Evolutia crizei economice A doua jumatate a anului 2007 si anul 2008 au demonstrat ca interdependentele si corelatiile dintre pietele financiare

si economiile reale ale lumii sunt mult mai puternice decat se estimase. Anul 2008 a dovedit de asemenea ca Uniunea Europeana nu va mai fi imuna la socurile economice externe fie generate de criza din economia americana sau in orice alta locatie geografica. Prabusirea pietei imobiliare din tatele Unite si socurile care au zguduit pietele financiare au fost doar punctul declansator pentru mult mai grava criza a economiei reale. Autoritatile Uniunii Europene au recunoscut oficial ca zona Euro a intrat in recesiune dupa ce trimestrul al treilea din 2008 a fost al doilea trimestru consecutiv cu crestere negativa a P!"#ului $o scadere de %&'( raportata la trimestrul precedent). *ai mult& +omisia Europeana estimeaza ca scaderea P!" se va accentua in 200, $P!" estimat pentru anul 200, este cu 2( mai mic decat P!" raportat pentru 2008). Analistii prognozeaza pentru 200, scaderea componentelor structurale ale cererii agregate $cu exceptia componentei publice) sub presiunea exercitata asupra economiei reala de catre scumpirea lic-iditatilor. .ata somajul a atins approximativ 7.2( in spatiul Uniunii in 2008. +u toate acestea& piata muncii se va confrunta probabil cu dificultati in urmatoarele luni& avand in vedere ca angajatorii vor actiona in conditii economice mult mai dificile. Astfel& firmele vor fi nevoite sa se adapteze in scurt timp la conditii de finantare mai stricte si cerere redusa concretizata in capacitati de productie si resurse umane neutilizate. !n raportul sau interimar cu previziuni pentru 200,& +omisia Europeana estimeaza o scadere cu %&/( a ocuparii fortei de munca in Uniunea Europeana in cursul urmatorului an. +a raspuns la dificultatile cu care se confrunta pietele Uniunii& +omisia a adoptat un plan de redresare economica la nivel european& care include printre alte masuri si un buget de 200 de miliarde de euro. Avand in vedere evenimentele recente care au remodelat lumea financiara si au condus la stoparea cresterii economiilor reale& rezultatele macroeconomice raportate de .omania par sa intreaca asteptarile. Astfel& rata anuala de crestere pentru P!" a atins 7&8(& marcand cea mai inalta rata de crestere printre statele membre ale Uniunii.

+resterea P!" a fost sustinuta atat de consum cat si de investitii. !nvestitiile au atins o rata anuala de crestere pentru 2008007 de %8&%(& care& desi cu ,( mai redusa decat cea raportata de "ulgaria& este cu mult deasupra ratei de 0&1( raportata la nivelul intregii Uniuni. 2e asemenea& rata somajului in .omania a variat cu doar 0&2( in comparatie cu 2007 $3&2( versus 3&1(). !n pofida rezultatelor anuale favorabile raportate pentru 2008& indicatorii pentru ultimele luni ale anului trecut dovedesc ca economia .omaniei incepe sa resimta dificultatile cu care se confrunta celelalte economii ale lumii. *ai multe industrii au urmat un trend descrescator in octombrie& noiembrie si decembrie& si ceea ce a constituit motorul cresterii in 2008 $segmente ca industria constructoare de masini sau materiale de constructii) si#au stopat cresterea nu doar din punct de vedere al comparatiei cu lunile anterioare& cat si cu lunile corespondente din 2007. !ndustria extractiva si industria prelucratoare par sa fie cel mai mult influentate de instabilitatea economica. !n cadrul industriei prelucratoare& industria metalurgica& cea producatoare de masini si cea a materialelor de constructii au intampinat cele mai multe probleme& inregistrand scaderi in cadrul lunii 4oiembrie de ''(& 28( si %,( $sursa5 !nstitutul 4ational de tatistica). Previziunile macroeconomice pentru 200, arata o perspectiva mai pesimista decat pentru 2008 estimandu#se ca rata anuala de crestere a P!" se va reduce la %&1(. !ncetinirea ritmului de crestere a P!" va reflecta atat trendul descrescator in evolutia investitiilor $rata anuala de crestere a fost estimata la %&8( pentru 200,008 comparativ cu %8&%( pentru 2008007)& cat si in consumul privat $%&,( pentru 200,008 comparativ cu 8( pentru 2008007) $European +ommission& !nterim 6orecast 200,). Economia se va stabiliza la un nivel de ec-ilibru caracterizat printr#un volum al cererii mai redus ce va avea drept rezultat capacitati de productie neutilizate& cresterea importantei pretului in deciziile consumatorilor si prin urmare in strategiile concurentiale ale producatorilor& o piata a muncii mult mai severa& in care raportul de forte se va deplasa in favoarea angajatorului. Evolutia investitiilor si a consumului vor fi temperate si mai mult de cresterea costurilor de finantare atat pentru fondurile imprumutate $din cauza cresterii ratelor dobanzii si a

accesului dificil la lic-iditati)& cat si pentru cele proprii $pe fondul deprecierii valorii actiunilor si al reticentei generale a investitorilor). "ancile au devenit mult mai reticente in fata riscului& reducand atat imprumuturile catre institutiile non#financiare& cat si tranzactiile pe piata interbancara. .atele dobanzii pe piata interbancara au inregistrat variatii semnificative& afectand cursul normal al sc-imbului de lic-iditati intre banci si marind costurile de finantare. .ata medie zilnica a dobanzii pe piata interbancara la imprumuturile de o zi a atins valori de 13( # /7( in luna octombrie 2008& iar rata medie lunara a atins 2'( in aceeasi luna. 2in cauza instabilitatii de pe piata interbancara& bancile si#au indreptat atentia catre depozite ca principala sursa de finantare. 2rept rezultat& ratele dobanzii la depozite au inregistrat o crestere accentuata in a doua jumatate a anului 2008. 7a sfarsitul lunii octombrie& rata medie a dobanzii la depozitele in .84 atrase de la persoane juridice a atins %1&%/( marcand o crestere de aproximativ ,8( comparativ cu aceeasi luna a anului precedent. $"anca 4ationala a .omaniei). 2in cauza cresterii ratelor dobanzii la depozite si a lipsei de lic-iditati pe piata interbancara& bancile se vor confrunta cu un cost al finantarii ridicat& concretizat& cel putin pe termen scurt& in deprecierea marjelor dobanzii $interest spread). !n situatia in care& in functie de prevederile contractuale negociate cu clientii si de structura portofoliului de credite& bancile nu vor reusi sa transfere asupra clientilor cresterile costurilor de finantare& rezultatele raportate vor fi afectate negativ. Pe de alta parte& va fi din ce in ce mai dificil pentru companiile cu un grad de indatorare ridicat sa#si indeplineasca obligatiile de plata& avand in vedere ca se vor confrunta cu un nivel diminuat al cererii si cu randamente scazute. 2eprecierea semnificativa a monedei locale fata de euro $aproximativ %3( pentru perioada ianuarie 2008 9 ianuarie 200,) va cauza dificultati aditionale companiilor cu expunere la variatii de curs $de exemplu& importatori care au contracte negociate in euro& companii cu imprumuturi in euro& firme cu salarii negociate in euro).

De la privat la public !n .omania& la fel ca si in celelalte tari& toata atentia este indreptata catre autoritatile publice de la care se asteapta reactii imediate pentru a combate 0 preveni o recesiune economica. 8pinia publica asteapta ca :uvernul sa demareze planuri ample de investii publice& care sa contrabalanseze scaderea investitiilor private si o potentiala crestere a somajului; sa stimuleze consumul public; sa ia masuri de sprijin financiar si legislativ pentru sistemul bancar si sa aprobe pac-ete fiscale atractive pentru a incuraja investitorii. Autoritatile publice vor fi in dificila pozitie de a balansa c-eltuiala publica si un sistem fiscal atractiv cu cresterea datoriei publice si venituri diminuate din impozite $pe fondul scaderii profiturilor corporatiilor& a bazei taxabile pentru terenuri si cladiri& a volumului redus de tranzactii si a somajului in crestere). :uvernul .omaniei trebuie sa depaseasca obstacolul unei datorii publice deja ridicate $/&2/( din P!" pentru 2008) estimata sa creasca in 200, la 7&/( din P!"& conform +omisiei Europene. 8rice pac-et fiscal destinat sa incurajeze investitiile si sa revigoreze economia se va concretiza pe termen scurt in scaderea veniturilor bugetare din impozite si taxe. "anca 4ationala va fi de asemenea pusa in situatia de a incuraja deblocarea creditarii si totodata de a pastra o atitudine prudenta fata de riscurile unui climat economic instabil. Pe langa toate acestea& neincrederea generala manifestata la nivel global sufoca si mai mult consumul privat si investitiile. Asa#numitii <profeti ai crizei= formuleaza previziuni pesimiste despre un Armageddon economic care inca nu si#a facut simtite efectele. Actuala instabilitate economica va pune la incercare status#>uo#ul si modul traditional de a face lucrurile si va conduce la rearanjarea fortelor economice si& in consecinta& a celor politice. +u siguranta ca acest proces va provoca <victime=& dar va genera totodata oportunitati si invingatori& avand in vedere ca atat corporatiile cat si indivizii vor fi nevoiti sa infrunte o competitie mult mai dura pentru a supravietui.

Solutii la dispozitia companiilor romanesti !n ciuda tuturor acestor confuzii si incertitudini& suntem convinsi ca exista o serie de pasi constructivi pe care firmele din .omania ii pot urma si care au potentialul de a atenua impactul crizei.

%. 4u confundati fluxurile de trezorerie cu <a avea bani=. *ai multa atentie va fi data abilitatii companiilor de a mentine un nivel adecvat de lic-iditati pentru a supravietui acestor luni dificile. *anagementul lic-iditatilor va fi esential pentru pastrarea independentei operatiunilor. *ulte companii intampina dificultati nu fiindca nu reusesc sa fie profitabile& ci pentru ca nu reusesc sa isi plateasca datoriile la timp. Asta nu inseamna ca firmele nu trebuie sa dea atentie aspectelor legate de profitabilitate& ci doar ca in 200, diferenta va fi facuta de abilitatea companiilor de a transforma acest profit in lic-iditati. 2. *anagementul fondului de rulment va deveni un instrument esential pentru a supravietui. *anagementul relatiilor cu furnizorii si clientii se va dovedi esential pentru afacerile unei companii in conditii dificile de creditare. +apacitatea firmelor de a#si adapta si controla stocurile si ciclul de conversie a numerarului va defini ? invingatorii= acestei crize. '. 2e asemenea& toata atentia in urmatoarele luni va fi indreptata catre managementul costurilor. Avand in vedere ca salariile sunt de multe ori cea mai importanta componenta a costurilor& prima reactie a companiilor va fi de a le monitoriza cu strictete. Principala parg-ie in efortul de a restrange costurile va fi de a limita numarul de angajati. !n ciuda situatiei dificile& deciziile impulsive trebuie evitate si companiile trebuie sa se concentreze asupra atingerii unor obiective realiste pe termen lung inainte de efectua sc-imbari drastice in privinta resurselor umane. +u alte cuvinte& e de dorit atingerea unui ec-ilibru in privinta resurselor umane care sa nu pericliteze obiectivele strategice ale companiei. 1. .eorganizarea unitatilor ineficiente. ub presiunea mediului extern& companiile nu isi vor mai permite luxul de a mentine segmente care nu opereaza in conditii de eficienta sau care nu fac parte dintre activitatile de baza. +ompaniile vor fi puse in situatia de a decide intre <a sacrifica= sau <a suporta costul= pastrarii unitatilor strategice care au potentialul de a aduce valoare doar pe termen lung& si a renunta la orice alte segmente care nu fac parte din strategia pe termen lung. 2e asemenea& vom fi probabil martorii unor consolidari la nivelul industriilor& companiile concentrandu#si eforturile asupra dezvoltarii segmentelor de activitate principale. /. Planificarea atenta a investitiilor. !n conditiile scumpirii creditului comercial si al accesului mai dificil la aceasta forma de finantare& companiile vor deveni mult mai reticente in ceea ce priveste investitiile. trategia de extindere prin fuziuni si ac-izitii va fi planificata

cu mult mai multa atentie si va solicita o fundamentare solida din punct de vedere al previziunilor si sinergiilor asociate fiecarei tranzactii. 3. *etode de finantare. Avand in vedere lipsa de lic-iditati si sc-imbarile de pe piata creditelor& care sunt optiunile unei firme pentru a face rost de finantare @ !njectiile de capital sau atragerea de capital imprumutat sunt metodele traditionale de finantare& insa costul acestora a crescut semnificativ in ultimele luni. .amane un semn de intrebare daca firmele vor alege sa se bazeze exclusiv pe fonduri generate intern si in consecinta sa isi limiteze dezvoltarea prin investitii.

Criza aduce PR-ul la putere +e alt tip de comunicare mai poate avea forta si eficienta P.#ului pentru asigurarea sau restabilirea reputatiei unei companii& mai ales intr#un moment de criza economica& in care zdruncinata este nu numai situatia financiara a companiei& ci si increderea consumatorilor@ ?P.#ul te ajuta sa castigi credibilitate& in timp ce alta specializare nu o poate face. Pe timp de criza& testul nivelului de credibilitate versus favorabilitate este esential=& subliniaza 7arisa Petrini& director general aatc-i A aatc-i P.. 2esi teoria pare a fi la indemana tuturor& diferentierea in aceasta perioada de cumpana va fi data de punerea in practica a acestor principii. +at de bine vor constientiza insa managerii din .omania importanta comunicarii@ ?+ompaniile simt nevoia sa comunice atunci cand li se intampla lucruri bune. +and au avut o crestere spectaculoasa& cand au desc-is fabrici sau cand lanseaza produse noi. +omunicarea este asociata cu vestile bune. !n momente de criza& tendinta este sa stai deoparte. Aceasta este cea mai mare greseala=& afirma !oana *anoiu& managing partner :*P P.. +atre P.& ?doctorul crizelor=& asa cum foarte clar a fost numit acest domeniu de catre Bortensia 4astase& managing director 7oCe P.& se vor indrepta clientii care nu vor mai aloca bugete consistente pentru celelalte paliere ale comunicarii. +ea mai periculoasa capcana in care pot cadea companiile in perioada actualei crize financiare este cea a indepartarii sau c-iar a refuzului de a comunica. 8 astfel de atitudine ar avea un dublu impact negativ& atat prin perceperea companiei ca fiind lipsita de transparenta& cat si prin facilitarea unei vizibilitati crescute concurectilor.

?+ompaniile simt nevoia sa comunice atunci cand li se intampla lucruri bune. +and au avut o crestere spectaculoasa& cand au desc-is fabrici sau cand lanseaza produse noi. +omunicarea este asociata cu vestile bune. !n momente de criza& tendinta este sa stai deoparte. Asta e cea mai mare greseala& din punctul meu de vedere. Drebuie sa vezi oportunitatile. 8 comunicare mai redusa ofera mai mult spatiu si mai mare audienta mesajelor. 2aca ne gandim la scaderea numarului de reclame pe DE& vom vedea ca cele cateva care raman vor avea mai mare audienta. Asa este si in P.. 7a finalul crizei& vor face diferenta companiile care au comunicat=& spune *anoiu. .ecomandarea specialistului este ca toate industriile trebuie sa#si sc-imbe strategia de comunicare sau sa o adapteze noului context. 7a nivelul pietei de P.& aceasta perioada va avea atat un efect negativ& prin sistarea sau reducerea bugetelor& cat si unul pozitiv& care se va concretiza mai degraba pe termen lung si care vizeaza eficientizarea activitatii& selectia jucatorilor& stabilizarea fortei de munca si o reordonare a serviciilor si competentelor de relatii publice. ?Abordarile vor fi diferite de la o companie la alta. Eor fi companii care vor decide sa internalizeze activitatea de comunicare& renuntand la agentie& vor fi companii care vor taia partial din servicii& iar altele care vor pastra fee#ul& dar vor taia din costurile directe=& preconizeaza *anoiu& afirmand ca singurul lucru cert este ca industria de comunicare va fi afectata& avand in vedere ca vor fi reconsiderate c-eltuielile companiilor si& implicit& cele cu promovarea. ?Partea buna a acestei crize este ca va avea loc o triere. Agentiile puternice vor rezista si vor fi mai bune& iar cele ineficiente vor disparea. i putem avea surpriza sa vedem agentii mici intarindu#se sau agentii mari destabilizate. 8 criza este un moment de bilant& in urma caruia se iau decizii pe termen lung. 2epinde de noi sa luam deciziile bune=& afirma directorul de :*P P.. Un alt efect benefic al crizei va fi asupra fortei de munca& aduncand mai multa stabilitate la nivelul angajatilor. ?+e s#a intamplat in ultimii ani este o situatie nefireasca si nesanatoasa. a apara lunar agentii de P. care in doar cateva luni sa aiba o lista impresionanta de clienti& angajatii sa#si sc-imbe de cateva ori pe an locul de munca sau oameni cu un an experienta sa devina P. *anageri. A fost un boom al pietei& care ne#a oferit o imagine distorsionata a realitatii si ne#a

facut sa crestem peste noapte. +riza va reaseza lucrurile pe fagasul normal=& adauga !oana *anoiu. !n ceea ce priveste serviciile oferite& primele in topul solicitarilor vor fi cele de managementul crizei si al sc-imbarii& comunicare interna& consultanta& auditul reputatiei& in detrimentul organizarii de evenimente si relatii media. !n opinia specialistului de la :*P P.& clientii se vor indrepta cu preponderenta catre comunicarea de P.& mai mult decat catre cea publicitara& atat datorita costurilor mai mici& cat si datorita rolului pe care il are P.#ul in construirea reputatiei iar in perioade de criza& reputatia este cel mai valoros bun al unei companii. ?P.#ul& oricat nu ne#ar placea noua sa spunem asta& este mai ieftin. Poti avea rezultate spectaculoase platind doar fee#ul agentiei& fara alte costuri directe& daca ideea este buna. 2e asemenea& P.#ul are un rol -otarator in construirea reputatiei iar in perioade de criza& reputatia este cel mai valoros bun al unei companii. !n al treilea rand& P.#ul este indispensabil in sc-imbari. 8rice decizie trebuie sa aiba si un plan de comunicare aferent& iar crizele prin definitie presupun sc-imbari=& subliniaza *anoiu. "ugetele de relatii publice au crescut in acest an cu %0#%/( fata de 2007& pentru anul viitor asteptarile consultantului vizand o scadere a acestora sau& cel mult& un nivel similar. Darifele $fee#urile) agentiilor de relatii publice nu vor scadea in contextul crizei financiare& dimpotriva& ar putea inregistra o anumita crestere& pe fondul unei intensitati mai mari a muncii depuse& estimeaza :abriela 7ungu& managing partner D-e Practice. ?Agentiile vor avea de lucru mai mult& din cauza ca vor trebui sa explice mai mult actiunile companiilor client& si job#ul lor va fi mai dificil& din cauza bugetelor mai mici alocate& deci vor putea fi c-iar mai bine compensate pentru aceasta arta de a face mult cu bani mai putini=& a declarat 7ungu. 2e altfel& spune oficialul& in toate industriile focusul comunicarii de relatii publice se va muta de la informare la explicare& de la ?ce= intreprind companiile la ?de ce= ajung sa faca anumite lucruri& poate neplacute publicului lor& si ?cum= se pregatesc sa amelioreze situatia sau sa se mentina intr#o directie pozitiva. Anul viitor& clientii vor apela mai mult la P.& insa bugetele alocate de companii comunicarii de relatii publice sunt asteptate sa stagneze sau c-iar sa scada& din cauza reducerii costurilor conexe activitatilor de P.& spune 7ungu& care se asteapta sa vada multa comunicare

din partea companiilor in planul comunicarii interne si externe& dar mai putine evenimente si mai putine campanii vizibile de + .. ?+a sa ne referim numai la cazul + .#ului& in vremuri economice tulburi companiile sunt nevoite sa#si concentreze eforturile pe principalele elemente ale afacerii& iar responsabilitatea lor sociala se masoara dupa criterii considerate de baza& elementare in vremuri de prosperitate # in primul rand dupa cel al responsabilitatii fata de resursele umane. 4u poti& de exemplu& sa faci disponibilizari in randul angajatilor care ti#au fost alaturi ani de zile si in acelasi timp sa aloci bugete pentru cine stie ce campanie de sprijinire a artei=& spune oficialul. Atentia marita a companiilor catre comunicarea de relatii publice nu va putea fi in detrimentul altor domenii& precizeaza :abriela 7ungu& subliniind diferenta de functii pe care P.#ul si advertising#ul le au in cadrul unei companii. ?4u poti sa crezi& daca esti profesionist& ca o disciplina o va putea inlocui cu brio pe cealalata.= Un lucru este cert in ceea ce priveste companiile5 cine va abandona transparenta pentru tactica strutului in perioada urmatoare va perde foarte mult pe termen lung& concluzioneaza 7ungu. Potrivit directorului de la D-e Practice& 2008 a adus o crestere a bugetelor de P. ale clientilor de aproximativ %/( comparativ cu 2007& precum si un numar mai mare de companii care s#au indreptat catre comunicare& ceea ce a determinat o crestere totala de aproximtiv '0( a bugetelor gestionate de agentii. D-e Practice asteapta o cifra de afaceri de peste un milion euro si in jur de %0( profit in anul in curs. Anul viitor va aduce o crestere a numarului de companii care vor apela la servicii de relatii publice& insa acest aspect nu se va concretiza si intr#un avans semnificativ al investitiilor realizate in acest tip de comunicare& este de parere !mola Foltan& managing partenr *c+ann P.. Potrivit oficialului& investitiile in campanii de relatii publice si publicitare vor fi proportionale cu cele de anul acesta. ?!nertia e inca mare si numarul celor care cred cu adevarat in eficienta unei campanii de relatii publice in opozitie cu cea a unei campanii de advertising nu a crescut foarte mult=& spune Foltan.

Pentru anul in curs& bugetele de P. au crescut cu aproximativ '0( fata de 2007& conform estimarilor de la inceputul anului. Potrivit directorului de la *c+ann P.& industria de relatii publice din .omania nu va fi atat de afectata de criza financiara cat se credea in momentul in care au aparut primele informatii legate de acest aspect. ?"ineinteles ca a aparut o ajustare a bugetelor pe anul viitor& insa sunt optimista ca piata de comunicare va trece peste aceasta fara sa fie serios afectata=& afirma !mola Foltan. +ele mai importante tactici pe care le pot adopta companiile aflate in criza sunt transparenta si constanta in comunicare& pentru mentinerea increderii publicului in companie. !mola Foltan estimeaza o cifra de afaceri a *c+ann P. de aproximativ %&' miliaone euro pentru anul in curs si o valoare similara pentru anul viitor. !mportanta comunicarii este incontestabila& iar in perioada unei crize precum cea care ameninta momentan toate industriile relatiile publice joaca un rol cu atat mai mare& fie ca este vorba de o companie petroliera& auto sau imobiliara& atrage atentia Bortensia 4astase& managing director 7oCe P.. ?P.#ul este prin excelenta un doctor al crizelor. Absolut toate industriile ar trebui sa investeasca in P. in 200,. P.#ul politic ar trebui sa devina& si el& un domeniu strategic=& afirma 4astase. Potrivit acesteia& criza functioneaza pe principiul bulgarelui de zapada& antrenand& pe rand& toate indutriile& desi in mod diferentiat. ?P.#ul va fi un fel de colac de salvare al multora dintre companiile care nu vor mai aloca bugete consistente pentru celelalte paliere ale comunicarii. Dendinta va fi aceea de a maximiza rezultatele prin eforturi financiare minime& iar P.#ul este fireste primul care te salveaza atunci cand ai nevoie de efecte maxime prin consum minim de resurse=& subliniaza 4astase. !ndustria de relatii publice s#a dezvoltat intr#un ritm constant in ultimii ani& cu aproximativ 20#2/(& atat ca nivel de business& cat si ca numar de agentii& neincluzand ?pseudo#agentiile de apartament=. ?!ndraznesc sa estimez ca aceasta crestere& evidenta in 2008 fata de 2007& se va mentine la nivelul unui procent din doua cifre si in 200,G& mai spune directorul de la 7oCe P..

7oCe P. a inregistrat in 2008 o crestere a business#ului cu peste /0(& peste estimarea initiala de crestere in ritmul pietei& de 2/(. Pentru 200,& obiectivul agentiei este de a se mentine in ritmul de crestere al pietei de P.& de %0(. Actuala criza economica creeaza dificultati fiecarei industrii& totusi& unele companii reusesc sa supravietuiasca mai HonorabilI decat altele. Pentru restul& orina *i-ai& managing partner 4icola Porter 4ovelli& agentie membra D-e :roup& recomanda apelarea la serviciile specialistilor in relatii publice& care pot analiza si gestiona mai eficient efectele individuale ale crizei asupra companiei. ?+red ca vom trai un moment interesant pentru piata de comunicare din .omania& moment in care cuvinte precum HeficientaI& HconsolidareI& si& nu in ultimul rand& HconsultantaI& vor deveni din ce in ce mai apreciate=& afirma orina *i-ai. .econsiderarea politicii de comunicare va caracteriza toate industriile in 200,& cu implicare directa asupra bugetelor alocate activitatilor de relatii publice. ?Unele vor mentine o comunicare minima& doar cu informari constante catre presa& altele isi vor redirectiona comunicarea catre alte tipuri public& in special catre angajati& altele vor paria pe acele activitati cu !2EE care le vor asigura un Cord of mout- pe tot parcursul anului=& adauga directorul de la 4icola Porter 4ovelli. 2espre 2008& specialistul afirma ca a fost un an bun pentru industria de relatii publice din .omania& atat din punct de vedere al bugetelor alocate comunicarii& cat si din punct de vedere al prestigiului de care s#au bucurat proiectele si& implicit& agentiile. !n conditiile crizei financiare& multe companii ar putea lua decizii gresite din punct de vedere al comunicarii& precum reducerea sau c-iar anularea bugetelor de evenimente& sponsorizari si + . $responsabilitate sociala)& estimeaza Andrei "ortun& director general al *illenium +ommunication. ?!n perioada urmatoare P.#ul& "D7#ul& online#ul ar trebui sa asigure relatia brandurilor si a organizatiilor cu publicul lor& in conditiile in care bugetele de media sunt taiate dramatic=& a declarat "ortun pentru "iz+itJ. .ecomandarea oficialului pentru companiile afectate de situatia economica actuala este apelarea la servicii de consultanta in managementul crizei.

Potrivit directorului de la *illenium +ommunication& valoarea pietei de relatii publice din .omania este mai mare anul acesta fata de anul trecut& ca umare a cresterii numarului de clienti care au solicitat servicii de P.. ?Pe langa acest aspect& 2008 a fost un an electoral si s#a simtit prezenta pe piata a noilor jucatori din sectorul produselor de lux si cel imobiliar care au investit bugete mari in P.=. Pentru anul viitor& Andrei "ortun nu preconizeaza scaderi substantiale in afacerile agentiilor de top. *illenium +ommunication vizeaza pentru anul in curs o cifra de afaceri de cel putin patru milioane euro si un profit minim inainte de investitii de 800.000 euro. !ndustria relatiilor publice va inregistra o perioada de stagnare in 200,& fara sc-imbari majore& clientii urmand a deveni rezervati si mai precauti in ceea ce priveste comunicarea& este de parere Alexandru Paius& senior partner !mage P.. Dotusi& nu aceasta este si recomandarea specialistilor& care sustin ca investitiile in comunicare intr#o perioada dificila& precum cea a crizei economice& au rezultate pozitive garantate pe termen lung. ?Atat teoria& cat si practica in comunicare demonstreaza ca o companie care HtaceI in timpul unei situatii de criza risca sa piarda mai mult decat daca ar comunica onest cu publicul=& spune Paius. !nsa comunicarea de relatii publice nu ar trebui sa presupuna o indepartare de cea publicitara. ?Este clar ca P.#ul nu poate suplini eforturile de advertising& cum nici invers nu este posibil. 4u cred ca& spre exemplu& reducerea din bugetul media al unei companii se va indrepta catre P.. Poate vor exista astfel de redirectionari de bugete& dar punctuale& in nici intr#un caz nu vor constitui un trend al pietei.= !n opinia directorului de la !mage P.& cresterea prognozata la inceputul anului de catre majoritatea specilistilor pentru industria de relatii publice s#a confirmat& piata inregistrand in acest an un avans de 2/#'0( fata de anul precedent. !nsa previziuni despre evolutia industiriei de P. in 200, sunt dificil de realizat in momentul de fata. 7a nivelul agentiilor& toti jucatorii de pe piata de comunicare vor fi afectati mai mult sau mai putin de reducerile pe care marile companii le vor face in bugetele de comunicare& in contextul crizei financiare.

?+red insa ca dintre toate disciplinele de comunicare& P.#ul va fi una dintre cele mai putin afectate. +-iar si asa& posibila reducere a bugetelor agentiilor de P. depinde de doi factori semnificativi5 primul il reprezinta domeniile de activitate ale clientilor& fiind evident ca vor fi intampina dificultati cele cu clienti din industriile grav afectate de criza& cum ar fi industria imobiliara si cea auto; cel de#al doilea factor il constituie ponderea serviciilor oferite de agentie& fiind probabil sa fie afectate agentiile care deruleaza cu precadere servicii in zona organizarii de evenimente sau contracte punctuale pentru diverse servicii specializate=& afirma Alexandru Paius. !mage P. va inc-eia anul in curs cu o cifra de afaceri de aproximativ 800.000 euro& peste estimarile initiale. Pentru anul viitor& este asteptata o crestere a afacerilor de 20(#2/(& sustinuta de un portofoliu de clienti pentru care agentia ofera cu precadere servicii de consultanta si strategie in comunicare si doar in mod exceptional servicii de tip "D7. Actuala criza economica nu ar trebui sa aiba repercursiuni asupra investitiilor in comunicare ale companiilor& mai ales in cazul in care sunt realmente afectate de recesiune& oricat de tentate ar fi sa ia aceasta masura& declara intr#un interviu acordat "iz+itJ Alina tanciu& business unit director 8gilvJ P.. *ai mult decat atat& dezvoltarea unei strategii coerente de comunicare de tip '30 de grade poate avea un efect benefic pentru imaginea companiei. ?+a directii generale de strategie& in 200,#20%0 companiile trebuie sa se orienteze mai mult catre comunicarea interna& atat cu angajatii companiei& cat si cu sindicatele& dar si catre comunicarea cu investitorii si cu analistii. !nteractiunea cu autoritatile si colaborarea cu institutiile statului ar putea duce la identificarea unor solutii concrete la nivel national. Doate acestea sunt arii ale comunicarii si relatiilor publice. !n urmatorii ani& oportunitatile de business vor putea fi create sau identificate cu ajutorul influentatorilor din diferite medii& fie el business& social& online sau politic#administrativ. 6ara comunicare bidirectionala si fara implicarea acestor influentatori putin probabil ca o companie sa se afle printre invingatori in urmatorii doi ani. Acesta va fi unul dintre motivele pentru care clientii vor alege sa investeasca in continuare in P.=& explica tanciu. Potrivit oficialului& un moment de criza poate ajuta la selectarea in mod natural a companiilor competitive& intr#o perioada de stagnare economica sau de recesiune& agentiile care s#au dezvoltat odata cu piata neavand experienta si forta necesara pentru a rezista.

?8 piata cu un ritm rapid de dezvoltare& cum a fost .omania ultimilor ani& a permis aparitia unor Hpseudo specialisti de P.I care au ars etape importante in formarea lor profesionala. !n conditii dificile& precum scaderea cererii sau reduceri de personal& clientii au o mai mare nevoie de consultanta specializata si de specialisti capabili sa ofere servicii complexe de P.. 2in toate aceste puncte de vedere& industria romaneasca de P. va fi cel mai probabil afectata& insa impactul va fi unul pozitiv pe termen lung=& mai spune tanciu. pecialistul de la 8gilvJ P. crede ca actuala criza va afecta industria de relatii publice& insa pe termen lung estimeaza efecte pozitive. 7a nivelul anului curent& bugetele de relatii publice au crescut comparativ cu anul trecut& ca urmare a perceptiei asupra P.#ului ca instrument de management al reputatiei. ?Prin urmare companiile au inceput sa investeasca in construirea unui brand corporate& au inceput sa investeasca mai mult in comunicarea interna& in comunicarea cu staKe-olderii# c-eie ai companiei& in programele de responsabilitate corporativa=& adauga Alina tanciu.

Concluzii Asa cum am observat si din interviurile de mai sus& P. este un domeniu de baza pentru marile firme& avand in vedere evolutia pietei. *ajoritatea companiilor isi pun bazele in acestea deoarece5 #Ajuta la mentinerea reputatiei firmei ; # permite comunicarea eficienta cu diferite categorii de staKe-olderi; # clientii au mare nevoie de a fi tinuti la current cu tot ceea ce se intampla si apare nou pe piataK indifferent de domeniu; Pentru acestea ar trebui avute in vedere si anumite aspecte. 2e exemplu& trebuie imbunatatite permanent site#urile firmelor. !n acest caz& ma refer in mod deosebit la site#urile bancilor& care sunt usor deficitare la capitole precum transparenta& design& principii de buna practica in comunicare cu presa $multe dintre acestea nu permit cautare dupa data sau dupa cuvinte c-eie). Doate acestea trebuie avute in vedere cu atat mai mult pe o perioada de criza& pentru a atrage atentia clientilor cu reclame sau diferite bannere ce pot aparea pe alte site#uri cu un traffic mai mare& este vorba in principal de un marKeting sporit si bine elaborat.