Sunteți pe pagina 1din 36

Universitatea Tehnica din Moldova Facultatea Cadastru, Geodezie si Constructii Specialitatea Constructii si Inginerie Civila

Curs de prelegeri
La disciplina: Geotehnica si Fundatii

A efectuat: #redat:

st. gr. CIC !!"!

Cretu Mihai $e%an &lena

Chisinau '"!(

Tema: Istoricul i importana disciplinei. Obiectul disciplinei


Geotehnica i fundaii este una din disciplinele de )az* la preg*tirea tinerilor specialiti +n do,eniul construciei. &a este str+ns legat* de alte discipline cu, ar fi: rezistena ,aterialelor, teoria elasticit*ii, )eton ar,at. tehnologia +n construcii, geologia, topografia. -isciplina se co,pune din ' co,parti,ente: !. Geotehnica '. Terenuri de fundaii i fundaii Se tie c* construciile trans,it p*ri superficiale a scoarei terestre presiuni care se dezvolt* la )az* +n ur,a aciunilor care se e/ecut* asupra lor. #rin ur,are partea construciei care trans,ite aceste presiuni +n aa fel +nc+t s* nu pun* +n pericol )una e/ploatare poart* denu,irea de fundaii. Fundaia este partea co,ponent* a stratului de rezisten* a construciei. 0ona situat* la suprafaa scoarei terestre +n care datorit* e/ecut*rii construciei au loc schi,)*ri i +n care se si,te efectul aciunilor construciei poart* denu,irea de teren de fundare.

Cursul de geotehnic* i fundaii studiaz* posi)ilit*ile construciilor de a trans,ite +n ,odul cel ,ai raional +nc*rc*rile date de construcie terenului de fundare, in+nd cont de propriet*ile acestuia. -in ,aterialul din care este realizat* fundaia, de rezistena construciei i de e/ploatarea lor +n ti,p. Terenul de fundare care ur,eaz* s* serveasc* ca suport pentru construcii se afl* +n partea superficial* a glo)ului terestru. #artea superficial* a scoarei intr* +, contact cu aerul, cu apa i poart* denu,irea de scoar de dezagregare. &ste alc*tuit* dintr un ,aterial solid av+nd o co,poziie foarte variat*. 1 analiz* a acestui ,aterial ne arat* c* este alc*tuit* din diferite ,inerale, care se ascociaz* +n diferite proporii, d+nd natere la roci. 2u,*rul ,are de roci a i,pus clasificarea lor: 3oci ,ag,atice 4eruptive. 3oci sedi,entare 3oci ,eta,orfice Rocile magnetice se o)in din consolidarea ,ag,elor. Rocile sedimentare provin din sf*r,iturile unor roci pree/istente r*,ase pe loc sau transportate i depuse +n alt* parte. Rocile metamorfice provin din rocile ,enionate ,ai sus, care s au transfor,at la ad+nci,i, presiuni i te,peraturi ,ari, schi,)+nd co,poziia chi,ic*, structura i te/tura.

#entru lucr*rile de construcie la care rocile servesc ca suport acest criteriu de clasificare nu a fost de a%uns deoarece ne intereseaz* ,odul lor de co,portare atunci c+nd sunt supuse aciunilor provenite de la construcie. -in acest ,otiv s a adoptat clasificarea pe criterii geologico tehnice pornindu se de la proprietatea fizico ,ecanic*. Acest criteriu de clasificare +,parte rocile +n 5 grupe: !. Grupa rocilor tari 4+ntre roci e/ist* leg*turi rigide de cristalizare sau ci,entare. '. Grupa rocilor ,o)ile nelegate 4necoezive. 5. Grupa rocilor ,o)ile legate 4coezive. Rocile moi sunt cunoscute su) denu,irea de p*,+nt. Aceste roci sunt o)iectul de studiu a geotehnicii. At+t rocile tari, c+t i cele ,oi nu prezint* un ,ediu +n care tot volu,ul s* fie ocupat de su)stan*, dar ,edii discontinuii separate prin goluri su) for,* de pori, fisuri i cr*p*turi. #*,+nturile se alc*tuiesc din 5 faze co,ponente: Solid* 6ichid* Gazoas*

Faza solid constituie o asociere de diferite ,inerale alc*tuit* din granule 4particule. care sunt desp*rite interspaii 4pori. i vin +n contact cu unele cu altele prin ,ai ,ulte puncte. Granulele se deose)esc prin faptul c* au for,e si di,ensiuni diferite. For,a poate fi rotund* sau plat*. -i,ensiunile lor variaz* de la c+iva ,icroni p+n* la !" centi,etri. Faza solid* alc*tuieste scheletul p*,+ntului i preia asupra sa sarcinile e/terioare +n +ntregi,e. Faza lichid reprezint* apa aflat* +n pori +n care e/ist* su) diferite for,e: ap* li)er* 4gravitaional*., vapori de ap*, ap* capilar*, ghea* i ap* fizic legat*. Apa fizic legat* se +nt+lnete +n p*,+nturile argiloase deoarece acestea conin granule 7",""8 ,. Aceste granule poart* la suprafaa lor +nc*rc*ri electrice negative neechili)rate i de aceea atrag asupra lor ,olecule polare de ap* 4cationi..

#ri,ele straturi de ,olecule sunt atrase cu o for9* destul de ,are :i aceasta for,eaz* +n %urul granulei pelicule de ap*, fizic legate odat* cu +ndep*rtarea de la suprafa* a granulei, fora de atracie devine tot ,ai ,ic*. #rin ur,are apa devine +n stare li)er*. Faza gazoas se constituie din gazele aflate +n porii p*,+ntului, se deose)esc gaze +nchise i gaze li)ere. Gazele li)ere co,unic* cu at,osfera av+nd aceiai te,peratur* i presiune. &le nu influeneaz* proprirt*ile p*,+ntului. Se deose)esc +n acest sens i gaze dezolvate +n ap*. Gazele +nchise se afl* su) presiune la o te,peratur* co)or+t* i prin ur,are ,*resc elasticitatea p*,+ntului. ;n caz de

s*p*tur* pentru fundaii, p*,+ntul se descarc* parial i prin ur,are se dega%eaz* intens +n at,osfer*, eli)er+nd p*,+ntul. ;n p*,+nturile argiloase e/ist* leg*turi +ntre granule, poart* denu,irea de leg*turi electro ,oleculare 4hidrocoloidale. i sunt de origine cristalin*. Aceast* leg*tur* poart* denu,irea de coeziune a pmnturilor argiloase. Aadar fazele co,ponente ale p*,+ntului se afl* +ntr un anu,it raport +n factorii de condiiile naturale i aciunile u,ane. <ariaiile acestui raport pot influena propriet*ile construciilor, ale p*,+ntului ceea ce tre)uie de luat +n considerare la calculul fundaiei unei construcii.

Tema: Proprietile fizice ale pmnturilor


&/ist* p*,+nturi care din punct de vedere granulo,etric se +ncadreaz* +n diagra,a terenurilor, au propriet*i specifice ce deter,in* necesitatea unor clasific*ri. -in aceast* categorie fac parte p*,+nturile ,*rnoase, ,acroporice, sensi)ile la u,ezire, p*,+nturile suscepti)ile, la lichifierea p*,+nturilor cu u,flari i contracii ,ari, p*,+nturi gelive, p*,+nturi s*r*turate, de u,plutur*, a,estecuri de p*,+nt. Paminturile marnoase sunt p*,+nturi argiloase cu coninut ,are de car)onat de calciu =8>. Acestea sunt considerate p*,+nturi )une de fundare, rezistena i sta)ilitatea lor crete pe ,*sur* ce coninutul de car)onat de calciu este ,ai ,are. Pmnturile macroporice care prezint* pori ,ari vizi)il, chiar cu ochiul li)er, din aceste categorii fac parte: #*,+nturile loisoide 6oesurile.

Loesul are co,poziia granulo,etric* '8> nisip fin, ?"> praf, !8> argil*, se dizolva rapid in ap*. #rezinta tas*ri ,ari su) sarcin* i nu sunt )une pentru fundare. #*,+nturile loisoide sunt ase,*n*toare loesurilor, diferena este granulozitatea. Pmnturile sensibile la umezire care su) aciunea +nc*rc*rilor trans,ise de fundaii sau chiar su) greutatea proprie se taseaz*, acestea sunt p*,+nturile loisoide i loesurile. #ot pune +n pericol rezistena i sta)ilitatea construciilor prin avarierea lor. Pmnturile subcestibile la lichifiere sunt p*,+nturile supuse unor aciuni dina,ice 4e/plozii sau cutre,ure. ii pierd capacitatea de a suporta sarcini ca ur,are a creteri presiuni apei din pori care are drept consecin* transfor,area lui +ntr un fluid. 2isipurile fine, nisipurile saturate, care au pear,i)ilitatea ,ic*. Pmnturile cu umflri i contracii ,ari sunt p*,+nturile argiloase care au proprietatea de a i ,odifica volu,ul lor c+nd u,editatea crete. Pmnturile gelive sunt cele sensi)ile la +nghe. ;n ur,a feno,enului dezghe@+nghe ii ,odific* esenial structura si propriet*ile. Pmntul cu coninut de materii organice sunt p*,+nturi care sau for,at relativ recent, fac parte: ,+lurile, n*,oluri, tur)a. Aceste se caracteriziaz* print o co,prisivitate ,ai ,are si rezisten* la forfecare redus*. #rocesul lor de consolidare se face lent si neo,ogen.

Pmnturi eluviale aparin categorii de rocii reziduale. ;n ceia ce privete caracterizarea lor prin pris,a unora posi)ile a,plasa,ente pentru construcii se enu,er* c+teva particularit*i ce le confer* un caracter specific. #*,+nturile alc*tuite din p*,+nturi eluviale se calculeaz* la starea de li,it* de defor,aie i starea li,it* de capacitate portant*. ;n ,od direct co,presivitatea neunifor,* a acestor p*,+nturi se ,anifest* prin dezvoltarea unor tas*ri puternic neunifor,e, periculoase pentru construcii, find necesar* adoptarea unor ,*suri de +,)un*t*ire a terenului: !. 3ealizarea unor perne de ,ateriale granuloase nealtera)ile care s* preia ,a%oritatea presiunilor trans,ise pe talpa fundaiei, terenului din zona activ*. '. ;ndep*rtarea din zona superioar* a incluziunii st+ncoase puternic eroda)ile. 5. ;ndep*rtarea din zona superioara a frag,entelor ,ari si plo,)area golurilor cu ,ateriale granulare ,neeroda)ile si co,pacte (. ;n perioada realiz*rii e/cavaiilor tre)uie luate ,*suri care s* reduc* influena agenilor at,osferici i care s* asigure e/ecutarea ne+ntrerupt* a acestor lucr*ri. Pmnturi srturate se caracteriziaz* printr o aciune agresiv* asupra ele,entelor de infrastructur* cu care vin +n contact, ca ur,are a soluiilor, a s*rurilor care sunt prezente +n aceste p*,+nturi +n prezena apei su)terane. #rin ur,are terenul de fundare ce cuprinde p*,+nt s*r*turat tre)uie evitat de a fi u,ezit sau fundaia se e/ecuta *n ur,atorul strat sau aplica, ,etode de +,)un*t*ire prin ,etode chi,ice. Pmnturile de umplutur se caracteriziaz* prin neo,ogenitate de te/tur* ceia ce duce la co,pesivitate fiind posi)il* auto+ndesarea. 1 influen* asupra co,port*rii acestor p*,+nturi su) sarcina au i variaia condiiilor hidrologice. #rin ,odul de for,are particular i aspectele co,port*rii acestor p*,+nturi la descrierea acestor terenuri tre)uie de avut +n vedere ur,*toarele: stratul i te/tura acestor p*,+nturi ,odul +n care au luat natere i zona de u,plutur* natura chi,ic* a particulelor solide din care se realiziaz* u,plutura Adoptarea unor soluii de fundare a unei construcii ce conin p*,+nturi de u,plutur* se poate realiza +n ur,*toarele condiii: folosirea terenului de u,plutur* +n calitate de teren pentru constrcuii uoare luarea unei ,*suri constructive pentru reducerea co,presi)ilit*ii straturilor de p*,+nt co,pactarea terenului de fundare cu adaos de ,aterial prin realizarea unor perne de nisip sau pietri alegerea unei soluii de fundare de ad+nci,e, care s* str*)at* stratul de p*,+nt

cu u,plutur* Amestecurile de pmnturi a,estecurile de p*,+nt realizat* pe cale artifial* prin ,ala/area a ' sau ,ai ,ulte p*,+nturi +n vederea +,)un*t*irii acestuia. Aceste

a,estecuri de regula sunt folosite la construcia terasa,entelor, digurilor, )ara%elor i a platfor,elor c*ilor de co,unicaie.

Tema: Indicii de structura a paminturilor


#roprietaile fizico ,ecanice ale p*,+nturilor sunt dependente de structura lor i i,plicit de interaciunea fazelor co,ponernte. #entru a evalua propriet*ile fizice tre)uie s* fie cunoscute caracteristicile lor respective. &valuarea propriet*ilor +n acest sens se refer* la starea natural* a p*,+ntului, adic* f*r* a fi +ncercat de sarcini e/terioare. Se deose)esc caracteristici fizice deter,inate pe cale e/peri,ental* i caracteristici calculate prin for,ule +n care se utiliziaz* valorile caracteristicilor deter,inate e/peri,ental. #entru a +nelege ,ai profund +ntre)area cu privire la caracteristicile e/peri,entale sau cele calculate consider*, un volu, unitar de p*,+nt, separ+nd 4li,it+nd. fazele lui co,ponente:

<A

Trec+nd de la aceste valori e/peri,entale se deter,in* : !. -ensitatea granulelor

<alori ,edii orientative

A',?( ',B!

, +ns* in calcule ingineresti se utiliziaz*

aa nu,ita greutate volu,ic* a granulelor:

'. -ensitatea p*,+ntului

CA!,?!...!,D8. Cu c+t este ,ai ,are densitatea, p*,+ntul este ,ai puin defor,a)il

pentru calcule inginereti vo, folosi: valori ,edii orientative

!?,!...!D,8

5. U,editatea natural* a p*,+ntului u,editatea p*,+ntului este definit* ca raportul dintre ,asa apei coninuta +n porii unei pro)e de p*,+nt i ,asa particulelor solide in aceasta cantitate a lui:

E>A!?...5">

Toate aceste caractetistici

, , si E se refer* la toate p*,+nturile nisipoase argiloase.

#e linga acestea +n caz de p*,+nturi argiloase se ,ai deter,in* u,editatea la li,ita inferioara de plasticitate i la cea superioara de plasticitate

Caracteristicile fizice caluculate cu for,ule: !. Greutatea volu,ica a sceletului pa,intului 4se afla in stare uscata.

1)servaie: E reprezint* o valoare adi,inensional* '. Indicile porilor reprezint* volu,ul porilor dintr o cantitate de p*,+nt i volu,ul particulelor solide tot din acest volu, de p*,+nt

nF,A!

Unde: n este porozitatea p*,+ntului, adic* partea ocupat* de pori din volu,ul unitar , partea ocupat* de granule

For,ula finala:
<alori ,edii orientative: I eA",8!D...",BD8 31 II eA",8?'...",D(G 3U

Cu c*t este ,ai ,are indicile porilor cu at+t p*,+ntul este ,ai af+nat, ,ai puternic co,presi)il i este sla) pentru fundare. 5. Gradul de u,editate :

este u,editate p*,+ntului +n stare saturat* 4 c+nd porii sunt co,plet u,plui cu ap*..

greutatea volu,ic* a apei

#e )aza gradului de u,editate se face clasificarea p*,+nturilor nisipoase. !. Sla) u,ede '. U,ede 5. Saturate Cele ,ai )une sunt p*,+nturile sla) u,ede. 2isipurile +n stare saturat* sunt periculoase ca teren de fundare +n caz de aciuni dina,ice, seis,ice acestea duc la ,a%orarea tensiunii , apa din pori la r+ndul sau provoaca lichifierea, adica p*,+ntul se co,porta ca un fluid. (. Greutatea volu,ica a pa,intului instare su),ersata 4 pa,intul se afla su) nivelul apei.:

8. Greutatea volu,ic* a p*,+ntului +n stare saturat*:

?. Indicile de plasticitate:

B. Indicile de lichiditate:

For,ulele ? i B se aplic+ pentru nisipurile argiloase, argil* nisipoas* i argil*.

;n )aza indicilor de plasticitate se face clasificarea p*,+nturilor argiloase: !. 2isip argilos : '. Argil* nisipoas* : 5. Argil* : ;n )aza indicilor de lichiditate se deter,in* starea de consisten*: ! starea tare ' starea plastica 5 starea curgatoare Cele ,ai )une sunt p*,+nturile argiloase +n stare tare, apoi ur,eaz* acele plastice, dac* o)ine, starea curg*toare vo, efectua prelucrarea lor.

Tema: Proprietile mecanice ale pmnturilor. Noiuni generale


Construciile terestre indiferent de natura, destinaia i i,portana lor au drept suport p*,+ntul. Ca ur,are ele trans,it acestuia prin inter,ediul fundaiilor aciuni ce induc +n p*,+nt o stare de tensiune +nsoit* datorit* co,presi)ilit*ii acestuia, de o stare de defor,aie asociat*. -eter,inarea i cunoaterea st*rii de tensiune i defor,aie face posi)il* aprecierea cantitativ* a co,porta,entului su) aciuni ,ecanice a ,asivelor de p*,+nt de su) construcii i prin aceasta i,punerea unor restricii privind ,*ri,ea tensiunii sau ,*ri,ea defor,aiilor pentru a o)ine co,porta,entul necesar unei e/ploat*ri nor,ale a construciei, respectiv pentru a nu i pierde capacitatea portant*. -eter,inarea st*rii de tensiune i defor,aiile +n ,asivul de p*,+nt su) ac+iunea unei +ncercari e/terioare, precu, i aprecierea co,porta,entului lui prin pris,a criteriilor de rezistena, rigiditate, sta)ilitate constituie o)iectul ,ecanic al p*,+ntului.

Mecanica p*,+nturilor analiziaz* starea de tensiuni i defor,aii nu din ,asivele de p*,+nt, dar din nite corpuri ,odele care p*streaz* din corpul real nu,ai tr*s*turile i carctristicile deter,inate asupra proceselor analizate renunt+nd la cele secundare. 1)iectul de studiu al ,ecanicii p*,+nturilor +l constituie se,ispaiul i se,iplanul. #rin se,ispaiu se +nelege un corp solid de ,*ri,ea se,i infinit* li,itat de o suprafat* plan*. #rin secionarea se,ispaiului cu dou* plane verticale la distana unitar* se o)ine un nou corp solid nu,it se,iplan. Compresibilitatea pmnturilor. ;n ,ecanica p*,+nturilor, proprietatea acestora de a se defor,a se nu,ete co,presi)ilitate. Studiul co,presi)ilit*ii per,ite sta)ilirea ecuaiilor fizice ale p*,+nturilor, a indicilor propriet*ilor ,ecanice ale p*,+nturilor i prin aceasta deter,inarea st*rii de tensiune si respectiv tasarea la un ,o,ent dat 4deplasarea pe vertical. a construciilor. #*,+nturile sunt siste,e disperse alc*tuite din 5 faze: Solida lichida Gazoasa

;ncarcarea lor cu o tensiune deter,in* apariia a 5 tensiuni in cele 5 siste,e co,ponente. Ca ur,are defor,area p*,+nturilor este cauzat* de reducerea porozit*ii datorit* reducerii volu,ului de gaz i respectiv a apei, volu,ul scheletului solid r*,+n+nd constant. #rin co,presi)ilitate +nelege, ,icorarea volu,ului p*,+ntului su) aciunea +nc*rc*rilor e/terioare. <ariaia de volu, se datoreaz* ,ai ,ultor factori: !. deplasarea reciproc* a granulelor +n pori ocup+nd o stare ,ai co,pact* 4+ndesat*. '. distrugerea parial* a granulelor +n punctele lor de contact 5. co,pri,area peliculei de apa fizic legate i a gazelor +nchise (. curgerea lent* a scheletului p*,+ntului ;n condiii de la)orator co,presi)ilitatea p*,+ntului se studiaz* cu aparate nu,ite sta)ilo,etre i edo,etre. Edometrele sunt ,ai si,ple i cel ,ai des utilizate. Mai e/ista ,etodologii de studiu al co,presi)ilitaii +n situ 4 +ncerc*ri la faa locului +ncerc*ri cu placa.. !. ;ncercarea edo,etric* +ncerc*rilor +n vederea definirii co,presi)ilitaii p*,+nturilor se realiziaz* +n la)oratoare geotehnice +n edo,etrul cu inel fi/, +n rezultat o)in+nd cur)a de co,presiune porozitate, +ncercarea const* +n supunerea unei pro)e de p*,+nt, unei tensiuni verticale aplicate in trepte. Sche,a principala a edo,etrului

! piston rigid

' pahar ,etalic cu perei rigizi 5 pro)* de p*,+nt Sarcina vertical* 2 se aplic* +n trepte i fiecare din acestea provoac* co,pri,area cu p*,+ntul, ,icor+ndu se volu,ul lui. Co,pri,area se ,anifesta prin deplasarea pistonului pe vertical* su) aciunea oric*rarei trepte apar aciuni sau presiuni nor,ale :

Aceste presiuni ap*rute corespund indicilor porilor HeH. A aria seciunii transversale a pro)elor de p*,+nt h +n*li,ea pro)ei +nainte de +ncercare

<olu,ul porilor su) aciunea lui

se ,icoreaz* cu volu,ul

3educerea porilor corespunz*toare lui

va fi:

Indicilor porilor corespunz*tor presiunii

va fi:

3ezultatele +ncerc*rilor se prezint* grafic printr o diagra,* sau se o)ine cur)a de co,presiune porozitate

defor,aii elastice defor,aii plastice ! cur)a de co,presiune porozitate ' cur)a de desc*rcare a cur)ei de co,presiune porozitate

Su) aciunea oric*rui sarcini e/terioare +n ,asivul de p*,+nt apar conco,itent defor,aii plastice i elastice. -efor,aiile plastice sunt cu ,ult ,ai ,ari dec+t defor,aiile elastice. #e )aza cur)ei de co,presiune porozitate se deter,in* cartacteristicile de co,presivitate a p*,+ntului:

-up* cu, arat* practica +ntr un interval de presiuni #A!"" 5"" I#a, iar +n caz de p*,+nturi )uni #A8"" I#a. #*,+ntul se co,port* ca un ,ediu liniar defor,a)il, su) acest aspect se sta)ilete un interval de presiuni interval se transfor,* +ntr o dreapt*, dreapta J. si i cur)a cuprins* +n acest

1dat* cu creterea presiunii ur,are

devine ,ai ,ic* dec+t indicile porilor, prin

caracteriziaz* gradul de +ndesare sau co,pri,are a p*,+ntului i poart*

denu,irea coeficient de compresibilitate. #entru calculul inginereti


.

Cu c+t este ,ai ,ic coeficientul de co,presi)ilitate cu at+t p*,+ntul este ,ai pu in co,presi)il. ;ns* pentru practic* folosi, coeficient de co,presi)ilitate relativ* :

Cunosc+nd co,presi)ilitatea relativ* se poate calcula ,odul de defor,aie edo,etric*

Unde: for,ul :

coeficient care ine cont de tipul p*,+ntului, +n rare cazuri se va utiliza dar ,ai des se iau din ta)el.

;n ,a%oritatea cazurilor nu corespund celor reale, de aceea pentru calcule ,ai introduce, un coeficient de corecii 4 se e/trage din ta)ele. i se noteaza

<alori ,edii orientative a ,odului de defor,aie & sunt !8""" 5"""" I#a

Modul de defor,aii este una din cele ,ai i,portante caracteristici ale p*,+ntului deoarece pe )aza acestuia se efectuiaz* calculul tas*rilor 4 deplas*rii pe vertical*. a tuturor construciilor. '. ;ncercarea cu placa 3ezultatele reale ale ,odului de defor,aie pot fi o)inute i pe )aza +ncerc*rilor p*,+ntului la faa locului 4 +n situ. folosind pentru aceasta pl*ci circulare rigide. ;ncercarea cu placa const* +n principiul de +nc*rcare printr un ,i%loc oarecare 4 presa hidraulic*. a unei pl*ci circulare rigide i ,*surarea tas*rilor +nregistrate. ;ncer*rile se efectueaz* +n gropi deshise i +n fora%e.

Sche,a dispozitivului +ncerc*rii cu placa +n gropi deschise

Sche,a dispozitivului de +ncercare cu placa +n fora%e: ! plac* rigid* care poate avea for,* rotund* sau p*trat*, pentru fora%e are nu,ai for,a circular* ' ti%* 4eav* de ,etal. asa,)lat* rigid cu placa 5 pres* hidraulic* ( grind* de ,etal care servete drept suport pentru presa hidraulic* 8 piloi de ancora% ce susin grinda ( ? tu) ,etalic care prote%eaz* pereii fora%ului ;ncerc*rile asupra pl*cii se trans,it su) for,* de trepte i fiecare din acestea se deplaseaz* pe vertical* pe oarecare ad+nci,e prin ur,are se o)ine:

#e )aza rezultatele o)tinute se construieste diagra,a presiune tasare la scara.

#ri,a parte a diagra,ei reprezinta o relatie liniara deoarece in acest interval de presiuni are loc co,pri,area pa,intului adica se deplaseaza 4defor,atiile de co,pri,are., partea a ' a diagra,ei e/pri,a atit defor,atiile de co,pri,are cit si cele pastice care cresc ,ai repede fata de presiune. Modulul de defor,atie se deter,ina in intervalul relatiei aplicind for,ula:

K# si KS sint vartiatii de defor,atii, presiune

d dia,etrul placii E coeficient dependent de tipul pa,intului 4",BD.

Tema: Rezistena la forfecare (tiere sau rupere


2oiuni generale #a,intul ca roca sedi,entara se intilneste in practica constructiilor ca: ,aterial de constructie pentru terasa,ente, cai de co,unicatie terestre, pentru )ara%e, dar si ca suport al constructiilor prin inter,ediul fundatiilor. In ,asivul de pa,int su) actiunea incarcarilor e/teripare apar tensiuni nor,ale care duc la co,pri,area pa,intului si tensiuni tangentiale efective care la o anu,ita valoare pot provoca ruperea pa,intului, acestei actiuni i se supune rezistenta pa,intuluii care se datoreaza fortelor de frecare dintre granule, iar in pa,inturiole argiloase ,ai apre si coeziunea. Trecind de la aceste 5 notiuni se poate de evaluat gradul de sta)ilitate a terenului, ,ai e/act starea luii daca se per,ite de construit pe acest pa,int: !. starea sta)ila se per,ite pentru costructii

'. starea de echili)ru li,ita nu se per,ite

5. starea insta)ila

3ezistenta pa,intului la forfecare se studiaza in conditii de la)orator sau la fata locului 4in situ.. In la)orator se folosesc aparate stabilometre sau aparate de forfecare directa. Aparatele de forfecare directa sint ,ai si,ple si de aceea sunt ,ai des utilizate, partea principala a aparatului reprezintareprezinta o caseta alcatuita din ' ele,ente:

! ' 5 (

ele,ent superior inel ,etalic rigid pahar ,etalic rigid pro)a de pa,int piston rigid Aceste ele,ente for,eaza i,preuna o caseta in care se introduce pro)a de pa,int, intre ele,entele ! si ' este prevazut un interspatiu, ele,entul ' este ,o)il 4fi/at. pe orizontala , iar cel superior !su) actiunea fortelor orizontale poate sa se deplaseze i,preuna cu pa,intul.

Asupra pro)ei de pa,int se aplica o sarcina verticala careprovoaca in pa,int presiuni nor,ale, ase,enea presiuni ,odeleaza starea de tensiune a pa,intului, asupra ,asivului de pa,int la o oarecare adinci,e z de unde a fost e/trasa pro)a.

#A2@A

-upa sta)ilirea defor,atiilor de co,pactare asupra ele,entului ! se aplica forta orizontala in trepte, aceasta forta tinde sa deplaseze ele,entul ! pe orizontala. Aceasta deplasare este i,pedicata de rezistenta pa,intului. Su) fiecare treapta orizontala in sectiunea pro)ei apar tensiuni tangentiale:

6a pri,ele trepte rezistenta pa,intului este ,ai ,are ca tensiunea tangentiala deci rezulta ca consu,a ,ai ,ult din rezistenta pa,intului la forfecare. Mai ave, cazuri cind rezistenta pa,intului este egala cu tensiunea tangentiala, dupa aceasta stare are loc ruperea pa,intului, in acest ,od se e/ecuta ,ai ,ulte incercari, su) o anu,ita presiune. #e )aza acestor incercari se construieste diagra,a la forfecare a pa,inturilor: a. pa,inturi nisipoase

). ,

c. ,

3eprezinta

unghiul de frecare interioara

C coeziunea pa,intului Fi si C se nu,esc caracteristici de rezistenta a pa,intului Aceste caracteristice se utiliziaza pentru deter,inarea capacitatii portante a terenuluii pe care va fi a,plasata fundatia, evaluarea sta)ilitatii taluzurilor, deter,inarea i,pingerii laterale a ps,intului asupra fundatiei.

Tema: Tensiunile n masi!ul de pmnt i determinarea lor


Tipurile de tensiuni In ,asivul de pa,int se deose)esc ' tipuri de tensiuni: !. tensiuni provocate de greutatea proprie a terenului fiind nu,ite tensiuni geologice '. tensiunile provocate fortele e/terioare sunt nu,ite tensiuni supli,entare

Tensiunile supli,entare la rindul lor se ,ai i,part: In presiuni efective si in presiuni neutre. &le se e/plica astfel: !. in ti,pul tA" adica i,edist dupa aplicarea sarcinii e/terioare, aceasta este preluata co,plet de apa din pori cind acesta este saturat. In apa din pori apar tensiuni care nu provoaca nici o co,pri,are a pa,intului si se nu,esc presiuni neutre 4 .. #este un ti,p oarecarte cind t ,ai ,are ca " apa din pori influentata de presiunea neutra partial se scurge, o parte din presiunea totala este preluata de scheletul pa,intului 4partea solida. si aceasta presiune duce la co,pri,area lui si se nu,este presiunea efectiva .

Un vas ! cu lichid este acoperit cu capacuil 8 fiind i,per,ia)il, scheletul pa,intului se ,odeleaza cu a%utorul spiralelor 5, iar porii pa,intului cu a%utorul gaurii ( su) actiunea sarcinii in capacul se deplaseaza pe verticala, insa aceasta deplasare este i,pedicata de apa care preia sarcina totala, dupa o oarecare scurgere a apei prin gaura, presiunea se ,icsoreaza, capacul se deplaseaza si o )una sarcina este preluata de spirala. -eter,inarea tensiunilor provocate de greutatea proprie a p*,+ntului Tensiunile provocate de greutatea proprie a pa,intului se nu,esc tensiuni geologice Se considera ca pa,intul pe parcursul e/istentei sale a devenit in stare consolidat, adica defor,atiile provocate de greutatea proprie sau efectuat si co,pactarea pa,intuilui nu ,ai are loc #entru deter,inarea presiunilor geologice tre)uiie de cunoscut densitatea sau greutatea volu,ica a pa,intului si adinci,ea la care se deter,ina tensiunea. <aloarea greutatii volu,ice se considera constanta in li,itele grosi,ii stratului geologic, cresterea ei in adinci,e este liniara:
L

greutatea volu,ica z adinci,ea Totodata se considera ca suprafata pa,intului este orizontala, insa in do,eniul constructiei se intilnesc diferite cazuri cu pa,intuiri diferite:

!. ,asiv de pa,int o,ogen

L L

'. ,asiv de pa,int in care e/ista apa su)terana

6inia intrerupta ne arata cazul cind apa su)terana ar lipsi. 5. ,asivul de pa,int stratificat

Calculul presiunii supli,entare #a,inturile reprezinta corpurii discontinui fiind ,aruntite. #artea solida ale carora reprezinta granulele, prin ur,are sarcina se trans,ite de la o granula la alta prin punctele lor de contact. 6a rindul lor granulele se despart prin interspati sau pori, prin ur,are o sectiune a pa,intului reprezinta o suprafata despartita prin goluri, de aici raspunde, la intre)area din teoria elasticitatii cu privire la calculul defor,atiile.

Considera, o placa rigida, dar ,ai e/act o fundatie a,plasata pe suprafata terenului fiind incarcata treptat de sarcina verticala. Aici se desfasoara ,ai ,ulte procese corespunzatoare starii de tensiune care poate fi prezentata grafic:

Confor, conditiei ! rezistenta structurala nu este invinsa de presiune si in pa,int apar defor,atii elastice care cresc direct proportional cu ,arirea presiunii. 0ona A $ corespunde 6egatura dintre granule se distrug treptat odata cu cresterea presiunii, prin ur,are ele se deplaseaza patruzind in porii pa,intului, care devine ,ai co,pact. In aceasta zona au loc defor,atii de co,pactare. 1data cu cresterea presiunii apar defor,atii plastice, adica invingerea treptata a rezistentei pa,intului, prin ur,are zona 1 $ va fi inlocuita cu o dreapta. Cazul 5 #resiunea egal cu 3 3eprezinta rezistenta de calcul a pa,intuluii, in acest caz in ,arginile fundatiei, adica adinci,ea . z se ,asoara de la talpa fundatiei. $ lati,ea talpii fundatiei 0ona $ C se caracteriziaza prin desfasurarea defor,atiilor atit de co,pactare cit si plastice, insa cele plastice predo,ina, in aceasta stare de tensiune a pa,intului deoarece este cur)a si nu pot fi aplicate legile teorii elasticitatii 0ona C - se caracteriziaza prin efectuarea co,pleta a defor,atiilor si prin dezvoltarea intensa a defor,atiilor plastice care duc la ruperea pa,intului de su) fundatie.

Concluzie: Intr un interval de presiuni, cind presiunea ,ai ,ica sau egal ca delta, pa,intul se considera corp liniar defor,a)il si pot fi aplicate legile teoriei elasticitatii la calculul defor,atiilor ei tensiunilor provocate de fortele e/terioare. Calculul tensiunilor +n ,asivul de p*,+nt pentru diferite for,e de aciuni a forelor e/terioare M sarcina concentrata aplicat perpendicular 4<ertical. asupra suprafetei pa,intului

#a,intul se considera un se,ispatiu liniar defor,a)il li,itat de suprafata terestra . Su) actiunea sarcinii concentare 2 aplicata in punctul 1, punctul M se va deplasa la o oarecare distanta MN. Cu cit este ,ai ,are 2 cu atit S va fi ,ai ,ic, su) actiunea

sarcinii 2 apar stari de tensiune fiind e/pri,ate prin tensiunile nor,ale si tensiuni tangentiale -in punct de vedere practic o deose)ita i,portanta reprezinta tensiunile nor,ale si anu,e sig,a z, care duc la co,pactarea pa,intului.

For,ula 4!. in vederea aplicarii practice cu for,ula 4'.

M actiunea ,ai ,ultor sarcini concentrate

M actiunea fortei neunifor, distri)uite intr un oarecare contur Suprafata solicitata se i,parte conventional in suprafete ele,entare ducind drepte partalele la a/ele / si O

Se for,eaza suprafete ele,ntare cu for,e geo,etrice #ro)le,a devine ase,anatoare cu cazul ) 4 actiunea ,ai ,ultor sarcini concentrate. nu,arul carora corespunde cu nu,arul suprafetelor ele,entare i

M actiunea fortei unifor, distri)uite in contur dreptunghiular 4caz real.

-eter,inarea tensiunii nor,ale sig,a z in punctele deplasate pe a/a verticala care trece prin centru de greutate 1 se e/pri,a cu for,ula:

este coeficient de distri)utie a tensiunilor in ,asivul de pa,int ) si l lungi,ea si lati,ea suprafetei incastrate -ease,enea tensiunile nor,ale pot fi calculate in punctele situate pe verticala ce trec prin coltul C, suprafetei solicitate aplicind for,ula:

-eter,inarea tensiunilor nor,ale

prin ,etoda punctului de col

Aceasta ,etoda este aplicata pentru sartcini unifor, distri)uite intr un contur dreptunghiular. Metoda per,ite rezolvarea pro)le,ei pentru orice punct aflate in interiorul sau e/teriorul suprafetei incarcate

Cazul !. #entru punctul 2 aflat in interiorul conturului #rin punctul M se duc drepte paralele la laturile suprafetei incarcate for,ind ( dreptunghiuri care au un colt co,un NnN

Cazul '. Cind punctul 2 su) conturul suprafetei incarcate

Cazul 5. #unctul M se afl* +nafara suprafeei +nc*rcate

Metoda punctului de colt se foloseste la evaluarea recioproca a fundatiilor invecinate Sta)ilitatea taluzurilor i a versanilor. Cauzele care duc la pierderea sta)ilit*ii taluzurilor i versanilor

#rin e/presia taluz se intelege o suprafata plana de regula artificiala care ,argineste o ,asa de roci inclinata su) un anu,it unghi in raport cu orizontala care asigura legatura dintre ' cote diferite. In do,eniul de constructii dese ori se e/ecuts lucrari de terasa,ent ra,)leuri@de,)leuri, canaluri, diguri, )ara%e in acest caz o deose)ita i,portanta reprezinta panta acestor constructii. -aca aceasta panta este prea ,are, adica depaseste valoarea li,ita se produce pierderea sta)ilitatii taluzurilor. Sta)ilitatea poate fi asigurata cind panta nu depaseste valoartea li,ita insa in acest caz valoarea ne%ustificata, ,icsorarea ne%ustificata poate aduce la consu, in plus de resurse financiare. Cauzele carte duce la pierderea sta)ilitatii taluzului sunt: !. panta naturala a taluzului

#anta naturala a taluzuluii depaseste valoarea li,ita a! la care taluzul se va afla la starea echili,)ru li,ita '. ,a%orarea gradientului de sarcini in taluz care se datoreaza precipitatiilor at,osferice. #recipitatiile duc la ,arirea greutatii proprii a pa,intului, adica se ,areste greutatea specifica fiindca porii pa,intului sunt partiali u,pluti cu apa 5. ,icsorarea caracteristicilor de rezistenta Aria pa,intului din taluz in ti,p din cauza ,a%orarii treptate a u,editatii. (. ridicarea niveluluii apei su)terane care duce la ,icsorarea rezistentii pa,intului pe )aza caracteristicilor de rezistenta 8. actiuni hidrodina,ice provocate de apa su)terana care se scurge din taluz ?. actiunea sarcinilor dina,ice cauzate de : transport, seis,ic, lucrari pregatitoare de constructie Sta)ilitatea taluzurilor alc*tuite din p*,+nturi nisipoase 3ezistenta pa,inturilor nisipoase depinde in cea ,ai ,are parte de fortele de frecare dintre granule pe cind coeziunea este negli%ata. Ad,ite, un taluz de pa,int nisipos pe suprafata carora se afla o greutate:

Se cere de deter,inat valoarea ,a/i,ala a unghiului a4alfa. la care taluzul se afla la starea de echili)ru li,ita. &fortul tinde sa deplaseze greutatea spre poalele taluzului, acestei actiuni i se opune forta de frecare

Aceasta conditie nu se ad,ite la e/ploatarea constructiei si se introduce un coeficient de siguranta 4 . se alege in dependenta de destinatia constructie si tipul ei 4!,! !,5.

Conditia de proiectare a constructiei cind in li,itele unui taluz e/ista ap* su)teran*. Sta)ilitatea taluzului alc*tuite din p*,+nturi argiloase -atorita coeziunii pa,inturile argiloase sunt in stare de a suporta pante verticale 4pereti verticali. sta)ilitatea taluzului fiind suportata de o inalti,e concreta P

-aca inalti,ea P este depasita va avea loc pierderea sta)ilitatii taluzului care se va ,anifesta su) for,a de deplasare a pris,ei A$C pe suprafata AC su) un unghi. #a,inturile argiloase cind sunt in stare saturata se caracteriziaza prin coeziunea C pe cind fortele de frecare sunt relativ ,ici, deaceea la rezolvarea pro)le,ei in scopul unei rezerve de sta)ilitate ad,ite, ca forta de frecare interioara este egala cu ". -eci fortele de rezistenta care tind sa asigure sta)ilitatea taluzului vor fi prezentate de coeziune. Considerind un volu, unitar de volu, de pa,int d4O. , greutate proprie a ele,entuluii diferential ! se e/pri,a:

d# poate fi disco,pus in ' ele,ente t si tN Calculul sta)ilit*ii taluzului i versanilor Cel ,ai frecvent la practica se adopta ,etoda suiprafetei circuilare cilindrice de alunecare care se aplica pentru orice conditii de teren, rezultatele o)tinute se a)at de la valorile reale cu F 5> ceia ce este ad,isi)il din punct de vedere practic.

A$C pris,a de alunecare. Aceasta pris,a se i,parte in tronsoane verticale si se e/a,ineaza starea de echili)ru a fiecarui tronson. Se deter,ina greutatea proprie a fiecarui tronson pe un ,etru de lungi,e in directie perpendiculara. Forta F tinde sa deplaseze tronsonul spre piciorul taluzului provocind astfel ,o,ent de rotire:

dar in acelasi ti,p apare si ,o,entul de rezistenta:

Mo,entul de rezistenta tinde sa asigure sta)ilitatea tronsonului in asa ,od se analiziaza fiecare tronson si la sfirsit se deter,ina coeficientul de sta)ilitate: -aca coeficientul de sta)ilitate este ,ai ,ic cu ! atunci taluzul se afla in stare insta)ila, daca coeficientul de sta)ilitate este ,ai ,are ca ! atunci se afla in stare sta)ila ;,pingerea p*,+ntului asupra pereilor de spri%in 4digurile. #ereti de spri%in sunt cel ,ai des utilizati in practica de constructii privind asigurarea sta)ilitatii taluzurilor, versantilor in caz de alunecare de teren, ei se realiziaza ,onolit sau prefa)ricat

! pereti de spri%in ' u,plutura

U,plutura din spatele la anu,ite conditii devine in stare de echili)ru li,ita si tinde sa se deplaseze pe orizontala, dar si sa a)ata de la verticala peretele de spri%in, aceasta actiune a pa,intuilui care apasa asupra peretelui se nu,este tensiune activca 4&. 6a deplasarea peretelui din partea opusa apar presiuni care actioneaza pa,intul pe suprafata verticala a fundatiei Fundaia apas* asupra p*,+ntului prin aceasta pa,intul se co,pri,a si dupa savirsirea acestui proces de co,pactare & opune o rezistenta nu,ita presiune pasiva a pa,intului 4&p. #entru a calcula presiunea activa a pa,intului se considera ca spatele peretelui este vertical si are o suprafata a)solut neteda, dar suprafata u,plututri este orizontala, calculul se face pe un ,etru de lungi,e. #entru rezolvarea pro)nle,ei folosi, legile rezistentei ,aterialelor luind in considerare o pris,a de pa,int din spatele peretelui asupra caruia actioneaza tensiunile nor,ale. 6a aceasta stare de echili)ru li,ita reiese:

presiunea geologica

Un caz particular: Cind suprafata u,pluturii este actionata de o incarcare C

#entru rezolvarea pro)le,ei sarcina C se inlocuieste cu un strat de pa,int Pa. ;,pingerea p*,+nturilor argiloase asupra pereilor de spri%in In cazul dat peretii de spri%in se afla intr o situatie ,ai favora)ila fata de cazul precedent deoarece o deose)ita i,portanta o are coeziunea pa,intului. Coeziunea

pa,intului opune rezistenta i,pingerii pa,intuluii su) for,a de presiune pe care actioneaza egal pe toate directiile.

-iagra,ele la forfecarea pa,intului

In cazul dat #e la suprafata u,pluturii se inlocuieste cu

-upa care

este presiune activa a pa,intului la o careva adinci,e z

Inlocui, in for,ula !:

Tema: Terenuri de fundare i fundaii


2oiuni generale #rin terenuri de fundare se intelege zona de pa,int actionata de fundatie. In do,eniul de constructii se intilnesc pa,inturi care pot servi ca teren de fundare in starea lor naturala ase,enea pa,inturi sunt nu,ite )une, cu, ar fi: nisiopuri in stare indesata, de indesare ,edie, sla) u,ede si ps,inturi prafoase argiloase cu indicile de lichiditate ,ai ,ic sau egal cu ",8 #a,inturi sla)e sunt: nisipurile afinate si pa,inturile prafoase argiloase cu indicile de lichiditate ,ai ,are ca !. Aceste pa,inturi necesita a,eliorare si nu,ai dupa aceea se utiliziaza la realizarea fundatiei. Ave, fundatii de ,ai ,ulte tipuri: !. de suprafata 4directe. '. pe piloti 5. de adinci,e

Toate 5 reprezinta partea su)terana a constructiilor 4infrastructura.. Fundatiile se proiecteaza la ' grupe de stari li,ita a pa,intului: !. la pri,a grupa de stare li,ita de sta)ilitate, rezistenta se iau in consideratie sarcinile din gruparea funda,entala cu coeficientul de sarcina 4ga,a f. este ,ai ,are ca !, si inca odata ga,a f ,ai ,are c/a !,!8. In caz de actiuni seis,ice in calcul se ,ai introduc si sarcinile din gruparea speciala. '. la a ' grupa de stare li,ita 4de defor,stie. se iau in considerare gruparile funda,entale ale sarcinilor cu coeficientul de ssrcina 4ga,a f. egal cu !.. Toate sarciniole care actioneaza se vor nota cu II !.M Fundatii de suprafata. Conditii de utilizare si tipurile fundatiilor de suprafata Fundatiile de suprafata se utiliziaza atunci cind terenul )un de fundare se afla in apropierea spatiului terestru, ele se realiziaza in gropi deschise pina la adinci,ea ( 8 ,etri. Se realiziaza ur,atoarele tipuri de fundatii: !. fundatii izolate su) stilp 4Individuale.

! stilp ' fata superioara a fundatiei 5 treapta ( talpa fundatiei P! si P' inalti,ea treptelor Pf intr o singura treapta - adinci,ea de fundare $ si 6 lungi,ea si lati,ea fundatiei '. fundatii continuie su) pereti 4fundatii su) for,a de centura.

! fundatie ' perete - adinci,ea de fundare 5. fundatii continue cu descarcari pe reaze, ! perete portant ' grinda cu fundatie 5 reazi,e (. Fundatii continue su) siruri de stilpi pe ! sau pe ' directii

! stilp ' fundatii continuie su) for,a de grinda 5 retele de grinzi pe a,)ele directii In toate aceste cazutri fundatiile se realiziaza din )eton ar,at ,onolit. 8. Fundatii pe radier general. Ase,enea fundatii reprezinta o placa din )eton ar,at ,onolit pe toata suprafata constructiei

! constructie ' radier general Acest tip de fundatie se realiziaza in conditii de teren sla)e. Ase,enea tip de fundatii egaliziaza tasarile unifor,e fundatiiei sta)ilind astfel starea de e/ploatare 3adierul general poate servi totodata ca pardoseala a su)solului ,ai ales atunci cind nivelul apei su)terane este ridicat. ?. fundatii ,asive

! cos de fu, ' fundatie de for,a circulara din )eton ar,at Q Caracterul de lucru al fundatiilor si ,aterialul din care se alcatuiesc: M fundatii rigide M fundatii fle/i)ile 4elastice.

#ri,a se realiziaza din piatra naturala sau )eton si,plu. Alfa unghiul de rigiditate sau de distri)utie In fundatii apar tensiuni de co,presiune prin ur,are poate fi realizata din zidarie sau piatra. Fundatia se considera rigida daca dezvoltarea ei pe orizontala se inscrie in li,itele unghiului de rigiditate. Fundatia se considera fle/i)ila cind ea dezvolta si inafara unghiului alfa, in cazul dat apar tensiuni de intindere in partea inferioara care sunt preluate de ar,atura. -etalii principale de proiectare a fundatiei de suprafata

Fundatiile se proiecteaza prin calculul terenului la a,)ele stari li,ita, se iau in considerare incsrcarile din gruparea funda,entala a sarcinilor, coeficientul de sarcina ga,a f egal cu ! #ri,a etapa de proiectare reprezinta alegerea tipului de fundatie

5. In cuprinsul pa,intului )un de la suprafata e/ista un strat sla).

Cazul ! adinci,ea de fundare - o adopta, ,ai ,ica pentru a o)tine o grosi,e ,ai ,are a pa,intuilui )un de su) talpa fundatiei Cazul ' a,eliora, pa,intul prin,etoda de ci,entare sau silicatizare. Ceia ce priveste conditiile hidrogeologice tre)uie de avut in vedere pozitia niveluilui apei su)terane si variatiile ei. Se reco,anda de a evita a,plasarea fundatiei su) nivelul apei su)terane, in caz contrar va fi nevoie de co)orirea te,porara a nivelului apei su)terane, insa acest proces duce la consu,ul supli,entar de ti,p si surse financiare, dar va avea loc si distrugerea pa,intului de su) fundatie. RCondiiile cli,aterice #a,intul de su) talpa fundatiei tre)uie sa fie ferit de inghet. Se considera sensi)ile la inghet toate pa,inturile argiloase, fine si prafoase, toate acestea la inghet se ,aresc in volu,%. Ciclul de inghetSdezghet duce la distrugerea partiala a pa,intului, reduce rezistenta pa,intului deacea fundatia tre)uie a,plasata la adinci,ea de calcul de inghet.

-f afinci,ea de inghet Jh coeficient care tine cont de regi,uil ter,ic al constructiei, la cladirile fara su)sol este egal cu !, cladirile care au su)sol este ,ai ,ic ca !.

-fn adinci,ea nor,ata de inghet -o valoarea care depinde de pa,intul de su) talpa fundatiei Mt coeficient care depinde de zona cli,aterica. #entru 3M, MtAB RMari,ea si ,odul de actiune a incarcarilor

Adinci,ea de fundare se adopta ,ai ,are in caz de sarcini , indeose)i de cele orizontale si ,o,ente incovoitoare, ,ari,a adinci,ii de fundare in cazul dat asigura sta)ilitatea constructiei in privinta deplasarii pe orizontala a)aterii de la verticala. Cresterea adinci,ii de fundare ,areste si capacitatea portanta, si rezistenta pa,intului. &tapa a ' de proictare. -i,ensionarea talpii fundatiei. -i,ensionarea talpii fundatiei se rezolva prin calcuiluil terenului de fundare la grupa a ' de stare li,ita 4de defor,atie. luind in considerare gruparea funda,entala a sarcinilor. -i,ensionarea fundatiei se face in vederea respectarii conditiei 4# ,ai ,ica sau A3. # presiunea ,edie pe talpa fundatiei 3 rezistenta de calcul a terenului de fundatie #rin presiune ,edie pe talpa fundatiei se intelege : la ,arginile acesteia apar defor,atii plastice la o adinci,e de )S( ) lati,ea fundatiei contitue 3espectarea conditie ! per,ite ca di,ensionarea, tasarea fundatiei prcu, si plasarea pe verticala sa se faca in vederea co,portarii pa,intului ca un ,ediu liniar defor,a)il

In faza ! predo,ina defor,atii de co,pactare a pa,intului In faza ' se desfasoara defor,atii plastice 3ezistenta de calcul al pa,intului 43.:

Ga,a C! si C' coeficienti dependenti de natura si starea pa,intului si de rigiditatea constructiei. Se e/trag din ta)elel nor,elor in vigoare 4ta)elul !8.

J coeficient care tine cont de ,odul de deter,inare a caracteristicilor de rezistenta. -aca caracteristicile de rezistenta sunt deter,inati pe cale e/peri,entala, valoarea JA! M ga,a, MC si Mc se deter,ina in functie de unghiul de frecare interioara 4ta)elul !(. Ga,a ' greutatea volu,ica a pa,intului de su) talpa fundatiei

Pcf grosi,ea pardoselii su)soluluii. Materialul din care se realiziaza )eton si,plu Ps grosi,ea pa,intului dintre talpa fundatiei si a planseului su)solului Ga,a cf greutate volu,ica a pardoseli su)soluli, pentru proiectareA'' InS, -aca nu are su)sol -v este egal cu ". T-i,ensionare talpii fundatiei solicitate centric. Fundatia se considera solicitata centric daca rezultanta sarcinii trece prin centrul de greutatea a talpii fundatiei

A sau )A

Ga,a f coefient de sarcina

#unctul ': Sche,a stratului liniar defor,a)il de o grosi,e finita Aceasta sche,a este aplicata in ' cazuri: !. In li,itele zonei active Pc se afla un strat de pa,int )un la care ,odulul de defor,atie este ,ai ,are ca !"""" I#a, iar grosi,ea lui este foarte ,ica.

Pc zona activa se deter,ina dupa ,etoda de ,ai sus '. 6ati,ea talpii fundatiei $ este ,ai ,are sau egal cu !" ,, si in li,itele zonei active e/ista straturi de pa,int cu ,odulul de defor,atie ,ai ,are sau egal cu !" M#a

In acest caz grosi,ea stratului liniar defor,a)il se deter,ina cu for,ula:

Tasarea a)soluta a foratiei se calculeaza cu for,ula:

RTasari ad,isi)ile sau tolera)ile Tasarile reprezinta e/presia vizi)ila in corpul unei constructii proiectata si e/ecutata, a starii de tensiuni si defor,atii cauzata de incarcarile trans,ise de aceasta. Tasarea se ,aterializiaza efectiv atunci cind proiectantul sau constructorul le scapa de su) control, prin ur,are avind loc degradari, care pot fi: degradari arhitecturale, structurale si co,)inate. -egradarile arhitecturale sunt vizi)ile prin fisuri, in panouri de zidarie, plansee, finisa%e sau chiar inclinari ale structurilor rigide. -egradarile structurale se localiziaza in ele,entele structurale, portante 4grinzi si stilp. ca ur,are a unor tasari diferentiale severe, pot genera colapsul structurii sau chiar a intregii constructii, prin aparitia articulatiei plastice la grinzii, deplasarea sau dizlocarea zidariei portante. -egradarile co,)inate sunt cele cu aspecte arhitecturale si structurale, adica apar fisuri in plansee, stilpi, grinzi, peretii portanti, intepenirea usilor si ferestrelor, dizlocatia ale conductelor. -egradarile arhitecturale si o parte din cele co,)ninate pot afecta in functie de destinatia constructiei si respectiv clasa de i,portanta a acesteia )una e/ploatare prin atingerea starii li,ita a e/ploatarii nor,ale, cele structurale au o se,nificatie clara a unei stari li,ita scoaterea constructiei din uz.

Ca ur,are UvisulU nu intotdeauna econo,ic a oricarii UechipeU ar fi sa realizeze constructii cu tasari nule. Acest lucru este i,posi)il datorita co,presivitatii pa,intului care constituie terenul de fundare, dar si: varialtiilor de stratificatie. <ariatii de stratificatie i,plica o varietate a indicatorilor proprietatilor ,ecanice in plan vertical orizontal, dar si prin prezenta unor infuziuni, adica ave, un teren preponderent din nisip dar in interiorul carora ,ai apar si niste ventile cu pa,int argilos. Incarcari cu valori diferite pentru grinzile de fundare sau radiere fle/i)ile sau a suprafetelor ,ari construite, cuprinzind ,ai ,ulte fundatii izolate, reze,ate pe pa,inturi co,presi)ile o,ogene. T&/ecutarea in etape &/ecutarea in etape a partilor corpurilor aceleiasi cladiri sau e/ecutarea u or arii supli,entare dupa ,ai ,ulti ani de la e/ecutarea cladirii principale initiale. T<ariatiile in conditiile locale de a,plasa,ent <ariatiile conditiilor locale de a,plasa,ent in , pe o parte a noului a,plasa,ent, a unei constructii care trans,itea incarcari ,ari terenului de fundare si prin de,olarea si eli)erarea a,plasa,entului adus la co,pri,area pa,intului sau realizarea unor u,pluturi partiale pentru nivelarea suprafetei. In consecinta celor prezentate ,ai sus nepundu se de e/cutat tehnic sau econo,ic fundatii sau constructii cu tasare nula, preocuparea proiectantilor si a constructorilor sa indreptat spre analiza influentei tasarii terenului de fundare, asupra starii de tensiuni si defor,atii din structura constructiei precu, si sta)ilirea ,ari,ii li,ita a tasarilor pentru care prin nedepasirea acestora sa se evite degradarile arhitecturale, structurale si co,)inate. Tasarile fundatiilor sunt 5 tipuri de )aza: !. unifor,e '. inclinari sau distorsiuni 5. neunifor,e

Tasarea uifor,a este deplasarea pe verticala a punctelor talpilor fundatiilor este aceiasi in consecinta degradrile se localiziaza, fara tensiuni si defor,atii in structura. Inclinari sau distorsiuni ale constructiilor rigide care pot induce degradari de ordin vizual sau va afecta increderea utilizatorilor. Cel ,ai renu,it caz UTurnul din #isaU prezinta o tasare ,a/i,a la un perete de ',G , si in cealalta parte ",G ,.

Alcatuirea constructiva si calculul fundatiei la rezistenta Alcatuirea constructiva a fundatiei necesita cunoasterea di,ensiunilor in plan a fundatilor, adinci,ea de fundare si inalti,ea fundatiei. Cota fetei superioare a fundatiei poate fi la nivelul suprafetei nivelate a terenului sau la cota ",!8 ,. 6a alcatuirea constructiva a fundatiei tre)uie de avut in pri,ul rind ,aterialul din care se va alcatui fundatia, caracterul ei de lucru si ,odul ei,de confectionare. -eter,inarea di,ensiuniolor geo,etrice se )azeaza pe regulile )etonului ar,at si pot avea loc diferite cazuri cind: M fundatia si stilpul sunt ,onoliti M fundatia ,onolita si stilpul prefa)ricat M fundatia si stilpul prefa)tricat M fundatia ,onolita si stilpul ,etalic

Stratul egalizator in caz de fundatii ,onolite si alcatuirea din )eton si,plu de o clasa inferioara are drept scop evitarea patrunderii laptelui de ci,ent in pa,int si asigurarea ar,aturii. In caz de fundatii prefa)ricate stratul egalizator se alcatuieste din nisip prin care se asigura un contact dintre talpa si pa,int. Fundatiile ,onolite pot fi alcatuite din ! sau cel ,ult 5 trepte care se cere sa se realizeze confor, ur,atoarei sche,e:

Fundatiile continuie dease,enea pot fi realizate ,onolit. 6ati,ea talpii fundatiei ,onolite se rotungeste la ,ultiplu de !" c,, iar daca se ia decizia de a folosi ele,ente prefa)ricate di,ensiunile,acestora daca nu corespund cu cele din calcul nerontugite se adopta i,ediata apropiere de cele prefa)ricate in ordinea crescatoare. -upa sta)ilirea constructiva a di,ensiunilor corpului fundatiei di,ensiunile se verifica prin calcul la pri,a grupa de stare li,ita 4adica la rezistenta., luindd in considerare sarcinile care e/ercita prin co,)inarea lor cele ,ai ,ari eforturi.

Ase,enea calcul cuprinde: verificarea fundatiei la strapungere de catre stilp, precu, si la strivire. Calculul peretilor paharului: la proiectul de curs se ad,ite calculul la incovoiere si strapungerea fundatiilor. Ad,ite, o fundatie prefa)ricata tip pahar solicitata centric:

#entru a asigura rezistenta fundatiei la strapungere tre)uie sa se respecte conditia: 2 sarcina de strapungere J coeficient care depinde de clasa )etonului si ,odul de confectionare 4IA!. -e regula se alcatuiesca de C!8 43ctAB8"., pentru C'" 43ctAD"".

Ao suprafata talpii fundatiei inafara )azei pris,ei de strapungere Calculul fundatiei la incovoiere Actiunea pa,intului asupra talpii fundatiei provoaca in aceasta tensiuni de intindere prin incovoiere, in partea inferioara a fundatiei deaceea aceste eforturi pot fi preluate nu,ai de ar,atura.

Se efectuiaza de la fata stilpului Mo,entul incovoitor in sectiunea ! !:

Particularitatile de proiectare a fundatiilor de suprafata pe paminturi loisoide. Notiuni generale #a,inturile loisoide si loesurile sunt de origine eoliana, adica reprezinta for,atiuni geologice datorate actiunii vintului care prin transportarea granulelor prafoase la distante ,ari au condus la for,area loesuriolor si pa,inturilor loisoide. 6oesurile contin pina la ?"> granule prasoase si ,ai putin de 5"> argila si nisip. #a,inturile loiesoide spre deose)ire de loesuri contin peste 5"> nisip si argila. A,)ele tipuri de pa,inturi se vor e/pune su) denu,irea generala de pa,inturi loisoide. Aceste pa,inturi sunt su)indesate cu densitatea ,ai ,ica de !,? gSc,5 cu u,editatea de la G !?> si gradul de u,editate ,ai ,ic ca !,8. 6egaturile dintre granule sunt alcatuite din sulfati si car)onati. In stare naturala pa,inturile loisoide se considera relativ )une pentru fundare cu conditia ca nu se va ,ari u,editatea. In caz contrar la o u,editate critica 4ridicarea nivelului apei su)terane, infiltratia apei superficiale, accidentarea conductelor de apa. sau din

diferite ,otive devin in stare saturata, prin ur,are legatura dintre granule se dizolva in apa, se desfasoata astefl o defor,atie )rusca a pa,inturilor care porta denui,irea de tasare supli,entara de u,ezire 4Ssl.. Aceasta poate fi provocata de greutatea proprie a pa,intului 4Sslg.. Sau si de incarcarile trans,ise de fundatie 4Sslgp.. Se deose)esc ' tipuri de pa,inturi loisoide: M tasarea supli,entara ,ai ,ica sau egala cu 8 c, M tasarea supli,entara ,ai ,are cu 8 c, Caracteristicile cantitative ale paminturilor loisoide Se deose)esc ur,atoareale caracteristici cantitative: M tasarea specifica dupa u,ezire M presiunea critica sau initiala M u,editatea critica 4Esl. Tasarea specifica la u,ezire se deter,ina in conditii de la)orator cu a%utoril edo,etrului. Se i a o pro)a de pa,int cu u,editatea naturala, se introduce in edo,etru si se supune actiunilor fortelor verticale care provoaca presiuni nor,ale, apoi pro)a se inundeaza si prin for,are se produc su) for,a de salt, rezultatele se depun in for,a grafica:

Png grosi,ea pro)ei cu u,editatea naturala aflata su) presiune la adinci,ea z de unde a fost e/trasa pro)a Pnp grosi,ea pro)ei actionata de presiune care depinde de conditiile de proiect Psatp grosi,ea pro)ei adusa la starea saturata su) actiunea aceleasi presiuni. #a,inturile loisoide se considera sensi)ile daca tasarea specifica prin u,ezire este ,ai ,are sau egal cu ",! . -aca ave, tasarea specifica la u,ezire ,ai ,ica ca ",! atunci tasarile la u,ezire supli,entare sunt negli%ate din punc de vedere practic, adica pa,intul loisoid in cazul dat nu va da tasari. Tasarile supli,entare de u,ezire se vor desfasura de la o anu,ita presiune nu,ita presiune critica. #resiunea critica la fel se deter,ina in conditii de la)orator. Se e/ecuta ,ai ,ulte incercari su) diferite presiuni:

3ezultatele o)tinute se e/pri,a grafic:

Se ,ai deter,ina presiunea critica si la fata locului cu placa rigida. #a,intul loisoid este adus la starea saturata:

' acelasi pa,int adus la o stare saturata. Particulalitati de proiectare Adinci,ea de fundare pentru o fundatie se deter,ina ca si in conditii o)isnuite de teren. -i,ensionare fundatiei se face pe )aza rezistentei convetionale s pa,intului 43o.. -i,ensionare finala se calculeaza luind in considerare rezistenta de calul calculata cu for,ula standart:

Unde caracteristicile de rezistenta se adopta in functie de conditiile de proiect, adica fi si C tre)uie sa corespunda. In caz de lipsa a inundarii fi si C vor corespunde u,editatii sta)ilizate a pa,intului. Apa, dupa di,ensionarea talpii fundatiei care se face dupa reguli generale, tre)uie sa se calculeze inafara tasarii, apoi se calculeaza tasarea supli,entara prin u,ezire:

#entru a deter,ina tasarea supli,entara de u,ezire de pe sche,a de calcul, unde ave, fundatia a,plasata in stratul ', pa,intul il aduce, la o stare saturata. #rin ur,are tre)uie sa deter,ina, presiunea geologica. #entru a calcula tasarea supli,entara de u,ezire, pa,intul de su) talpa fundatiei se i,parte in straturi ele,entare. Tasarea supli,entara se calculeaza cu for,ula:

Pi stratul ele,entar care tre)uie sa fie ,ai ,ic sau egal cu ' , Jsli coeficient care depinde de lati,ea talpii

-aca conditia nu se respecta adopta, ur,atoarele ,asuri: Mari, adinci,ea de fundare Marirea ariei talpii de fundatiei A,eliorarea pa,intului loisoid Strapungerea strstului loisoid si a,plasarea fundatiei in ur,atorul strat Adoptarea altui tip de fundatie