im"#ili%$rii Re&ausul segmentar urm$re(te .n &"liartrita reumat"id$ un du#lu sc"&0 1) ameli"rarea durerii (i in'lama,iei .n '"rmele u("are) cu a'ectare &articular$) .n li&sa mani'est$ril"r sistemice4 5) &r"tec,ia articular$ 2 met"dele varia%$ de la sim&la rec"mandare de n"n;utili%are a un"r (gru&e de) articula,ii &n$ la " gam$ larg$ de a&arate de c"nten,ie (e< 0 atele) /gDea#uri etc ) &rev$%ute cu materiale ca&a#ile s$ a#s"ar#$ ("curile (i s$ .nl$ture &resiunile e<cesive sau c"ncentrate Acestea &"t 'i c"nstruite (i .n sc"& c"rect"r;"rte%e b# Corectarea strii psi%ice :siD"tera&ia este util$ (i urm$re(te ca &"liartriticii s$ 'ie in'"rma,i c"rect .n leg$tur$ cu0 natura #"lii4 mi/l"acele tera&eutice dis&"ni#ile (i durata l"r &relungit$) limitele acest"ra (i im&actul utili%$rii l"r asu&ra "rganismului4 necesitatea c"ntr"lului medical &eri"dic ( a m d Bnestitatea c"m&let$) calmul (i r$#darea .n "rice .m&re/urare asigur$ cadrul adecvat rela,iei dintre medic (i &acient Cn cadrul 'amiliei) ace(ti #"lnavi se v$d amenin,a,i de a &ierde a'ec,iunea (i s"licitudinea &artenerului c"n/ugal Adesea ei se mani'est$ de'icitar .n c"municare (i tind s$;(i manevre%e antura/ul su&unndu;l un"r s"licit$ri min"re) c"ntradict"rii sau a#surde E""&erarea cu mem#rii 'amiliei (i une"ri utili%area mi/l"acel"r au<iliare medicament"ase (e< 0 #ar#ituricele) an<i"liticile) 'en"tia%ine etc ) sunt necesare Educarea se<ual$ a #"lnavil"r tineri este a#s"lut necesar$ c# !ratamentul medicamentos 3edicamentele utili%ate .n tratamentul &"liartritei reumat"ide sunt administrate de "#icei &e cale general$) dar &"t 'i utili%ate) .n ca%uri

&articulare) (i .n variant$ l"cal$ (intraarticular) Acestea a&ar,in la d"u$ clase mari0 1 Antiin'lamat"rii (nester"idiene (i ster"idiene)4 5 3edicamentele remisive (de '"nd) m"di'icat"are ale #"lii sau cu ac,iune lent$) cum mai sunt denumite) e< 0 c"m&u(ii de aur) antimalaricele) D;&enicilina) imun"m"dulat"arele) Antiin'lamat"arele nester"idiene (AIN7) se utili%ea%$) .n &rinci&iu) la .nce&utul trat$rii #"lnavului sau &e &arcursul tratamentului) "ri de cte "ri artrita se d"vede(te a 'i activ$ 3a/"ritatea &racticienil"r &re'er$ s$ .ncea&$ cu as&irina .n d"%e antiin'lamat"rii) .nde"se#i la c"&ii AIN7 nu se as"cia%$ .ntre ele dar &"t 'i administrate c"nc"mitent cu cele mai multe din medicamentele tratamentului de '"nd Nu au im&act semni'icativ asu&ra de%v"lt$rii distruc,iei de ,esuturi (i nu &"t c"ntr"la mult tim& #"ala Durata tratamentului cu AIN7 tre#uie s$ ,in$ seama c$ inten,ia este .n &rimul rnd sim&t"matic$ Atitudinea c"n'"rm c$reia tre#uie men,i"nat$ ct$ vreme c"ntr"lea%$ in'lama,ia (i nu a&ar reac,ii adverse .nsemnate tre#uie .nl"cuit$ cu una mai limitativ$) rec"mandat$ (i de c"nstatarea c$ multe dintre aceste su#stan,e au e'ect c"ndr"litic) .n c"n'"rmitate cu care #"lnavii care r$s&und #ine v"r 'i trecu,i la tratament cu antialgice (e< 0 &aracetam"l) amin"'e%an"%$) metami%"l) alg"calmin) n"valgin)) iar cei care .nregistrea%$ e(ecuri) la tratamente cu su#stan,e remisive d# !ratamentul ortopedic Tratamentul cDirurgical .n &"liartrita reumat"id$ are d"u$ "#iective0 unul vi%ea%$ &at"genia) ilustrat &rin sin"vect"mia cDirurgical$ &rec"ce (i unul re&arat"r) a&licat 'a%el"r avansate ale #"lii 7in"vect"mia cDirurgical$ &rec"ce) ast$%i &e cale de a 'i &$r$sit$) se #a%ea%$ &e ideea c$ e<ci%ia ,esutului c"m&r"mis .n &r"cesul &at"l"gic) surs$ de reac,ii cu &"ten,ial distructiv l"cal (i general va 'i urmat$ de &r"li'erarea unei ne"sin"vite cu &articularit$,i m"r'"l"gice ct mai a&r"a&e de cele n"rmale e# !ratamentul ortopedico$c%irur ical reparator EDirurgia "rt"&edic$ .n ca%urile avansate are trei sc"&uri &rinci&ale0 1 ameli"rarea 'unc,iei4 5 reducerea durerii4

6 c"rectarea estetic$ 7in"vect"mia are sc"& antialgic Ea atare #ene'icia%$ de aceast$ interven,ie articula,iile de'"rmate) c"m&r"mise 'unc,i"nal) la care alte met"de tera&eutice au e(uat Artr"&lastia) .n varianta &r"te%$rii (end")articulare &ar,ial$ sau t"tal$) se a&lic$ mai ales &entru ("ld) genuncDi) c"t) um$r (i mai &u,in .n ca%ul articula,iil"r metacar&"'alangiene :r"te%ele t"tale sunt de ti&uri (i c"nstruc,ii di'erite dar tre#uie s$ 'ie .n &rinci&iu re%istente) u("r de anc"rat) cu c"e'icient de 'ric,iune redus (i c"res&un%$t"r c"n'"rmate &entru a imita ct mai #ine (i 'idel mi(carea m"rmal$ f# !erapia fizical i de recuperare 3edicina 'i%ical$ .(i g$se(te indica,ia .n t"ate stadiile &"liartritei reumat"ide B#iectivele ei sunt0 ; ameli"rarea durerii4 ; .m#un$t$,irea circula,iei &eri'erice4 ; sc$derea &r"cesului in'lamat"r4 ; &re%ervarea (i ameli"rarea 'unc,iei muscul";articulare Aceste "#iective se reali%ea%$ &rin met"de 'i%icale '"arte diverse (i &"t 'i reali%ate .n s&itale (i &"liclinici !alne";'i%i"tera&ia este un c"m&le< de met"de tera&utice ce cu&rinde0 Hidr"tera&ia Baia cald simpl Aceast$ &r"cedur$ se e<ecut$ .ntr;" cad$ "#i(nuit$ la tem&eratura de " 6K;6L (i cu " durat$ t"tal$ de 1@;6=;K= minute 3"d de ac,iune Fact"rul activ .n cursul acestei &r"ceduri este 'act"rul termic (i &resiunea Didr"static$ a a&ei Are " ac,iune antis&astic$ (i sedativ$ general$ Duul subagval E"nst$ .n a&licarea su# a&$ a unui du( sul de mare &resiune (i cu " tem&eratur$ a a&ei mai ridicat$ ca cea din cad$ cu 1;5 " E Distan,a dintre du(ul sul (i regiunea de a&licat este de @;1= cm Durata &r"cedurii este de @; 1= minute Baia Kinetic Este " #aie cald$) se e'ectuea%$ .ntr;" cad$ mai mare care se um&le N cu a&$ la tem&eratura 6@;6L;6I grade E

!"lnavul este a(e%at .n #aie (i l$sat @ minute lini(tit) du&$ care teDnicianul e<ecut$ su# a&$ mi(c$ri .n articula,iile #"lnavului tim& de @ minute :acientul este l$sat .n re&aus) du&$ care se invit$ s$ e<ecute singur mi(c$rile im&rimate de teDnician Durata #$ii 5=;6= minute 3"d de ac,iune0 ; 'act"rul termic4 ; 'act"rul mecanic 3"#ili%area .n a&$ este mai &u,in durer"as$ din cau%a rela<$rii musculaturii care se &r"duce su# in'luen,a a&ei calde (i &ierderii greut$,ii c"r&ului c"n'"rm legii lui ArDimede Bile medicinale di'er$ de celelalte #$i &rin aceea c$ &e lng$ 'act"rul termic (i mecanic se mai adaug$ (i 'act"rul cDimic Bile medicinale cu flori de mueel sau de ment 3"d de &re&arare 7e ia " cantitate de @==;1=== gr 'l"ri de mu(e,el sau 6==;@== gr 'l"ri de ment$ necesare &entru &reg$tirea unei #$i c"m&lete 7e 'ace in'u%ie (se "&$resc) .ntr;" cantitate de 6;@ l de a&$ 'ier#inte) se strec"ar$ .ntr;" &n%$ deas$ iar licDidul "#,inut este turnat .n a&a #$ii) care ca&$t$ cul"area ceaiului (i un mir"s &l$cut 3"d de ac,iune 7u#stan,ele anat"mice din #aie au un e'ect sedativ asu&ra sistemului nerv"s Indica,ii0 a'ec,iuni reumatismale) nevralgii (i nevrite) astenii nerv"ase cu agita,ie Bile cu sare 3"d de &re&arare 7e iau K;1= -g sare &entru " #aie general$) 1;5 -g &entru una &ar,ial$ 7e di%"lv$ .n c,iva litri de a&$ 'ier#inte) se strec"ar$ &rintr;" &n%$) iar a&"i se t"arn$ .n cad$ 3"d de ac,iune !$ile s$rate &r"v"ac$ vas"dilata,ie tegumentar$) in'luen,ea%$ &r"cesele meta#"lice generale) ra&"rtul '"s'";c"lic (i eliminarea acidului uric Au ac,iune antiin'lamat"are (i res"r#tiv$ Term"tera&ia A&licarea de c$ldur$ l"cal$ cre(te &ragul la durere) ameli"rnd durerea) scade durerea) scade c"ntrac,ia muscular$ re'le<$) &ermite " mai u("ar$ m"#ili%are articular$) &reg$te(te articula,ia (i musculatura adiacent$ &entru &r"gramul de -inet"tera&ie E'ectele c$ldurii su&er'iciale mai ales asu&ra ,esuturil"r m"i) &eriarticulare) c"nstant a'ectate .n &"liartrita reumat"id$ sunt '"arte #une) reducnd mult cererea de medica,ie antiin'lamat"rie (i antialgic$

mpachetri cu parafin. :ara'ina este .nc$l%it$ .n t$vi s&eciale) iar cnd este #un$ de utili%at se a&lic$ .n &l$ci &e regiunea interesat$) a&"i se ac"&er$ cu un cear(a' (i cu " &$tur$ &entru a men,ine c$ldura Ac,iunea &ara'inei este l"cal$) &r"'und$ avnd " &articularitate .nmaga%i"nea%$ " cantitate mare de c$ldur$ &e care ulteri"r " cedea%$ '"arte lent4 de aceea se &r"duce " .nc$l%ire a ,esuturil"r nu numai su&er'icial ci (i .n &r"'un%ime) cu caracter &ersistent :r"cedura durea%$ 5=;6= min e'ectul este Di&eremiant) vas"dilata,ie su&er'icial$ generali%at$ Du&$ sc"aterea &ara'inei se (terge regiunea cu " c"m&res$ ud$ la tem&eratura camerei &entru .ncDiderea &"ril"r mpachetri cu nmol. 7e 'ac la tem&eratura de 6I;9= grade E) .ntr;un strat gr"s de 5 cm 7e a&lic$ l"cal &e regiunea interesat$) iar e'ectul este dat de cel termic) cDimic) de su#stan,ele din n$m"l Compresele reci. 3ateriale necesare !uc$,i de &n%$ de di'erite '"rme (i m$rimi) g$leat$ cu a&$ rece) &at sau cana&ea) ceas semnali%at"r TeDnica de a&licare &r"&riu;%is$ 7e .nm"aie c"m&resa .n a&$ rece) se st"arce (i se .m&$ture(te de @;K "ri a&"i se a&lic$ (i &e regiunea interesat$ Din @ .n @ minute c"m&resa se scDim#$) men,inndu;se ast'el tem&eratura sc$%ut$ Acest lucru se &"ate reali%a (i dac$ c"m#in$m c"m&resa cu Didr"'"r sau a&licare cu &ung$ de gDea,$ Durata t"tal$ a unei c"m&rese durea%$ .n ra&"rt cu #"ala) .ncadrndu;se .ntre limitele de minim 5= minute (i ma<im K= minute 3"dul de ac,iune Fnele c"m&rese a&licate &e unele %"ne &"t avea caracter general) dar ma/"ritatea c"m&resel"r au ac,iune l"cal$ limitndu;se la "rganele (i ,esuturile su#iacente &e care sunt a&licate Ac,iunea c"m&resel"r se #a%ea%$ &e 'act"rul temic E'ecte0 vas"c"nstric,ie) antiin'lamat"are) antitermic$ Compresele calde 3aterialele necesare) acelea(i ca mai sus) .n &lus un term"metru Cn ceea ce &rive(te tem&eratura a&ei .n g$leat$) aceasta va 'i .ntre 6I=;9I= &entru c"m&resele calde TeDnica de a&licare La 'el ca (i c"m&resele reci cu &articularit$,i) cu de"se#ire de acestea c"m&resele calde sunt t"tdeauna ac"&erite &entru a li se men,ine tem&eratura E"m&resele se scDim#$ din @ .n @ minute Durata t"tal$ de a&licare este de minim 5= minute (i ma<im K=;?= minute

3"d de ac,iune0 antis&astice) analge%ice) Di&eremiante) res"r#tive) mai ales .n in'lama,ii cr"nice Bile de lumin Eele c"m&lete se reali%ea%$ .n dula&uri de lemn cu #ecuri Eele &ar,iale .n dis&"%itive ada&tate Durata #$ii este .ntre @;5= minute (i du&$ terminarea l"r se 'ace " &r"cedur$ de r$cire E$ldura radiant$ &r"dus$ de #$ile de lumin$ E mai &enetrant$ dect cea de a#uri iar trans&ira,ia .nce&e mai devreme !$ile de lumin$ scad tensiunea arterial$ &rin vas"dilata,ia &r"dus$ tre&tat Bile de soare :rin #aia de s"are se .n,elege e<&unerea t"tal$ sau &ar,ial$ a c"r&ului la ac,iunea ra%el"r s"lare directe 3ateriale necesare0 un s&a,iu s&ecial amena/at) ac"&erit cu nisi&) um#rele de &r"tec,ie sau dis&"%itive s&eciale &entru acest sc"& :$l$rie de &n%$ sau de &aie) g$leat$ cu a&$) &r"s"&) c"m&res$ &entru 'runte TeDnica de a&licare0 e<&unerea c"r&ului la s"are se 'ace lund .n c"nsiderare vrsta #"lnavului) starea 'i%i"l"gic$) a'ec,iunea (i stadiul ei Este #ine ca .nainte de a indica #aia de s"are s$ cun"a(tem sensi#ilitatea #"lnavului la ultravi"lete Aaria%$ .n 'unc,ie de an"tim& (i de ceilal,i 'act"ri de a'ar$ E<&unerea se 'ace &r"gresiv) att ca su&ra'a,$ e<&us$ ct (i ca durat$ Brientativ se .nce&e cu e<&uneri de 6 sau @ minute intercalate cu &au%e de 1@ minute la um#r$ Durata cre(te &r"gresiv cu 5;6 minute &n$ .n %iua a treia Cn %ilele urm$t"are se cre(te cu cte @ minute) nede&$(indu;se .n t"tal 15= de minute &e %i :"%i,ia .n tim&ul #$il"r de s"are este #ine s$ 'ie culcat !aia de s"are se .ncDeie cu " &r"cedur$ de r$cire) care .n 'unc,ie de starea #"lnavului va &utea 'i " #aie de mare sau lac) un du( sau " s&$lare cu a&$ .nc$l%it$ la s"are 3"d de ac,iune !$ile de s"are .(i #a%ea%$ e'ectul &e radia,iile in'rar"(ii (i ra%ele ultravi"lete care '"rmea%$ s&ectrul s"lar 7e mai adaug$ la aceasta ac,iunea cel"rlal,i 'act"ri mete"r"l"gici ca tem&eratura) ume%eala (i mi(carea aerului Indica,ii0 reumatism degenerativ) &s"ria%is) a'ec,iuni ginec"l"gice cr"nice) tu#ecul"%$ genital$) tu#ercul"%$ "ste"articular$ (i gangli"nar$ E"ntraindica,ii0 cancer) Di&ertensiune arterial$) Di&ertir"idism Electr"tera&ia

Curentul galvanic 7e utili%ea%$ 'en"menul analge%ic "#,inut &rin '"l"sirea ca electr"d activ al &"lului negativ I"n"galvani%$rile se v"r '"l"si .n urm$t"arele a'ec,iuni0 ; .n cicatricile cDel"ide Di&ertr"'ice din arsuri (s"lu,ie de ti"uree .n glicerin$) ; scler"dermia (sare i"dat$) ; artr"%$ ('enil#uta%"n$ &us$ la &"lul negativ (i silicat de Li) ; &"liartrit$ reumat"id$ (citrat de &"tasiu (i su#limat de Na) Curenii diadinamici. 7e 'ac a&lic$ri &e &unctele durer"ase #ine determinate) cu electr"%i generali sau &uncti'"rmi (i a&lica,ii transversale la nivelul articula,iil"r cu electr"%i &"lari de di'erite m$rimi 7e '"l"sesc '"rmele clasice0 ; m"n"'a%at 'i<) e'ect &uternic e<citat"r) cre(te t"nusul muscular) are e'ect vas"c"nstrict"r la 'recven,e de @= H%4 ; di'a%at 'i<) este cel mai analge%ic) ridicnd &ragul de sensi#ilitate la durere) .m#un$t$,e(te circula,ia4 se utili%ea%$ la 'recven,e de 1== H%4 ; &eri"ad$ scurt$) e'ect e<cit"m"t"r) ac,i"nea%$ ca un masa/ &r"'und4 ; &eri"ad$ lung$) e'ect analge%ic '"arte mi"r"rela<ant la 'recven,a de 1== H%4 Eu e'ect analge%ic &e &unctele durer"ase) &e articula,ii) &e mu(cDi (DF) :L) 6O6 sau 9O1 min &entru 'iecare 'a%$ Electr"dul activ este cel negativ (cat"d) (i se a&lic$ &e l"cul durer"s Ultrasunetul. Este tera&ia de .nalt$ 'recven,$) se 'ac a&lica,ii segmentare indirecte4 '"rmele de ultrasunete sunt .n cm& c"ntinuu (i cu im&ulsuri se utili%ea%$ su#stan,$ de c"ntrast ca s$ nu re'lecte %"na ultras"nic$) durat$ &n$ la 1= min Tratamentul se 'ace %ilnic sau la d"u$ %ile Unde scurte Eu electr"%i de sticl$ sau 'le<i#ili) cu d"i sau cu un electr"d) d"%nd du&$ d"rin,$ intensitatea e'ectului cal"ric de la sen%a,ia de c$ldur$ &uternic$ (d"%a 9) la su#sen%a,ia termic$ (d"%a 1 sau d"%ele reci) .n 'unc,ie de stera l"cal$ articular$ Eu ct &r"cesul in'lamat"r articular este mai intens cu att d"%a de ultrascurte va 'i mai redus$ (d"%ele 1;5) Durata tratamentului este varia#il$ &n$ la 1@;5= minute Ioni rile I"ni%area este &r"cedura &rin care intr"ducem .n "rganism cu a/ut"rul curentului electric di'erite su#stan,e medicament"ase cu ac,iuni 'armac"l"gice :rinci&iul .n i"n"tera&ie se #a%ea%$ &e dis"cierea

electr"litic$ a diversel"r su#stan,e (i trans&"rtarea ani"nil"r (i cati"nil"r s&re electr"%i de semn c"ntrar .nc$rc$rii l"r electrice :reg$tirea s"lu,iil"r 7"lu,iile v"r 'i '$cute cu a&$ (i nu cu alt s"lvent) a&a 'iind cel mai #un electr"lit E"ncentra,ia tre#uie s$ 'ie ct mai mic$) ,innd seama de 'a&tul c$ dis"cia,ia electr"litic$ este cu att mai &uternic$ cu ct s"lu,ia este mai diluat$ 7"lu,iile utili%ate le .m&$r,im .n 'unc,ie de l"cul unde se a&lic$ La an"d a&lic$m0 a metale (litiu) 'ier) cu&ru) mercur) %inc) calciu)4 # radicali de metale (am"niu (i NH9)4 c alc""l"i%i (Distamin$) c"cain$) cDinin$)) m"r'in$) n"v"cain$) atr"&in$) &il"car&in$ La cat"d a&lic$m0 a Dal"geni (cl"r) #r"m (i i"d)4 # radicali aci%i (sul'uric) a%"tic (i salicilic) # &asa' !fectul fi iologic al masa"ului E'ectele masa/ului sunt multi&le 7e atri#uie masa/ului ac,iuni l"cale cun sunt0 ; ac,iunea sedativ$ asu&ra dureril"r de ti& musculare sau articulare4 ; ac,iunea sedativ$ asu&ra dureril"r de ti& nevralgic4 ; ac,iune Di&eremiant$ l"cal$ cu .m#un$t$,ire a circula,iei l"cale care se mani'est$ &rin .nc$l%irea tegumentului c$ruia i se e<ercit$ masa/ul4 ; .nl$turarea licDidel"r intersti,iale de sta%$) cu accelerarea &r"cesel"r de res"r#,ie .n regiunea masat$ De asemenea masa/ul are " serie de ac,iuni generale asu&ra "rganismului ca0 ; stimularea 'unc,iil"r a&aratului circulat"r4 ; cre(terea meta#"lismului4 ; e'ecte 'av"ra#ile asu&ra st$rii generale a #"lnavil"r) cu .m#un$t$,irea s"mnului) .nde&$rtarea "#"selii musculare T"ate aceste ac,iuni se e<&lic$ &rin ac,iunea e<ercitat$ de masa/ asu&ra &ielii) aceasta 'iind #ine vasculari%at$ (i mai ales inervat$) .n &iele e<istnd numer"ase termina,ii (e<ter"ce&t"ri) La aceasta se mai adaug$ (i e'ectele e<citante &e care le e<ercit$ masa/ul asu&ra termina,iil"r nerv"ase din mu(cDi) ligamente (i tend"ane (&r"&ri"ce&t"ri) Eel mai im&"rtant mecanism de ac,iune a masa/ului este re&re%entat de mecanismul re'le<

De"rece vasele cutanate c"n,in mai mult de un s'ert din cantitatea t"tal$ de snge masa/ul e<ercit$ " in'luen,$ c"nsidera#ile asu&ra circula,iei su&er'iciale (i indirect (i asu&ra celei &r"'unde a "rganismului Fn alt mecanism de ac,iune al masa/ului este re&re%entat de a&ari,ia) .n urma c"m&resiunil"r) ciu&ituril"r) 'r$mnt$rii sau #aterii) a un"r reac,ii intense .n &iele cu '"rmarea .n cadrul meta#"lismului &ielii a un"r &r"duse meta#"lice care trec .n circula,ia general$ Indica,iile tera&eutice ale masa/ului v"r 'i '$cute numai de medici #ehnica masa"ului :rin masa/ se .n,elege t"talitatea un"r ac,iuni sistemati%ate) e<ercitate asu&ra &$r,il"r m"i ale c"r&ului cu a/ut"rul minii) cu a/ut"rul un"r a&arate s&eciale destinate acestui sc"& 3anevrele masa/ului sunt de d"u$ 'eluri0 &rinci&ale (i secundare o 3anevrele &rinci&ale ale masa/ului sunt0 e'luera/ul (nete%irea)) 'ric,iunile) 'r$mntarea) ta&"tamentul (#aterea) (i vi#ra,iile o 3anevrele secundare ale masa/ului sunt0 geluire) cernutul) rulatul) &resiunile) trac,iunile) tensiunile) scutur$ri) tre&ida,ii) &ens$ri) ciu&ituri E'luera/ul se reali%ea%$ &rin alunec$ri ritmice &e su&ra'a,a c"r&ului Alunec$rile se &"t des'$(ura simultan sau mn$ du&$ mn$) cu t"at$ &alma (i degetele des'$cute sau &e su&ra'e,e mici) cu vr'ul degetel"r :resiunea varia%$ de la '"arte u("r) su&er'icial$) cu &alma des'$cut$) la dur$ atunci cnd este e<ecutat$ cu r$d$cina minii) cu marginea cu#ital$ sau cu &umnul .ncDis E'ectul 'i%i"l"gic &rinci&al al acest"r manevre este asu&ra circula,iei Acest e'ect se re'lect$ .n s&ecial asu&ra ,esutului su#cutanat) .m#un$t$,indu; se elasticitatea) m$rindu;se t"nusul) m"#ili%nd in'iltratele &at"l"gice sau m"di'icnd elasticitatea (i tr"'icitatea cicatricel"r Fr$mtarea este " manevr$ care se adresea%$ straturil"r &r"'unde ale musculaturii :"ate avea '"rme di'erite) du&$ regiunea cicatricei :e s&ate 'r$mntatul se reali%ea%$ &rin &resiuni e<ercitate de mini asu&ra mu(cDil"r) a&$snd &e &alme "sul a&"nevr"tic) &e care se &"ate reali%a acest$ manevre :e mem#re se reali%ea%$ cu&rinderea .n mini (i st"arcerea acest"ra Este im&"rtant sensul .n care se 'ace 'r$mntarea0 de la &eri'erie s&re r$d$cina mem#rului E'ectul 'i%i"l"gie al acestei manevre se re'lect$ asu&ra tegumentel"r su#cutanate dar .n s&ecial e'ectul se e<ercit$ asu&ra musculaturii) reali%ndu;se intramuscular) .m#un$t$,ind tr"'icitatea Ta&"tamentul este manevra cea mai activ$ reali%at$ &rin l"viri u("are) ritmice) e<ecutate cu vr'ul degetel"r sau cu marginea cu#ital$ a minii) cu &alma sau cu &umnul E'ectul 'i%i"l"gic al acestei manevre este e<citant

&entru circula,ie) asu&ra nervil"r vas"m"t"ri (i tactili din tegumente stimulnd nutri,ia ,esuturil"r Ai#ra,ia ac,i"nea%$ asu&ra inerva,iei sen%itive (i m"t"rii &recum (i asu&ra mu(cDil"r activnd 'unc,ia l"r #ehnica masa"ului la m$na propriu% is :entu masa/ ,inem &alma #"lnavului .n &alma n"astr$ iar cu cealalt$ mn$) cu &alma .ntins$) e<ecut$m nete%irea &e &artea d"rsal$ a minii) de la degete) cu&rin%nd (i treimea in'eri"ar$ a ante#ra,ului Aceast$ manevr$ se e<ecut$ de @;K "ri A"m e<ecuta a&"i geluirea cu t"ate degetele de&$rtate .naintnd &e s&a,iile intermetacar&iene du&$ ce intercal$m cteva mi(c$ri de nete%ire &recum (i e<ecutarea 'ric,iunil"r cu t"ate degetele des'$cute &e s&a,iile intermetacar&iene Fric,iunea tre#uie e<ecutat$ c"m#inat cu vi#ra,ia) stimulnd mi(carea sus 2 /"s) drea&ta 2 stnga Insist$m cu 'ric,iunea de"arece .n aceast$ regiune stratul muscular este su&er'icial (i .ntlnim0 tend"ane) inser,ii musculare) termina,ii nerv"ase) articula,ii mici E<ecut$m a&"i cteva mi(c$ri de nete%ire (i trecem la vi#ra,ie e<ecutat$ cu &alma .ntins$ de la deget la ante#ra, Cnt"arcem mna #"lnavului .n su&ina,ie (i e<ecut$m masa/ul &e &artea &almar$ a minii 7e .nce&e cu nete%irea &ie&tene) de la #a%a degetel"r s&re articula,iile &umnului E<ecut$m 'r$mntarea .ntre &"lice (i ar$t$r"r) &e eminen,a tenar$ (i Di&"tenar$) dins&re deget s&re articula,ia &umnului T"t .n acest m"d e<ecut$m 'r$mntarea (i &e mu(cDii scur,i de la #a%a degetel"r Intercal$m nete%irea &ie&tene (i e<ecut$m a&"i 'ric,iunea .n a&"nevr"%a &almar$ cu vi#ra,ii) CncDeiem masa/ul &almei cu nete%irea &ie&tene A&"i e<ecut$m masa/ul degetel"r .nce&nd cu degetul mic !"lnavul ,ine mna .n su&ina,ie Eu " mn$ ,inem c"tul &ri%$ &e vr'ul degetului iar cu cealalt$ mn$ e<ecut$m nete%irea de la 'alanga distal$ s&re 'alanga &r"<imal$ .ntre &"lice (i inde< 7cDim#$m c"ntra&ri%a (i e<ecut$m de &artea cealalt$ nete%irea) a&"i e<ecut$m 'r$mntarea cu aceea(i c"ntra&ri%$ (i cu &"licele (i inde<ul) strngem mu(cDiul de la vr'ul degetelui s&re #a%$) de " &arte (i de cealalt$ Frmea%$ mng$luirea degetului care se e<ecut$ ast'el0 &rindem degetul ar$t$t"r (i mediu de la am#ele mini rulnd de la vr' s&re #a%$ Fric,iunea se e<ecut$ mai ales .n articula,ia inter'alangian$ .ntre &"lice (i inde< 7e 'ac mi(c$ri simultane circulare Cn &"liartrita reumat"id$ insist$m cu 'ric,iuni .n aceste articula,ii &entru a activa circula,ia (i a reda &e ct &"si#il m"#ilitatea acesteia CncDeiem cu nete%irea (i trecem la degetul urm$t"r) unde e<ecut$m acela(i 'el de masa/ %# (inetoterapia

Cn cadru -inet"tera&iei se v"r a#"rda urm$t"arele &r"#leme0 ; men,inerea sau c"rectarea aliniamentului segmentel"r (i a &"sturil"r 'i%i"l"gice4 ; men,inerea sau ameli"rarea m"#ilit$,ii articulare4 ; men,inerea sau ameli"rarea '"r,ei musculare4 7e va e<&lica &acientului m"dalitatea de ev"lu,ie a #"lii (i &eric"lul de 'i<are a articula,iil"r .n &"%i,ii vici"ase) ne'unc,i"nale 1 Evitarea 'le<umului de genuncDi (i ("ld) &"%i,ie &e care &acientul " ia cu sc"& antalgic ; se va evita statul &relungit &e scaun sau '"t"liu Cn &"%i,ia (e%nd &e scaun se va s&ri/ini &ici"rul &e un scaun al$turat) genuncDiul 'iind e<tins4 ; .n &at (&at tare) mem#rele in'eri"are v"r 'i ,inute .ntinse 7e v"r evita &ernele su# genuncDi4 ; &r"gresiv) se va &$stra &"%i,ia de decu#it ventral &n$ la K=;?= minute &e %i .n (edin,e intermitente4 ; utili%area un"r su&"r,i su# gle%n$ (decu#it d"rsal) &entru men,inerea .n e<tensie a genuncDiului) sau s$cule,i de nisi& &e genuncDi 5 Evitarea 'le<iei &lantare (i varusul &ici"rului ca (i degetele .n ci"can) devia,iile cele mai "#i(nuite ale &ici"rului .n &"liartrita reumat"id$ ; se c"n'ec,i"nea%$ " atel$ &"steri"ar$ (gam#$) c$lci) tal&$) &entru sus,inerea &ici"rului .n ungDi de ?=" cu gam#a 7e &"art$ n"a&tea (i .n tim&ul re&ausului diurn la &at4 ; utili%area un"r sus,in$t"ri &lantari care s$ &re%erve #"l,ile &ici"rului (inclusiv #"ta anteri"ar$ transversal$) 7e v"r &urta .n t"ate ti&urile de .nc$l,$minte &ermanent ; la 'emei se va reduce .n$l,imea t"cului .n a(a 'el .nct &resiunea ma<im$ s$ cad$ .n sc"#itura din mi/l"cul &lantei (i nu &e articula,iile metatars";'alangiene ; .nc$l,$mintea s$ 'ie c"m"d$) u("ar$) destul de adnc$ &entru a &ermite 'le<ia degetel"r .n$untru ei 6 Evitarea devieril"r minii (i a di%l"c$rii 'alangel"r este de &rim$ im&"rtan,$ de"arece marea ma/"ritate a &"liartritei reumat"ide a'ecetea%$ articula,iile minii) crend .n tim& severe invalidit$,i cu inca&acit$,i (i Dandica& ; se v"r evita activit$,ile care s"licit$ mult 'le<"rii degetel"r (.n s&ecial 'le<"rul lung)) deci se &re'er$ a&ucarea "#iectel"r cu am#ele mini) nu d"ar cu " mn$) &reDensiunea va '"l"si mai mult &alma dect

degetele4 &entru cele mai diverse activit$,i) atunci cnd este &"si#il) se v"r utili%a .n s&ecial &"dul &almei (i marginea lateral$ a minii ; se v"r .nt$ri mu(cDii e<tens"ri ai degetel"r &entru a &reveni devia,ia cu#ital$ ; se v"r evita activit$,ile care "#lig$ la men,inerea unei &"%i,ii de deviere a &umnului) res&ectiv se va ac,i"na .n a(a 'el .nct s$ se &$stre%e " alinere &er'ect$ a minii cu ante#ra,ul Eventual &n$ la c$&$tarea acestei "#i(nuin,e se va a&lica un man("n rigid la nivelul &umnului Exerciii pentru mn 3"#ili%area &umnului (i mi(c$ri de 'le<ie;e<tensie (i a#duc,ie; adduc,ie se reali%ea%$ din t"ate cele trei &"%i,ii ale ante#ra,ului (su&ina,ie) &r"na,ie) neutr$) De asemenea se e<ecut$ cu degetele .ntinse (i cu degetele 'lectate 3"#ili%area .n metacar&"'alangienel"r se 'ace &e 'le<ie;e<tensie cu inter'alangienele e<tinse (i cu ele 'lectate A#duc,ia;adduc,ia degetel"r se e<ecut$ cu &alma &e mas$ 3"#ili%area inter'alangian$ se antrenea%$ men,innd " metacar&"'alangienele .n e<tensie a&"i .n 'le<ie de ?= Exerciii pentru cot E<ersarea 'le<iei;e<tensiei c"tului din &"%i,ii ct mai variate ale mem#rului su&eri"r0 #ra, la truncDi) #ra, la "ri%"ntal$ .n &lan 'r"ntal sau sagital) #ra, la %enit 3i(c$ri de &r"n";su&ina,ie cu c"tul li&it de truncDi inerea .n mn$ a unui #ast"na( 'acilitea%$ e<erci,iul Exerciii pentru umr 3i(c$ri gl"#ale ale um$rului0 ridic$ri;c"#"rri) r"ta,ii .ntr;un sens (i .n altul 3i(c$ri de a#duc,ie;adduc,ie) 'le<ie;e<tensie ale #ra,ului (c"tul .ntins) Eu a/ut"rul unui #ast"n) care se a&uc$ cu am#ele mini se e<ecut$ mi(c$ri de ridicare deasu&ra ca&ului) mi(c$ri de #asculare a #ra,el"r (.ntinse s&re stnga (i drea&ta) Exerciii pentu olduri 3i(c$ri de 'le<ie (i a#duc,ie e<ecutate din &"%i,ia de decu#it d"rsal (i lateral 3i(c$ri de *&edalare+ din decu#it d"rsal .n care sunt antrena,i (i genuncDii

3i(c$ri ale .ntregului mem#ru in'eri"r &rin alunecarea &ici"arel"r &e " &lac$ luci"as$) 'lectnd (i e<tin%nd s"ldurile ((i genuncDii) sau e<ecutnd a#duc,ii ct mai am&le :"%i,ia este de decu#it d"rsal Exerciii pentru genunchi Cn cadrul mi(c$rii &entru ("lduri sunt antrena,i (i genuncDii Fle<ii;e<tensii din genuncDi din &"%i,ia (e%nd &e un scaun Exerciii pentu picioare Din decu#it d"rsal sau &"%i,ie (e%nd &e scaun se e<ecut$ t"ate mi(c$rile &"si#ile din gle%n$ ('le<ie) e<tensie) circumduc,ie) inversie) eversie) 3i(c$ri de 'le<ie;e<tensie ale degetel"r din decu#it ca (i din (e%nd &e scaun cu &ici"rul u("r s&ri/init &e s"l i# Er oterapia )terapie ocupaional# Erg"tera&ia mai &"art$ numele de tera&ie "cu&a,i"nal$ (i c"nstituie anticamera reintegr$rii #"lnavului .n munc$ Cn &"liartrita reumat"id$ se indic$ diverse &r"'esii (i meserii) de e<em&lu0 ; legatul c$r,il"r4 ; cart"na/ul4 ; ,esutul de c"v"are4 ; .m&letitul (nuiele sau te<tile) ; munca de arti%anat ; /"curi cu #ile4 ; s"rtatul de m$rgele &e di'erite m$rimi4 ; .n(irarea m$rgelel"r &e srm$ sau a,$4 ; cusut) #r"dat) T"t .n aceast$ &eri"ad$ se reali%ea%$ (i reada&tarea la de&rinderile (i &"sturile u%uale) &r"'esi"nale (t"aleta %ilnic$) mersul) scrisul) desenul) Reintegrarea .n munc$ este ultima eta&$ 2 sc"&ul .n sine ale recu&er$rii Aceasta se 'ace 'ie rednd #"lnavului munca sa anteri"ar$) 'ie "'erindu;i " alt$ munc$ mai u("ar$) adecvat$ stadiului .n care #"ala a &ulut 'i sta#ili%at$

P !ALNEBELI3ATBLBGIA
7e v"r rec"manda #"lnavului l"calit$,ile li&site de curen,i (i ume%eal$ care au altitudine &n$ la cel mult K==;I== m Este de &re'erat climatul uscat (i cald

7ta,iunile indicate &entru tratamentul &"liartritei reumat"ide sunt0 !$ile Feli<) E'"rie N"rd) 3angalia) TecDirgDi"l) Ge"agiu) 7"vata

S-ar putea să vă placă și