UNIVERSITATEA PETRE ANDREI FACULTATEA DE DREPT MASTER: DREPT EUROPEAN

CONSTRUCIE EUROPEAN suport de curs

Pro !u"#$!dr! CTLIN %ORDEIANU

"Nimic nu este posibil fr indivizi, nimic nu este durabil fr instituii..." Jean Monnet. Memori

"Omul trebuie s priveasc lumea ca locuin comun a speciei umane". Seneca "Noi toi suntem locuitorii unei aceleiai patrii, Europa, dup cum noi toi suntem membrii unei aceeai familii, omenirea". iuseppe Mazzini

Configuraia instituiilor reflect originile funcionale ale Comunitii i modul n care au evoluat puterile n condiiile n care nu s-a ajuns la o constituie european cu care s poat fi confruntate sau nspre care s tind. Dei au existat ncercri de elaborare a unei constituii i au circulat proiecte relativ la viitorul instituional al Uniunii ele nu au fost creditate cu prea mult entuziasm i pentru faptul c statele membre au baze constituionale tradiionale i politic intern diferit. nc nu a fost gsit un limbaj conceptual comun n domeniul celor mai dorite aranjamente la nivel european. !ceast dificultate complic dezbaterea privitoare la uniunea politic" motiv pentru care s-a acceptat ca proiectul s avanseze lu#ndu-se ca baz cel mai mic numitor comun. $a r#ndul lor" %nstituiile Comunitii s-au structurat pe buci i n etape. &ratatul de la 'aastric(t a raionalizat evoluiile folosind denumirea de piloni. Uniunea )uropean este definit ca incluz#nd Comunitile europene" tradiionale *pilonul unu+" politica extern i de securitate comun *pilonul doi+ i cooperarea ntre statele membre n domeniul justiiei i al afacerilor interne *pilonul trei+. n plus" &ratatul de la 'aastric(t a modificat structura intern a diferitelor instituii.

n ani de zbuciumat istorie i perpetu cutare a stabilitii i ec(ilibrelor de putere" pe continentul european s-a conturat treptat i a supravieuit n timp tuturor micrilor orgolioase ale entitilor naionale #dee& de 'Europ&! )sena ideii de ,)urop unit- a gsit un nesperat izvor de inspiraie i susinere n contiina i sentimentul identitii europene dat de unitatea cultural i intelectual. .ustificat apare astfel reflecia lui .ean 'onnet / ,sufletul creator- al )uropei / c#nd" dup ani de zbateri" de evoluii i involuii n unificarea federativ a rilor europene" spunea0 ,!ac ar fi s re"ncep, a "ncepe prin cultur -. Cultura este cea care d liantul european i poate menine o unitate durabil ntr-o at#t de vast diversitate. 1entru a trece ns de la ideea unificrii la transpunerea ei n proiecte precise i instituionalizarea unor noi structuri a fost nevoie de un timp n care ceea ce unea popoarele )uropei s devin mai puternic" raportat la ceea ce diferenia i le separa2 un timp n care" de la simpl aspiraie a artitilor" filosofilor sau a unor oameni politici" ideea european s anime larg at#t de puternicile individualiti umane i entiti naionale i s se transpun astfel ntr-o voin politic n msur s-i confere finalitate.

(! Ide"t#t&te europe&")
Continent al unor popoare aspir#nd dintotdeauna la identitate naional i la afirmarea lor economic" politic i cultural" )uropa a cunoscut o evoluie conflictual" caracterizat de rivaliti comerciale" coloniale i rzboaie" ca manifestri ale naionalismelor exacerbate ce le-au dominat existena. 3amilton 4is(" mult timp senator n Congresul american" referindu-se la europeni ntre cele dou rzboaie mondiale" fcea trimitere la un discurs al lui &(omas .efferson0 ,%nteresele lor politice sunt complet diferite de ale noastre *ale 5U!-n.n.+. %nvidiile lor reciproce" ec(ilibrele de putere" alianele complicate" formele i principiile lor de guvernare ne sunt" toate" strine. 5unt naiunile unui venic rzboi. &oate energiile lor sunt c(eltuite pentru distrugerea averii i vieii cetenilor lor.-678 5untem cu siguran tentai s refuzm o astfel de imagine asupra )uropei. 9u putem ns s nu acceptm c divizarea politic" economic si religioas a continentului european constituie o permanen. Cum a fost atunci posibil integrarea european: ncerc#nd s-i explice o astfel de mutaie de proporii n evoluia )uropei" $ouis Carton este de prere c" dei divizat" )uropa prezint o constant / comunitatea civilizaiei" neleas astfel0 ,Dar" dac )uropa este divizat n aciune" rm#ne o comunitate a civilizaiei. ; comunitate care nu nseamn unitate sau monolitism. Dimpotriv" diversitatea i varietatea caracterizeaz civilizaia comun a )uropei. )a este fondat pe o anumit concepie a individului. Dar" fiecare individ este complex i poart n el dou capaciti care uneori se completeaz" alteori se contrazic0 inteligena" partea raional a spiritului" apt s analizeze" s neleag" s construiasc i imaginaia" intuiia" parte iraional care urmeaz impulsuri adesea misterioase. Complexitatea civilizaiei )uropei este imaginea spiritului uman. )ste de altfel construit pe dublul aport al tradiiei pg#ne axat pe raiunea uman i al celei cretine" fundamentat pe credin. Ca i spiritul uman" civilizaia occidental va fi constant solicitat de spirit i de raiune. Uneori una din sursele tradiiei europene va domina0 )vul 'ediu va fi era credinei" <enaterea va dezvolta influena raiunii. !lteori" credin i raiune se vor ec(ilibra" n indivizi ca i n societate 6=8-.6>8 Comunitatea civilizaiei nu semnific aadar uniformitate. Ceea ce o caracterizeaz nu este asemnarea indivizilor" ci specificul comun0 capacitatea de a nelege i de a asimila aceleai idei. Comunitatea civilizaiei europene st n capacitatea comun a europenilor de a simi" de a reaciona" de a asimila. Determinat politic" unificarea european este n esen un proces instituional i cultural2 i dac instituiile sunt ,obiectivarea culturii-6?8" rezult c )uropa unit se datoreaz apartenenei popoarelor la cultura european" manifestrii n fapt a aceluiai sistem de valori. Definirea culturii europene este esenial pentru stabilirea apartenenei la )uropa" ntr-un moment n care aceasta se redefinete i se caut. Ce fel de )urop i p#n unde: 'ult timp )uropa a fost identificat cu zona de dominant catolic i uneori c(iar numai cu partea ei occidental" unde s-ar fi transmis i conservat cultura antic. !rgumentul esenial ine de sciziunea bisericii" prin care cretinismul greco-ortodox a transmis alte valori dec#t catolicismul.

;ptica s-a modificat ns dup <eforma protestant i mai ales prin contribuia lui 9ietzsc(e6@8. 1entru 9ietzsc(e" )uropa este dat de specificul ei cultural i este format din ,acele popoare i pri de popoare care au trecutul comun n grecism" romanitate" iudaism i cretinism.5imilar" !ndrA 1(ilip caracterizeaz cultura european prin trei concepte0 ,conceptul grec al individualitii-" ,conceptul roman al justiiei i al ceteanului- i ,conceptul biblic al persoanei umane-6B8. Comunitatea este astfel dat de umanismul i raionalismul greco-latin" mbogit prin cretinism. 5pecificarea culturii europene s-a fcut prin desprinderea de ;rient" apoi de !frica i / n timpurile moderne / de !merica. 1roud(on" Coet(e" Daudelaire" EierFegaard" DostoievsFi" 9ietzsc(e vorbesc c(iar de o desprire de vec(ea )urop" ncep#nd cu <enaterea2 este momentul n care individul ncepe s fie animat mai mult de raiune i s se ndeprteze n aciunile sale de etic i moral. Din acest motiv" <enaterea este considerat a marca o criz a contiinei europene2 ea semnific ns i o revoluie intelectual care se va transmite n plan economic" social i politic i care va face din )uropa ,principala scen pe care s-a desfurat istoria universal-. )uropa nu mai nseamn ns )uropa capitalismului modern" sistemul mondial modern al lui Gallerstein" ci )uropa unitii spirituale" const#nd din autonomia valorilor i recunoaterea de legi i reguli generale care susin valoarea fundamental a solidaritii. !ccentul n identificarea )uropei cade n prezent pe conceptele de solidaritate i de identitate. )uropa se cldete pe cultivarea sentimentului de identitate european" de apartenen la un sistem comun de valori care d specificarea )uropei" se constituie n baza progresului individual i social i permite manifestarea solidaritii ca expresie a opiunii pentru un ,bine comun european-. %dentitatea european poate fi definit" dup !. 'arga" prin0 conceptul ,cunoaterii- orientat spre atingerea scopurilor umane2 conceptul ,raionalitii- care presupune cutarea eficienei aciunilor noastre2 conceptul ,dreptului- ca ansamblu de reguli generale2 conceptul ,individualismului- prin care individul se manifest liber2 conceptul , persoanei umane- care nseamn dorina individului de dezvoltare spiritual2 conceptul ,adevrului- ca valoare fundamental i conceptul ,sferei publice- ca mediu al stabilirii voinei politice. 1reocuparea pentru a oferi identitate )uropei vine din convingerea c" pentru a se putea manifesta" indivizii au nevoie de sentimentul apartenenei i din contientizarea faptului c )uropa unit nu mai poate fi susinut doar la nivelul elitelor. !lfonso 'attera este convins c obiectivele Uniunii )uropene pot fi atinse doar dac se acioneaz pentru manifestarea n fapt a unui ,cetean european- av#nd identitate proprie" contient i convins c aparine unei culturi europene" unui sistem comun de valori pe care trebuie sl protejeze i s-l promoveze.6H8 5entimentul identitii europene a fost trit p#n n sec. II de elita intelectual i de grupuri mai largi n momentele de zbucium ale istoriei. 4oarte multe nu s-au sc(imbat nici astzi. )uropenii i dau foarte bine seama c fr sentimentul larg al apartenenei la o identitate comun european" mai important dec#t identitatea naional" nu se poate asigura solidaritatea i voina politic necesar construciei europene2 c fr acceptarea existenei unui ,bine comun- european" )uropa risc s devin cu mult mai puin dec#t este astzi.

Dar" dac pentru a merge mai departe n procesul unificrii europene" este nevoie de o mutaie de proporii n plan cultural" comunitatea civilizaiei dat de valorile spirituale comune a pliat identitatea european pe identitile naionale" oferind justificare i for procesului de integrare. 1e acest fond" manifestarea n fapt a unui ,bine comun- european n anii JBK dat de acceptarea unui real pericol ideologic venit din partea <usiei sovietice" a unui pericol de (egemonie din partea 5U! i a unui pericol de conflict armat ca urmare a rzboiului rece" a fcut posibil unificarea european. 4undamentat pe comunitatea economic" construcia european presupune un efort constant de a menine unitatea diversitilor. De modul n care identitatea european se va transmite n planul aciunilor umane depinde esenial viitorul continentului european.

*! De +& #dee +& Tr&t&te+e co"st#tut#$e

%deea c popoarele au valori i rdcini culturale comune" care au supravieuit n istorie tuturor antagonismelor naionaliste" a generat" c(iar din secolul trecut" sperana ntr-o )urop unit" de la !tlantic la Urali i de la 'area 'editeran la 'area 9ordului. ; contiin european" dat de unitatea cultural i intelectual axat pe universalismul cretin" constituie" dup" C. Usctescu" nsi ideea de )uropa.6L8 )a este cea care a animat spiritele luminate ale secolului I%I i le-a fcut s simt posibilitatea unitii n diversitate pe spaiul european. 5ub forma unor simple idei i nu de puine ori a unor proiecte concrete" scriitori" filosofi" reprezentani ai bisericii" oameni politici i-au prezentat speranele i viziunile lor despre viitorul continentului european. 1ot fi citate diverse lucrri religioase" scrierile din ,epoca luminilor-" ideile <evoluiei franceze" memoriile lui 9apoleon *7M7B+" discursul lui Nictor 3ugo despre 5tatele Unite ale )uropei *7M@M+" concepiile lui 1aul NalArO despre spiritul european *7M7L-7P@B+.6M8 Dintre lucrrile concrete" detaliate" care se refer la condiiile" cile i necesitatea crerii unei )urope unite" )douard Cruter prezint ntr-o colecie de texte privind ideea de integrare european06P8 - proiectul pcii perpetue a abatelui 5t. 1ierre" privind 5ocietatea )uropean *7L7?+2 - principiile i condiiile organizrii )uropei n viziunea lui 5aint-5imon *7M7@+2 - proiectul privind aliana franco-german ca premis a pcii i unitii europene / Nictor 3ugo *7M@>+2 - argumentarea principiului federativ pentru organizarea )uropei de ctre 1roud(on *7MH?+2 - concepia lui 1.Q.D. Douc(ez despre condiiile realizrii unei uniti federale europene *7M?7+2 - argumentarea rolului pe care constituirea 5tatelor Unite ale )uropei l-ar putea avea n rezolvarea diferendelor ntre statele europene i pentru triumful pcii i libertii DaFunin *7PK>+.

Proiectul Pcii perpetue / abatele 5aint-1ierre" 7L7? 5uveranii prezeni deputai semnatari convin asupra urmtoarelor articole. %. Na exista din acest moment o 5ocietate" o Uniune" permanent i perpetu ntre toi 5uveranii cretini pentru a asigura 1acea n )uropa i" n acest scop" Uniunea va nc(eia" dac este posibil" cu 5uveranii ma(omedani vecini tratate pentru meninerea pcii. 6=8 5uveranii vor fi reprezentai de Deputai ntr-un congres sau 5enat permanent ntr-un ora liber. %%. 5ocietatea )uropean nu se va implica n guvernarea unui 5tat" dec#t pentru a pstra forma fundamental i pentru a acorda un ajutor prompt 1rinilor n 'onar(ii i 'agistrailor n <epublici" contra %nstigatorilor i <ebelilor. 6=8 %%%. 4iecare 5uveran va dispune liber" at#t el c#t i succesorii lui" de teritoriul pe care l posed n prezent sau pe care trebuie s-l posede conform prezentului &ratat. 5uveranii nu pot sc(imba ntre ei nici un teritoriu dec#t cu consimm#ntul i sub garantarea Uniunii cu trei sferturi din cele >@ de voturi" iar Uniunea va deveni garanta respectrii promisiunilor reciproce. 6=8 %N. Deputaii vor lucra n permanen la redactarea !rticolelor de Comer n general" i la diferite acte de comer n particular" n aa fel nc#t $egile s fie egale i reciproce pentru toate naiunile i fondate pe ec(itate. 6=8 N. 9ici un suveran nu va ndrepta armele i nu va aciona ostil dec#t mpotriva celui care se va declara inamicul 5ocietii europene2 dar dac va exista un motiv de pl#ngere mpotriva unuia dintre membri sau o cerere" atunci va trebui s nainteze prin Deputat un memoriu ctre 5enat i 5enatul va concilia diferendele prin Comisarii si 'ediatori sau va judeca diferendul i va decide cu unanimitate de voturi i cu trei sferturi de voturi n recurs. 6=8 5uveranului care va ridica armele fr ca Uniunea s declare rzboi sau care va refuza s execute un <egulament al Uniunii" i se va declara rzboi p#n va fi dezarmat" va plti c(eltuielile de rzboi i prin 1acea care va fi nc(eiat va fi pentru totdeauna nlturat de la conducerea 5tatului su. 6=8 %I. n 5enatul )uropei vor fi >@ de 5enatori sau Deputai ai 5uveranilor unii. 6=8 4iecare Deputat va avea un vot. I. 'embrii i !sociaii Uniunii vor contribui la c(eltuielile 5ocietii i la subsidiile de garanie proporional cu veniturile i bogia popoarelor lor. 6=8 I%%. 9u se va sc(imba nimic din cele 77 articole fundamentale mai sus exprimate" fr consimm#ntul unanim al tuturor membrilor2 5ocietatea va putea ns" cu trei sferturi de voturi" s adauge sau s aduc clarificri dac va considera c se impune pentru utilitate comun.R Denis de <ougemont" #in$t%&uit siecles d'Europe" )d. 1aOot" 1aris " 7PH7" pp. 7KP-777. Principii i condiii privind reorganizarea Societii Europene , 5aint 5imon" 7M7@ R;rganizarea )uropei" aa cum era ea n secolul al patrusprezecelea" este infinit superioar proiectului abatelui 5aint / 1ierre. ;rice organizare politic" ca i orice organizare social" are principiile sale fundamentale care reprezint esena sa i fr de care ea nu poate nici s existe" nici s produc efectele care se ateapt de la ea. !ceste principii" pe care a fost fondat organizarea papal" nu au fost cunoscute de abatele 5aint / 1ierre2 le putem reduce la patru2

7. ;rice organizare politic instituit pentru a lega ansamblul mai multor popoare" conserv#nd fiecruia independena sa naional" trebuie s fie sistematic omogen" ceea ce nseamn c toate instituiile trebuie s fie rezultatul unei concepii unice i" prin consecin" guvernul" la toate nivelurile" trebuie s aib o form asemntoare2 >. Cuvernul general trebuie s fie total independent de guvernele naionale2 ?. Cei care compun guvernul general trebuie s aib vederi generale i s se ocupe special de interese generale2 @. )i trebuie susinui de o putere care rezid n ei i care s nu aib nimic de a face cu o for din afar0 aceast putere este opinia public. !stfel" nu mai este dec#t un pas p#n la a realiza cea mai bun constituie posibil a unei societi a popoarelor. )ste suficient s se adauge la principiile stabilite urmtoarele trei condiii0 7. Ca cea mai bun constituie posibil s se aplice guvernului general i guvernelor naionale2 >. Ca membrii guvernului general s fie constr#ni prin fora lucrurilor s lucreze la binele comun. 6=8 ?. Ca fora lor n opinia public s fie fondat pe raporturi pe care nimic s nu le zdruncine i care s se menin oric#nd i n orice loc.R 5aint / 5imon, !e la (eor$anisation de la Societe Europeenne )*+*,-" Centre de <ec(erc(e europeennes" $ausanne" 7PHL" pp. ?P-@K.

"Aliana Franei cu Germania este constituia Europei" - Victor Hugo, !"# R5 recapitulm. !cum dou sute de ani" dou state invadatoare presau )uropa. !ltfel spus" dou egoisme ameninau civilizaia. !ceste dou state" dou egoisme" erau &urcia i 5pania. )uropa s-a aprat. Cele dou state au czut. !stzi problema alarmant se reproduce. !lte dou state" pe aceleai baze ca i precedentele" amenin )uropa. !ceste dou state" aceste dou egoisme sunt <usia i !nglia. )uropa trebuie s se apere. Nec(ea )urop" care era o construcie complicat" este demolat2 )uropa actual este de o form mai simpl. )a se compune esenial din 4rana i Cermania" dublu centru pe care se sprijin la nord ca i n centru grupul de naiuni. !liana 4ranei cu Cermania este constituia )uropei. Cermania" ostil 4ranei" las s intre <usia2 4rana" ostil Cermaniei" las s intre !nglia. Deci" ceea ce trebuie s fac cele dou state invadatoare este s dezbine Cermania i 4rana. !ceast dezbinare a fost pregtit cu abilitate n 7M7B de politica ruso-englez.

!ceast politic a creat un motiv permanent de animozitate ntre cele dou naiuni centrale. !cest motiv de animozitate este malul st#ng al <inului care aparine de drept 4ranei. 1entru ca prada s fie bine pstrat" ea a fost dat celui mai t#nr i mai puternic dintre popoarele germane" 1rusiei. 6=8 1ericolul crete din zi n zi. Un an profund s-a spat. Un mare incendiu mocnete probabil n tenebre. !nul trecut" graie !ngliei" focul era c#t pe ce s cuprind )uropa. ;r" cine ar putea spune ce-ar deveni )uropa : 6=8 Civilizaia ar pieri.R Nictor 3ugo" .e (&in, /onclusion, )*+,0-" )d. Club 4rancais du $ivre" 1aris" 7PHM" p. B?B.

5e poate observa c0 ideile de unificare a rilor )uropei sunt generate determinant de factori politici" respectiv de dorina de a menine pacea i stabilitatea2 proiectele propun o unificare politic ntr-un domeniu restr#ns" n cadrul unor aliane confederative care s respecte suveranitatea popoarelor2 participarea la alian presupune opiunea pentru aprarea unor interese $enerale i acceptarea unei limitri a suveranitii2 se propun instituii independente" cu reprezenani ai statelor membre" dar care s acioneze n favoarea interesului general2 uniunea va genera un drept comun care se va impune rilor membre2 uniunea va funciona pe baza principiului proporionalitii2 sistemul de vot limiteazi independena i suveranitatea rilor membre. 1ractic" se regsesc n aceste proiecte idei i principii care i-au dovedit justeea i realismul prin aplicarea efectiv n procesul de integrare" ce-i drept" dup dou secole. ." per#o&d& #"ter/e+#c) renate ideea uniunii europene i au loc o serie de evenimente care intr prin natura lor n istoria proceselor de integrare vest- european. n 7P>?" la iniiativa contelui <ic(ard Couden(ove-Ealergi" se constituie la Niena ,micarea 1an-)uropean-. <olul ei era s militeze pentru crearea unei confederaii europene pe fondul reconcilierii franco-germane n scopul aprrii de dou pericole0 unul politic la )st *<usia 5ovietic+ i unul economic la vest *5tatele Unite ale !mericii+. n prezent" micarea se constituie ntr-o alternativ confederal la unificarea pe baze federaliste a Comunitii )uropene67K8. Un alt eveniment avea ns s marc(eze aceast perioad0 propunerea prezentat de !ristide Driand *ministrul de externe al 4ranei+ n 7P>P" !dunrii 5ocietilor 9aiunilor privind elaborarea unui proiect de creare a 5tatelor Unite ale )uropei. 5copul urmrit consta n meninerea pcii i prosperitii prin stabilirea unei legturi federale ntre popoarele europene. Climatul specific nceputului de deceniu patru face ca proiectul Driand s fie lipsit de finalitate2 a rmas totui" ca moment de referin"un fel de debut n planul procesului de constituire a Comunitii )uropene.
Aristide $riand % &iscurs 'n (aa Adunrii Societii )aiunilor, reunit la Geneva la * sept+ ,#, ,'-am asociat n ultimii ani la o propagand n favoarea unei idei pe care am binevoit a o califica generoas poate pentru a ne dispensa de a o califica imprudent. 6=8!ceast idee care a obsedat imaginaia filosofilor i poeilor 6=8 a sf#rit prin a apare ca rspunz#nd unei necesiti. 6=8 9u m-am ferit n acest timp s constat dificultile unei astfel de ntreprinderi" s evaluez

toate inconvenientele pentru ca un om de stat s se lanseze n ceea ce am putea numi o astfel de aventur. Dar cred c" n toate actele oamenilor" cele mai importante i cele mai nelepte" exist ntotdeauna un grunte de nebunie sau de temeritate. !tunci m-am druit total i fac un pas nainte. l fac cu pruden. <ealizez c improvizarea ar fi regretabil i nu ascund c problema ar putea fi puin n afara programului 5ocietii 9aiunilor. 5e ataeaz totui" deoarece 5ocietatea" de la nceputuri" nu a ncetat s preconizeze apropierea popoarelor i a unitilor regionale c(iar i cele mai ntinse. Cred c ntre popoare care sunt geografic grupate aa cum sunt popoarele )uropei" trebuie s existe un gen de legtur federal. !ceste popoare trebuie s aib n orice moment posibilitatea s intre n contact" s-i discute problemele" s ia soluii comune2 ele trebuie" ntr-un cuv#nt" s stabileasc ntre ele o legtur de solidaritate care s le permit s fac fa" la momentul oportun" circumstanelor grave care ar apare. !ceasta este" Domnilor" legtura pe care eu a dori s o realizez. )vident" asociaia va aciona mai ales n domeniul economic" cea mai presant problem. Cred c" n acest domeniu" putem obine succese. Dar sunt sigur" de asemenea" c din punct de vedere politic sau din punct de vedere social" legtura federal" fr a atinge suveranitatea nici uneia dintre naiunile care ar putea face parte dintr-o astfel de asociaie" ar putea fi benefic.-

5e impune totui s remarcm prudena manifestat n propunerea de federalizare. Driand a inut s precizeze c obiectivul este economic iar n plan politic nu va fi afectat suveranitatea naiunilor. !adar" o legtur federal care s nu aduc atingere drepturilor suverane ale statelor membre. 1rincipiul este reluat i n 'emorandumul lui 1le2is .e$er din mai 7P?K privind organizarea unui regim de Uniune 4ederal )uropean. Srile )uropei sunt c(emate la un efort de asociere prin cooperare politic pe baz de solidaritate. 5copul final ar urma s fie o ,federaie de state fondat pe ideea de uniune i nu de unitate" cu alte cuvinte" suficient de supl pentru a respecta independena i suveranitatea naional a fiecruia dintre state" asigur#ndu-le n acelai timp beneficiul solidaritii colective n reglementarea c(estiunilor politice.6=8 Concepia despre organizarea economic trebuia s urmreasc 6=8 o apropiere a economiilor europene realizat sub responsabilitatea politic a guvernelor solidare- i s fie subordonat concepiei politice. 9ici acest proiect nu duce la o realizare concret" ideea unui federalism european" oric#t de nuanat i lipsit de consecine practice" ridic#nd foarte multe obiecii n r#ndul membrilor 5ocietii 9aiunilor. 1e un plan restr#ns" se face i primul pas concret spre integrare economic n )uropa ;ccidental" ntre $uxemburg i Delgia" prin Convenia de instituire a Uniunii )conomice Delgiano-$uxemburg(eze *U)D$+" nc(eiat la >B iulie 7P>7. i urmeaz Convenia de la ;nc(O din 7P>?" prin care U)D$ i ;landa i propuneau eliminarea restriciilor comerciale reciproce.Dei neratificate" aceste convenii vor conduce la semnarea n 7P@@ ntre cele trei ri a unei Convenii vamale i n 7PBM la nc(eierea tratatului de constituire a Denelux" ca o uniune economic cu un ridicat nivel de integrare. 5f#ritul celui de-al doilea rzboi mondial punea ns statele europene n faa unei situaii absolut noi" deosebit de dificile. Distrugerile rzboiului erau imense0 pierderi economice" dislocarea profund a ntregului aparat productiv" divizarea continentului prin crearea de blocuri politico-militare i declanarea rzboiului rece. 'etropol a geniului

uman" centru economic al lumii p#n la al doilea rzboi mondial" )uropa vedea pierdut rolul su de centru de putere mondial. Cele dou conflagraii i tensiunile provocate de factori economici i politici impuneau cutarea unor soluii viabile pentru a face fa noii conjuncturi internaionale. &ruman era convins c" pentru a mpiedica )uropa s cad sub influena ideologiei comuniste" aceasta avea nevoie de un ajutor economic i financiar prompt. 5ecretarul de stat cu afaceri economice Gilliam ClaOton" n urma unei cltorii prin )uropa" ntocmete un raport secret privind distrugerile rzboiului. Concluzia era c" dei remediul inea de )uropa nsi" ajutorul de plecare trebuia furnizat de 5..U.!. 5prijinul american a fost grbit ns de decizia 'arii Dritanii" luat n februarie" de a suspenda sprijinul militar acordat Creciei i &urciei" ajutor la care se angajase dup rzboi pentru a ntri linia de rezisten n faa presiunilor sovietice6778.$a propunerea lui &ruman de a sprijini financiar i militar Crecia i &urcia n eforturile de ,a rezista inteniilor de a fi supuse prin mijloace armate sau presiuni externe-" Ceorge 'ars(all *secretar de stat+ rspunde cu iniierea unui plan de ajutor al )uropei. .ean 'onnet apreciaz planul ca fiind momentul apariiei unui nou tip de relaii internaionale0 ,a ajuta pe alii pentru a se ajuta pe sine-.67>8 5U! erau interesate n ajutorarea )uropei nu doar pentru evitarea promovrii i extinderii comunismului" ci i pentru a-i oferi o soluie la recesiunea economic prin care treceau. 1lanul 'ars(all a fost conceput sub forma unei contribuii la un efort european de relansare economic. 5e solicita rilor europene elaborarea unui plan comun pe baza evalurii resurselor i deficitelor existente. Taisprezece ri ale )uropei ;ccidentale i <usia sovietic *reprezentat de 'olotov+ se nt#lnesc la 1aris.<efuzul sovieticilor de a participa la un program de ansamblu contrar suveranitii naiunilor este urmat de refuzul sateliilor U<55 i se produce astfel ruptura decisiv a )uropei. Deneficiarele planului vor fi doar rile )uropei ;ccidentale care" pentru a rspunde ofertei fcute de americani" semneaz la 1aris n 7P@M Convenia de Cooperare )conomic )uropean" constituind ;)C) *;rganizaia )uropean pentru Cooperare )conomic+. 5emnificativ pentru nelegerea evoluiei ulterioare a )uropei de Nest este prerea lui 'onnet despre aceast organizaie" exprimat ntr-o scrisoare ctre Ceorges Didoult" preedintele Consiliului )uropei0 ,)fortul diferitelor ri" n cadrele naionale actuale" nu va fi dup prerea mea suficient. %deea c 7H ri suverane coopereaz efectiv este o iluzie. )u cred c doar crearea unei federaii la Nest" cuprinz#nd !nglia" ne va permite n timp rezolvarea problemelor i" n final" mpiedicarea rzboiului-. ntr-o alt scrisoare" ctre <. 5c(uman" precizeaz dup o perioad de edere n 5U!0 ,9u m pot opri s fiu uimit de natura relaiilor care risc s se stabileasc ntre aceast mare ar dinamic i rile )uropei" dac ele se menin n forma i mentalitatea actual0 nu este posibil" dup prerea mea" ca )uropa s rm#n dependent mult timp i aproape exclusiv" privind producia sa" de creditele americane" i privind securitatea sa" de fora american" fr consecine aici i n )uropa-. 5oluia" n viziunea lui 'onnet" nu putea fi dec#t o federaie a Nestului.67?8 1rin interesele pe care" pe de o parte americanii" pe de alt parte sovieticii" le aveau cu privire la Cermania" aceasta ncepea s reprezinte din nou un pericol pentru )uropa i mai ales pentru 4rana. n aceast conjunctur" singura soluie era considerat o aciune imediat asupra unui punct esenial. !cest punct a fost gsit n producia de crbune i oel a 4ranei i Cermaniei.

<econcilierea celor dou venice rivale era mijlocul prin care se spera n meninerea pcii pe continent. %mportana produciei de crbune i oel" precum i complementaritatea existent n acest domeniu ntre 4rana i Cermania a fcut ca aici s se ntrevad soluia. $a P mai 7PBK" <obert 5c(uman" la ndrumarea lui 'onnet" propune Cermaniei plasarea ansamblului produciei franco-germane de crbune i oel sub o autoritate internaional desc(is participrii i altor ri ale )uropei.Tase ri au acceptat planul i au semnat la 1aris la 7M aprilie 7PB7 tratatul de constituire a Comunitii )uropene a Crbunelui i ;elului *C.).C.;.+. 1rin instituiile i mecanismele de funcionare" C.).C.;. a reprezentat prima realizare concret pe drumul unificrii )uropei pe baze federale.

-ean .onnet / .emorandum, / mai ,*0, privind plasarea produciilor de oel i crbune franceze i $ermane sub o or$anizare comun R5piritele se cristalizeaz asupra unui obiectiv simplu i periculos0 rzboiul rece. 6=8 n fapt" deja suntem n rzboi. &rebuie s sc(imbm cursul evenimentelor. 1entru asta" trebuie s sc(imbm spiritul oamenilor. Norbele nu mai sunt suficiente. 5ingur o aciune imediat asupra unui punct esenial poate sc(imba starea actual. &rebuie o aciune profund" real" imediat i dramatic care s sc(imbe lucrurile i s fac realizabile speranele pe care popoarele sunt pe punctul de a nu le mai avea. Ti astfel s dm popoarelor ri libere" speran n cele mai ndeprtate obiective pe care le pot stabili i s crem dorina de a le urmri. 5ituia german devine rapid un cancer periculos pentru pacea n viitorul ndeprtat" i pentru 4rana n viitorul imediat" dac dezvoltarea sa nu orienteaz germanii spre speran i colaborare cu popoarele libere. !ceast situaie nu poate fi reglat prin unificarea Cermaniei" cci ar trebui un acord U5!-U<55" imposibil de conceput pentru moment. )a nu poate fi reglat prin integrarea Nestului german cu ;ccidentul" - pentru c Cermania de Nest s-ar menine din acest motiv" fa de )st" n situaia de a fi acceptat separaia" n timp ce unitatea trebuie s fie n mod necesar obiectivul lor constant2 - pentru c integrarea pune problema narmrii Cermaniei i ar antrena rzboiul" prin provocarea fa de U<552 - pentru c(estiuni politice nerezolvabile. Cu toate acestea" !mericanii vor insista ca integrarea Nestului s se fac" - pentru c ei vor ca ceva s se fac i pentru c nu au alte soluii2 - pentru c ei se ndoiesc de soliditatea i de dinamismul francez. Unii cred c e timpul s se gseasc un nlocuitor pentru 4rana. 9u trebuie ncercat reglarea problemei germane" cci ea nu poate fi realizat n condiiile actuale. &rebuiesc sc(imbate condiiile" transform#ndu-le. 5e impune o aciune dinamic care s transforme situaia german i s orienteze spiritul german spre a nu cuta o reglare n baza datelor actuale. Continuarea relansrii 4ranei va fi stopat dac problema produciei industriale germane i a capacitii sale de concuren nu va fi reglat imediat.

Daza superioritii pe care o recunosc industriaii francezi tradiional Cermaniei este producia sa de oel la un pre pe care nu-l poate concura 4rana. De unde ei trag concluzia c toat producia francez este (andicapat. Deja Cermania cere ridicarea produciei sale de la 77 la 7@ milioane tone. 9oi refuzm" dar !mericanii insist. n final" vom avea rezerve" dar vom ceda. n acelai timp producia francez stagneaz sau c(iar scade. )ste suficient s enunm aceste realiti pentru a nu mai fi nevoie de descris n detaliu consecinele0 Cermania n expansiune2 dumping german la export2 cerere de protecie pentru industria francez2 stoparea liberalizrii scimburilor2 reconstituirea cartelurilor de dinainte de rzboi2 orientarea eventual a expansiunii germane spre )st" preludiu la acordurile politice2 4rana reczut n rutina unei producii protejate. Deciziile care vor duce la aceast situaie vor fi lansate" dac nu c(iar luate" la conferina de la $ondra sub presiune american . ;r" 5U! nu doresc ca lucrurile s evolueze astfel. )le vor accepta o alt soluie dac este dinamic i constructiv" mai ales dac este propus de 4rana. Cu soluia propus ar dispare problema dominaiei industriei germane" a crei existen ar crea n )uropa o team" cauz a unor perturbri constante i care" n final" ar mpiedica uniunea )oropei i ar cauza o nou pierdere Cermaniei nsi. !ceast soluie creeaz" dimpotriv" at#t pentru industria francez" c#t i pentru cea german i european" condiiile expansiunii comune n condiii de concuren dar fr dominaie. Din punct de vedere francez" o astfel de soluie pune industria naional pe aceleai baze de plecare cu industria german" elimin dumpingul la export care ar surveni din partea industriei germane de oel" face s participe industria francez de oel la expansiunea european" fr team de dumping" fr tentaia cartelului. &eama industriailor" care ar antrena malt(usianismul" stoparea RliberalizriiR i" n final" ntoarcerea la rutin s-ar elimina. Cel mai mare obstacol n continuarea progresului industrial francez ar fi ndeprtat. !m fost" p#n n acest moment" angajai ntr-un efort de organizare a Nestului" concomitent economic" militar i politic0 ;.).C.)." pactul de la Druxelles" 5trasburg. )xperina celor doi ani - discuiile din ;.).C.). asupra acordurilor de pli" liberalizarea sc(imburilor" etc." programul de narmare supus ultimei reuniuni de la Druxelles" discuiile de la 5trasburg" eforturile fr rezultat de constituire a unei uniuni vamale franco-italiene" arat c nu facem nici un progres real spre scopul pe care ni l-am asumat i care este organizarea )uropei" fr dezvoltare economic i fr securitate colectiv. !nglia" dornic s colaboreze cu )uropa" nu va consimi la nimic care s aib consecine asupra legturilor sale cu Dominioanele sau care s afecteze relaiile cu !merica. Cermania" element esenial al )uropei" nu poate fi angajat n organizarea european n condiiile actuale" pentru motivele prezentate mai sus. )ste sigur c" continuarea aciunii ntreprinse pe calea pe care suntem angajai conduce la un impas i risc s am#ne lucrurile" n timp ce cealalt organizare a )uropei ar fi posibil.R

1ublicat n R.e monde" la P mai 7PLK

&eclaraia lui 1o2ert Sc3uman" P mai 7PBK Europ& "u se $& &ce d#"tr,o d&t) 0# "#c# pr#"tr,o co"struc1#e de &"s&2/+u: e& se $& &ce pr#" re&+#3)r# co"crete4 cre5"d 2&# 6"t5# o so+#d&r#t&te de &pt! 'ulimea de naiuni europene cere ca opoziia secular ntre 4rana i Cermania s fie eliminat0 aciunea ntreprins trebuie s ating n primul r#nd 4rana i Cermania. n acest scop" guvernul francez propune aciunea imediat asupra unui punct limitat" dar decisiv. 7u$er"u+ r&"ce3 propu"e p+&s&re& &"s&2/+u+u# produc1#e# r&"co,8er2&"e de c)r/u"e 0# o1e+ su/ o ."&+t) Autor#t&te co2u")4 6"tr,o or8&"#3&re desc9#s) p&rt#c#p)r## &+tor st&te &+e Europe#! 1lasarea n comun a produciilor de crbune i oel va asigura imediat stabilirea de baze comune dezvoltrii economice" prim etap a 4ederaiei europene" i va sc(imba destinul acestor regiuni mult timp dedicate fabricrii armelor de rzboi ale crora au fost cele mai constante victime. So+#d&r#t&te& c&re $& # &st e+ &s#8ur&t) $& &ce or#ce r)3/o# 6"tre Fr&"1& 0# 7er2&"#& "u do&r de "eco"ceput4 d&r 2&ter#&+#ce0te #2pos#/#+! Constituirea acestei uniti puternice de producie desc(is tuturor rilor care vor dori s participe" furniz#nd tuturor rilor pe care le va cuprinde elementele fundamentale ale produciei industriale n aceleai condiii" va pune bazele reale ale unificrii lor economice. !ceast producie va fi oferit ntregii lumi fr distincie i fr nici o excludere" pentru a contribui la ridicarea nivelului de via i la progresul pcii. )uropa va putea" cu mijloace sporite" s-i urmreasc unul din scopurile sale eseniale0 dezvoltarea continentului african. !sfel va fi realizat simplu i rapid fuziunea de interese indispensabile stabilirii unei comuniti economice i introducerea fermentului unei comuniti mai largi i mai profunde ntre ri mult timp opuse prin divizri s#ngeroase. Pr#" pu"ere& 6" co2u" & produc1#e# de /&3) 0# #"st#tu#re& u"e# ."&+te Autor#t)1#4 &+e c)re# dec#3## $or +e8& Fr&"1&4 7er2&"#& 0# ce+e+&+te 1)r# c&re $or &der&4 se $or &s#8ur& pr#2e+e /&3e co"crete &+e u"e# Feder&1## europe"e #"d#spe"s&/#+) 2e"1#"er## p)c##! <. 3ostiou" "(obert Sc&uman et l3Europe"" )d. Cujas" 1aris" 7PHP" pp.7?L-7?M.

Un alt eveniment deosebit de important al anului 7PBK- invadarea" la >B iunie" a Coreei de 5ud de ctre nord-coreeni" determin o alt reacie francez. &eama de pericolul comunist i-a fcut pe americani s propun acceptarea narmrii Cermaniei

pentru a se apra mpotriva unei eventuale agresiuni din partea Uniunii 5ovietice. 4rancezii se simt ei nii ameninai i dui de istorie spre un destin fatal. <eacia lor se concretizeaz n planul 1leven. Un rol important revine i de aceast dat lui .ean 'onnet" care se adreseaz lui <enA 1leven" preedintele Consiliului )uropei" pentru a-l convinge de necesitatea unei decizii urgente i constructive pentru a crea un front comun european de aprare. 1lanul 1leven cuprindea propunerea de a nfiina" pentru aprarea comun" o armat european" sub conducerea unei autoriti europene politice i militare unice. !celeai ase ri care au semnat &ratatul C.).C.;. semneaz la 1aris" pe >L mai 7PB>" &ratatul de constituire a Comunitii )uropene de !prare *C)!+. ns dorina de a constitui o armat european s-a dovedit a fi prematur i a dunat unirii )uropei. Controverselor ntre federaliti i naionaliti din cadrul acestui organism li se atribuie lipsa n viitoarele tratate ale )U<!&;' i ale Comunitii )conomice )uropene a unor organe executive puternice de tipul naltei !utoriti a C.).C.;.67@8 C)! s-a soldat cu un eec general i a creat o bre puternic ntre cei ce sperau n integrarea politic a )uropei i cei care optau pentru meninerea strii de fapt sau cel mult ntr-o ,)urop a patriilor- de tip confederal. !ceast prim etap a construciei europene ne permite s precizm factorii care au stat la baza procesului de integrare0 meninerea pcii i stabilitii pe continentul european" teama de pericolul reprezentat de comunismul din )st" dorina statelor vesteuropene de a se desprinde de dependena american i de a-i recpta locul pierdut pe scena politic i economic internaional. Dou cauze principale par a fi determinante n eecurile nregistrate0 contradicia existent ntre federaliti i naionaliti i ncercarea de a unifica rile europene pe baze politice. ; nou etap ncepe n 7PBB prin iniiativa lui 'onnet de constituire a unui Comitet de aciune pentru realizarea 5tatelor Unite ale )uropei. 'onnet pleca de la convingerea c simpla cooperare ntre state suverane nu este suficient i se impune ca statele s delege o parte din puterile lor unor instituii federale europene. n acelai timp" dorita unitate politic depindea de realizarea efectiv a uniunii economice. 4actori economici se mpletesc cu cei politici deja menionai i orienteaz aciunile viitoare pentru crearea )uropei unite. 1rima sesiune a Comitetului de aciune s-a inut la 1aris la 7M ianuarie 7PBH. <ezultatul unui an de dezbateri a fost o declaraie prin care se cerea crearea unei comuniti n domeniul energiei nucleare dup modelul C.).C.;. Comitetul a nsrcinat pe belgianul 1aul 3enri 5paaF cu elaborarea a dou proiecte de tratat0 unul viz#nd crearea unei comuniti ntr-un domeniu restr#ns *energia atomic+ i altul" mai amplu" de realizare a unei piee comune. Tase ri *Denelux" 4rana" Cermania i %talia+ vor semna la <oma" n martie 7PBL" dou tratate0 unul privind instituirea Comunitii )conomice )uropene *C.).).+ i al doilea privind Comunitatea )uropean a )nergiei !tomice *)uratom+. Din acel moment" etape succesive vor accentua treptat gradul de integrare economic a rilor vesteuropene" scopul final declarat fiind unitatea politic a )uropei. *&abloul 7.7+. .omente principale 'n construcia european

,(: &pr#+#e (;<(" &ratatul de la 1aris privind construirea Comunitii )conomice a Crbunelui i ;elului *C)C!+2 -*= 2&# (;<*" semnarea la 1aris a tratatului privind Comunitatea )uropean de !prare2 - *< 2&rt#e (;<=" &ratatele de la <oma asupra Comunitii )conomice )uropene *C))+ i asupra Comunitii )conomice a )nergiei !tomice *)U<!&;'+2 - ( #&"u&r#e (;<;" declanarea procesului de eliminare a barierelor vamale interne2 - > #&"u&r#e (;?@" constituirea !sociaiei )uropene a $iberului 5c(imb *!)$5+" grup#nd 'area Dritanie" 5uedia" 9orvegia" !ustria" )lveia" 1ortugalia" Danemarca2 - &u8ust (;?(" candidatura 'arii Dritanii i a Danemarcei2 - #&"u&r#e (;?*" acord asupra principiilor politicii agricole comune *1!C+ i crearea 4ondului )uropean de ;rientare i Carantare !gricol *4);C!+2 - ( #u"#e (;?>" intrarea n vigoare a Conveniei de la %aoundA care asociaz la C)) optsprezece ri africane i 'adagascar2 - : &pr#+#e (;?<" tratatul de la Druxelles de fuzionare a instituiilor celor trei comuniti 2 - #u"#e (;?<" 4rana adopt politica ,scaunului gol ,2 - #&"u&r#e (;??" ,compromisul de la $uxemburg- privind aplicarea regulii unanimitii c#nd sunt n joc interese vitale ale unui stat2 - ( #u+#e (;?:" eliminarea tarifelor vamale interne2 - ( #&"u&r#e (;=A" intrarea n C)) a %rlandei" 'arii Dritanii i Danemarcei2 - (@ dece2/r#e (;=>" decizia ca 1arlamentul european s se formeze prin sufragiu universal direct2 - *: e/ru&r#e (;=<" Convenia de la $omA ntre C)) i statele !C1 *!frica" Caraibe" 1acific+2 - ( #&"u&r#e (;:(" intrarea Creciei n Comunitate2 - ( #u"#e (;:<" Consiliul convoac o conferin interguvernamental nsrcinat cu revizuirea &ratatului de la <oma i se public ,Cartea !lb- asupra formrii pieei interne2 - ( #&"u&r#e (;:?" intr n C)) 5pania i 1ortugalia2 ,(= e/ru&r#e (;:;" semnarea !ctului Unic )uropean care relanseaz construcia european2 - (; #u"#e (;;@" acordul de la 5c(engen *4rana" Cermania " Delgia" ;landa" $uxemburg+ asupra liberei circulaii a persoanelor2 - = e/ru&r#e (;;*" &ratatul de la 'aastric(t privind Uniunea )uropean - C)) devine Uniunea )conomic )uropean *U)) +2 - * 2&# (;;*" !cordul asupra 5paiului )conomic )uropean *5))+ privind crearea unei zone de liber sc(imb ntre C)) i !)$52 - ( #&"u&r#e (;;A" intrarea n vigoare a pieei unice" consacr#nd libera circulaie a mrfurilor" capitalurilor" serviciilor i forei de munc2 - ( "o#e2/r#e (;;A" intrarea n vigoare a tratatului asupra Uniunii )uropene 2 - ( #&"u&r#e (;;>" intrarea n vigoare a 5))2 - 2&rt#e (;;>" semnarea actelor de adeziune la U) de ctre !ustria" 4inlanda" 9orvegia" 5uedia2 - ; dece2/r#e (;;>" nt#lnirea de la )ssen prin care se decide extinderea U)2 - ( #&"u&r#e (;;<" intrarea n U) a !ustriei" 4inlandei i 5uediei n baza referendumurilor naionale2

- (@ "o#e2/r#e (;;=" !cordul Consiliului asupra strategiei de preaderare ,!genda >KKK pentru o Uniune mai puternic i mai larg, dece2/r#e (;;=4 &ratatul de la !msterdam privind reforma cadrului instituional al U)2 - (*,(A dece2/r#e (;;;" Consiliul european de la $uxemburg2 se decide nceperea negocierilor cu H dintre cele 7> candidate la aderare , A@ 2&rt#e (;;:" lansarea procesului de adeziune a celor 7K ri candidateee ale )uropei Centrale i de )st i a Ciprului2 , A( 2&rt#e (;;:" intrarea %taliei n spaiul 5c(engen2 , (,A 2&# (;;:4 Consiliul minitrilor de finane ai celor 7B i Consiliul european" privind intrarea na treia faz a instituirii monedei unice. - ( #&"u&r#e (;;;" 77 ri intr n a-?a faz a monedei unice2 - ( 2&# (;;; " intr n vigoare a &ratatului de la !msterdam2 - (@,(( dece2/r#e (;;;" Consiliul european de la 3elsinFi2 se decide nceperea negocierilor i cu celelalte ri care ndeplinesc criteriile de aderare2 - dece2/r#e *@@@4 &ratatul de la 9ice privind reforma instituiilor europene2 - >H februarie >KK7" semnarea &ratatului de la 9ice 2 - ( #&"u&r#e *@@*" intr n circulaie )uro. 2 - *: e/ru&r#e *@@*" debutul Conventiei europene cu privire la viitorul Uniunii )uropene 2 - dec *@@*" Uniunea )uropeana decide sa se extinda spre 7K din cele 7> tari cu care este in proces de negociere *mai putin <omania si Dulgaria+ 2 - #u+#e *@@A" adoptarea de catre Conventie a proiectului de Constitutie 2 - > octo2/r#e *@@A" inceprea celei de-a H-a Conferinte interguvernamentale *<oma+.

A! Feder&+#s2 0# cooper&re #"ter8u$er"&2e"t&+) 6" co"struc1#& po+#t#c) & U"#u"## Europe"e

Uniunea )uropean este un proces de integrare deplina" economic" social" instituional i" prin Ufora lucrurilor- *expresie folosit de ctre specialiti cu referire la manifestarea unei legi cumulative de integrare / odat nceput" procesul continu n mod obiectiv" dac exist voin politic+" un proces de integrare politic. Uniunea s-a construit politic n cadrul unui proces caracterizat de confruntarea ntre dou orientri0 federal i confederal.

A!(! Cure"te u"d&2e"t&+e 6" #"te8r&re& po+#t#c) & Europe#

ncep#nd cu prima Comunitate )uropean *C)C; - 7M aprilie 7PB7+" s-a putut constata tendina vest-europenilor de a crea o structur de tip federal care" progresiv" s se substituie vec(ilor state. <obert 5c(uman" ministru francez al afacerilor externe" prin oferta fcut guvernului <.4. Cermane" nu fcea altceva dec#t s demareze procesul construirii unei federaii europene" indispensabil pstrrii pcii.67B8 1entru

prima dat" o instituie / nalta !utoritate " compus din membri independeni" era nsrcinat cu puteri supranaionale i urma s acioneze conform intereselor Comunitii. C)C; avea s fie astfel prima etap a constituirii federaiei europene. 4ederalismul european" inspirat din tradiia democrat-cretin i experiena german" este un federalism prin inte$rare. 5copul este atingerea unei mai mari eficaciti" nerealizabil ntr-un cadru naional. Datorit acestui fapt" pentru federaliti pare absurd dorina naiunilor de a crea o ,)urop unit-" conserv#nd n acelai timp structurile vec(i i refuz#nd renovarea acestora. 4ederalitii detest naionalismul pentru c separ oamenii de ali oameni i-l consider piedic n calea manifestrii solidaritii umane. 4ederalismul i face pe oameni mai responsabili i liberi" stimul#ndu-le iniiativa civic. n acelai timp" el este singurul care asigur coexistena panic a grupurilor diferite" respect#ndu-le identitatea i elimin#nd orice form de asimilare a minoritii de ctre majoritate *situaie caracteristic naiunii+. 5pre deosebire de federaie" con(ederaia e o simpl asociere de state pe baza unui tratat" pentru realizarea n comun a unui obiectiv" de obicei aprarea2 confederaia e situat la jumtatea drumului ntre superstat i alian.67H8 4iind o ,asociaie contractual ntre suverane-" confederaia reprezint o categorie a dreptului internaional *spre deosebire de federaie" care eman din dreptul public intern+.67L8 n cadrul Confederaiei" statele membre i pstreaz toate competenele" menin#ndu-se principiul suveranitii i al egalitii juridice. ;biectivele sunt" aadar" urmrite n baza regulilor cooperrii interguvernamentale. Din punct de vedere politic" confederalitii combat opiunea federal n integrarea )uropei cu argumente ce in" ndeosebi" de naiune i de identitate. 9aiunile )uropei sunt puternice iar naionalismul" c(iar n )uropa de Nest" nu ine de domeniul trecutului2 ele dau culturii continentului bogia i diversitatea. 9aiunile alctuiesc cadre politice ad#nc nrdcinate n istorie i n contiina popoarelor i confer indivizilor identitate" sentimentul de apartenen. Un sistem confederal coordoneaz entitile" conserv#ndu-le personalitatea" suveranitatea" n timp ce sistemul federal las componentelor sale o autonomie limitat. )uropa politic nu poate fi n consecin dec#t confederal. Doar astfel poate s cuprind i rile din centrul i estul continentului" care prin cultur i istorie sunt ataate valorilor europene. Ca soluie de compromis" !ndrA 1ostel-NinaO propune" fie o federaie politic cu caracter democratic" fie o )urop a nelegerii. n primul caz s-ar pune problema caracterului democratic al instituiilor i al votului *folosirea majoritii calificate i a dreptului de vot pentru fiecare stat sau grupuri de state+. Competenele federale ar trebui limitate la afacerile externe" aprare" moned i comer exterior. ! doua soluie este mai realizabil n conjunctura actual. )a presupune meninerea instituiilor i regulilor anterioare 'aastric(tului" crearea de comitete suple" stabilirea concesiilor rilor membre asupra orientrilor" principiilor i modalitilor de aplicare" fr nici o atingere a libertii de decizie a statelor membre. !adar" modele apropiate mai cur#nd de federaie dec#t de confederaie. 'aurice Duverger propune n sc(imb europenilor un nou tip de federalism" bazat pe dubla natur a ntregului ce urmeaz a fi organizat i respect#nd principiul dublei legitimiti.67M8 n aceast comunitate federal se va produce o evoluie n dou sensuri0 cooperare acolo unde (otr#rile nu pot fi luate dec#t de unanimitate i supranaionalitate

n celelalte situaii. &recerea de la cooperare la supranaionalitate se va face treptat. 5istemul propus se dorete a fi un rspuns la btlia federalism-naionalism care nu poate avea un nvingtor deoarece fiecare exprim un element de baz al )uropei" una din laturile dublei sale naturi.

A! *! Co" ru"t&re& eder&+#s2 , cooper&re #"ter8u$er"&2e"t&+) 6" procesu+ co"struc1#e# po+#t#ce & UE
$a P mai 7PB7" n faa !dunrii 5ocietii 9aiunilor" <obert 5c(uman ddea citire actului de natere al procesului de integrare ce a dus la actuala Uniune )uropean. !u rsunat atunci i au devenit celebre cuvintele0 , Europa nu se va face dintr%o dat i nici printr%o construcie de ansamblu5 ea se va face prin realizri concrete, cre6nd mai "nt6i o solidaritate de fapt..7...8 9lasarea "n comun a produciilor de crbune i oel sub o :nalt 1utoritate comun, "ntr%o or$anizare desc&is participrii altor state ale Europei7...8 va asi$ura imediat stabilirea de baze comune dezvoltrii economice, prima etap a 4ederaiei europene, i va sc&imba destinul acestor re$iuni mult timp dedicate fabricrii armelor de rzboi 7...8. 9rin punerea "n comun a produciei de baz i crearea :naltei 1utoriti 7...8 se vor asi$ura primele baze concrete ale unei federaii europene indispensabil meninerii pcii.- Concretizat prin cele trei &ratate ale Comunitilor C)C;" C)) i )U<!&;'" metoda de integrare propus *numit metoda comunitar sau .ean 'onnet+ a salvat practic ideea de )uropa" intrat n criz din cauza eecurilor de integrare pe baze politice i a opoziiei ntre federaliti i confederaliti. Metod& co2u"#t&r) 6" procesu+ co"struc1#e# europe"e n urma Congresului de la 3aga din 7P@M" '. Dritanie" 4rana" ;landa" Delgia i $uxemburg au alctuit ;/omitetul permanent pentru studiul i dezvoltarea federaiei europene<. )uropa se lansa astfel ntr-un efort comun de gsire a celor mai convenabile i totodat eficiente metode de unificare politic. 9egocierile purtate au fost dominate de dou curente fundamentale0 metoda supranaional" susinut de francezi i metoda interguvernamental" promovat de britanici. <ezultatul a constat n crearea Consiliului )uropei - primul organ de cooperare politic n )uropa - prin semnarea de ctre 7K state" la B mai 7P@P" a &ratatului de la $ondra. Cu un Consiliu de minitri cu rol executiv" compus din reprezentanii statelor membre" i cu o !dunare parlamentar consultativ" Consiliul )uropei reprezenta o soluie de compromis "ntre inter$uvernamental i supranaional. Din acel moment" cele dou metode au intrat n competiie. Dup cum diverii oameni politici cu rol important n istoria )uropei au aderat la una sau alta dintre concepii" integrarea politic a nregistrat o evoluie fie spre formula federal" fie spre cea a cooperrii interguvernamentale. Din punct de vedere politic" ratificarea primului &ratat al Comunitilor privind C)C; are ca semnificaie orientarea )uropei spre federalism" c(iar dac textul este lipsit de precizie cu privire la finalitatea politic. nalta !utoritate" format din P membri desemnai de guvernele statelor membre dar n total independen i libertate de aciune i ale cror decizii vor avea titlu executoriu" este o expresie clar a supranaionalismului. n aceeai perioad" opiunea federalist primea ns o puternic lovitur prin eecul planului 1leven.. <enA 1leven" preedinte al Consiliului" propunea n octombrie 7PBK un

proiect care s transpun federalismul parial al lui 5c(umann n domeniul militar" prin crearea ,Comunitii europene a aprrii-. Considerat un atentat la suveranitatea naional *armata urma s fie ataat instituiilor politice ale )uropei unite i plasat sub comanda unui ministru european responsabil n faa !dunrii europene+" proiectul a fost respins i integrarea european prea s intre n criz. 1rocesul a fost relansat n 7PBB la iniiativa Denelux de creare a unei piee comune. Comitetul interguvernamental condus de belgianul 1.3. 5paaF a elaborat un raport ce propunea dou comuniti - C)) i )U<!&;'2 raportul a fost aprobat rapid i a intrat n vigoare la 7 ian. 7PBM. Cel mai important este indiscutabil &ratatul C)) prin fundamentul juridic pe care l-a asigurat procesului de integrare0 instituii cu rol" funcii i proceduri proprii. n planul integrrii politice" C)) a nsemnat un pas napoi fa de C)C;. 5istemul instituional era format din patru instituii politice0 !dunarea european" Consiliul de minitri" Comisia i Curtea de justiie. 1rimele dou erau expresie a cooperrii interguvernamentale" iar urmtoarele expresie a supranaionalismului. 1uterile Comisiei ca instituie central cu rol executiv erau ns inferioare celor ale naltei !utoriti iar esenialul competenelor revenea Consiliului de 'initri ca organ interguvernamental. 'ai t#rziu" deceniul apte" caracterizat de succese incontestabile pe calea integrrii economice" a fost definit politic printr-un climat incert i contradictoriu. 1rimul moment important l constituie planul 4ouc(et. $a iniiativa 4ranei" Consiliul de 'initri a decis formarea unei comisii" condus de C(ristian 4ouc(et" pentru elaborarea unui proiect de uniune politic. 5ub influena concepiei gaulliste" definit sintetic prin ,refuzul supranaionalitii-" uniunea politic propus se prezenta ca o organizaie internaional tradiional" fr personalitate juridic. Uniunea urma s fie condus de un Consiliu format din efii de state i guverne care ar fi decis n unanimitate" o !dunare parlamentar cu rol consultativ i o Comisie politic european cu rol te(nic" format din specialiti. )ra" aadar" un proiect pe baz de cooperare interguvernamental" n care s-a vzut o ameninare pentru structurile Comunitilor existente. Delgia i ;landa s-au opus i ceea ce se spera a fi ansa unificrii politice a rmas drept ,marea ocazie ratat-. 1e de parte" ns" cel mai cunoscut moment al controversei federalism cooperare interguvernamental" un fel de expresie sintetic a confruntrii ntre cele dou modele privind )uropa" l constituie ,criza scaunelor goale-" prima criz instituional din istoria procesului de integrare. Conflictul a fost generat de propunerea Comisiei de creare a unui sistem de resurse bugetare proprii" necesar finanrii c(eltuielilor comune" ndeosebi a celor antrenate de aplicarea 1oliticii !gricole Comune. Dugetul C)) ar fi urmat s capete caracteristicile unui buget federal" Comunitatea av#nd rolul de administrare" n conformitate cu prevederile &ratatului. n plus" se cerea o ntrire a rolului 1arlamentului care ar fi trebuit s participe la procedura bugetar. 1ropunerea a aprut ntr-o faz n care rile membre se pregteau s intre n ultima etap a perioadei de tranziie" perioad n care ar fi urmat s treac la votul cu majoritate calificat n Consiliul de minitri" n locul regulei unanimitii - expresia cea mai sigur a intangibilitii suveranitii naionale. 4rana a refuzat i s-a retras de la masa negocierilor" bloc#nd luarea deciziilor n Consiliu.. 4rana a revenit n ianuarie 7PHH prin aa numitul ,compromis de la $uxemburg-0 pentru domeniile ce cdeau sub incidena votului majoritar" dac o ar invoca un interes foarte important" ,discuiile trebuiau s continue p#n se gsea un acord unanim-. )xcepia a devenit regul p#n la !ctul unic

*7PMH+" majoritatea deciziilor n Consiliu lu#ndu-se n unanimitate. Compromisul de la $uxemburg a confirmat nc o dat c integrarea era un proiect cu pretenii federaliste" realizat prin cooperare interguvernamental. <olul esenial revenea statelor membre i orice ncercare de accentuare a caracterului supranaional al Comunitilor era aspru penalizat. )uropa trebuia s aparin europenilor i instituiile supranaionale nu puteau fi deasupra statelor naionale. Deceniul opt a relansat procesul integrrii politice prin Decizia Consiliului din aprilie 7PLK de nlocuire a contribuiilor naionale la bugetul comunitar prin sistemul resurselor proprii. )ra indiscutabil un succes al federalitilor" al principiilor fondatoare0 instituii comune" independente" cu structuri i mijloace proprii. )xtinderile au ntrit ns grupul rilor puternic ataate intereselor naionale. 4ranei s-au adaugat '. Dritanie" Danemarca i Crecia. n Consiliu" unanimitatea devenise o regul" iar n 7PL@ s-a creat Consiliul european care a devenit instituia politic decisiv n construcia )uropei. Consiliul european este o structur interguvernamental care orienteaz i coordoneaz aciunile statelor membre" respect#nd responsabilitile instituiilor comunitare. Dalana sa nclinat" astfel" spre interguvernamental. Ca o compensaie" s-au extins competenele 1arlamentului n procesul decizional" ntrindu-se astfel segmentul federativ pentru a crea un ec(ilibru ntre dimensiunea supranaional i cea interguvernamental. n acelai sens au contribuit mai t#rziu !ctul unic )uropean *7PML+ i &ratatul de la 'aastric(t *7PP>+. <ezult c integrarea european a evoluat printr-un proces conflictual axat pe cuplul supranaional-interguvernamental" av#nd drept consecin n plan practic un dualism instituional acuzat astzi ca fiind cauza -slbiciunilor- )uropei politice. Dorina europenilor de a crea o uniune european s-a lovit mereu de o anume ambiguitate cu privire la definirea formei acesteia" practic la finalitatea procesului de integrare. 4ormula -5tatele Unite ale )uropei-" lansat cu mult timp n urm de ctre Nictor 3ugo" a coalizat energiile n direcia construciei politice a )uropei unite n primii ani postbelici. ! fost ns rapid abandonat n favoarea unor formule mai suple - -)uropa naiunilor-" -)uropa popoarelor-" -)uropa cetenilor-" -4ederaia european-" fr ns un efort de definire a formei i a modului de realizare. &ratatele s-au limitat la a preciza c rile semnatare i propun -o uniune tot mai str#ns ntre rile membre-. !mbiguitatea conceptual s-a transmis i n planul aciunilor" duc#nd la frecvente crize n planul integrrii politice. 1roiectul european a beneficiant ns de un element de continuitate / metoda funcionalist. ! integra prin economic" cu pai mruni" ntr-un model de cooperare care s permit accentuarea interdependenelor i dezvoltarea solidaritii" altfel spus" Unvluirea politicului printr-o strategie economic de cretere funcional-67P8 n baza unei logici cumulative de integrare i respect#nd ritmul de evoluie specific fiecrui stat membru constituie ese"1& 2etode# u"c1#o"&+#ste4 co2u"#t&re! 'etoda comunitar a permis" indiscutabil" progrese pe calea aprofundrii integrrii europene i orientarea" astfel" a proiectului european n direcia unificrii politice. 1lasarea n comun a produciei de crbune i oel" apoi a energiei atomice" crearea pieei comune" moneda unic au pus" pas cu pas" bazele construciei politice a )uropei i au meninut viu interesul pentru ad#ncirea gradului de integrare ntre rile membre. Cu toate acestea" fiecare etap de progres pe calea integrrii economice nu a fost posibil dec#t printr-o voin politic ferm. )ste suficient s ne amintim de Ucompromisul de la $uxemburg- *7PHB+ care a permis depirea primei crize

instituionale" !cordul de la 4ontainbleau *7PM@+ care a asigurat depirea poate a celei mai grave crize bugetare" !ctul Unic )uropean *7PML+ care a relansat procesul de realizare a pieei interne i de adoptare a monedei unice. )conomicul s-a dovedit insuficient pentru a stimula statele participante s parcurg etapele unei integrri depline" n aa fel nc#t" integrarea politic s fie doar consecina ultim a logicii cumulative de integrare. De altfel" proiectul european este un proiect politic" n care economicul nu joac dec#t rolul de instrument. %deea european nu a decurs dintr-o filosofie materialist" cantitativist" ci este mai cur#nd de esen filozofic" idealist. )ste suficient s citim art. > al &ratatului de la 'aastric(t0 -Misiunea /omunitii este ca 7...8 s promoveze o dezvoltare armonioas i ec&ilibrat a activitilor 7...8 o cretere durabil i neinflaionist care s respecte mediul 7...8, un nivel "nalt al ocuprii forei de munc i al proteciei sociale 7...8 coeziunea economico%social i solidaritatea "ntre statele membre.< n plus" dac ne g#ndim la argumentele fondatorilor" )uropa Unit s-a construit politic n jurul obiectivului securitii i pcii pe continentul european i din dorina de a se menine pe scena politic a lumii ca leagn al culturii i civilizaiei moderne. !stzi" dup ce procesul de integrare european a avansat at#t de mult din punct de vedere economic" obiectivul iniial i pstreaz fora de atracie i menine n joc naiuni cu puncte de vedere diferite asupra finalitii integrrii. 9ivelul ridicat de prosperitate" solidaritatea antrenat prin metoda comunitar de integrare" modelul social promovat de europeni i extrem de atractiv ntr-o lume aflat n plin criz a valorilor morale" plasat sub -domnia cantitii-" sunt puncte de sprijin" repere valorizante pentru susinerea procesului de integrare. Dar" dac metodei comunitare i revine meritul de fi salvat ideea de )uropa unit" n prezent" ea se dovedete incapabil" cel puin din anumite perspective" s se constituie n suport -te(nic-" metodologic" pentru unificarea politic. !depii unei uniuni sub formul federativ sunt de prere c se impune un salt n planul metodei de la funcionalism la politic. 4uncionalismul s-a dovedit eficient pentru etape intermediare de integrare economic" un numr relativ redus de ri i cu niveluri" n general" apropiate de dezvoltare economic. Dar" utilitatea lui n planul integrrii politice i al democratizrii )uropei s-a dovedit a fi limitat6>K8. !colo unde rile membre au considerat c le este mai favorabil" au refuzat participarea la un mecanism de integrare *spre exemplu" moneda unic" )uropa social" spaiul 5c(engen+" duc#nd la o )urop cu geometrie variabil. ntr-un anume fel" tocmai aceast flexibilitate a fcut posibil acordul politic al at#tor ri cu opiuni i interese divergente de avansare pe calea integrrii economice. n acelai timp" ns" o difereniere din ce n ce mai puternic" pe msura aprofundrii integrrii i a extinderii" pe fondul limitelor sistemului instituional comunitar actual" risc s se transforme ntr-un factor de dezintegrare. Deja" metoda comunitar a permis o accelerare a procesului de integrare economic" provoc#nd un decalaj fa de integrarea politic. )uropa economic a evoluat ctre cel mai ridicat nivel de integrare / uniune monetar" cu un numr impresionant de politici comune" fr o reform instituional. Conceput pentru funcionarea unei uniuni vamale i a unei piee comune" sistemul instituional comunitar a suportat doar c#teva -cosmetizri-. )le i-au adus contribuia la depirea -crizelor )uropei-" dar Uniunea )uropean va trece n actualul deceniu de la 7B membri la cel puin >L. Creterea numrului de membri" pe fondul amplificrii competenelor comunitare pentru asigurarea funcionalitii uniunii

economice i monetare" ridic dou probleme importante0 eficacitatea i reprezentativitatea democratic. )ste evident c" pentru a evita diluarea ntr-o simpl zon de liber sc(imb" nainte de a se extinde" Uniunea trebuie s devin puternic" dotat cu mecanismele i instrumentele necesare gestionrii unui ansamblu de peste BKK milioane de locuitori" sisteme economice" sociale" politice" culturale diferite" ntr-o lume supus tot mai puternic competiiei globale. n faa provocrii unei extinderi rapide" Uniunea are drept singur soluie pentru a evita diluarea ntr-o simpl zon de liber sc(imb sau cel mult o pia comun" trecerea n ultima etap a integrrii / unificarea politic printr-o reform fundamental la nivel conceptual i instituional. 1roblema este ns de a defini uniunea politic i de a gsi cea mai potrivit formul pentru o )urop extins n aa fel nc#t s se conserve realizrile de p#n acum i s se menin capacitatea de aciune a Uniunii pe scena politic a lumii. Sce"&r## po+#t#ce europe"e $a 77 decembrie >KKK" Conferina interguvernamental de la 9ice a lansat oficial dezbaterile asupra perspectivelor politice ale Uniunii )uropene prin adoptarea !eclaraiei cu privire la viitorul =niunii. Declaratia propunea ca dezbaterile s aib loc n jurul a patru te2e pr#or#t&re: delimitarea competenelor ntre Uniune i statele membre2 definirea statutului -Cartei drepturilor fundamentale- proclamat la 9ice2 simplificarea tratatelor2 definirea rolului parlamentelor naionale n ar(itectura instituional european. $a 7B decembrie >KK7" Consiliul european de la $aeFen a adoptat <!eclaraia asupra viitorului =niunii Europene<, afirm#nd c Uniunea are nevoie de o nou concepie" adaptat extinderii i capabil s fac fa dublei provocri0 pe plan intern" limitele sistemului instituional" acuzat de lips de transparen" eficacitate i reprezentativitate democratic i pe plan extern" un mediu tot mai mondializat" aflat n cutarea unui nou ec(ilibru. )uropa i dorete un rol de prim plan" stabilizator" pe msura trecutului su istoric" i a valorilor pe care le-a transmis umanitii" <o Europ comunitar clar, transparent, eficace i democratic, respect6nd specificitile naionale i re$ionale, capabil s $seasc soluii i s%i asume responsabiliti "n rezolvarea unor probleme concrete, "ndeosebi asi$urarea cadrului pentru o calitate mai bun a vieii<. Dincolo de cuvinte" ideea central a Declaraiei este c -)uropa- nu mai poate funciona ca p#n acum. 'etoda comunitar i sistemul instituional bazat pe cei trei piloni / unul comunitar / 1iaa Comun / i doi interguvernamentali - politica extern i de securitate i afacerile interne i justiia - au permis evoluia integrrii ntr-un proces cu un numr redus de state i ntr-o perioad n care nivelul de integrare a fost relativ redus. n prezent" rile membre se afl deja n faza unificrii monetare" iar Uniunea trebuie s-i asigure mijloacele necesare integrrii n aceast faz i a trilor candidate" fr riscuri de dezintegrare prin disfuncionalitate. %n acest scop" se impune cutarea unor soluii pentru5 &s#8ur&re& ce+e# 2&# /u"e de #"#r# 0# rep&rt#1## & co2pete"1e+or co2u"#t&re! Uniunea este deseori acuzat c face prea mult n unele domenii i prea puin n altele. !plicarea eficace a subsidiaritii va permite" prin renaionalizri ale unor politici i transfer de competene n cazul altora" o delimitare clar ntre competenele exclusive ale Uniunii" cele exclusive ale statelor i cele mprite ntre stat i Uniune. Dificultile vin mai ales din gradul foarte ridicat de integrare i disparitile structurale

care impun o coordonare a politicilor economice i politici comune care s menin un nivel minim de coeziune economico-social n spaiul european2 acestea se vor amplifica prin extindere" av#nd n vedere creterea dispariilor i capacitatea redus a rilor candidate de aplicare a acVuis-ului comunitar2 s#2p+# #c&re& #"stru2e"te+or 0# 2ec&"#s2e+or de #"te8r&re! &ratatele europene au modificat i complicat sistematic eafodajul te(nic al integrrii0 politici comune" armonizare" recunoatere mutual" coordonare" subsidiaritate" reglementri" directive" etc. !cum problema e de adaptare a acestora la o )urop probabil de peste ?K de membri i de cretere a eficienei n aplicare" n aa fel nc#t s asigure funcionalitatea sistemului comunitar ntr-o uniune politic2 co" er#re& de 2&# 2u+t) de2ocr&1#e4 tr&"sp&re"1)4 e #c&c#t&te U"#u"##! n acest scop" sunt necesare modificri de profunzime la nivelul sistemului instituional care s amelioreze eficacitatea procesului decizional i a funcionrii instituiilor prin0 ntrirea autoritii i eficacitii Comisiei" a rolului 1arlamentului european i a celor naionale" a rolului 1reedintelui Comisiei" apropierea proiectului european de cetean2 e+&/or&re& u"e# Co"st#tu1## c&re s) co" ere 2&# 2u+t) +e8#t#2#t&te U"#u"##. n prezent" Uniunea dispune de o -Constituie- format din tratatele de baz. )xtrem de complicate" acestea trebuiesc fcute mai lizibile pentru ceteni i incluse ntrun document -constituional- propriu-zis. 5trict te(nic" Uniunea nu poate avea Constituie fr a fi un stat federal" dac avem acceptm c o Constituie este legea fundamental a unui stat suveran" ceea ce nu e cazul U). Un concept mai flexibil ar fi cel de -tratat constituional- care ar conserva suveranitatea naional" cuprinz#nd doar aspectele constituionale ale tratatelor i" eventual" Carta drepturilor fundamentale. 1erspectivele elaborrii unei constituii depind ns de -forma-politic pe care o va avea Uniunea european0 stat federal" federaie de naiuni sau o combinaie original de stat federal i confederaie care s permit o evoluie a procesului de integrare conform cu opiunile particulare ale tuturor rilor membre. 1entru a da impulsul necesar accelerrii dezbaterilor asupra temelor de mai sus" Consiliul de la $aeFen a convocat /onvenia asupra viitorului Europei<. Convenia a fost lansat la 7 martie >KK>" a fost nsoit de un 4orum de dezbateri la nivelul socitii civile i a avut rolul de a pregti un document final care s includ diferitele opiuni i recomandri cu privire la )uropa politic. $ucrarile Conventiei s-au finalizat in iulie >KK? cu proiectul de Constituie. )l va fi dezbatut n cadrul celei de-a H a Conferine interguvernamentale care a debutat la <oma la @ octombrie >KK?. 5e anticipeaz c &ratatul constituional *sau Constituia+ va fi semnat n >KK@ i va intra n vigoare dup ratificare" n >KKB *unele articole" ncep#nd cu >KKP+. Dou opiuni fundamentale au dominat n dezbaterile care au avut loc n special la nivel politic nalt0 2etod& r&"ce3) - #"ter8u$er"&2e"t&+) i 2etod& 8er2&") eder&+)" inspirat din federalismul german. Metod& co" eder&+) urmrete meninerea naiunii ca perimetru optim al dezvoltrii civilizaiei europene ntr-un model european de integrare politic flexibil i eficient. %deea este de a crea o )urop a naiunilor suverane" nu un super / stat european" care s conserve statul naiune cu tradiiile sale culturale i democratice. %n acest scop" noua ar(itectur european trebuie s introduc elemente de flexibilitate n cadrul oferit

de -cooperarea ntrit-. .. Delors propune" spre exemplu" operarea unei distincii ntre o Uniune fundamentat geopolitic i o avangard desc(is organizat su forma unei federaii la care s-ar altura U). Uniunea ar rm#ne un simplu spaiu de liber circulaie *cele patru liberti+ cu un minim de reglementri necesare asigurrii convergenei naionale i regionale. 5istemul instituional ar trebui conceput n aa fel nc#t s conserve factorul naional i" astfel" specificitatea european. 'etoda de integrare ar fi cea comunitar" pe fondul unei reforme instituionale care s eficientizeze mecanismele decizionale i s apropie Uniunea de ceteanul european. Un numr redus de state i-ar putea asuma dimensiunea federal" av#nd n vedere progresele obinute pe calea integrrii i opiunea politic pentru un sistem de organizare cu importante limitri ale suveranitii naionale. $a baza federaiei ar sta un tratat ad-(oc i nu o Constituie" federaia urm#nd s fie reprezentat n Uniune" dar cu o anume separaie instuional *Consilii diferite" 1arlamente diferite+. %deea nu este nou. n 7PP@" a fost prezentat n Dundestag un memorandum n care era propus promovarea unei integrri accentuate doar pentru un numr redus de state care ar putea i" n acelai timp" i-ar dori s evolueze mai rapid ctre uniunea politic. Constituirea unui nucleu dur ar reprezenta pentru celelalte state membre un punct de atracie i" treptat" rile interesate ar putea s i se alture. 1ractic" )uropa nucleului dur sau a cercurilor concentrice ar fi o soluie temporar de compromis care s permit o accelerare a procesului de unificare politic. Dritanicii mbrieaz opiunea confederal" dar se opun ideii avangardei. )i nu exclud cooperarea ntrit dar apelul la aceasta nu ar trebui s introduc diferene eseniale de ritm n integrare" generate de eterogenitatea )uropei extinse. )ste clar ns c" aplicarea acestui principiu ar ec(ivala cu o ncetinire de ritm" dac nu c(iar cu o diluare a gradului de integrare" av#nd n vedere eterogenitatea economico-social i politic pe care o va induce Uniunii urmtoarea extindere. Ca reform instituional" britanicii propun o serie de msuri care s ntreasc dimensiunea confederal0 a doua camer parlamentar format din reprezentani ai parlementelor naionale" un Consiliu mai activ structurat pe trei domenii *finane i economie" afaceri externe i aprare" justiie i afaceri interne+" o Comisie cu responsabiliti strict te(nice" un 1arlament european cu funcie predominant de control democratic.. Metod& 8er2&") const n adoptarea unui federalism construit pe mprirea suveranitii ntre )uropa i statul naiune i conserv#nd diversitatea culturilor politice i opiniilor publice naionale. Din punct de vedere funcional" .osc(Fa 4is(er propune un 1arlament bi-cameral care s reprezinte at#t )uropa statelor naionale" c#t i )uropa cetenilor2 un executiv puternic" format fie prin transformarea Consiliului european n guvern" fie pe structura actualei Comisii dar cu alegerea direct a 1reedintelui acesteia2 un tratat constituional care s reglemteze cu precizie repartiia competenelor ntre federaie i statele naionale" ls#nd ns federaiei doar domenii eseniale ale suveranitii. )uropa politic ar fi n aceast viziune o federaie aflat la jumtatea drumului ntre stat naional i stat federal" o federaie a statelor i cetenilor" conserv#nd statul naional. 'etoda de integrare va trebui s permit o difereniere a participrii rilor membre la proiectul european" conform cu ritmul propriu de evoluie n plan economic" social" politic" dar av#nd grij ca aceast difereniere s nu duc la o pierdere a identitii europene i la o incoeren care s bloc(eze procesul de integrare.

; sintez a propunerilor politicienilor i teoreticienilor integrrii n legtur cu perspectivele )uropei politice ne permite s conturm tre# so+u1## pos#/#+e0 soluie minim confederal2 o soluie medie, pe structura Europei comunitare, menin6nd dualismul structural federalism > inter$uvernamental? o soluie ma2imal, prin formarea unei federaii. n prima variant" rile membre ar participa la o zon de liber sc(imb care" av#nd n vedere gradul deja ridicat de integrare economic" ar prezenta mai cur#nd caracteristicile unei piee comune. 5oluia ar conserva suveranitatea naional" relaiile derul#ndu-se pe baza cooperrii interguvernamentale. <iscurile anticipate in de efectele negative ale concurenei interne i externe asupra economiilor slab competitive. 9eparticiparea acestora la politicile comunitare le-ar priva de mecanismele de protecie i sprijin *politica de coeziune" politica social" politica agricol+ ntr-o lume supus procesului liberalizrii globale" cu impact dur asupra ocuprii i nivelului veniturilor. ! doua soluie ar presupune n primul r#nd o simplificare a &ratatelor i reformarea sistemului instituional *pentru a face fa monedei unice i extinderii+ i realizarea unui ec(ilibru ntre cei trei piloni0 Comunitatea" C%C pentru politica extern i de securitate comun i C%C pentru afaceri interne i .ustiie.6>78 1ractic" integrarea european s-ar Uopri- la stadiul unei uniuni economice i monetare" funcion#nd pe principiul geometriei variabile" prin obinuitele Uderogri-*n domeniul monetar" social" de mediu" agricol+ incluse n tratate. &ransferul de suveranitate ar ram#ne totui ridicat" mai ales pentru rile participante la pilonul comunitar. Cradul ridicat de integrare ar obliga la continuarea armonizrii i convergenei politicilor guvernamentale" limit#nd marja de aciune la nivel naional" n condiii de transfer a dezec(ilibrelor n toate rile membre prin existena zonei de liber sc(imb. ; astfel de perspectiv prezint ns serioase riscuri de dezintegrare prin disfuncionalitate ntr-o Uniune de >L-?K de membri. 5c(ema clasic" folosit de Comunitate pentru extinderile anterioare" presupune o aderare difereniat" evolutiv" strict corelat cu posibilitile rilor candidate de participare la diferitele etape ale integrrii i cu capacitatea de absorbie pe plan intern. Concret" s-ar induce ritmuri diferite de integrare fiecrei candidate" n funcie de performanele economice i de dorina de participare la politicile Uniunii. &ratatul de la 'aastric(t a creat bazele acestei integrri difereniate" prin introducerea perioadelor de tranziie i a derogrilor. 'etoda ar conduce spre o )urop cu Rgeometrie variabilR" n care fiecare ar ar participa la acele politici pentru care este pregtit iWsau pe care le consider ca fiind conforme cu propriile interese. ; astfel de strategie are avantajul fexibilitii" dar exist riscul major ca regulile de baz ale Rjocului comunitarR s se sc(imbe. Derogrile tranzitorii s-ar putea prelungi" produc#nd distorsiuni n funcionarea pieei interne i antren#nd costuri ridicate de ajustare sau s-ar putea transforma n regul a procesului de integrare" dimin#nd natura comunitar a Uniunii. Din punct de vedere instituional" nivelul comunitar de decizie ar slbi" pilonul comunitar dimin#ndu-i fora. Dac" ns" principiul geometriei variabile ar fi aplicat ca soluie tranzitorie i n condiiile unui ritm de extindere corelat cu evoluiile interne ale Uniunii i cu performanele rilor candidate" metoda poate asigura o evoluie a procesului de integrare european spre uniune politic. 5oluia maximal poate fi conceput at#t n variant francez" c#t i n variant german. 'etoda comunitar adaptat i extins la pilonii inerguvernamentali" strategia cooperrii ntrite" derogrile" perioadele de tranziie" nucleul dur pot fi folosite combinat

printr-o adaptare continu n aa fel nc#t s permit unificarea politic ntr-o formul flexibil conserv#nd statul naional. <euita unificrii politice depinde ns de modul n care proiectul european va fi apropiat de cetean" de msura n care acesta se va regsi n proiecia politic. !mplificarea pluralismului cultural prin extindere" pe fondul lipsei sentimentului de apartenen la o identitate european" risc s amplifice diferenele de opinii i ateptri legate de viitorul )uropei. ; Uniune puternic este strict condiionat de stabilirea unei limite a extinderii" ca i a aprofundrii. n acest sens" un sprijin poate fi gsit n sentimentul de apartenen la un spaiu comun de valori care trebuie aprat mai presus de contradiciile de interese ntre naiunile membre i costurile pe termen scurt. !ccentul pus pe solidaritate i coeziune economico-social are tocmai rolul de a crea bazele unei uniti n diversitate" diversitate pe care popoarele europene doresc s o pstreze. 5unt pregtii ns europenii s accepte ideea de apartenen la o identitate european i n numele acesteia s accepte costurile aprofundrii i ale extinderii: <ic(ard Deer redactor ef la Semaine de l3Europe - este de prere c europenii sunt ngrijortor de Rdezinteresai" indifereni" nemulumii i recalcitraniR n legtur cu proiectul european. 6>>8 )xist deja un decalaj puternic ntre opinia public i deciziile Uniunii. Ce se va nt#mpla n condiiile extinderii spre populaii care neleg i mai puin strategia integrrii i opiunile comunitare: )xist cu adevrat valori comune care pot conduce spre conturarea unei identiti europene suficient de puternic pentru a da un contur bine definit i for unei )urope federale: ntr-un sistem democratic" puterea trebuie s se sprijine pe voina cetenilor. !sigurarea bazelor democratice pentru promovarea proiectului de uniune politic ar trebui s constituie azi o prioritate" at#t n actualele ri membre" c#t i n rile candidate. ! contura o identitate european" a crea sentimentul de apartenen" a convinge de existena unui patrimoniu comun" a unui bine comun " a genera o cetenie european presupune un efort concertat" la toate nivelurile educaionale" i orientat cu precdere ctre generaiile de m#ine. !parin#nd Ubtr#nuluicontinent" leagn al civilizaiei moderne" europenii ar putea fi atrai de fora ce eman din ideea participrii active la un proiect comun de readucere a )uropei n centrul lumii. 1roiectul european poate fi Uv#ndut- cetenilor sub aceast formul" adresat mai cur#nd Uspiritului european-. n plus" pierderea suveranitii la nivelul naiunilor va fi compensat prin conturarea suveranitii la nivelul Uniunii" mult mai puternic ntr-o lume n care rolul statului naional pe scena economic" politic i militar a lumii este pe o pant descendent. 1rin urmare" viitorul politic al Uniunii europene ine de modul n care cetenii vor fi cucerii de ideea de a aparine unei noi identiti i de a participa la un proces" poate costisitor din punct de vedere material pe termen scurt" dar nobil i garant#nd o lume mai bun pe termen lung. ; )urop puternic nu se va construi fr sentimentul de apartenen i de identitate comun.

."tre/)r# 0# eBerc#1## pe"tru $er# #c&re& cu"o0t#"1e+or

7. Ce nelegei prin identitate european i ce rol are acest concept n definirea perspectivelor unficrii europene:

>. !nalizai proiectele de unificare a )uropei prezentate pe scurt n text i ncercai s determinai scopuri" factori" principii i instrumente de realizare a proiectelor de unificare: ?. Ce rol au jucat factorii politici n demararea procesului de integrare european: @. Ce metode de integrare s-au confruntat n procesul unificrii europene i care este obiectivul final al integrrii: B. Care snt cele mai importante momente n istoria eforturilor de coalizare a energiilor n direcia acordului pentru realizarea unei Comuniti europene: &)'! 1)9&<U 5&UD%U %9D%N%DU!$0 !nalizai comparativ rolul instituiilor europene propus n cadrul conveniei de catre diverse tari europene. Ce conceptie caracterizeaza sistemul institutional propus in proiectul de Constitutie:

CONSTRUCIA EUROPEAN CONTEMPORAN CRONOLOGIE

1945, Mai 1947, Martie

Sfritul celui de-al doilea rzboi mondial n Europa. Belgia, Olanda i Luxemburg tabilea c o uniune vamal, n octombrie !"#$ o uniune economic, iar n ianuarie !"#% e introduce tariful vamal comun. &area Britanie i 'ran(a emneaz Tratatul de la Dunquerque mpotri)a unei po ibile agre iuni germane n )iitor. Lan area Doctrinei Truman: Statele *nite ale +mericii unt gata ofere a i ten( i uport tuturor celor amenin(ati de agre iunile comuni te.

1947, Iunie

,i cur ul Secretarului de Stat american, -eorge &ar .all, prin care e ofer a/utor economic Europei n cazul n care tatele europene )or coopera ntre ele.

1948, Martie

&area Britanie, 'ran(a i tatele Benelux nc.eie Tratatul de la Bruxelles n )ederea aprrii comune mpotri)a *.0.S.S. 1i -ermaniei ini(ial2.

1948, A ri!ie !3 tate europene formeaz Organizaia European de ooperare Economic 1OE4E2. 1948, Mai 1949, A ri!ie 1949, Mai 195", 9 Mai La 5aga are loc ongresul European.

!6 tate europene i nord-americane emneaz Tratatul !tlanticului de "ord. !7 tate europene emneaz la Stra bourg #tatutul onsiliului Europei. 8ntr-un di cur in pirat de 9ean &onnet, 0obert Sc.uman, &ini trul de Externe al 'ran(ei, propune ca 'ran(a, 0.'.-. i orice alt tat european doritor, -i unea c re ur ele de crbune i o(el.

195", Iunie 1951, 18 A ri!ie 195#, Iu!ie 1954, Au$u%t 1954, O&t'()rie 1955, Iunie

+tacul nord-coreean a upra 4oreei de Sud. 4ei a e emneaz la :ari Tratatul pentru $nfiinarea omunitii Europene pentru !prare 14E+2. 4E4O i ncepe acti)itatea. :arlamentul francez re pinge Tratatul omunitii Europene pentru !prare. 8n urma onferinei de la %ondra e emneaz la :ari un acord de modificare a Tratatului de la Bruxeles i e emneaz actul de natere a *EO. &initrii de externe ai elor &ase .otr c la toate ramurile economiei. onferina de la 'essina extind proce ul de integrare european la

1957, #5 Martie

La 0oma e emneaz Tratatul pentru $nfiinarea EE i a E()!TO'.

I! EUROPA - SPATIU4 IDEE4 ACTIUNE + + Europa % o creatie mitologica 'itologia consemneaza legenda greceasca in care printesa )uropeW)uropa" fiica regelui !genor" al 4eniciei" datorita frumusetii devine obiect de disputa intre doua tinuturi" cu c(ip de femei0 Utinutul !sieiR" care vroia s-o ocroteasca si s-o pastreze" si Utinutul din fataR" care conform dorintei lui Xeus" voia s-o duca dincolo de ape. Coplesit de dragostea pentru ea" Xeus" imbraca forma unui taur si in timp ce se plimba cu alte printese pe malul marii" o rapeste si o duce in Creta" unde )urope ii daruieste trei fii0 'inos al Cretei" <adamantus al insulelor Ciclade si 5arpedon al $uciei" viitori regi sau printi. <egele !sterion al Cretei se va casatori mai t#rziu cu ea" si ii va adopta copiii. Na fi venerata de popor sub numele de 3ellotis" p#na t#rziu. %dila printesei )urope se va regasi ilustrata in manuscrisele operelor lui ;vidiu" va decora zidurile orasului 1ompei si ale caselor din %talia" Callia" Dritannia si Cermania" va constitui un motiv pentru pictori" ca 1erugino" &izian sau Douc(er7. <elatarea alexandrinului 'osc(os nu este singura. %n alte legende" )uropa este una din ;ceanide" fiicele lui ;ceanos si ale zeitei &et(Os" sau cea care s-a casatorit" cu 1oseidon si l-a avut pe )up(enos" insotitorul lui %ason in cautarea $#nii de !ur.. 'ai t#rziu" traditia crestina urmareste nu numai diferentierea continentului european" ci si reconsiderarea numelui insusi. 5f. %eronim si 5f. !mbrozie" relu#nd in sec.%N istoria lui 9oe din Cartea Cenezei" acorda fiecaruia dintre fiii acestuia un teritoriu0 3am primeste !frica" 5em - !sia si %afet - )uropa. %n astronomie apare o alta conotatie a )uropei0 asa ar fi botezat un astronom german al patrulea satelit" ca marime" al planetei .upiter" descoperit de Calilei. %n UCosmografia UniversalisR a lui 5ebastian 'unster" editia 7BMM" )uropa reprezinta o femeie al carei cap este 5pania" iar picioarele Crecia si 5citia. <eprezentarile fictive continua cu U%conologiaR lui Cesare <ipa din 7BP?" unde )uropa este incoronata ca regina a lumii. <ubens realizeaza la 7H7B UCele patru continenteR" in care patru barbati puternici tin in brate patru tinere" insist#nd in acelasi timp pe forta fluviilor Dunarea" 9ilul" <io de la 1lata si Cangele. 'ai t#rziu" in !nglia" protestantul 5amuel 1urc(as" insist#nd pe ideea ca )uropa este teritoriul crestinismului" afirma ca %sus si-a intors fata dinspre nerecunoscatoarea !sie" unde s-a nascut si dinspre !frica unde s-a refugiat si a devenit cu totul european. %ntre at#tea incertitudini" sigura ram#ne afirmatia lui 3erodot0 UDespre )uropa nu stie nimeni ... nici de unde si-a luat acest nume" nici cine ar putea sa fie cel care i l-a datR>

(!*! SPATIUL EUROPEAN Cu o suprafata de 7K milioane Filometri patrati" )uropa este penultimul continent in ordinea marimii si nu ocupa dec#t LY din suprafata uscatului masoara @KKK Fm de la Capul 9ord p#na in Creta si BKKK Fm de la $isabona la Ural Componenta a blocului asiatic si cuprinsa intre !tlantic si Ural" ;ceanul %ng(etat de 9ord si 'editerana" limitele sale sunt usor de descifrat. $a est" se desfasoara sirul crestelor 'untilor Ural si axa care face legatura cu 'area Caspica. $a sud" Caucazul" 'area 9eagra si 'editerana. Cea din urma isi intinde printre insulele Corsica" 5ardinia" 5icilia" Creta" 'alta" Cipru" ramificatiile tireniana" adriatica si egeeana" unindu-se prin 'area 'armara cu 'area 9eagra si 'area !zov *care odata comunicau cu 'area Caspica si 'area !ral+. $a vest" ;ceanul !tlantic ce separa prin Colful Cascogne lantul cantabric si Dretagne" apoi 'area '#necii" 'area 9ordului si 'area Daltica cu cele doua golfuri" Dotnic si 4inic. 5unt incluse aici %nsulele Dritanice" %slanda" nu si Croenlanda" 'adeira si %nsulele !zore aflate la 7KKK si respectiv 7@KK Fm de continent. $a nord" ;ceanul %ng(etat de nord" cu ar(ipelagul 5valbard" 'area Darents" ar(ipelagul 9ovoia Xemlia si 'area Eara. 9ici un punct al )uropei nu se afla la mai mult de LKK Fm de mare *daca nu luam in calcul <usia2 cu ea" 7HKKFm+. 1recum ansamblul 'issouri 'ississipi in !merica" sau 9ilul in )gipt" axele vietii europene au fost 5ena" <inul" )lba" Dunarea si Nolga" si nu in ultimul r#nd importantul culoar de la &urgai *1oarta &urgai+ dintre Ural si 'area Caspica" folosit cu preponderenta pentru patrunderea in )uropa dinspre !sia. !ceasta prezentare a continentului reprezinta insa un demers insuficient pentru o analiza valida a spatiului european din perspectiva integrarii" unificarii. ! lua in considerare numai #"c&dr&re& 8eo8r& #c& este rezultatul eludarii celorlalte coordonate" pe care" atunci c#nd explica filozofia unificarii europene" !ndrei 'arga la identifica in0 / &p&rte"e"t& #stor#c&" vazuta ca participare la crearea formelor institutionale si culturale ale continentului" incep#nd cu polisurile continu#nd cu revolutiile moderne si p#na la Uapararea fundamentelor societatii libereR. / &p&rte"e"t& #"st#tut#o"&+&" care presupune organizarea si legislatia specifica unei societati desc(ise. / &p&rte"e"t& cu+tur&+&" adica recunoasterea Uunei atitudini in cunoastere si in viata practicaR specifica. %nsumarea acestor apartenente geografice" istorice" institutionale si culturale da valoare &p&rte"e"te# europe"e. Urmarind procesul evolutiv al societatii" in general" pe directiile respective" constatam ca U)uropa a fost principala scena pe care s-a desfasurat istoria universalaR 1rimul epicentru european a fost in 'editerana. !ici" reprezentantii )uropei" grecii" sau opus reprezentantilor !siei" persanii" la 'arat(on si 5alamina si au incercat s-o defineasca prin morala lui 5ocrate" idealurile lui 1laton si prin politica lui !ristotel. %n aceeasi perioada cu !tena" <oma aducea institutiile" dreptul si democratia. 'ona(ii" iubitori ai vietii interioare" patrund din Nalea 9ilului in )uropa aduc#nd cu ei un model de vietuire in comun.

%nteligentei si ratiunii greco-romane i se adauga credinta si dragostea fata de semeni" specifica spiritului crestin. %mperiul roman adopta ca religie oficiala crestinismul" iar Constantin fondeaza Constantinopolul *??K d. Cristos+. UCreci" romani" crestini ... %n fata lumii exterioare ia nastere o co"st##"t& co+ect#$& europe&"&R. )ste inceputul unui proces evolutiv in cinci etape *dupa !lexandru Dutu+0 a+ Respu/+#c& c9r#st#&"&" p#na in sec. IN" sprijinita de biserica. !etius il invinge pe !ttilla la @B7 in C#mpiile Catalunice" Cidul spaniol ii opreste pe mauri in 5pania iar mongolii sunt opriti de slavi in stepele !siei. %n bataliile de la &ours si 1oitiers din L?>" Carol 'artel ii infr#nge pe arabi oprind astfel inaintarea musulmana in vestul )uropei" iar armata sa" primeste titlul de forta UeuropeensesR. !poi Carol cel 'are este denumit Upater )uropaeR" dupa incoronarea ca imparat de catre papa $eon %%% *in MKK+. %nceputul 'arii 5c(isme dintre Diserica romana si cea din Constantinopol *din 7KB@+ marc(eaza separarea dintre ;ccident si ;rient *excomunicarea reciproca ia sf#rsit oficial in 7PHH+. %deea Uunei crestinitati unificate in imperiiR anima desfasurarea celor opt cruciade ale )uropei crestine intre 7KPB si 7>LK" pentru recuperarea locurilor sfinte din 1alestina. b+ Respu/+#c& +etter&r#& *o )uropa umanista+ in care oamenii se regrupeaza in jurul cartii" iar factorul de unificare il reprezinta cultivarea limbii latine. 1ericolul otoman devine spaima )uropei" urmare a victoriei turcilor impotriva cneazului s#rb $azar in batalia de la Eossovopolje *C#mpia 'ierlei" din 7?MP+ si asupra cavalerilor cruciati occidentali in batalia de la 9icopole *din 7?PH+. %n principatele rom#ne" 5tefan cel 'are" supranumit de 1apa de la <oma Uatletul lui 3ristosR" reuseste sa opreasca amenintarea europeana la (otarele acesteia. Concomitent" datorita spiritului critic tot mai prezent" se dob#ndeste o noua dimensiune0 domnia legii. c+ Europ& +u2#"#+or4 datorita <azboiului de ?K de ani *7H7M-7H@M+ si a 1acii de la Gestfalia" descopera si accepta in acelasi timp libertatea religioasa si politica" termenii de civilizatie si progres" sufera un proces de UdilatareR marcat prin expansiunea coloniala. Diderot" in articolul despre )uropa din )nciclopedia" text prelucrat si de Crigore <#mniceanu in 7LPM" va afirma ca U)uropa este podoaba lumiiR. d+ Europ& re$o+ut#o"&r#+or s# & "&t#u"#+or este creata ca urmare a incercarilor de materializare a viselor imperiale" pe celelalte continente" sau pe propriul continent prin unitate sub o singura coroana2 planurile lui 9apoleon" 5f#nta !lianta" <eic(-ul lui DismarcF. %n timp ce socialismul da nastere la internationale" 9ietzsc(e vorbeste despre Unebunia nationalitatilorR. e+ Europ& u"# or2& s# & d#$ers#t&t##. )fectele infricosatoare ale primului razboi mondial au generat respingerea" condamnarea sistemelor politice" a statului de catre nationalisti" in consonanta cu socialistii. Cauza0 neputinta celor dint#i de a preint#mpina razboiul. Contele <ic(ard Couden(ove - Ealergi constata in 7P>?0 Ucauza declinului )uropei este politica" nu biologica. )uropa nu moare din cauza imbatr#nirii" ci pentru ca locuitorii ei se distrug si se omoara unii pe altii cu instrumentele stiintei moderne. 1opoarele )uropei nu sunt senile / sistemul lor politic este senilR %n privinta &p&rte"e"te# cu+tur&+e europene" majoritatea autorilor pornesc in specificarea ei de la mostenirea greaca" mostenirea latina" mostenirea crestina si mostenirea epocii moderne. Constantin 9oica" in UDe dignitate )uropaeR *7PMM+ defineste cu+tur& europe&"& prin potentialul de evolutie constanta a unei individualitati p#na la

nivelul impunerii si recunoasterii generalului" construirea acelei individualitati care sa obtina unitatea. UConsider#nd cultura europeana ca ansamblu al ideilor" simbolurilor" teoriilor ce se regasesc in trairea sociala a vietii" se pot de+#2#t& su/s#ste2e+e: competenta te(nica" comportamentul economic *caracterizat de rationalitate" randament+" indem#narea administrativa *cultura dreptului+" actiunea politica" cultura spiritualaR. Daca delimitarea spatiului european este posibila fara prea mari dificultati" c#nd se pune problema #de"t# #c&r## re8#u"#+or se ivesc o sumedenie de controverse" in functie de criteriul avut in vedere0 geografic" istoric" politic" cultural" confesional. 'area 'editerana" mult timp U'are nostrumR" a fost centrul civilizatiei" sudul avansat in comparatie cu nordul. !cutizarea 'arii 5c(isme din 7KB@" conflictul religios dintre %mperiul <oman" de origine germanica" si cel de rasarit" guverneaza contradictia )st-Nest care va marca (arta politico-ideologica a continentului. Urmarind coordo"&te+e #stor#ce" constatam ca majoritatea autorilor plaseaza originile istoriei europene in perioada %mperiului carolingian" in jurul anului MKK. Cristalizarea Nestului este plasata intre anii0 BKK si MKK" c#nd partea apuseana a %mperiului <oman este cucerita de barbari" ulterior acesta extinz#ndu-se spre nord si est. )uropa de est se naste mai greu2 ea se contureaza la inceputul mileniului" in jurul Dizantului" mostenirea rasariteana a %mperiului <oman. 5e apreciaza ca spre sf#rsitul perioadei de formare" care coincide cu debutul erei noi" centrul este acaparat de 'oscova. $iniile de demarcatie sunt considerate a fi initial granitele de est ale regatelor polonez si ungar si ale teritoriilor ;rdinului &eutonic din 1rusia ;rientala. %n )vul 'ediu" acestea se vor suprapune peste limita estica a %mperiului carolingian" respectata apoi cu precizie diabolica la Conferinta de la %alta *7P@B+. %ncep#nd cu sec.N%%%" sudul )uropei crestine ia contact cu lumea islamica" care va ocupa 1eninsula %berica. Caderea Constantinopolului in 7@B? va distruge %mperiul Dizantin si dinastia otomana patrunde in 1eninsula Dalcanica" ajung#nd de doua ori la portile Nienei *7B>K si 7HM?+. ;data cu patrunderea otomana in )uropa" islamul va pierde al-!ndalusia *5pania+" urmare a caderii Cranadei in 7@P>. )xtinderea %mperiului ;toman pe continentul european incep#nd cu sec.I%N" se va produce pe un teritoriu situat intre regiunile extreme ale )uropei" care va constitui obiectul marilor tensiuni" dispute sau conflicte dintre puterile diverselor momente istorice. %storicul mag(iar .eno 5zucs" in studiul UCele trei regiuni ale )uropeiR publicat in 7PM? vorbeste de0 )uropa de Nest" )uropa central-estica si )uropa de )st. !ceasta zona intermediara" )uropa Centrala sau )uropa central-estica este luata in discutie mult mai devreme insa. Contururile sunt foarte vagi" corespunzator imprejurarilor si nu coincid cu realitati geografice. %n sensul de 'itteleuropa" apare cel mai adesea in discursurile germane inca de la <azboiul de ?K de ani ca o nostalgie a 5f#ntului %mperiu roman germanic. 1entru 4r. <atzel *7MPM+ spatiul )uropei Centrale se intinde din !lpi p#na la 'area 9ordului" de la Canalul Dritanic p#na pe culmile Carpatilor de-a lungul <(inului si Dunarii. De aceea" forta germanilor trebuie sa stea in Uconstituirea puterii central-europene intre marile puteri mondiale !nglia" <usia si 5tatele UniteR. 'itteleuropa *sau XZisc(eneuropa+ intra

in vocabularul uzual german in 7P7@ si este marcata de ideologia pangermanista" fiind insusita si promovata de credinciosii ideii de <eic(. De remarcat" in acest context" ca 'etternic(t considera <eic(ul ideal" cel care includea nordul %taliei" teritoriile istorice ale Casei de 3absburg si Confederatia germanica. 5unt motivele pentru care notiunea displace astazi si pentru delimitarea de nuanta pangermanista se foloseste cuv#ntul Xentraleuropa de catre austrieci si ;stmitteleuropa de catre germani. %deea trezeste neincrederea francezilor" determin#ndu-l pe .osep( <onan sa spuna ca Ucine propovaduieste ideea 'itteleuropei vrea ori sa distruga )uropa" ori s-o impiediceR. 1entru sociologul 4. $ist" )uropa Centrala o reprezenta toate tinuturile dominate de cultura germana situate intre partea apuseana si cea rasariteana. %n conceptia geopoliticienilor germani" nucleul este Cermania si !ustria. &omas C. 'asarOF *presedinte ce(oslovac intre 7P7M si 7P?B+" considera ca )uropa Centrala cuprinde 5uedia" 9orvegia" Danemarca" 4inlanda" )stonia" $itonia" $ituania" 1olonia" Ce(oslovacia" Ungaria" %ugoslavia" <om#nia" Dulgaria" !lbania" &urcia si Crecia. )ste ve(iculata si teza conform careia aceasta zona cuprinde regiunile invecinate direct cu )uropa bizantina. 1olonezul E.. 1omian sustine ca )uropa Centrala apartine crestinatatii latine" dar a fost mult timp influentata in mod direct de cultura ortodoxa. 'ai departe spune ca Unu se poate vorbi de unitate culturala daca nu exista constiinta apartenentei la )uropa CentralaR. Urs !ltermatt impartaseste ideea lui .acVues $. <ider" cum ca aceasta parte a )uropei Uconstituie o comunitate dictata de destin in perioade de criza" care genereaza in permanenta noi utopiiR.5criitorul ce( '. Eundera defineste )uropa Centrala ca Uo parte a ;ccidentului latin ajuns sub stap#nire ruseasca" care din punct de vedere geografic se afla in centrul continentului" in privinta culturii este tributara Nestului" dar politic este legata de )stR. Daca pentru rusi )uropa Centrala este o identitate vaga si fac distinctie doar intre ;ccident si ;rient" in 7PP@" Departamentul de stat american a inlocuit denumirea de U)astern )uropeR cu UCentral )uropeR datorita sc(imbarilor produse dupa dezintegrarea Uniunii 5ovietice. 1#na in anii [PK considerente exclusiv geopolitice si geostrategice au stat la baza definirii celor doua blocuri europene. !cestea veneau in contradictie cu realitatile geografice" cu granitele culturale sau religioase. <atiuni care au introdus Crecia ortodoxa" 5pania lui 4ranco sau 1ortugalia lui 5alazar in Ulumea liberaR a )uropei ;ccidentale. .ocul politic a dictat impartirea in regiuni distincte. )uropa s-a impartit Udupa cum si-a construit existenta politica - de o parte o societate permisiva" care ingaduie cetateanului initiativa si-i impune raspundere2 de cealalta parte o societate a constr#ngerii care cerea cetateanului sa participe ... si-i impune ascultareR ; intrebare care apare cu aceeasi insistenta este0 unde se termina zona Centrala si unde incep Dalcanii" care este )uropa de 5ud - )st. 1eninsula Dalcanica este o zona care s-a desc(is alternativ c#nd spre ;rientul apropiat" c#nd spre ;ccident" alaturi de )uropa Centrala. 5ec. I%I marc(eaza inceputul unei perioade de translatie catre centrele politice si culturale ale apusului. ;rtodoxia" pe l#nga faptul ca a modelat comportamente si a apropiat popoare" a creat individualitatea 5ud - )stului european. !ceasta contributie este

completata prin construirea statelor nationale si modernizarea fortata a societatilor. 9. %orga remarca Uin conferinta despre 5ud - )st" <usia" desi ortodoxa"" a cunoscut un alt destin. !sa cum Crecia se desc(ide spre 'editerana" lumea rom#neasca se desc(ide spre )uropa CentralaR. Destinul nostru s-a impletit cu destinul lumii danubiene. 'ai mult" constructia si mentinerea structurilor politice in principatele rom#ne ne indeparteza de zona balcanica si ne integreaza in ansamblul central-european. $ocul <om#niei este unul aparte0 Uea apartine unei traditii de civilizatieR" a jucat rolul unui centru de conexiuni. 4rontierele mentale" stereotipurile sunt cele care ne orienteza in acceptarea zonelor europene. &ermeni ca bizantism" balcanism" orientalism" occidentalism pot crea si pune in miscare imagini provocatoare de tensiuni. U<egiunile au trasaturi persistente si altele mobile care dau in fond" unitatea constientului. <egiunile se pot constitui intr-o )uropa libera" dupa afinitati si interese comuneR.

(!A! DE LA STATUL NATIUNE LA NATIUNEA EUROPEANA U)uropa ;ccidentala a constientizat lacunele paradigmei nationale" care a dominat-o lunga vreme si a trecut" economic" politic" dar si cultural" la o noua paradigma" care integreaza interogatiile" c(iar pe cele nationale" prin originea" sfera si semnificatia lor" intr-o abordare europeana. ;rizontul national este inscris in orizontul mai cuprinzator" dar tot mai putin abstract" al continentului nostruR. Cauza dar si efect Uorganizarea europeana pe principiul separarii entitatilor nationale intra in criza" iar pe de alta parte" o noua organizare" bazata pe principiul unitatii europene" a devenit o problema si o preocupare practica nemijlocitaR. )uropa" unitara geografic" adaposteste o diversitate de popoare - natiuni" cu indepartate origini istorice" divizate in trei grupuri importante0 latini" germanici si slavi. Cel mai de pret produs al istoriei europene" acceptat dar si contestat in acelasi timp" este "&t#u"e&. $atinescul UnatioR *de la nasci \ a fi nascut+ inseamna comunitate de origine. %ncercarile de definire a natiunii si mai departe a #de"t#t&t## "&t#o"&+e" sunt diverse" la fel ca si interpretarile formulate. 1ascal 'ancini defineste natiunea moderna printr-o Usocietate naturala de oameni" evidentiata prin unitatea de teritoriu" de origini" de obiceiuri" de limba" adaptata unei comunitati de viata si de constiinta socialaR. %deile <evolutiei franceze ii inspira francezului )rnest <enan urmatoarea definire pentru natiune0 Uo mare comunitate solidara" sustinuta de spiritul jertfelor aduse si de cele pe care este (otar#ta sa le mai aduca ... Niata natiunii este un plebiscit zilnicR. %storicul american 3. Eo(n face deosebirea intre natiunea vestica )subiectiv politica- si cea estica )obiectiv culturala-. Cea dint#i este ancorata puternic in realitatea politica si in luptele prezente" fara legaturi afective cu trecutul. ! doua este construita din Umitul trecutului si din visele legate de viitorR. 5ub presiunea ideologiilor extremiste" conceptul de natiune a fost devalorizat0 conceptul statului fascist italian" comunitatea de s#nge sau rasa ariana sau realitatea tranzitorie ce urmeaza a fi inlocuita cu poporul sovietic.

%n abordarea natiunii se recurge de cele mai multe ori la un sistem de referinta. <eperul analistilor occidentali il constituie statul" fara de care nu se poate vorbi de natiune. &ranslatata astfel in zona juridicului" ea este considerata Umit si inventieR sub aspectul unitatii culturale si al traditiei nationale. Cultura" originea si limba sunt factori secundari sau nu joaca absolut nici un rol. ..5. 'ill ec(ivaleaza natiunea cu guvernul propriu si apartenenta statala. %n acest 2ode+ "&t#o"&+,st&t&+ se considera ca statele nationale moderne s-au constituit din Ucomunitatile politice" ca o comunitate de cetateni pe care suveranitatea i-a inglobat intr-o natiuneR. De cealalta parte" in 2ode+u+ "&t#o"&+,cu+tur&+ *denumit si central sau est european+ postulatul se fundamenteaza pe elemente culturale integrate intr-un sistem politic. !sa cum spunea $. Dlaga" natiunea se defineste prin organic. 5istemul de referinta il reprezinta identitatea culturala si cultura nationala" cu ascendent asupra factorului politic. U9u natiunea noastra a fost creata de un stat - afirma 9. %orga - ci statul nostru a fost creat de o natiune. $a noi statul este o creatie a natiuniiR. Consistenta elementelor spirituale si culturale il determina pe D. Custi sa considere natiunea o creatie voluntara" singura realitate care cuprinde umanitatea adevarata" pentru ca insumeaza toate eforturile creatoare ale indivizilor. 'erg#nd pe aceeasi idee a manifestarilor individuale in cadrul organizatiilor" diferentiate la r#ndul lor de organizarile inglobante" $. Culda este de parere ca Unatiunile nu pot fi dec#t organizari sociale ce incorporeaza alte organizari sociale si" odata constituite" le conditioneaza" se cere a fi acceptata si afirmatia0 sunt imposibile interventiile pertinente in procese sociale" oricare ar fi acestea" daca se ignora natiunile" caracteristicile lor ca organizari sociale ce fiinteaza prin socio-organizarile care le intretinR. 5e pare ca produsul european numit natiune este pe cale de transformare in )uropa. 'iscarea catre entitatea europeana reprezinta incercarile care se fac pentru a se formula un raspuns pertinent la noile provocari. UDaca se va ajunge la o solutie intr-o zi" este putin probabil - spune .ean Daec(ler - ca aceasta se va intemeia pe o "&t#u"e europe&"&" deoarece clivajele nationale sunt mult prea profunde ... Cum o natiune nu se obtine prin decret" succesele au fost si sunt foarte variate in functie de conditiile de plecareR. Dilema care se iveste in jurul #de"t#t&t## europe"e este problema legitimitatii istorice a acesteia" precum si raportul cu identitatea nationala. !ndrei 'arga identifica drept un obstacol principal in articularea identitatii europene" identitatea culturala" proces care" tocmai de aceea" nu suporta utilizarea Uconstr#ngerilorR si Uinstrumentarea fortei ... in c#mpurile actiunii comunicative" unde sunt adecvate strategii argumentativeR. Daca fram#ntarile nationale pe c#mpurile de lupta" de orice natura" au dat nastere identitatii nationale" in urma unui proces firesc" natiunea europeana si identitatea europeana vor fi rezultatele unui proiect conceput si aplicat cu meticulozitate. %n abordarea conceptului de natiune s-a recurs la explorari de suprafata utiliz#ndu-se caracteristici comune unei organizari sociale. De exemplu" americanii sunt o natiune desi nu au o Ucomunitate de s#ngeR" elvetienii sunt o natiune desi nu au o Ucomunitate de limbaR" evreii sunt o natiune desi nu au o Ucomunitate de viata economicaR" rom#nii *englezii" francezii" germanii etc.+ sunt o natiune desi nu au o Ucomunitate statalaR *traiesc in diferite state+. De aceea rezultatul unui asemenea proces poate fi pozitiv doar

in masura in care profunzimea explorarilor va pune in evidenta elemente comune" absolut necesare pentru formarea unei natiuni europene si de aici identitatii europene. %nitiatorii miscarii paneuropene considerau ca" zona cea mai fertila este cea spirituala" cultura si educatia generala" idee valabila si impartasita de majoritatea teoreticienilor si astazi. U9atiunile sunt mari scoli - nu mari familii. 9atiunile sunt comunitati spirituale" ce ating coeziunea prin profeti" conducatori" educatori si dascali. %deile purtatoare ale unei natiuni patrund prin numeroase canale in constiinta maselor ... !stfel" natiunile sunt mari comunitati ale spirituluiR. 9u trebuie uitat insa ca obtinerea comunizarii spirituale" cerinta fundamentala pentru conturarea natiunii europene" este mijlocita de comunizarea economica" politica" institutionala. Demarajul constructiei europene incorporat in U&ratatul de la <omaR si realizarile obtinute au calitatea de a intari explicatiile favorabile acestei idei. %nsa" Utrebuie sa avem un interior si un exterior. !t#t timp c#t )uropa traieste numai in afara" in materie" ea nu poate fi )uropa" trebuie sa aiba un spirit" un interior = viitoarea civilizatie va fi facuta prin intermediul omuluiR *C(ristian de Dartillat+. 'ai concret" Ua accepta normele europene inseamna a traduce in viata concluziile g#ndirii celor care apartin familiei tale largiteR. *!. Dutu+ Comunizarea spirituala reclamata de presupusa natiune europeana" inseamna in cele din urma depasirea particularitatilor specifice entitatilor nationale si statale" nu insa ignorarea sau eliminarea acestora" si atingerea performantei de a g#ndi european. Ce inseamna acest lucru: ! g#ndi european inseamna formarea unei mentalitati si practici europene materializata prin participarea constienta la imbogatirea mostenirii europene prin punerea in valoare tocmai a particularitatilor nationale amintite. Convingerile" valorile" metodele de raspuns impartasite de membrii viitoarei comunitati europene" constituite in p&r&d#82& europe&"&C" se doresc a fi diferite de cele nationale *p&r&d#82& "&t#o"&+&C+ prin Usolidaritatea in conditiile unui destin comun" un sens superior al vietii percepute ca unicaR *!. 'arga+. )xistenta alternativelor in privinta apartenentei la viitoarea unitate europeana - poate fi subiectul unei intrebari legitime. Dar" in conditiile unui refuz general al izolarii" este imperativa asocierea la ideile propagate de UepicentrulR civilizatiei europene" indiferent unde este localizat astazi. ! fost Constantinopolul si %stanbulul" apoi 1aris" Niena si Derlin" acum este ;ccidentul. %ntelegem prin civilizatie" ceea ce concis a exprimat !.Draudel" Uelita umanitatiiR si nu elaborarile tendentioase sau discriminatorii *vezi 3untington+. 5e pot intretine dezbateri numai in privinta cailor modalitatilor si mijloacelor utilizate pentru atingerea telului. 5trategia este una singura" tacticile sunt mai multe.

(!>! NASTEREA SI EVOLUTIA IDEII DE EUROPA UNITA

Crizele profunde carora )uropa a fost obligata sa le faca fata" au dat nastere ideii europene" au relansat-o si intretinut-o de at#tea ori pe parcursul secolelor.

%ntr-o analiza a fenomenului constiintei europene" %osif Constantin Dragan *in U%dealuri si destineR+ identifica unei stadii de evolutie corespunzatoare incercarilor de materializare. a+ Ustadiul biologicR / perioada popularii spatiului ce se va numi )uropa" de catre grupul indo-european" caracterizat prin omogenitate biologica. b+ Ustadiul geograficR / corespunde perioadei Upax romanaR in care <oma incearca refacerea statului european" bazat pe unitatea biologica si divizat intre timp in grupuri etnice. c+ Ustadiul spiritualR / caracterizat prin spiritualitatea latina.. d+ Ustadiul francezR / <evolutia 4ranceza" efect al actiunilor de universalizare a omului" reuseste sa dea valoare particularismelor europene" transform#ndu-le in natiuni. e+ Ustadiul europeanR / marcat de tentativele de identificare a unui model politic apt sa gestioneze in mod corespunzator convietuirea natiunilor pe continent. Cele opt cruciade ale )uropei crestine pentru recuperarea locurilor sfinte" impletite cu setea de putere a unor regi" l-au influentat pe florentinul Dante !lig(ieri *7>HB-7?>7+ sa se g#ndeasca la o 1utere suprema care sa arbitreze litigiile monar(ilor europeni" pe baza respectarii Udiversitatii de popoare si obiceiuriR. <eprezinta ideea unificarii sub o monar(ie unica" inspirata din spatiul roman *Da 'onarc(ia" 7?K?+. 1ierre Dubois" contemporan cu Dante" autor al primului sistem de g#ndire internationalista" De recuperatione &errae 5anctae *7?KB-7?KL+ ii sugereaza regelui 4ilip cel 4rumos al 4rantei constituirea unei <epublici crestine *<epubliVue tres c(retienne+ cu un consiliu al suveranilor" abilitat sa adopte (otar#ri de conciliere. 1ropusa federatie trebuia sa recupereze si pam#nturile sfinte ocupate de musulmani. Dupa <azboiul de o suta de ani *7??L-7@BK+ purtat de !nglia impotriva 4rantei" aceasta idee este preluata in 7@H@ de regele Doemiei" Ceorges 1odiebrad" care spera in crearea unei ligi a reprezentantilor suveranilor" Congregatio Concordiae. Conceput in principal pentru a stavili pericolul otoman *pozitie la care s-a alaturat si 'atei Corvin+" proiectul pornea de la principiile non-agresiunii si ajutorului mutual si lansa propunerea unui sistem politic european" compus din !dunare" Curte de justitie" Duget comun" armata comuna. 1e timpul si dupa <azboiul de ?K de ani *7H7M-7H@M+ in care" religia este amestecata cu politica si inc(eiat cu &ratatul de la Gestfalia *acesta marc(eaza inceputul statuluinatiune in )uropa+" devin tot mai frecvente planurile de federalizare. )meric Cruce cuprinde in sistemul sau de organizare internationala" din lucrarea" U$e nouveau moOen d[etablir une paix generale et la libertA de comerce pour tout le mondeR *7H>?+ toate popoarele lumii" indiferent de credinta *inclusiv &urcia" .aponia+. !dunarea 1ermanenta cu sediul la Niena" alcatuita din reprezentanti ai tuturor popoarelor urma sa solutioneze conflictele pe baza principiilor juridice. 5ullO" fost ministru al regelui 4rantei" 3enric al %N-lea" sub titlul U'arele proiect al lui 3enric al %N-leaR in 7H?M isi dezvolta conceptia sa despre o )uropa alcatuita din 7B state independente *sase monar(ii ereditare" sase monar(ii elective si trei republici federale+" condusa de L consilii" dintre care H cu competente si sedii regionale *Danzig" 9urnberg" Niena" Dologna" ....+2 cel de al saptelea" UConsiliul foarte crestinR sau UConsiliu al )uropeiR ar fi tratat probleme de interes comun si trebuia sa cuprinda delegati din toate statele participante la uniune. %n sprijinul acestui consiliu se prevedea si o armata

comuna. Dritanicul Gilliam 1enn propune pentru prima data in U)seu pentru pacea actuala si viitoare a )uropeiR *7HP?+ o sc(ema in care ideea unificarii este pusa pe o baza nonreligioasa. 1ropune o federatie pentru coloniile americane *realizata de altfel si in memoria caruia s-a dat numele 1ennsOlvaniei+ si similar o federatie europeana. 5ugereaza o guvernare a )uropei printr-o Dieta compusa din reprezentantii statelor in care deciziile ar fi luate cu o majoritate de trei patrimi iar Dieta ar fi dotata cu o forta armata. !batele de 5aint-1ierre in planul de pace perpetua" U1aix 1erpetuelleR *7L7>+" propune un 5enat european cu puteri legislative si judiciare compus din @K de membrii care sa se reuneasca la 3aga. )ste formulat pentru prima data principiul garantiei teritoriale *care va aparea ulterior in 1actul 5ocietatii 9atiunilor" art.7K+. 5unt consemnate drept conditii alianta suveranilor" respectarea deciziilor senatului si interventia colectiva impotriva statelor recalcitrante. !cest proiect este considerat de &(. <uOsseu in momentul publicarii" drept Uun vis care nu va inceta sa staruie in constiinta umanitatiiR. 1lanul unificarii europene al cardinalului !lberoni *7L?B+ inc(eie perioada proiectelor indreptate spre alungarea turcilor din )uropa" iar dupa <azboiul de sapte ani *7LBH-7LH?+" care marc(eaza debutul partajului sferelor de influenta" majoritatea ideilor vor avea ca scop pacificarea europeana. 4ilosoful german %mmanuel Eant avanseaza in UXum eZigen 4riedenR *!supra pacii eterne" 7LPB+" cu ocazia &ratatului de la Dasel" urmatoarele propuneri0 federalizarea statelor libere intr-un stat de natiuni" apt sa garanteze libertatea cetatenilor sai2 democratizarea statelor membre prin aplicarea unei constitutii republicane2 practicarea unei diplomatii desc(ise2 dezarmarea si desfiintarea armatelor permanente2 condamnarea oricarui amestec in treburile interne ale altor state. %nfluenta lucrarii asupra presedintelui GoodroZ Gilson si in special asupra 1rogramului in 7@ puncte al acestuia va fi considerabila. ;data cu nasterea statelor-natiune" pe baza principiului nationalitatilor" se diversifica si ideile despre or$anizarea continentului european. Ducele de 5aint-5imon vede )uropa condusa de deputati alesi de corporatii *socialist-te(nocratia+" Doamna de 5tael crede intr-un spirit european" de transformare a )uropei intr-un stat federativ sub o monar(ie unica *planurile napoleoniene+" iar socialistul francez 1roud(on propune in 7MH? o Uconfederatie de confederatiiR compusa din federatii succesive *comune" provincii+. De foarte multe ori ideea europeana coincide cu cea de securitate colectiva internationala. <elevante sunt cuvintele lui Nictor 3ugo0 UNa veni o zi c#nd bombele vor fi inlocuite ... de venerabilul arbitraj al unui mare 5enat suveran care va fi in )uropa" ceea ce !dunarea legislativa este in 4rantaR. %n 7M@P" c#nd prezideaza UCongresul prietenilor paciiR" este primul care lanseaza celebra formula U5tatele Unite ale )uropeiR. %n concluzie0 p#na la primul razboi mondial istoria ideii europene este marcata de c#teva momente importante0 incercarile de constituire a Umonar(iei universaleR in spatiul european de catre Carol ]uintul in secolul IN%2 incercarile (absburgice de organizare a continentului sub deviza U!ustriae est imperare orbi universaR *%i este dat !ustriei sa conduca lumea+" prin cuceriri militare si inrudiri strategice cu alte case regale2 aplicarea ideilor <evolutiei franceze de catre 9apoleon pentru constituirea unei )urope politice si economice. )secul napoleonian va da nasterea insa Directoratului european. De fapt" Congresul de la Niena *septembrie 7M7@ - iunie 7M7B+ reprezinta reconstructia )uropei

sub tutela celor 1atru 'ari" reuniti mai t#rziu in Cvadrupla !lianta Uinstrumentul de aparare a suveranilor legitimiR. %nfr#ngerea revolutiilor de la 7M@M va insemna mentinerea ideii doar sub forma aspiratiilor scriitorilor" filosofilor si politicienilor *3ugo" 9ietzsc(e" 3egel" 9apoleon al %%%-lea+. De remarcat insa actiunile germane din aceasta perioada pentru realizarea unei uniuni economice. )conomistii germani 4. $ist si 9ibenius propun" in variante proprii" realizarea prin negocieri multilaterale a unei Comunitati economice in cadrul Confederatiei germanice. %n martie 7M?? are loc semnarea tratatului care instituia Uniunea navala germana cunoscuta sub numele de UXolvereinR. ! intrat in functiune la 7 ianuarie 7M?@ si a reunit cinci state0 1rusia" Davaria" Gurtenburg si cele doua 3esse. Ulterior se va extinde la >B de state membre. DismarF va dota Uniunea vamala cu institutii" cu un 1arlament" ceea ce va permite ca dupa realizarea Uniunii politice din 7ML7" Xolverein sa se dilueze in Cermania unita. %nglobarea statelor germane in asanumita UComunitate economica germanaR a jucat un rol determinant in formarea unitatii germane. 5f#rsitul primului razboi mondial marc(eaza iesirea !mericii din izolationism si implicarea activa a presedintelui G. Gilson in materializarea ideii de unificare europeana" ca parte componenta a procesului de unificare a statelor lumii. )uropa cunoaste acum doua conceptii despre viitoarea sa constructie5 9rima are in vedere cooperarea fara depasirea suveranitatilor statale" iar cea de-a doua depasirea acestei suveranitati printr-un proces de integrare. 1e linia celei de a doua conceptii" federalista" contele <ic(ard Craf Couden(ove Ealergi publica la Niena" dupa &ratatul de la 5aint-Cermain" manifestul U1aneuropaR" in care arata ca U1roblema )uropei se reduce la doua cuvinte0 unificare sau prabusireR. )l crede ca Udeclinul )uropei este o urmare a declinului ei moral0 )uropa depinde de europeni^ ... Drumul spre o innoire a eticii europene duce la (iperetica / drumul spre innoirea politicii europene duce la pan / )uropa. 3iperetica vrea sa recladeasca etica ce s-a prabusit in spiritul lui Confucius si 5ocrate" Coet(e si 9ietzsc(e" fara ipoteci dogmatice" pe fundamentele vesnice ale frumusetii. 'iscarea paneuropeana vrea sa implineasca testamentul politic al lui Eant" 9apoleon si 'azini si sa puna in locul )uropei destramate o )uropa libera si federativa. !ceasta pace europeana durabila trebuie sa creeze cadrul pentru o noua inflorire a culturii europeneR. 5ub patronajul contelui" urmare a unui Congres tinut la Niena in 7P>H" apare miscarea Uniunea 1an-europeana. Danezul 3eerfordt" in eseul U)uropa ComuniusR publicat in 7P>@" critica slabiciunea 5ocietatii 9atiunilor privind interzicerea recurgerii la razboi si lanseaza ideea infaptuirii unui stat federal european prin alcatuirea unui sistem institutional U)urope comuniusR0 o adunare parlamentara" un directorat de sefi de state cu drept de veto" un minister federal raspunzator in fata adunarii" un regim special pentru agricultura si o perioada de tranzitie inainte de realizarea unei uniuni vamale. !lfred 9ossia *7P>@+ prezinta proiectul unei U9oi )uropeR care sa faca fata concurentei americane si expansiunii sovietice" iar Caston <ion *7P>H+" autorul cartii U)urope" una patrieR propune o Uniune economica si vamala. )douard 3erriot *7P?K+ considera necesara realizarea unei intelegeri europene in cadrul 5ocietatii 9atiunilor" cu propriul secretariat permanent si propriile conferinte. !ristide Driand *7P>P-7P?K+ raliindu-se notiunii de federalism" propune intr-un discurs

tinut pe L septembrie 7P>P" in fata celei de-a 7K-a sesiuni a !dunarii 5ocietatii 9atiunilor o legatura federala intre popoarele europene. UCred ca intre popoarele care sunt grupate geografic" asa cum sunt popoarele )uropei" trebuie sa existe un liant federalR. Dar" precizeaza el" Unu va trebui sa atinga suveranitatea nici uneia dintre natiunile care ar putea face parte din aceasta asociatieR. 'emorandumul care urmeaza este respins insa de 'area Dritanie si privit cu prudenta de celelalte state" fiind interpretat sub forma unui nou raport de dominare *este vorba de memorandumul privind UUniunea 4ederala )uropeanaR" redactat de !lexis $eger si prezentat !dunarii 5ocietatii 9atiunilor pe 7 mai 7P?K+. &oate aceste planuri se vor lovi insa de opozitia nationalistilor si comunistilor" asa cum avea sa constate contele Ealergi0 Ual doilea razboi mondial a fost" in fond" nu un razboi intre natiunile europene" ci infruntarea intre trei ideologii" al caror tel era o )uropa unita. Un razboi intre 3itler" 5talin si C(urc(ill. 3itler voia o )uropa unita sub conducerea celui de-al %%%-lea <eic(2 5talin voia o mare )uropa comunista2 C(urc(ill preluase programul paneuropean al unei )urope libere si uniteR. %n ultimii ani ai celui de-al doilea razboi mondial" grupurile de rezistente isi pun problema ordinii postbelice" din perspectiva unitatii europene0 miscarea U$uptaR in 4ranta" grupul U1artidul de actiuneR in %talia. %ntr-un proiect de declaratie" acestea vor constata" la Ceneva in 7P@@" ca Uin intervalul unei singure generatii" )uropa a fost epicentrul a doua conflicte mondiale care" int#i de toate" au avut ca origine existenta a treizeci de state suverane pe acest continent. )ste important sa remediem aceasta anar(ie prin crearea unei Uniuni federale intre popoarele europeneR.

(!<! INTE7RARE SAU UNIFICARE %n anii [BK a aparut notiunea de Uco2u"#t&teR" in sensul de entitate a celor sase tari fondatoare *!nglia" =.+ care pentru unii continea elemente de integrare" iar pentru altii avea un sens functional. 'ai t#rziu s-a ajuns la un consens" cum ca formarea UComunitatiiR este de fapt un proces care se numeste integrare. Dupa 7PPK" !ndrei 'arga utilizeaza notiunea de unificare prezent#nd diferentele terminologice si aduc#nd argumente in favoarea folosirii acestuia. I"te8r&re& reprezinta Uvarianta moderataR pe c#nd u"# #c&re& este Uperspectiva radicalaR. &ermenul de integrare presupune includerea unui element strain intr-un ansamblu sau formarea unui ansamblu din elemente eterogene2 reunirea intr-un tot coerent a unor elemente diverse" in scopul realizarii unitatii. 'ultitudinea intrebuintarilor in filosofie" psi(ologie" economie" politica matematica" au dat termenului o mare flexibilitate. %n limbajul economic" de exemplu" acest termen se foloseste" in general" pentru a sublinia cresterea interdependentelor dintre economiile nationale in dezbaterile privind cooperarea economica multilaterala regionala sau subregionala. 1roblematica integrarii economice a evoluat in perioada postbelica sub forma teoriei uniunilor vamale si zonelor de liber sc(imb" piata comuna" uniune economica si monetara. Dupa '. DOe" integrarea economica se defineste prin Ua face c#t mai compatibile planurile centrelor de decizie. ... !ceasta integrare ar urma sa fie condusa de o autoritate sau de un ansamblu de autoritati

si presupune politici comunitare ... precum si o planificare comunitaraR. 1entru D. Dalassa" integrarea Uca proces" cuprinde diverse masuri pentru abolirea discriminarilor intre unitati economice nationale" iar ca situatie de fapt semnifica absenta discriminarilor dintre economiile nationaleR. .. &imbergen concepe integrarea ca fiind Uo centralizare optimala a politicii economiceR. De asemenea fenomenul de integrare" este analizat nu numai ca proces al cresterii interdependentelor componentelor sistemului economic national" ci si sub raportul constituirii unui ansamblu de relatii specifice intre state.. 5e foloseste. in anumite domenii distincte / politic" militar" economic / pentru a caracteriza apropierea statelor" in conditiile in care acestea au convenit sa urmeze impreuna obiective determinate. 4. 1erroux introduce in analiza elemente ca Uunitati motriceR" Uefecte de antrenareR" consider#nd integrarea ca fiind Uo combinatie de unitati motrice si de medii apropiateR. !ceasta ar avea efecte" pozitive sau negative" prin natura actiunilor la care este supus mediul prin unitatile motrice" adevaratele forte ale integrarii. Dupa el" problema fundamentala este0 Uce se integreaza" in beneficiul cui se opereaza integrareaR: &eoreticienii occidentali prezinta mai multe modalitati de inte$rare" dupa nivelul de intensitate. @n primul r6nd ar fi aranjamentul pe baza Ucelui mai mic numitor comunR" in cadrul caruia actiunea nu depaseste nivelul celor mai reduse concesii pe care vrea sa le faca unul dintre parteneri. 1l doilea ar fi aranjamentul de Uimpartire a diferenduluiR" in care partile ram#n egale si autonome" dar admit interventia unei autoritati terte. =ltimul" aranjamentul la nivelul Uinteresului comun cel mai inaltR" in care partile cad de acord sa redefineasca conflictul la nivel superior. !ndrei 'arga introduce termenul de Uunificare europeanaR" spun#nd ca cel de Uintegrare europeana acopera mai bine ceea ce s-a petrecut p#na acum in )uropa ;ccidentala0 o cuplare a economiilor si institutiilor" de la cele juridice" trec#nd prin cele educationale" la cele culturale" in asa fel inc#t Comunitatea )uropeana sa functioneze sub c#t mai multe aspecte ca un intreg. !ici termenul integrare are o semnificatie apropiata de cea din limbajul curent" prin el inteleg#ndu-se stabilirea unei interdependente cresc#nde intre tarile comunitare" inc#t" treptat" ele sa devina parti ale unui intregR. 5tudiile europene avanseaza doua teorii in privinta inte$rarii. @nte$rarea formala este inteleasa sub aspectul sc(imbarii reglementarilor pentru realizarea compatibilitatii intre parteneri si asigurarea unei depline functionalitati a comunitatii. Cea de a doua" inte$rarea informala" are in vizor obtinerea unei dinamici constructive a relatiilor si sistemelor de comunicatie. !rgumentele autorului sus mentionat" aduse in favoarea notiunii de unificare europeana se refera in primul r#nd la scopul politic al procesului european" conform art.> al &ratatului de la <oma" care subordoneaza integrarea sectoriala0 intr-o modalitate prin care Ucomunitatea are drept misiune" prin instituirea unei piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor membre" sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice in intreaga Comunitate" o extindere continua si ec(ilibrata" o stabilitate crescuta" o ridicare accelerata a nivelului de viata si relatii si mai str#nse intre statele pe care le reunesteR. !l doilea argument adus este insuficienta potentialitate fata de prevederile !cordului de la 'aastric(t" destinate sa consolideze U.)." c(iar daca pentru perioada Comunitatii )uropene termenul era satisfacator. !l

treilea argument are ca subiect perspect#$& #"dep&rt&t& a scopului final si posibilitatea evaluarii periodice a procesului" corespunzator etapelor parcurse.

(!?! ROMDNII SI EUROPENISMUL

!sezati intr-un spatiu de interferente politice" comerciale" culturale si strategice" rom#nii au fost dintotdeauna purtatorii unei constiinte europene2 argumentele sunt originea etnica" istoria" cultura" viata spirituala. 1rin urmare" afirmarea necesitatii integrarii europene" imediate" este mai mult dec#t falsa. 1oate fi acceptata doar in versiunea alinierii la standardele occidentale" pentru anularea (andicapului incontestabil" in multe domenii" datorat regimului dictatorial din perioada postbelica. %nca de la afirmarea politica" in sec.I%N" Pr#"c#p&te+e ro25"e sunt scena unor confruntari puternice politice si confesionale. )le vor sprijini vec(ile patriar(ii / %erusalim" !ntio(ia" !lexandria" Constantinopol / cauta sprijin la <oma" crestinismul cre#nd certitudinea apartenentei la o comunitate universala" ca forma superioara de civilizatie. Constituite in adevarate bastioane ale crestinatatii" 1rincipatele rom#ne $or # cupr#"se #" p+&"ur#+e de cruc#&de" iar principii rom#ni sunt considerati de puterile europene Uatleti ai lui 3ristosR *'ircea cel Datr#n" 5tefan cel 'are" 'i(ai Niteazul+. 5ub semnul crucii" elitele politice ale neamului si-au asumat in mai multe r#nduri misiuni crestine in numele )uropei. %n U<espublica letterariaR umanistii rom6ni *'iron Costin" Constantin Cantacuzino" Dimitrie Cantemir+ sunt atrasi de problemele politice si implicati in derularea Uafacerilor europeneR. !cestia se orienteaza spre directia in care are loc Utranslatio studiorumR. De exemplu" %talia pentru 'iron Costin este Uscaunul si cuibul a toata dascalia si invatatura" cum era intr-o vreme la greci !t(ena" acum 1adova la %talia" si de alte iscusite si trufase mestesuguriR>H. $atinitatea rom#nilor este evidentiata in aceeasi masura cu apartenenta la crestinatate. !t#t stolnicul Cantacuzino" c#t si Dimitrie Cantemir regreta ca imparatul *Carol cel 'are+ nu s-a implicat in partile sud-est europene0 Ude ar mai fi trait el" spune stolnicul U... ar fi scos toata crestinatatea de sub jugul si robia pag#natatii turcestiR. Crigore <#mniceanu face pr#2& re er#re +& #dee& de Europ&" in prefata la U&riodulR din 7LPM *aici prelucreaza articolul cavalerului de .aucourt din )nciclopedia lui Diderot+. 9umind )uropa Upodoaba lumiiR" el se intreaba Upentru ce pricina" acele insusiri firesti ce dau geografii la )uropa nu fac si la noi pre toate acele sav#rsiri c#te fac la alti europeniR. 5ocietatea rom#neasca a sec. I%I face un nou pas spre europenizare prin efectele reformismului austriac" jozefinist" asupra mediului de viata al taranilor transilvaneni si bucovineni si prin reorientarea g#ndirii politice" in directia puterilor crestine europene" fapt care duce la declansarea unor aprige dispute intre adeptii modelului comunitar si respectiv asociationist. %deea de libertate specifica modelului asociationist este promovata in special de 5coala ardeleana. %n timp ce &itu 'aiorescu condamna tentatia de a imita modelul politic european" 1ompiliu )liade considera modernizarea rapida a societatii rom#nesti" inlocuirea vec(iului regim" Ucu un cler abuzivR si Uo boierime

slugarnicaR" ca singura salvare din ceea ce el numeste Uignoranta si iresponsabilitateR. C#nd analizeaza pozitia culturii in contextul european" !lexandru Dutu propune urmatoarea delimitare a cure"te+or 2&"# est&te #" 85"d#re& ro25"e&sc&0 / Ucure"tu+ +&#c" de inspiratie mai mult francezaR" amintindu-i aici pe Eu8e" Lo$#"escu" Carabet %braileanu si pe o pozitie mai radicala )mil Cioran" care catalogau drept reactionare institutiile trecutului si sustineau ralierea cu ;ccidentul" prin imitatie.. / Uo #2/#"&re & tr&d#t#e# ortodoBe cu "&t#o"&+#s2u+R" disting#ndu-i pe 9icolae %orga" 1.1. 1anaitescu si la extrema pe 9ic(ifor Crainic. %n aceasta idee" 9. %orga considera necesara pastrarea si promovarea traditiei in cadrele ideologiei nationaliste" lu#nd ca exemplu !merica. C. <adulescu-'otru sustine U adeziunea la ideile contemporane de pe continentR dar si reconstituirea traditiei" 1.1. 1anaitescu reaminteste Ulegaturile vec(i cu lumea slavaR iar C(. Dratianu cere Udesc(iderea spre centrul clasic al continentului prin 'area 9eagraR. / co2/#"&re& tr&d#t#e# ortodoBe cu idei europene occidentale" formula in care se incadreaza $ucian Dlaga *prin acea Umatrice stilisticaR nascuta din Uspiritul popoarelorR+" 9. &itulescu si Crigore Cafencu. %n esenta" dezbaterile se axeaza pe analiza celor doua modele0 comunitar si asociationist. Mode+u+u# co2u"#t&r tr&d#t#o"&+ spec# #c de &+t e+ &ceste# 3o"e a )uropei si sprijinit de ideea ca etnicul este baza vietii spirituale" ii este opus 2ode+u+ &soc#&t#o"#st construit pe #dee& de +#/ert&te po+#t#c&. !ici" in sud-estul continentului Uconstructia politica intemeiata pe etnicR" ideea de natiune va moderniza continutul modelului comunitar" pentru ca mai apoi sa adapteze modelul asociationist la lupta de eliberare nationala si sa dea nastere Ustatului national balcanicR. D# ere"t#ere& intre cele doua modele este data de pozitia in ecuatie a elementelor etnic - natiune - stat national - societate civila *aceasta este specifica modelului comunitar+" si de functionarea raportului traditie W modernizare. Nasile 1#rvan declara0 Uridicarea poporului nostru la nivelul culturii europene" pe baze nationale ... e o idee sf#nta pentru care au luptat fara sa aiba intotdeauna clara constiinta ei" stramosii nostrii ... 5ovairea ... in aceasta privinta e o crimaR. $a r#ndul lui" C! R&du+escu Motru" in %deea europeana" sustinea necesitatea corelarii culturii nationale cu Uceea ce numim cu+tur& europe&"&R" mai exact cu o Ucred#"t& #" pro8resR. <om#nii trebuiau sa se sincronizeze cu ;ccidentul" purtatorul stindardului progresului si protectorul lor natural fata de amenintarile anexioniste. %ndeosebi dupa razboaiele napoleoniene din 7LPP-7M7@ U)uropa popoarelorR ridicata impotriva U)uropei dinastiilorR" este privita de poporul nostru ca o sansa unica de salvgardare a existentei sale nationale. N&po+eo" este primul occidental alarmat de expansionismul rus si care i-a inclus pe rom#ni in pro#ecte+e s&+e &"t#rusest#" rezultat a unei corecte evaluari strategice a )uropei centrale. ! conceput in acest sens" proiectul unei Confederatii a Dunarii" formata din Nala(ia" 'oldova" 5erbia si Dulgaria sau" ca alternativa" anexarea celor doua 1rincipate romn#nesti la %mperiul 3absburgic. 1roiectele napoleoniene si traseele urmate de armatele otomane" au constituit surse de inspiratie pentru rusi si rusofili" c#nd au planuit formarea unor state federative eterogene" cu scop ofensiv" ariergarzi ale imperialismului rus. <enegatul boier 9icolae <oznoveanu" in 'emoriul trimis in 7M>H" Cancelariei din 5anFt-1etersburg" propune un asemenea stat"

invecinat cu <usia si 1eninsula %talica" ca o poarta desc(isa spre !pus si pentru a incercui !ustria. 1romovarea si dezvoltarea ideilor <evolutiei 4ranceze" vor crea imaginea unui continent in care frontierele confesionale si imperiale pot fi inlocuite cu frontierele spatiilor nationale. !rtizanul acestei imagini este 7#usepe M&33#"#" care la 7B aprilie 7M?@ intemeiaza organizatia secreta UT5"&r& Europ&R pentru a facilita exportul de revolutie. Construita ca o miscare paneuropeana" <evolutia din 7M@M a fost receptata in societatea rom#neasca drept ocazia" dupa cum aprecia 9. Dalcescu" de a inlatura jugul tiraniilor feudala si absolutista. 1uternica manifestare a constiintei nationale dar si resentimentele" il vor determina pe 'azzini sa fondeze in iunie 7MBK" la $ondra" Comitetul Central Democratic )uropean" din care a facut parte si D#2#tr#e %r&t#&"u" care a semnat actul de adeziune la sectia rasariteana" numita Comitetul <evolutionar al )uropei <asaritene" in ziua de 77 septembrie 7MB7. Din &ransilvania se va auzi insa avertismentul lui S#2#o" %&r"ut#u" adresat lui 'azzini0 Unumai dupa ce va fi constituita si organizata natiunea rom#na" pe temeiul libertatii egale" atunci sa se faca federatiune cu ungurii pentru aparare comuna" cum face o natiune libera cu o alta natiune liberaR. !ceasta conditionare il va determina pe initiator sa afirme" de acum cu tarie" ca Upentru ca un sclav sa fie egal in drepturi cu stap#nul trebuie sa aiba aceleasi drepturi ca elR. 'azzini isi daduse acordul pentru realizarea unei Co" eder&t## D&"u/#e"e fundamentate pe principiul lui Darnutiu inca din iunie 7MB7. Concomitent cu proiectul mazzinian" 9apoleon al %%%-lea a fondat U!lianta gintei latineR" existenta si in 7MM> si in 7P>?" c#nd a fost preluata de 'ussolini. 9ucleul revolutionarului 'azzini il va cuprinde si pe %on )liade <adulescu" iar din 7MH@ pe )ugeniu Coroda. %n contrapondere la planurile tariste catolice si bonapartiste" UCongresul %nternational al 1aciiR din P-77 septembrie 7MHL va lansa proiectul lui 'azzini de constituire a St&te+or U"#te &+e Europe#. %ntrebarea adresata congresului a fost0 Uconditia esentiala a unei paci perpetue intre natiuni nu este" pentru fiecare popor in parte" dec#t libertatea si" in relatiile dintre popoare" stabilirea unei confederatii democratice libere" constituind 5tatele Unite ale )uropei:R 'ijloacele prin care se preconiza realizarea confederatiei" au fost considerate oportune0 Ureintoarcerea la marile principii ale <evolutiei ... reunificarea tuturor libertatilor individuale si politice2 apelul la toate energiile morale2 desteptarea constiintei2 difuziunea instructiei publice2 distrugerea prejudecatilor de rasa" de nationalitate" de secte" de spirit umanitar2 abolirea armatelor permanente2 armonia intre politica si moralaR. 5pre sf#rsit" s-a decis ca Uin momentul istoric c#nd vom pune piatra de temelie a Confederatiei )uropene" coloana vertebrala a lucrarii noastre sa fie concordia franco-germanaR. 3arta 9oii )urope g#ndita de 'azzini in 7M@? arata astfel0 1eninsula %berica" 4ranta" Confederatia &arilor de .os si Delgia" 5tatele Dritanice" 5candinavia *cuprinz#nd 5uedia" 9orvegia si Danemarca+" Confederatia germana" Confederatia !lpilor *formata din )lvetia" 5avoia si &irolul german+" %talia" Crecia *cu insulele ar(ipelagului" )pirul" 'acedonia" <umelia si Constantinopolul+" %liria *sau %ugoslavia+" Confederatia rom#na *pod intre slavi si latini+" Confederatia formata din Doemia" 'oravia si popoarele slovace din Ungaria" 1olonia *cu granitele dinainte de 7LL>+ si <usia. 1entru aceasta trebuia creata Uo constiinta de apartenenta la )uropaR si conceput Uun model europeanR care sa uniformizeze mentalitatea societatii civile. 1rin fondarea U5ocietatii de emancipare

balcanicaR va milita pentru o confederatie sud-dunareana care urma sa se extinda spre nord" pentru a cuprinde si celelalte state de Ucivilizatie bizantinaR. 1e baza acestui model proiecta de fapt o confederatie latina si alta protestanta *germanica+ utiliz#nd sistemul republican" fiind singurul care confera Uegalitate intre state si posibilitatea conducerii lor absolute de catre noiR. %n ziua de H noiembrie 7MHH 'azzini lanseaza Umanifestul !liantei republicane universaleR. &eoriile acestuia vor fi preluate de !lbert 1iFe" care le va impleti cu principiile filosofului 1aracelsus. %n acelasi timp va avea in vedere elemente ale doctrinelor politice enuntate de !lexis de &ocVueville si 'arx. )l ec(ivaleaza cele trei faze ale construirii sistemului cu Utrei razboaie universaleR0 primul pentru distrugerea imperiilor europene si a celui c(inez si experimentarea doctrinelor antagoniste2 al doilea trebuia sa puna bazele confederatiilor continentale si sa accentueze progresul te(nic2 ultimul" urma sa proclame triumful pacii si bunastarii sociale. )manuel Dadescu apreciaza ca probabil Aure+ C! Popo$#c# s-a inspirat din teoria lui 1iFe c#nd si-a imaginat eder&+#3&re& I2per#u+u# Austro,U"8&r" prezentata de altfel ar(iducelui 4ranz 4erdinand drept singura solutie de salvare a Coroanei 3absburgice. !r(iducele marturisea0 Uvoi face din Ungaria patru fragmente" din Doemia doua si din celelalte tari at#tea c#t vor fi necesare. 4iecare fragment" inzestrat cu autonomie marginita in gestiunea afacerilor interne" va trebui" in ceea ce priveste lucrurile externe si armata" ca si administratia centrala" sa se supuna unui guvern generalR. 5pera sa fie atrasi si rom#nii de peste munti si s#rbii" care sa-si realizeze uniunea nationala in cadrul 5tatelor Unite ale !ustriei 'ari. Calea desc(isa de revolutia paneuropeana si generatia pasoptista a facilitat evolutia societatii rom#nesti pe drumul progresului la sf#rsitul sec.I%I. 5unt de subliniat aici principalele reforme interne si consistenta europeana a actiunilor de politica externa a <om#niei care au servit interesele nationale. Aportu+ ro25"esc +& #2p+#"#re& #de&+ur#+or supre2e s# 2&ter#&+#3&re& pr#"c#p##+or Europe# N&t#u"#+orC se traduce prin Unirea din 7MBP" %ndependenta din 7MLL-7MLM si <om#nia 'are din 7P7M. !ctivitatea diplomatica a lui 9icolae &itulescu in directia consolidarii pacii si securitatii internationale" in cadrul $igii 9atiunilor va da noi dimensiuni misiunii europene a rom#nilor in perioada interbelica. 5f#rsitul primului razboi mondial marc(eaza sfar#marea imperiilor Cerman si 3absburgic" dinastiei <omanovilor si oligar(iei ruse" expansiunea ideologiilor extremiste" comunismul" fascismul si nazismul. 4orma federativa de organizare a continentului ram#ne insa ideea cea mai impartasita. !lexandru Naida-Noevod va combate in aceasta perioada intentiile de infiintare a Co" eder&t#e# Du"&re"e4 cu ce"tru+ #" U"8&r#&. !stfel se va forma Upr#2& eder&t#e #"ter,st&t&+& s# #"ter,"&t#o"&+& europe&"&R" M#c& I"te+e8ere" o asociatie federativa constituita pe principiile lui 5imion Darnutiu intre Ce(oslovacia" <egatul <om#n si <egatul s#rbilor" croatilor si slavilor *initial se dorise si cuprinderea 1oloniei si Creciei+" care va functiona p#na in 7P?M. Confederatii de tip zonal au fost proiectate si de 'oscova" UUniunea 5ovietica a <epublicilor 5ocialiste din DalcaniR. U1roiectele moscovite erau generate de ideea ca <om#nia nu este intemeiata pe principiul national2 ele urmareau asadar nu cooptarea <om#niei intr-o federatie" ci federalizarea ei in cadrul unei federatiiR.

4ata de toate acestea" concluzia generala este ca intre noi si popoarele continentului nu pot fi evidentiate frontiere de civilizatie si obiceiuri" de mentalitate si traire. 'i(ail )minescu spunea ca *iunie 7MLM+ Uc(estiunea rom#na e o c(estiune europeana si daca puterile europene ar sacrifica interesele <om#niei" ar nesocoti interesele lor proprii" acesta este rezultatul faptelor istoriceR.

II! STRUCTURI EUROPENE SI EUROATLANTICE -UE4 NATO4 OSCE!

#++ + &emara4ul constructiei europene dupa al doilea raz2oi mondial $a sf#rsitul celui de-al doilea razboi mondial" ideea europeana nu era noua.%nca din octombrie 7P@>" intr-un memorandum adresat ministrului sau" !nt(onO )den" Ginston C(urc(ill lanseaza formula de R5tatele Unite ale )uropeiR" idee care se inscria in noua ordine mondiala" reflectata in Carta !tlanticului din 7P@7" document ce cuprinde strategia comuna pentru organizarea lumii dupa razboi. Dupa ce la B martie 7P@H" la 4ulton in 5U!" denunta amenintarea sovietica" omul de stat britanic" revine asupra temei" pe 7P septembrie 7P@H" intr-o conferinta tinuta la Universitatea din Xuric(" motivat de dorinta Rde a reconstitui familia europeana si de a-i asigura o structura care sa-i permita sa traiasca si sa se dezvolte in pace" suveranitate si libertateR. !firma cu deplina convingere ca0 Rtrebuie sa cream ceva de felul 5tatelor Unite ale )uropei=1rimul pas este formarea unui Consiliu al )uropei. Daca la inceput nu toate statele )uropei vor sa intre in Uniune" trebuie ca noi sa lucram pentru a alatura si uni acele state care o doresc si o vor= %n realizarea acestei sarcini urgente" 4ranta si Cermania trebuie sa preia conducerea. 'area Dritanie" CommonZealt(-ul britanic al natiunilor" puternica !merica si eu sper" <usia sovietica" =ar putea fi prietenii si sustinatorii noii )urope si cei ce se pronunta pentru dreptul ei la viata si stralucire R. !ceasta provocare vine pe un teren favorabil" intemeindu-se pe experienta americana si pe convingerea ca razboaiele europene avusesera cauze preponderent economice. De fapt" in acest moment g#ndirea europeana federalista este alimentata de miscarea paneuropeana a contelui Ealergi si de programul politic pentru federatia europeana" semnat de )rnesto Colorni" )rnesto <ossi si !ltiero 5pinelli *ulterior deputat in 1arlamentul )uropean+ in7P@7" R'anifestul de la Nentotene R*cunoscut si sub numele de R1entru o )uropa libera si unita+R. 'anifestul facea o Ranaliza =asupra pervertirii politice si economice la care conducea nationalismulR si recurgea la o prezentare Rrationala a alternativei federale .R5e considera ca Rproblema care trebuie rezolvata mai int#i=este aceea a abolirii definitive a diviziunii )uropei in state nationale suveraneR. 9umarul din 7L februarie 7P@? al revistei R<esistanceR scria0 Rde doua secole exista o dilema 0 sau o )uropa prusaca *a la prussienne+" sau o comunitate europeana compusa din popoare libere" egale =R.7

%n aceasta perioada statele )uropei apusene se gaseau intr-o dezordine social-politica si economica0 intoleranta ideologica si necesitatea reluarii practicii democratice2 competitii politice interne2 inflatie generalizata2 sistem monetar inexistent2 somaj" saracie si foame. 1rin urmare 4ranta constientizeaza ca modernizarea si industrializarea este posibila numai prin asociere cu alte tari" de aceea va alege Rmodernizare si dependentaR in locul Rindependentei si declinuluiR.. 'area Dritanie accepta Ro limitare voluntara a independentei in cadrul unei asocieri europeneR in scopul rec#stigarii unei pozitii importante in structura postbelica a lumii. %talia percepe ca nu se poate reconstrui fara a recurge la asociere. !lternativa" pentru fiecare in parte si pentru toti la un loc" a fost asocierea prin acorduri" deci stabilitate si progres" sau acceptarea confruntarilor cu efectele corespunzatoare. 1oliticile au fost directionate spre prima optiune" duc#nd la crearea Rnucleului )uropeiR. Cele doua superputeri" 5U! si U<55" isi imparteau militar si ideologic continentul. 5ovieticii acaparau fara jena Rteritoriile eliberate R de armata rosie si impuneau acolo ideologia lor. 5U!" apreciind Rproblema germanaR ca fiind o problema cruciala" isi va orienta telurile si va g#ndi structura )uropei pe directia sprijinirii europenilor pentru lic(idarea diviziunii2 crearii si consolidarii )uropei unite" precum si promovarea unei aliante atlantice pentru a contracara expansiunea sovietica. Dipolarismul va domina de acum relatiile europene. !cestea sunt conditiile in care revirimentul )uropei ;ccidentale depinde de inceperea unei noi constructii" a unui nou proces politic. R)urope must federate or peris(R *)uropa trebuie sa se federalizeze sau sa piara+ va constata primul ministru britanic !ttlee" succesorul lui G.C(urc(ill. Demarajul constructiei europene se va produce la 7B ani de la prezentarea proiectului de catre !.Driand in 5ocietatea 9atiunilor" in 7P>P. <ealizarea primei structuri subregionale" Denelux-ul" isi are originea in proiectul de Uniune economica" inc(eiat la $ondra intre guvernele din exil al Delgiei" ;landei si $uxemburg si care va deveni operational in octombrie 7P@L. De fapt" anul 7P@L este anul in care intentiile americane vor capata concretete" odata cu lansarea R1lanului 'ars(allR" prin care se acorda ajutor )uropei" in cazul in care statele europene vor coopera intre ele" si a RDoctrinei &rumanR" in care 5U! isi exprima disponibilitatea de a oferi asistenta si suport tuturor celor amenintati de agresiunile comuniste. 5unt elemente ale modelului geopolitic de raspuns ale factorilor de decizie de la Casa !lba" la provocarile sovietice.

*!(!(! PLANUL MARSEALL 1e B iunie 7P@L" intr-un discurs tinut la Universitatea 3arZard" secretarul de stat american" generalul 'ars(all declara Rrazboi foamei" saraciei" disperarii si (aosului din )uropaR pentru ca" spune el" Rreconstructia structurii economice = va cere evident mult mai mult timp si eforturi mai mari dec#t am prevazut noiR. 5copul acestui program" numit oficial R)uropean <ecoverO 1rogramR *)<1+" era de a contribui la Rrenasterea unei economii active in lume pentru a crea conditiile politice si

sociale in care sa poata sa existe institutii libereR. Conditia formulata insa" pentru aplicarea lui este Rsa se realizeze un acord de catre toate tarile )uropei asupra nevoilor lor actuale si asupra a ceea ce aceste tari = vor face ele insele pentru a eficientiza toate masurile pe care acest guvern ar putea sa le ia. 9u ar fi nici bine" nici util ca guvernul 5U! sa stabileasca el insusi un program destinat punerii pe picioare a economiei europene. !ceasta este problema europenilor.R. <olul 5U! se va rezuma la acordarea Runui ajutor prietenesc" la stabilirea unui program european si sa ajute apoi la aplicarea cestuia in masura in care va fi posibil sa o facaR. $a sf#rsitul Conferintei franco- anglo-rusa de la 1aris" pe > iulie" aliatii vor refuza participarea la program" iar 'olotov va declara0 Rstatele isi pierd autonomia lor economica si independenta nationala in profitul unor mari puteriR >. 1entru a inventaria nevoile economice comune" la 7> iulie 7P@L" se desfasoara la 1aris o RConferinta de Cooperare )conomica )uropeanaR. 1roblemele asupra carora s-a obtinut acordul comun" in privinta rezolvarii imediate" au fost0 un mare efort de productie2 obtinerea si mentinerea stabilitatii financiare interne2 dezvoltarea cooperarii economice intre statele asociate2 solutionarea penuriei de dolari. $a 7H aprilie 7P@M" se constituie ;rganizatia )uropeana de Cooperare )conomica *;)C)+" av#nd ca membre0 !ustria" Delgia" Danemarca" )lvetia" 4ranta" Crecia" %rlanda" %slanda" %talia" $uxemburg" 'area Dritanie" 9orvegia" ;landa" 1ortugalia" 5uedia" &urcia" zona de vest a Cermaniei si teritoriul &riest. Ulterior vor mai fi admise <4C in 7PBB si 5pania in 7PBP. &ot acum este stabilit R1rogramul Clobal de <econstructie a )uropeiR" care viza0 promovarea productiei industriale si a$ricole, obtinerea si mentinerea stabilitatii monetare si bu$etare? cresterea sc&imburilor internationale intre tarile participante, in particular pe seama reducerii barierelor comerciale. %n aceste conditii" planul 'ars(all va fi administrat de doua institutii0 )C! *)conomic Cooperation !dministration+ de partea americana si ;)C) de partea europeana. ;rganizatia va contribui la0 repartitia aAutorului american? coordonarea politicilor economice nationale? crearea unui sistem multilateral de plati *in 7PBK este creata Uniunea )uropeana de 1lati+2 liberalizarea sc&imburilor si eliminarea restrictiilor cantitative. %ntre august 7P@M si ianuarie 7PB> suma neta a creditelor bugetare s-a ridicat la 7>M7L milioane dolari *MBY sub forma de materiale sau produse si 7BY imprumuturi+. Din aceasta suma au beneficiat 'area Dritanie->@"PY" 4ranta->P"PY" Cermania-7K"?Y" ;landa-L"LY" Crecia-B"BY" !ustria-B"?Y" = 5-a transferat astfel in )uropa peste 7Ydin 1%D-ul american " adica ?"BY din 1%D-ul european *fara ajutorul militar+. 1rogramul de ajutor american" a avut ca efecte *dupa <ene Cirault+0 stoparea extinderii comunismului in ;ccident2 realizarea coeziunii )uropei de Nest2 demonstrarea ca 5U! sunt gata sa promoveze o politica economica coerenta" pentru refacerea )uropei. ! fost Rarma economicaR care a servit eficient scopurile politice. De asemenea a permis depasirea nivelului mediu de dezvoltare de dinainte de razboi" in 7P@P" si a creat conditiile consolidarii structurilor economice si a politicilor liberale? .

*!(!*! UNIUNEA OCCIDENTALA 1arca pentru a contrazice istoria" ministrii afacerilor externe francez si britanic" C. Didault si ). Denin" semneaza pe @ martie 7P@L" &ratatul de alianta si asistenta mutuala la DunFerVue" impotriva unei posibile agresiuni germane in viitor. <efuzul sovietic" de a participa la 1lanul 'ars(all" descopera un nou dusman virtual. 5emnatarele &ratatului de la DunFerVue invita statele Denelux-lui sa participe la un sistem de garantie mutuala. 1e 7L martie 7P@M se semneaza la Druxelles" &ratatul Uniunii ;ccidentale *U;+" care presupune angajarea la asistenta impotriva oricarei agresiuni. 5unt stabilite prin tratat relatii militare" politice" economice si culturale. $a 4ountainbleau este instalat inca din timp de pace un stat major interaliat" si sunt constituite forte militate comune" gata de a fi plasate in caz de razboi" sub comanda maresalului 'ontgomerO. Ceneralul Deaufre scrie in eseul R9!&; si )uropaR0 Raceasta polisinodie = nu corespundea micii organizatii pe care noi o constituisem in acea vreme cu aproximativ >K de ofiteri pentru fiecare comandament = nu dispuneam la inceputul unui conflict dec#t de vreo 7K divizii stationate in Cermania = in raport cu cele >> de divizii sovietice din )uropa CentralaR. Dupa semnarea &ratatului !tlanticului de 9ord" U; pierde din continut" structurile militare fiind asimilate de alianta. $a 7@ decembrie 7PHK" ;)C) se transforma in ;rganizatia de Cooperare si Dezvoltare )conomica" care" cuprinz#nd si !ustralia" Canada" .aponia" 9oua Xeelanda si 5U!" se va transforma intr-o comunitate a statelor industrializate. ;biectivul statelor membre este de a realiza Rexpansiunea considerata posibila" a economiei si ridicarea nivelului de viata in tarile membre" pentru a contribui la dezvoltarea comertului mondial pe o baza nediscriminatorie si multilateralaR @.

*!(!A! CONSILIUL EUROPEI $a c#teva luni de la Xuric(" unde a lansat c(emarea R<idica-te " )uropa^R" G. C(urc(ill infiinteaza in 'area Dritanie RUnited )urope 'omentR *'iscarea pentru )uropa Unita+. %n 4ranta" <aul DantrO creeaza RConsiliul 4rancez pentru Unitatea )uropeiR. 3enri Drugmans prezideaza in decembrie 7P@H RUniunea )uropeana a 4ederalistilorR" Couden(oZ-Ealergi reconstituie RUniunea 1aneuropeanaR. $a inceputul anului 7P@L se contureaza R'iscarea 5ocialista pentru 5tatele Unite ale )uropeiR. Daca aceste grupari exprimau curente politice" cele precum R$iga )uropeana de Cooperare )conomicaR *$)C)+ creata de belgianul 1aul von Xeeland exprimau interese de afaceri. Unificarea miscarilor europene" are loc in decembrie 7P@L" sub denumirea de RComitetul %nternational de Coordonare pentru o )uropa UnitaR prezidat de ministrul britanic Duncan 5andOs. 5arcina acestuia era de a pregati un Congres la 3aga" in perioada L-7K mai 7P@M. <ezolutia politica finala a Congresului )uropei care cerea constituirea unei R!dunari 1arlamentare )uropeneR transmite un semnal0 Ra venit ora pentru natiunile )uropei sa transfere unele din drepturile lor de suveranitate" in vederea coordonarii si dezvoltarii resurselor lorR. &ot acum" sunt lansate primele idei cu privire la

institutii comune" piata comuna" carta drepturilor omului" curte internationala de justitie. 5tatele membre ale U; vor alcatui un RComitet 1ermanent pentru 5tudiul si Dezvoltarea 4ederatiei )uropeneR" pentru a materializa continutul rezolutiei Congresului. !par insa divergente intre reprezentantii celor B state. Dritanicii doreau aplicarea metodei interguvernamentale" adica" o stricta dependenta de guvernele nationale. %deea francobelgiana sustinea aplicarea metodei supranationale" conform careia institutia sa aiba caracter parlamentar si sa i se acorde competente extinse. Compromisul la care ajung negociatorii este tratatul semnat la B mai 7P@P" la $ondra" de cele B state ale U;" la care se alatura %rlanda" %talia" Danemarca" 9orvegia" 5uedia si care statueaza Consiliul )uropei. 1entru structura Consiliul )uropei *a nu se confunda cu Consiliul )uropean" creat la 7K decembrie 7P@H la 1aris" ca structura superioara de conducere a U)+ sunt stabilite doua institutii0 1dunarea 9arlamentara /onsultativa" care reflecta" dimensiunea federalista" pur consultativa si compusa din reprezentantii fiecarei tari membre" alesi de catre parlament2 /omitetul de Ministri *ai !facerilor )xterne+" organ de decizie" compus din reprezentatii guvernelor. ;biectivul C) Reste de realiza o uniune mai str#nsa intre membrii sai" in vederea salvgardarii si promovarii ideilor si principiilor ce reprezinta patrimoniul lor comun si al favorizarii progresului lor economic si socialR. Competenta recunoscuta C) se manifesta in domeniile0 economic" social" cultural" stiintific" juridic" administrativ si etnic. !rt. 7" al. Rd.R exclude explicit Rc(estiunile relative la apararea nationalaR. &otusi" !dunarea isi rezerva dreptul de a dezbate aspectele politice ale problemelor militare" abtin#ndu-se de la cele de natura te(nica. 'ijloacele de care dispune C) sunt" conform art. 7" al. Rb.R 0examinarea problemelor" inc(eierea acordurilor" adoptarea unei actiuni comune. De la infiintarea ei si p#na azi" organizatia s-a dezvoltat gradual. !cum are @7 de membri. %nca din anii BK" membri C) semneaza o Conventie )uropeana a drepturilor omului *viata" constiinta" expresie" asociere" proprietate" educatie" securitate+ si instituie o comisie de protectie a acestora *Comisia )uropeana a Drepturilor ;mului+. %n 7PH7 s-a semnat la <oma Carta 5ociala )uropeana" document pe care C) il considera o completare in domeniul social a Conventiei )uropene a Drepturilor ;mului. %n 7PH7 se mai constituie Consiliul pentru Cooperarea Culturala. 1rincipalele obiective" formulate la Niena *7PP?+ si 5trasburg *7PPL+" sunt0 acceptarea principiilor democratiei si statului de drept? asi$urarea protectiei minoritatilor nationale? intarirea coeziunii sociale? proteAarea securitatii cetateanului? $asirea raspunsurilor adecvate la sfidarile de natura culturala si educationala? perfectionarea sistemului de monitorizare a respectarii an$aAamentelor luate de statele membre.

*!(!>! COMUNITATEA EUROPEANA A CAR%UNELUI SI OTELULUI

$a P mai 7PBK" textul pregatit de ..'onnet a fost prezentat intr-o Declaratie ;ficiala" de catre ministrul francez al afacerilor externe" <obert 5c(uman. )ste lansat planul prin care 4ranta si Cermania urmau sa puna sub administratie comuna industria carbunelui si a otelului din cele doua tari" plan ce fusese aprobat de Consiliul de ministri francez. !cest lucru a fost sugerat de cancelarul !denauer" inca din 7 ianuarie 7P@P" care propusese inlocuirea controlului unilateral asupra <u(rului exercitat de invingatori" cu o Rasociatie de drept international pe baza cooperativaR. !sociatia ar fi cuprins R Cermania cu feroasele din <u(r" 4ranta cu minereul din $orena" 4ranta" Cermania" 5aar" $uxemburgul si Delgia cu industria greaR. 1lanul 5c(uman combina insa aspectele economice" te(nice cu un proiect politic mult mai vast. R5tr#ngerea la un loc a natiunilor europene necesita ca opozitia seculara a 4rantei si Cermaniei sa fie eliminataR. De aceea" Rguvernul 4rancez propune plasarea intregii productii franco-germane de carbune si otel sub o %nalta !utoritate Comuna" intro organizatie desc(isa participarii celorlalte tari din )uropaR. !utorii planului sunt convinsi ca Rstabilirea acestei unitati de productie desc(isa tuturor tarilor = va pune bazele reale ale unificarii lor economiceR. %nitiatorii cred ca Rprin punerea in comun a productiilor de baza si instituirea unei noi %nalte !utoritati" ale carei decizii vor lega 4ranta" Cermania si celelalte tari care vor adera la ea" aceasta propunere va avea ca rezultat primele fundamente concrete ale unei 4ederatii )uropene" indispensabila pentru mentinerea pacii. 1rincipalele obiective ale %naltei !utoritati" conform declaratiei" erau0 Rmodernizarea productiei si ameliorarea calitatii sale? furnizarea carbunelui si otelului in conditii identice pe piata franceza si $ermana, ca si pe piata celorlalte tari care adera? omo$enizarea in pro$resul conditiilor de viata ale fortei de munca din aceasta industrieR. Declaratia se mai refera la compunerea %naltei !utoritati" din Rpersonalitati independente desemnate pe o baza prioritara de catre guverne2 un presedinte ce va fi ales de comun acord" de catre guverne" deciziile sale vor fi obligatorii = Un reprezentant al 9atiunilor Unite pe l#nga aceasta !utoritate" va fi insarcinat sa faca de doua ori pe an un raport public la ;9U" d#nd seama de functionarea noului organismR. 1rimirea facuta de )uropa a fost favorabila" majoritatea accept#nd Rtransferul de drepturi suverane in unele sectoare economice si administrarea acestor sectoare prin institutii cu caracter supranationalR.@ 5ingura 'area Dritanie va refuza sa participe la negocieri" finalizate prin &ratatul de la 1aris" din 7M aprilie 7PB7" semnat de 4ranta" Cermania" %talia si cele ? state ale Denelux-ului prin care se instituie Comunitatea )uropeana a Carbunelui si ;telului *C)C;+. 1rima comunitate economica europeana avea un sistem institutional compus din0 a. %nalta !utoritate 4ederala" formata din P membri desemnati de guvernele statelor membre" investita cu independenta si autoritate legala. Deciziile sale erau obligatorii" iar aceasta era controlata de cei LM de membri ai !dunarii" careia anual ii adresa un raport" ce putea fi respins cu majoritatea de >W?. !vea dreptul de0 a studia pietele si preturile si de a stabili strategii pe termen lung2 a publica informatii referitoare la piata2 a avea propriul capital2 a asista la programele de investitii prin oferirea de imprumuturi si garantii firmelor2 a lua masuri directe in cazul in care are loc o reducere a cererii2 a stabilii daca este necesar un pret minim

si maxim pe 1iata Comuna2 a opri formarea de catre statele membre de trusturi" carteluri sau alte intelegeri care sa afecteze concurentaB. ! disparut in anul 7PHL" fiind asimilata de Comisia )uropeana" unde munca este impartita pe directorate generale. b. Consiliul de 'inistri" reprezent#nd statele membre" dar cu puteri restr#nse. c. !dunarea 1arlamentara" alcatuita din deputati ai parlamentelor din statele membre2 in timp va deveni 1arlamentul )uropean. d. Curtea de .ustitie" care va deveni o forta majora in U). 1iata unica este prognozata a se realiza progresiv" in doua perioade" pregatitoare si de tranzitie" trebuind sa permita adaptarea industriilor nationale la noile conditii. &ratatul va intra in vigoare la >B iulie 7PB>. ;data inc(eiata perioada pregatitoare" in cursul careia sunt organizate institutiile" 1iata comuna va fi desc(isa pe 7K februarie 7PB? pentru carbune" minereu de fier si fier vec(i si pe 7 mai 7PB? pentru otel. *!(!<! PIATA COMUNA Conferinta de la 'essina" %talia" din 7-> ianuarie 7PBB" a ministrilor de externe a statelor membre C)C; a luat in discutie initiativa tarilor din Denelux" cuprinsa in 1lanul DeOen si care propunea crearea unei piete comune cu libera circulatie a marfurilor" serviciilor" capitalurilor si muncitorilor. )ste momentul relansarii constructiei comunitare" dupa esecul Comunitatii )uropene de !parare. <eprezentantii la Conferinta au aprobat initiativa si pe P iulie 7PBB" sub presedintia belgianului 1aul 3enri 5paaF un Comitet %nterguvernamental isi incepe activitatea" fiind insarcinat sa studieze un program privind0 stabilirea unei retele europene de cai de transport2 dezvoltarea sc(imburilor de gaze si curent electric2 organizarea comuna a utilizarii pasnice a energiei atomice2 pregatirea progresiva a unei piete comune fara taxe vamale si licente de import. 1e >? aprilie 7PBH" Comitetul 5paaF" prezinta celor H state un raport prin care se propune crearea unei Comunitati )conomice )uropene *C))+ si a unei Comunitati )uropene a )nergiei !tomice *)U<!&;'+. <aportul este discutat si aprobat cu prilejul Conferintei de la Nenetia" >P-?K mai 7PBH. $a <oma" pe >B martie 7PBL" sefii de guvern din Delgia" 4ranta" Cermania" %talia" $uxemburg si ;landa semneaza cele doua tratate instituind Comunitatea )conomica )uropeana *C))+ si Comunitatea )uropeana a )nergie !tomice *)U<!&;'+. Nor intra in vigoare pe 7 ianuarie 7PBM. 5copul C))" cuprins in tratat" este ca Rprin instituirea unei piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor membre" sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice in intreaga comunitate" o extindere continua si ec(ilibrata" o stabilitate crescuta" o ridicare accelerata a nivelului de viata si relatii si mai str#nse intre statele pe care le reunesteR. ;biectivele continute in &ratatul C)) sunt0 eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor2 stabilirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari2 abolirea intre statele membre a obstacolelor in calea liberei circulatii a persoanelor" serviciilor si capitalurilor2

politica comuna in domeniul agriculturii2 politica comuna in domeniul transporturilor2 stabilirea unui regim de concurenta veritabila2 aplicarea unor proceduri pentru coordonarea politicilor economice ale statelor membre si prevenirea dezec(ilibrelor in balantele de plati2 apropierea legislatiilor nationale in masura necesara functionarii pietei comune2 crearea unui 4ond 5ocial )uropean pentru a ridica standardul de viata2 crearea unei Danci )uropene de %nvestitii *D)%+ pentru sprijinul expansiunii economice2 asocierea cu tari si teritorii extra-comunitare <ealizarea obiectivelor este asigurata de urmatoarele institutii majore0 1arlament" Consiliu" Comisia si Curtea de .ustitie. Consiliul si Comisia sunt asistate de un Comitet )conomic si 5ocial" cu functii consultative. Controlul conturilor este asigurat de o Curte de Conturi. %nstitutiile Comunitatii" conform art.H" pct.>" Rveg(eaza la necompromiterea stabilitatii financiare interne si externe a statelor membre. Consiliul" la propunerea" Comisiei si in cooperare cu 1arlamentul )uropean" poate decide cu majoritate calificata" orice reglementare. !rt.@M prevede instituirea treptata a 1ietei Comune pe parcursul unei perioade de tranzitie de 7> ani" divizata in trei etape de c#te patru ani" fiecarei etape urm#nd sa i se stabileasca un numar de actiuni ce trebuiesc incepute si continuate concomitent.

*!*! DE LA COMUNITATILE EUROPENE LA UNIUNEA EUROPEANA Din momentul semnarii si p#na la &ratatul de la 'aastric(t" in 7PP>" &ratatul C)) va suferii ajustari in continut si modificari in interpretari" determinate de natura si fluxul evenimentelor politice interne si externe0 evolutia sistemului institutional al comunitatii2 noi competente in luarea deciziilor si fuziunea executivelor comunitatilor2 extinderea comunitatilor prin aderarea de noi state membre2 largirea sferei de actiune la noi domenii si completarea sistemului de cooperare economica cu problemele de politica externa *!ctul Unic )uropean" din 7PMH+. C(iar daca" isi faceau simtita prezenta primele semne de prosperitate economica" evolutia de la un proces de integrare economica spre U) se gasea sub incidenta factorului politic. 'area confruntare" ce se manifesta in plan politic" avea ca subiect or$anizarea constitutionala a Europei" in privinta careia se formasera doua viziuni. =na a europenilor" sustinuta de generalul de Caulle" care condamna Ranumite organisme" mai mult sau mai putin extranationale" care au valoarea lor te(nica" dar nu au si nu pot avea autoritate si prin urmare" eficacitate politicaRH. 5tatele sunt Rsingurele entitati care au dreptul sa ordone si puterea de a fi ascultate. %n sustinerea )uropei statelor" a posibilitati unei constructii cel mult confederale" se atacau componentele )uropei comunitare" considerate Ro figuratie de executiv" o figuratie de legislativ si o te(nocratie in mare parte straina" un aeropag te(nocratic" apatrid si iresponsabilR L.

!deptii celeilalte viziuni" respectiv )uropa supranationala" erau ferm convinsi de superioritatea constructiilor supranationale asupra cooperarii interstatale traditionale. R)uropa europenilorR este opusa in acest mod R)uropei atlanticeR" pentru faptul" ca singurul reper politic stabil era considerat statul national" idee opusa federalizarii atlantice. 1resedintele francez explica0 R)uropa integrata" cum se spune" unde nu va exista politica" va depinde de cineva din spatele ei si care va avea o politica a sa. Na exista un federator" dar unul care nu va fi europeanR.M !ceasta explicatie" formulata in mai 7PH>" a fost un raspuns dat 5U! in privinta initieri unei politici de inglobare a ansamblului european *discursul presedintelui EennedO" 1(iladelp(ia" iulie 7PH7+. 1olitica de Rpartners(ip"R propusa" avea ca obiectiv crearea unei zone de liber sc(imb in regiunea !tlanticului. <aspunsul francez merge mai departe astfel inc#t cererea 'arii Dritanii" de a intra in 1iata Comuna" este respinsa de doua ori" in 7PH? si 7PHL" pe motivul ca ar putea reprezenta Rcalul troian al americanilor in )uropaR.

*!*!(! PLANURILE FOUCEET Dupa prima int#lnire la nivel inalt intre sefii de state si de guverne din cele H state comunitare" in 7M iulie 7PH7" conferinta de la Donn se finalizeaza cu RDeclaratia de la Dad CodesbergR" prin care o comisie interguvernamentala este insarcinata sa studieze si sa propuna un proiect de uniune politica" considerat parte integranta a &ratatului de la <oma. 1rimul proiect supus dezbaterii" 1lanul 4ouc(et %" relua ideile enuntate in declaratia din iulie" cu accent pe supranationalitate, aparare si problema Marii Britanii. !mendamentele aduse" in principal de Delgia si ;landa vizau c#teva prevederi calificate drept inacceptabile. %n primul r#nd se solicita precizarea obiectivului clauzei de revizuire. !ceasta clauza" stipulata in proiect" prevedea ca la ? ani dupa intrarea in vigoare a 1lanului" acesta sa fie revizuit pentru ca uniunea sa poata stabili o politica externa comuna si o centralizare in sensul uniunii. %n al doilea r#nd" in domeniul apararii" se dorea mentinerea atributelor de aparare si politica mondiala in competenta 9!&;" adica acceptarea unei politici europene de aparare" dar fara a aduce prejudicii !liantei. %n al treilea r#nd" se contesta absenta valorilor federaliste si conditionarea acestui proiect de acceptarea candidaturii 'arii Dritanii. %n 7M februarie 7PH>" este prezentat un nou proiect" 4ouc(et %%" in care sunt facute" de catre 4ranta" c#teva concesii0 Reste recunoscuta legatura dintre politica comuna de aparare si colaborarea ce trebuie stabilita in cadrul 9!&;" introduc#ndu-se si elemente comunitare" un secretar general independent = scos de sub influenta statelor" o adunare parlamentara" ale carei puteri sa depaseasca treptat simpla consultare" o clauza de revizuire specificata pentru a elimina orice incertitudine privind integritatea structurilor comunitareRP. De asemenea" este formulat principiul conform caruia" statele care vor adera la Comunitatile )uropene se vor angaja sa adere si la Uniune. %n cadrul negocierilor purtate ulterior" partile vor intra din nou in dezacord" in privinta respectarii concurentei

economice" a competentei 9!&;" introducerea votului majoritar in Consiliu" precizarea rolului !dunarii 1arlamentare si regruparea Comunitatilor si Uniunii intr-un cadru care sa respecte tratatele de la 1aris si <oma. <obert Dloes si 5usanne Doden(eimer sunt de parere ca factorii care au contribuit la complicarea situatiilor au fost impactul constant al candidaturii britanice" ambiguitatea si intransigenta pozitiei olandeze" stilul iritant de negociere al francezilor" precum si tactica Riesirilor violenteR adoptata de acestia" care urmareste bruscarea partenerilor in momentele de impotmolireR 7K. %deea unificarii politice europene va fi reluata de germani si italieni in 7PH@" separat" dar propunerile lor se vor lovi din nou de scepticismul 4rantei" care le va respinge in 7PHB.

*!*!*! CRIFELE COMUNITATILOR Controversele privind institutiile comunitare si functionarea C)) se vor acutiza in momentul instituirii 1ietei Comune !gricole si incercarilor de alcatuire a unui buget comunitar. %n 7PH@" Comisia propune 1arlamentului )uropean urmarirea efectelor financiare ale politicii comune agricole0 Rinterventii destinate sa regularizeze pietele" subventionarea preturilor" restituirile la export catre tarile terteR. De aceea se considera necesar" nu numai alcatuirea unui buget federal" ci si participarea 1arlamentului la procedura bugetara" adica sporirea competentei acestuia. Se face trecerea de la contributiile statelor membre la resurse comunitare. )xecutivul olandez" de exemplu" nu accepta constituirea resurselor proprii C)) dec#t sub controlul 1arlamentului. Demersurile coincid cu cea de a treia faza a perioadei de tranzitiei a 1ietei Comune. %ncep#nd cu 7 ianuarie 7PHH deciziile in cadrul Consiliului urmau a fi luate pe baza regulii majoritatii. 1rin urmare 4ranta se va retrage de la Druxelles" ea declar#ndu-se de la inceput impotriva institutiilor te(nocratice si a transferului de prerogative guvernamentale. 4ranta va reveni insa si la >M-?K ianuarie 7PHH se va semna RCompromisul de la $uxemburgR. De acum incolo" se va aplica regula majoritatii" dar Rin cazul in care un stat invoca un interes foarte important pentru el" discutiile trebuiau sa continue p#na se gasea un acord unanimR intr-un termen rezonabil. R%nsa nici o procedura nu a fost prevazuta pentru a determina care probleme prezinta interese foarte importanteR. )xceptia va deveni regula p#na la !ctul unic din 7PMH. C)) este afectata in anii JLK de Rsc(imbarea regulilor de jocR monetar international si de criza energetica. ;rdinea monetara mondiala instituita prin sistemul de la Dretton Goods in 7P@@ si Rplanul EeOnesR al britanicilor vor avea drept consecinte0 Rdolarul devine singura moneda stabila" convertibila in aur la un pret fix de ?B_ unciaR2 vor fi respectate Rprincipiile de stabilitate a taxelor de sc(imb" interdictia de manipulari monetare" convertibilitatea monedelorR.

$a 7B august 7PL7" presedintele american 9ixon anunta devalorizarea dolarului si suspendarea convertibilitatii sale in aur. Urmarile sunt considerabile0 monedele devin o marfa si se supun regulilor pietei" mobilitatea masei monetare creste" fluctuatiile sunt mari. <obert 'arjolin avea sa declare in 7PLB ca Reforturile intreprinse din 7PHP pentru o uniune economica si monetara s-au soldat cu un esecR.77 Criza petrolului declansata ca urmare a reluarii ostilitatilor din 7PL? dintre evrei si arabi si interpunerii statelor nealiniate in dialogul politic est-vest va afecta in aceeasi masura comunitatile. 5uspendarea livrarilor de petrol catre 5U! si ;landa si limitarea acestora pentru celelalte state occidentale va determina0 aparitia unei noi mase monetare *petro-dolari+2 cresterea costurilor produselor de import2 cresteri masive ale somajului si preturilor2 moderarea consumului energetic2 necesitatea exploatarii propriilor resurse.

*!*!A! EGTINDEREA COMUNITATII 9oul presedinte al 4rantei" ales in 7PHP" Ceorges 1ompidou" va declara la prima conferinta de presa0 Rne straduim in primul r#nd sa trecem la perioada definitiva. !cest lucru are prioritate" intre preocuparile noastre .. in al doilea r#nd aprofundarea vietii comunitare" folosind noile politici comunitare =2 in sf#rsit" largirea Comunitatilor" dupa o pregatire comuna serioasa a Celor 5aseR. %n replica" cancelarul GillO Drandt va enumera ratiunile largirii0 Ro am#nare a examinarii acestei probleme ar paraliza viata comunitara2 o Comunitate largita ar fi mai capabila sa-si mentina pozitia si sa-si asume responsabilitati mondiale2 largirea este mai necesara ca oric#nd in aceasta perioada a apropierii intre )st si NestR.7> %n comunicatul final al summit-ului de la 3aga din 7-> decembrie 7PHP se stabileste un nou cadru pentru procesul comunitar0 finalizarea" aprofundarea si extinderea. 4inalizarea exprima Rvointa de a trece de la etapa de tranzitie la cea definitiva in Comunitatea )uropeanaR" adica" perfectionarea politicii agricole comune" rezolvarea problemelor privind resursele Comunitatii si puterea de control a 1arlamentului )uropean. 1rin decizia L>PW>7 aprilie 7PLK a Consiliului se stabileste 0 contributiile financiare ale statelor membre sunt inlocuite cu resursele comunitare proprii" provenite din dreptul de vama si 7 Y din &N!2 1arlamentul )uropean va exercita puterea sa de control si de decizie asupra a aproximativ ?"MY din bugetul comunitar si c(eltuielile administrative. !profundarea viza elaborarea" in cursul anului 7PLK" a unui plan pe etape in vederea crearii unei uniuni economice si monetare. 1resedintele guvernului luxemburg(ez" in cadrul R 1lanului GernerR defineste ca obiectiv ideal inlocuirea monedelor nationale cu o moneda comuna. 1#na atunci" monedele nationale ram#neau intersc(imbabile dupa o paritate fixa. Decizia din >7 martie 7PL> fixeaza limitele" permise fluctuatiilor monedelor europene" la >">B *Rsarpele monetar europeanR+. 1lanul presupunea o politica economica de ansamblu si stabilirea unui centru comun de decizie" pentru politica economica" si a unui

sistem comunitar al bancilor centrale. )l va servi ca fundament in realizarea unei uniuni economice si monetara. %n privinta extinderii" documentul final al Conferintei de la 3aga preciza0 Rat#ta timp c#t statele candidate accepta tratatele si finalitatile lor politice" deciziile intervenite dupa intrarea in vigoare a tratatelor precum si optiunile luate" sefii de state si de guverne si-au dat acordul pentru desc(iderea negocierilor intre Comunitate" de o parte" si statele candidate" de cealalta parteR. <egula de baza" ce urma a fi aplicata era0 candidatii sa accepte tratatele si asa numitul RaVuis communantaireR si sa se stabileasca o perioada de tranzitie" pentru ca statele care vor adera sa se adapteze conditiilor comunitare. Dupa dezbateri" Consiliul a stabilit urmatoarele conditii0 acceptarea tratatelor si finalitatilor lor politice" a deciziilor de orice natura intervenite de la intrarea in vigoare a tratatelor si optiunile de dezvoltare2 purtarea negocierilor asupra stabilirii masurilor de tranzitie si nu asupra modificarii regulilor existente2 masurile de tranzitie vor fi limitate in timp si insotite de un calendar precis2 progresele in domeniul politicii agricole trebuie sa fie paralele2 in domeniul sc(imburilor" perioada de tranzitie va fi aceeasi pentru toti2 diferitele tratate de aderare vor intra in vigoare la aceeasi data2 este insusit principiul responsabilitatii fata de tarile in curs de dezvoltare. 1e ?K iunie 7PLK se desc(id la $uxemburg negocierile cu tarile candidate" negocieri axate in principal asupra perioadei de tranzitie necesare adaptarii la sistemul economic comunitar. &ratatele de adeziune la Comunitate a Danemarcei" %rlandei" 'arii Dritanii si 9orvegiei sunt semnate pe >> ianuarie 7PL> si vor fi aplicabile incep#nd cu 7 ianuarie 7PL?. <atificarea tratatelor va demonstra complexitatea procesului de integrare. Danemarca ratifica tratatul prin referendum" la >H septembrie 7PL> cu H?"BY voturi pentru si ?H"BY contra. ; situatie deosebita apare in 7PM>" c#nd Croenlanda se retrage din comunitate. $a data ratificarii tratatului" insula era provincie daneza" dar din 7PLP obtine un statut aparte" de teritoriu autonom atasat coroanei daneze. !titudinea insularilor se explica prin interesul strategic manifestat de americani *baza militara din &(ule+ si sperantele in v#nzarea drepturilor de pescuit in apele teritoriale. %rlanda ratifica tratatul de adeziune la Comunitatile )uropene prin referendumul din 7K mai 7PL> cu HMY voturi pentru si ?>Y contra. %n 'area Dritanie a fost legiferat !ctul Comunitatilor )uropene" votat in Camera Comunelor la 7? iulie 7PL>0 ?K7 voturi in favoarea aderarii si >M@ voturi impotriva. Ulterior" britanicii vor beneficia insa de doua runde de negocieri. 5ubiectul primei etape" din 7PL@" il constituie importul de br#nza din tarile extracomunitare si de unt neozeelandez" diminuarea 1%D-ului si a standardelor de viata. <eferendumul privitor la ram#nere in C)) trece in iunie 7PLB cu HL"L Y voturi pentru. ! doua etapa" 7PLP" se axeaza pe c(estiunea bugetara0 Rse reuneau interesul si doctrina2 !nglia import#nd mult din alte tari" varsa sume substantiale" dar" tara putin agricola" beneficia intr-o maniera limitata de sustinerea ComunitatiiR. 1roblemele sunt rezolvate printr-un acord al Consiliului *7PM@" 4outainebleau+. Contributia britanica este redusa" iar in cadrul actiunilor comunitare in regiuni defavorizate" &are Calilor si nord-vestul !ngliei primesc contributii suplimentare. %n ratificarea tratatului 9orvegia va furniza o surpriza. $a referendumul organizat" norvegienii se vor opune0 @H"LY voturi pentru" B?"?Y voturi contra *>H septembrie 7PL>+.

!linierea la conditiile comunitare nu corespundea cu interesul agricultorilor" subventionati cu aproximativ LLY din venitul agricol si cu politica in domeniul pescuitului" unde realiza jumatate din productia de peste a statelor comunitare luate la un loc. 1rin urmare" norvegienii sunt primii care refuza integrarea si o vor mai face odata in anii JPK. Nor inc(eia in sc(imb un acord de liber sc(imb cu Comunitatea largita in mai 7PL?. Crecia la 7> iunie 7PLB" 1ortugalia la >M martie 7PLL si 5pania la >M iulie 7PLL isi vor depune candidatura la C)). %nca din 7PH7 Crecia beneficia de un acord de asociere cu 1iata Comuna. &ratatul de aderare se va semna la >P mai 7PLP si va intra in vigoare la 7 ianuarie 7PM7. !cesta cuprindea0 o perioada de tranzitie de B ani pentru alinierea preturilor la produsele agricole2 eliminarea drepturilor de vama in B ani2 libera circulatie a persoanelor dupa L ani2 beneficierea de 4ondurile structurale ale comunitatii. 5pania intra in C)) la 7 ianuarie 7PMH" c(iar daca pe perioada negocierilor se inregistreaza o reducere a cresterii economice" inflatie" somaj *>>Y in 7PMB+" degradare a balantei de plati. $a finalizarea procesului de extindere C)) devine cea mai mare putere comerciala a lumii si isi va ridica prestigiul politic in organizatiile internationale. %n 7PMH" dupa ultima extindere" va avea un spatiu economic cu ?>K milioane de cumparatori si o suprafata agricola de 7?@"> milioane Fm>. <elatiile comunitare se vor extinde prin 'area Dritanie cu statele din CommonZealt( si prin 5pania si 1ortugalia cu !merica $atina.

*!*!>! CONSOLIDAREA INSTITUTIONALA <aportul adoptat la $uxemburg" pe >L octombrie 7PLK" de catre sefii diplomatiilor statelor Comunitatii" avea ca obiectiv R studierea celei mai bune modalitati de realizare a progreselor in domeniul unificarii politiceR. 5e are in vedere Rasigurarea" prin informari si consultari regulate" unei mai bune intelegeri reciproce privind marile probleme de politica internationala. %ntarirea solidaritatii favoriz#nd o armonizare a punctelor de vedere" concertarea atitudinilor si" c#nd se va dovedi posibil si dezirabil" actiuni comuneR. 5e evoca mai departe" intarirea ulterioara a cooperarii politice concomitent cu dezvoltarea structurilor si serviciilor Comunitatilor0 Rguvernele se vor stradui sa suprime divergentele din politicile lor externe care ar putea pune obstacole progresului integrarii economice2 statele candidate la Comunitati vor trebui sa adere la gentlemanJs agreement de la $uxemburg2 in asteptarea aderarii vor fi informate in mod regulat de lucrarile Celor 5ase in domeniul cooperarii politiceR. %n RDeclaratia asupra identitatii europeneR din 7@ decembrie 7PL? de la Copen(aga se aminteste ca Ram stabilit un sistem de cooperare politica spre a ajunge la atitudini concertate si pe c#t posibil si dezirabil la actiuni comuneR. 5e stabileste o cooperare permanenta la nivel guvernamental si o planificare comuna pe termen mediu si lung in materie de politica instituita prin intermediul Rgrupului special de analiza si sintezaR.

<aportul lanseaza statelor initiativa Rde a nu fixa in cele mai multe cazuri" pozitia nationala inainte de a-si fi consultat partenerii" = in caz de urgenta consultarea va putea avea loc dupa decizie2 in orice caz" realizarea consultarii este subordonata existentei unei reale vointe unanimeR. %nt#lnirea sefilor de stat si de guvern de la 1aris din P-7K decembrie 7PL@ isi propunea discutarea urmatoarelor probleme0R reglarea divergentelor cu 'area Dritanie2 crearea 4ondului )uropean de dezvoltare regionala2 masuri comune pentru preint#mpinarea crizelor2 intarirea institutionala si extinderea competentei dincolo de domeniul economic. <ezultatul a fost luarea a doua decizii institutionale importante0 crearea Consiliului )uropean si alegeri directe pentru 1arlamentul )uropean. /onsiliul European va deveni institutia politica c&eie in constructia europeana. .uridic" va fi consacrat in 7PMH in !U). Din acest moment" insa" C) este0 Run organ interguvernamental care orienteaza si coordoneaza actiunile statelor membre dar care respecta responsabilitatile si competentele institutiilor guvernamentaleR. Ro forma a Consiliului de 'inistri" institutie comunitara principala alaturi de ComisieR. un organ care Uprintr-o implicare politica originala / action#nd uneori ca organ interguvernamental" alteori drept Consiliu de 'inistri si bazat pe legimitatea pe care o au sefii de stat si de guvern" poate fi considerat" fara nici o indoiala" instanta politica suprema in constructia europeanaR.7? Din comunicatul de la 1aris si mai ales din declaratia solemna de la 5tuttgart din 7PM?" reies urmatoarele competente ale C)0 de impuls si relansare politica2 liderii politici pot interveni in functionarea mecanismelor comunitare2 de a formula directiile de actiune in procesul de integrare si de a stabili prioritatile2 de a coordona si asigura corespondenta intre politicile nationale si cele comunitare2 defineste si faciliteaza extinderea procesului de integrare spre noi domenii2 Controversele dintre conceptiile supranationale si interguvernamentale au mentinut !dunarea )uropeana intr-o pozitie ambigua. <eluarea negocierilor in cadrul procesului european din anii JLK au favorizat transformarea !dunarii )uropene in 1arlamentul )uropean. Daca" din 7PL@" C) va actiona de pe pozitii guvernamentale" 1arlamentul era destinat sa asigure jonctiunea intre dimensiunile nationale si supranationale. $a >K septembrie 7PLH" Consiliul de 'inistri0 decide alegerea reprezentantilor in 1arlament prin vot universal direct" pe o perioada de B ani2 modalitatea de vot va fi aleasa de fiecare in parte2 stabileste numarul de locuri in adunare2 fixeaza ca perioada de votare L-7K iunie 7PLM. Cu o participare la vot de MB"BY europenii au ales in parlament 77? socialisti" 7KB membri ai grupului democrat-crestin" HB conservatori" @@ comunisti *francezi si italieni+" ?P liberali" >@ democrati si >M alti deputati. C(iar daca functiile nu au fost sc(imbate / de

supraveg(ere si consultare / acesta isi putea intari prerogativele legislative sau colegislative.

*!*!<! ACTUL UNIC EUROPEAN %n decembrie 7PL@" la 1aris" premierul belgian $eo &indemans este insarcinat de sefii de state cu redactarea unui raport care sa defineasca conceptul de Uniune )uropeana. &erminat in7PLB" raportul contine" printre altele" urmatoarea afirmatie a premierului0 Ram refuzat intentionat sa fac un raport care ar avea pretentia de a fi" in parte" Constitutia viitoarei Uniuni )uropene2 = mentatia calitativa legata de U) = nu presupune o perturbare a cadrului institutional existent" ci o crestere a autoritatii sale" a eficacitatii" legimitatii si coerentei saleR. 1rin urmare" raportul aducea doua precizari importante0 extinderea procesului spre domenii politice" politica externa" uniune economica si monetara" politica sociala si regionala2 in al doilea r#nd o extindere fara interventii majore in structuri comunitare" ci doar adaptarea acestora. 'inistrul de externe al Cermaniei2 3. D. Censc(er si ministrul de externe al %taliei" ). Colombo prezinta in 7PMK 1arlamentului )uropean un proiect de !ct european" care viza0 dezvoltarea unei politici externe comune2 armonizarea pozitiilor in privinta problemelor de securitate2 cooperarea in domeniul culturii2 instituirea unei uniuni juridice si intarirea unei constiinte europene comune in domeniul dreptului2 actiuni concertate in domeniul ordinii publice si terorismului. Din punct de vedere institutional proiectul prevedea o structura de decizie sub autoritatea C) si redefinea importanta 1). 1entru luarea deciziilor se preconiza recurgerea la Rinteresul vitalR. Un stat care sustinea ca interesele sale vitale sunt in discutie trebuia sa ofere motivatia sa in scris" motivatie care urma sa stea la baza am#narii deciziei de catre Consiliu. R1roiectul 5pinelliR adoptat la 7@ februarie 7PM@ a aparut in urma initiativei primului 1arlament )uropean ales prin sufragiu universal direct. 9outatea proiectului consta in principiul de subsidiaritate" principiu specific statelor federale si care urma sa stea la temelia U). )l incorpora tratatele in vigoare si textele privind cooperarea politica si sistemul monetar. %n privinta procedurilor de decizie" 1arlamentului i se recunoaste puterea de decizie in materie legislativa si bugetara" alaturi de Consiliul de 'inistrii" iar Comisia va fi investita de acum incolo de catre !dunare. 1roblema reformei institutionale este reluata in cadrul Consiliului )uropean reunit la 4ontainebleau *iunie 7PM@+" care (otaraste constituirea unui comitet de lucru a carei baza sa fie UDeclaratia solemna de la 5tuttgardR si U1roiectul de U)R a 1arlamentului. <aportul final" prezentat in martie 7PMB" prevedea0 o 1iata Comuna p#na la sf#rsitul decadei2 imbunatatirea competitivitatii2 promovarea valorilor comunitare comune2 cautarea identitatii externe2 un mecanism de vot in luarea deciziilor2 intarirea rolului Comisiei2 participarea 1arlamentului in procesul legislativ2 convocarea Conferintei pentru proiectarea tratatului asupra U). )lementele comune ale U<aportului DoogeR si ale U1roiectului 5pinelliR constau in0 dia$nosticarea identica a ineficacitatii institutiilor comunitare si a insuficientei actiunii

comune? lar$irea cooperarii politice in materie de politica e2terna si aparare? consolidarea actiunii comune. Cele doua documente vor sta la originea !ctului Unic )uropean. <eunit la 'ilano" in >M->P iunie 7PMB" Consiliul )uropean aproba Carta !lba a Comisiei" in care se stabileste programul si agenda pentru atingerea obiectivului de realizare a pietei interne complet unificate p#na in 7PP> si (otareste negocierea interguvernamentala a unui nou tratat. %n Carta !lba se sustinea inlaturarea celor trei tipuri de bariere0 fizice *timbrele vamale si controalele la frontiera+" te(nice *standardele nationale diferite pentru bunuri si servicii+ si fiscale *regimurile diferite de &N!+. %ncep#nd cu >L ianuarie 7PMH !U) este desc(is spre semnare statelor comunitare. 1e >M februarie 7PMH !U) este semnat de toate statele. %mportanta acestui act rezida in faptul ca in continutul sau coexista dispozitii referitoare la comunitatea economica si la cooperarea politica" iar documentul se constituie intr-un tratat complementar in care sunt adunate amendamentele la tratatele fondatoare ale Comunitatilor si procedurile de cooperare. <ealizarea spatiului fara frontiere reprezinta obiectivul esential al !U). 1rincipalele inovatii aparute sunt0 modificari in procesul decizional / cu exceptia sectorului social si a celui fiscal" toate deciziile referitoare la libera circulatie si realizarea pietei interne vor fi luate cu vot majoritar2 libera circulatie a capitalurilor2 liberalizarea activitatilor bancare si a sectorului asigurarilor" care vor beneficia de drepturi de rezidenta si libera prestatie2 liberalizarea transporturilor aeriene2 aproprierea taxelor &N!2 dreptul de rezidenta pentru persoane in statul pentru care opteaza2 suprimarea controalelor fizice la frontiere. 1rincipiile fundamentale luate in calcul sunt0 capacitatea juridica a Comunitatii de a legifera pe teritoriul comunitar" in domeniile de competenta2 prioritatea liberei circulatii in dezvoltarea pietei interne2 principiul subsidiaritatii *infaptuirea unei actiuni la nivelul de putere cel mai apropiat de cetateni+2 principiul de separare intre metoda comunitara si cooperarea in materie de politica externa.

*!A!*! OR7ANIFATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA , OSCE $a ? iulie 7PL? se desc(id lucrarile Conferintei pentru securitate si Cooperare in )uropa" cu participarea a ?B de state europene *fara !lbania" dar cu 5U! si Canada+. $a inceput a fost un proces de consultare politica" un forum multilateral de dialog si negociere" fara structuri permanente" care incerca sa organizeze destinderea pe continent. 5tatele membre au semnat la ?K iulie 7PLB in capitala 4inlandei" R!ctul final de la 3elsinFiR" document prin care sunt stabilite0 principii fundamentale" destinate sa stea la baza relatiilor" dintre state2 masuri de crestere a increderii in domeniul militar2 (otar#rea

statelor membre de a continua examinarea si elaborarea unei metode general acceptabile pentru reglementarea pasnica a disputelor2 masuri in privinta respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale2 o baza de cooperare in domeniul economic" cultural" al stiintei si al te(nologiei. Conform !ctului final de la 3elsinFi" s-a (otar#t continuarea si aprofundarea procesului C5C). %n acest scop" a functionat p#na in 7PPK sub forma unor reuniuni si conferinte" stabilind o serie de norme si angajamente si analiz#nd periodic felul cum sunt implementate acestea0 Delgrad *`LL-JLM+" 'adrid *`MK-JM?+" Niena *`MH-JMP+. Dupa 7PPK C5C) este forumul in care se stabilesc primele negocieri in materie de securitate europeana. $a int#lnirea la v#rf de la 1aris" din noiembrie 7PPK" se adopta UCarta pentru o noua )uropaR" care marc(eaza sf#rsitul formal al razboiului rece si inceputul institutionalizarii C5C). &ot acum" statele membre in cele doua aliante militare semneaza R&ratatul asupra fortelor armate conventionale in )uropaR *C4)+ care limiteaza fortele conventionale in )uropa" de la !tlantic la Urali. 5efii de stat si de guvern din tarile participante la C5C) au adoptat la finalul reuniunii de analiza din iulie 7PP> la 3elsinFi" Declaratia intitulata R1rovocarile sc(imbariiR.. Documentul precizeaza ca C5C) este un acord regional in spiritul cap.M al Cartei ;9U si reflecta acordul la care se ajunsese asupra intariri institutiilor C5C)" asupra elaborari unei structuri de alarmare rapida" de prevenire a conflictelor si de gestionare a crizelor *cuprinz#nd misiuni de anc(eta si misiuni de raportori+. Cu acelasi prilej se (otaraste crearea la Niena a unui forum C5C) pentru cooperarea in domeniul securitatii" 4orum care in noiembrie 7PP? a adoptat @ documente importante privind masurile de stabilizare a situatiilor de criza localizate" principiile pe care sa se bazeze transferurile de arme conventionale" planificarea apararii" precum si contactele si cooperarea pe plan militar. $a finalul conferintei de analiza a C5C) din 7PP@ de la Dudapesta este adoptat documentul intitulat R5pre un parteneriat real intr-o era nouaR si cuprinde0 sc(imbarea de nume a C5C)" devenita de la 7 ianuarie 7PPB" ;rganizatia pentru 5ecuritate si Cooperare in )uropa *;5C)+2 continuarea dezvoltarii mijloacelor C5C) in materie de prevenire a conflictelor si de gestionare a crizelor2 un cod de conduita asupra aspectelor politicomilitare ale securitatii. 5ummitul de la $isabona din 7PPH" prin documentul RUn model de securitate comun si cuprinzator pentru )uropa sec. II%R prezinta provocarile la adresa securitatii statelor membre si posibilitatile de cooperare pentru preint#mpinarea lor. $a %stambul" in ianuarie 7PPP au fost adoptate RCarta pentru securitatea europeanaR si alte documente referitoare la masurile de incredere si securitate" precum si la reducerea fortelor armate conventionale in )uropa. !stazi ;5C) este o or$anizatie paneuropeana de securitate" care in r#ndul celor BB de state membre *B@ a %ugoslavia suspendata in 7PP>+ include toatele statele europene" 5U!" Canada si fostele republici sovietice din !sia Centrala. )ste conceputa pentru a servi drept instrument de prima instanta pentru avertizarea din timp si prevenirea conflictelor, $estionarea conflictelor si reconstructia post%conflict in Europa. <egulile de baza sunt egalitatea membrilor si consensul in adoptarea deciziilor. ;5C) este structurata astfel0

Consiliul 1ermanent" alcatuit din reprezentantii statelor membre ale organizatiei2 se reuneste saptam#nal la Niena" pentru a dezbate si lua decizii in toate domeniile aferente ;5C)2 Consiliul 5uperior2 dezbate periodic aspectele de natura politica2 Consiliul 'inisterial" reunirea ministrilor de externe2 1resedintele in exercitiu al ;5C)" respectiv ministrul de externe al tarii desemnate" asistat de precedentul si urmatorul *&roica+2 detine intreaga responsabilitate a activitatii executive a organizatiei2 5ecretarul general al ;5C) *ambasadorul .an EuFis" 5lovacia" pentru un mandat de ? ani" incep#nd cu iunie 7PPP+" actioneaza in calitate de reprezentant al presedintelui in exercitiu" pe care il sprijina in toate activitatile destinate sa duca la indeplinirea obiectivelor ;5C). 5ecretariatul mai include0 Centrul de 1revenire a Conflictelor" Departamentul de !dministratie si ;peratiuni si Coordonatorul activitatilor ;5C) in domeniul economic si cel al mediului. Diroul pentru %nstitutii Democratice si Drepturile ;mului2 joaca un rol important in monitorizarea alegerilor si dezvoltarea de institutii nationale electorale sau de aparare a drepturilor mentionate. %naltul Comisar pentru 'inoritatile 9ationale *functie ocupata acum de olandezul 'ax van der 5toel+2 are un rol important in semnalarea din timp si prevenirea conflictelor" prin recomandari si rapoarte incurajeaza mentinerea unei politici a nonconfruntarii. <eprezentantul ;5C) pentru $ibertatea 'edia2 urmareste indeaproape evenimentele din aceasta sfera de activitate si reactioneaza promt fata de orice incarcare a principiilor organizatiei si angajamentelor statelor participante" in ce priveste libertatea de opinie si cea a presei. !dunarea 1arlamentara2 alcatuita din ?KK de reprezentanti ai tuturor tarilor membre2 isi desfasoara sesiunea anuala in luna iulie2 dezbate teme de larg interes si adopta rezolutii si recomandari specifice profilului ;5C). Curtea de Conciliere si !rbitraj prin care statele semnatare ale Conventiei pot supune atentiei o problema in divergenta" urm#nd ca aceasta sa fie reglementata de &ribunalul de !rbitraj sau de Comisia de Conciliere. ;5C) si-a stabilit urmatoarele prioritati0 consolidarea valorilor comune ale statelor membre si ajutarea lor in construirea societatii civile democratice" bazate pe suprematia legii2 prevenirea conflictelor locale" restaurarea stabilitatii si readucerea pacii in zonele de conflict2 surmontarea unor deficite" ori numai presupuse" ale starii de securitate a statelor membre si prevenirea unor noi destructurari ale acestora" prin promovarea unui sistem regional de securitate bazat pe cooperare. %nstrumentele la dispozitia organizatiei sunt0 misiunile de informare a raportorilor ;5C)2 misiunile sau alte activitati similare in teren" ca instrument principal pentru prevenirea pe termen lung a conflictelor " managementul crizelor" rezolvarea conflictelor si revenirea la normalitate2

reprezentantii personali ai presedintelui executiv" desemnati a-l asista in rezolvarea unor situatii survenite in diverse regiuni2 grupurile de conducere" pentru indeplinirea unor misiuni sau sarcini concrete in domeniul prevenirii conflictelor" managementului crizelor si rezolvarii disputelor2 mecanismele pentru rezolvarea pasnica a conflictelor2 actiunile de mentinere a pacii2

9;&) )I1$%C!&%N) 7. ;ctav Dibere" op. cit." p.>> >. 9icolae 1aun" %storia constructiei europene" )ditura 4undatia pentru 5tudii )uropene" 7PPP" p.B? ?. %dem" p.B7-BL @. Dibere ;." op.cit." p.?> B. 1aun 9." op.cit." p.M@ H. C(arles Xorgbibe" p.LL L. %dem" p.LL M. Cf. Dibere ;." op.cit." p.@B P. Xorgbibe C." op.cit." p.MK 7K. %dem" op.cit." p.M7 77. Dibere ;." op.cit." p.B7 7>. Xorgbibe C." op.cit." p.7KK 7?. Dibere ;." op.cit." p.7PLL

III! UNIUNEA EUROPEANA , NOUL CADRU AL POLITICII EUROPENE /+ + 5oncepte (unctionale ale procesului de constructie europeana % organe si institutii comunitare %n literatura de specialitate precum si in mass-media se opereaza in mod frecvent cu anumite concepte care vin sa evidentieze structura complexa si dinamica a procesului constructiei europene0 institutii comunitare si organe comunitare. Conceptul de #"st#tut## co2u"#t&re se caracterizeaza prin urmatoarele elemente specifice0 o au rolul de a pune in aplicare" in temeiul competentelor lor" regulile juridice fundamentale de constituire si de functionare a Comunitatilor si a U.). o sunt create prin tratatele de infiintare a Comunitatilor )uropene o in domeniile in care actioneaza sunt dotate cu puterea de a lua decizii si de a le impune statelor membre2 din aceasta perspectiva ele reprezinta o desprindere de sc(emele traditionale ale cooperarii internationale" in care

executarea tratatelor este supusa disponibilitatii semnatarilor" suveranitatea nationala fiind cauza principala a asa-numitei Rparalizii a tratatelorR o prin natura lor" ele reprezinta interesele statelor *Consiliul+" interesele Comunitatilor *Comisia+" interesele popoarelor *1arlamentul+ si interesele dreptului *Curtea de .ustitie+ o beneficiaza de anumita autonomie juridica" administrativa si financiara" corolar al specificitatii lor functionale Or8&"e+e co2u"#t&re se diferentiaza prin faptul ca0 indeplinesc functii consultative" cu caracter te(nic ori financiar" auxiliar2 sunt prevazute prin tratate" altele sunt create de catre institutii in vederea exercitarii atributiilor lor2 cele infiintate prin tratate pot avea personalitate juridica sau o simpla autonomie financiara2 cele create de institutii trebuie sa aiba fundamentul in tratate" sa nu fie dotate cu puteri proprii de decizie" ci numai cu functii de executie strict controlate" sa nu modifice ec(ilibrul institutional. @nstitutiile comunitare sunt acele organe create prin tratatele de infiintare a Comunitatilor )uropene" care neav#nd personalitate juridica" reprezinta interesele statelor" ale comunitatilor si popoarelor" asigura respectarea dreptului si actioneaza in domenii strict limitate" fiind dotate cu puterea de a lua decizii la nivel comunitar" pe care le impune statelor membre. Or$anele comunitare sunt acele elemente structurale, create prin tratate sau de catre institutiile comunitare, in vederea indeplinirii unor functii consultative au2iliare cu caracter te&nic, financiar si de alta natura )/omitetul (e$iunilor, /omitetul Economic si Social-. Sinta$mele or$anizational%functionale5 5omunitati Europene > 5omunitate Europeana > 6niunea Europeana. !in punct de vedere doctrinar, conceptului de "5omunitati Europene" ii sunt caracteristice trei trasaturi fundamentale care corespund obiectivelor pentru care au fost create5 prin structura institutionala si prin solidaritatea concreta pe care si le propun, atribuie Europei o identitate si o personalitate pe care nici una dintre or$anizatiile e2istente nu era in masura sa i le confere? tin de cate$oria or$anizatiilor re$ionale desc&ise, la care pot adera doar tarile care apartin re$iunii, tratatele nedispun6nd posibilitatea retra$erii sau a e2cluderii membrilor? sunt or$anizatii specializate? specializare rezultata din personalitatea Auridica conferita fiecarei comunitati prin tratatele constitutive. Comunitatea )uropeana. Datorita fuziunii institutionale" si nicidecum functionale" a organelor motorii ale constructiei europene" organizate prin tratatul de la Druxelles" fapt pentru care cele trei tratate ram#n in vigoare simultan" 1arlamentul )uropean a adoptat pe 7H februarie 7PLM o rezolutie referitoare la o denumire unica pentru Comunitate. 1aragraful 7 contine aprecierea ca termenul de RComunitate )uropeanaR este corespunzator pentru a desemna in primul r#nd entitatea politica suprastatala realizata prin tratatele de instituire" si in al doilea r#nd" grupul statelor membre. 'ai departe" in paragraful > se incurajeaza utilizarea acestei denumiri in documente" in masura in care

este posibil si de dorit si se recomanda celorlalte institutii si statelor membre sa se conformeze acestei uzante *paragraful ?+. &ermenul are valoare simbolica si nu o semnificatie juridica" deoarece" din punct de vedere juridic" nu a avut loc fuziunea tratatelor" cele trei comunitati nu au fuzionat intr-una singura.

A!*! TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE !ctul Unic )uropean prefigura doua dezvoltari ulterioare a constructiei europene pentru perioada 7PMH-7PP>0 una economica si alta politica. %n tratatul C)) este inserat un nou articol *7>K!+ referitor la politica economica si monetara. !stfel" in ideea gasirii solutiilor pentru realizarea Uniunii )conomice si 'onetare *U.).'.+ in raportul prezentat Consiliului )uropean la sedinta de la 'adrid" din 7PMP" Comisia propune crearea unui sistem Reuropean de banci centrale" de natura federala cu responsabilitatea conducerii politice monetare unice" bazata pe paritati fixe" irevocabile" intre monedele nationale.R7 )venimentele din )uropa de )st si iminenta unificare a Cermaniei vor determina Consiliul )uropean intrunit pe >B->H iunie" la Dublin" sa decida ca pe l#nga Conferinta pentru U.).'. sa se desfasoare si Conferinta asupra Uniunii 1olitice )uropene *U.1.).+. !genda Conferintei U.).'. cuprindea Rajungerea la o moneda unica" managerii institutiilor monetare europene vor fi total independenti de guvernele nationale" finantarea monetara a deficitului sectorului public va fi interzisa si nu vor fi garantii pentru statele cu deficit cronicR>. %n acelasi timp insa nu era creionata o agenda de lucru pentru Conferinta U.1.). %n privinta aplicarii Rmasurilor destinate stabilirii progresive a pietei interne in cursul unui termen ce expira la ?7 decembrie 7PP>R *conf. !rt.M! din !.U.).+" Comisia a realizat un studiu economic" U<aportul Cecc(iniR" publicat in 7PMM. Documentul sugera ca Rintegrarea economica ar putea" in decurs de c#tiva ani" adauga intre patru si sapte procente la produsul intern al Comunitatii" ar reduce costurile si ar produce beneficii economice potentiale in valoare de peste >KK miliarde de )CUR. 5e preconiza ca piata unica va genera Ro reactie in lant" cu efecte economice pozitive" prin care inlaturarea barierelor in cadrul pietei" ar scadea costurile si reduce preturile" ar stimula cererea suplimentara si ar permite firmelor sa-si mareasca productia2 deficitul din sectorul public s-ar reduce si s-ar obtine un impact pozitiv" pe termen mediu" asupra gradului de ocupare a fortei de muncaR?. $a L februarie 7PP>" la 'aastric(t" in ;landa" 7> state europene / Delgia" Danemarca" Cermania" Crecia" 5pania" 4ranta" %rlanda" %talia" $uxemburg" ;landa" 1ortugalia si <egatul Unit al 'arii Dritanii si %rlandei de 9ord" au decis sa instituie o Uniune )uropeana *&ratatul de la 'aastric(t+. %n cuprinsul tratatului sunt reluate sau modificate texte din tratatele de la 1aris si <oma. Ulterior" parte din dispozitii vor fi completate sau inlocuite conform &ratatului de la !msterdam din 7PPL. 1rin urmare" Comunitatile care au functionat p#na acum vor fi inglobate intr-un ansamblu mai larg. Structur& U!E!" asa cum este conceputa in tratat se bazeaza pe trei piloni0

Co2u"#t&te& Europe&"&" cu P#&t& Co2u"& si U"#u"e& Eco"o2#c& s# Mo"et&r&" PESC *politica externa si de securitate comuna+ si A &cer# #"ter"e s# de Hust#t#e. Uniunea instituita de partile contractante *conf. !rt. !7+ nu are personalitate juridica" nu poate inc(eia tratate" nu se poate angaja pe plan extern fata de terte state" dec#t pe plan politic. Comunitatile isi pastreaza personalitatea juridica" se pot angaja in acorduri internationale. 1)5C este o politica comuna a U.). si a statelor membre" iar cooperarea in domeniile justitiei si al afacerilor interne este o cooperare a statelor membre. 5ingura institutie cu adevarat a Uniunii este Consiliul )uropean2 toate celelalte sunt institutii comunitare puse la dispozitia celorlalti piloni *cu exceptia Curtii de .ustitie+. O/#ect#$e+e U"#u"## Europe"e sunt0 *art. D>+ promovarea unui progres economic si social" ec(ilibrat si durabil" prin crearea spatiului fara frontiere interne" prin intarirea coeziunii economice si sociale si prin stabilirea unei uniuni economice si monetare incluz#nd in timp" o moneda unica2 afirmarea identitatii pe scena internationala" in special prin punerea in practica a unei politici externe si de securitate comune" incluz#nd definirea in timp a unei politici de aparare comune" care" ar putea conduce la o aparare comuna2 intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre" prin instituirea unei cetatenii a Uniunii2 mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca o zona a libertatii" securitatii si justitiei" in cadrul careia" libertatea de miscare a persoanelor sa fie asigurata impreuna cu masurile adecvate controlului granitelor externe" azilului" imigrarii" precum si in materia prevenirii criminalitatii si a luptei impotriva acestui fenomen2 mentinerea integrala a acVuis-ului comunitar si dezvoltarea lui pentru a examina in ce masura ar fi necesara o revizuire a politicilor si formelor de cooperare instituite prin prezentul tratat" in vederea asigurarii eficacitatii mecanismelor si institutiilor comunitare. Pr#"c#p##+e pe care se fondeaza U.). *art. 4H+ sunt cele ale0 libertatii si al democratiei2 respectului drepturilor omului si libertatilor fundamentale2 statului de drept2 respectului identitatii nationale a statelor membre. %n cazul incalcarii principiilor enuntate" de catre unul din statele membre" la propunerea unei treimi din statele membre" sau a Comisiei si dupa obtinerea avizului 1arlamentului )uropean" Consiliul reunit la nivelul sefilor de stat sau de guvern" (otar#nd cu majoritate calificata poate decide sa suspende anumite drepturi statului membru vizat" care" rezulta din aplicarea tratatului" inclusiv dreptul de vot si poate proceda in consecinta la suspendarea drepturilor si obligatiilor persoanelor fizice si juridice2 pentru aplicarea acestei prevederi 1arlamentul )uropean (otaraste cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate" aceasta reprezent#nd majoritatea membrilor sai.WblocFVuoteb

A!A! SISTEMUL COMUNTAR

Ceea ce deosebeste constructia europeana de modelele cunoscute in relatiile internationale sunt c#teva p&rt#cu+&r#t&t#0

Rlimitarea voluntara a suveranitatii nationale in unele domenii si administrarea acestora in comun prin componentele sistemului comunitar0 institutii" buget" dreptR@ *regulile jocului sunt in sarcina institutiilor comune" spre deosebire de alte organizatii internationale" unde executia tratatelor ram#ne la dispozitia statelor+2 pe l#nga pastrarea ec(ilibrului intre cele trei functii politice majore legislativ" executiv" justitie" specifice sistemelor democratice" apar si elemente ca asocierea interguvernamental / supranational si suprapunerea functiei legislative cu cea executiva" cu legiferari ale Curtii de .ustitie" alte institutii" competente" mecanisme si noi limitari de suveranitate.

A!A!(! INSTITUTIILE COMUNITATII %nstitutiile comunitatii se pot grupa in0

institutii de orientare" directie si decizie / Consiliul )uropean" Consiliul de 'inistri si Comisia )uropeana institutii de control / 1arlamentul )uropean" Curtea de .ustitie" Curtea de Conturi alte or$anisme0 cu rol consultativ / Comitetul )conomic si 5ocial si Comitetul <egiunilor2 cu rol de legatura intre comunitate si statele membre/ C;<)1)<2 cu roluri diverse / Comitetul monetar" Comitetul guvernatorilor bancilor nationale" Comitetul de gestiune agricola" Comitetul de gestiune al 4)D)<B.

A!A!(!(! PARLAMENTUL EUROPEAN 1arlamentul )uropean" cu baza la 5trasbourg" este compus din C0C reprezentanti ai popoarelor statelor reunite in /omunitate, alesi prin sufra$iu universal direct. !cesta se intruneste in fiecare luna pe durata unei saptam#ni" in sesiuni extraordinare la cererea majoritatii membrilor sai" a Consiliului sau a Comisiei" sau in sesiuni solemne. ;rganele de conducere sunt presedintele si biroul. Din birou alaturi de presedinte mai fac parte 7@ vice-presedinti si B c(estori" cu drept de vot consultativ. 5unt alese pentru o perioada de >"B ani. 1arlamentul are capacitatea de a-si numi comisiile prevazute de regulamentul interior0

>K comisii permanente" specializate pe domenii si care pregatesc lucrarile parlamentului2

comisii temporare" constituite pentru o perioada de 7 an" c#nd exista un subiect de interes european care necesita o analiza profunda2 comisii de anc(eta" formate atunci c#nd parlamentul considera ca exista unele incalcari ale legii comunitare" sau c#nd sunt sesizate aspecte negative ale vietii comunitare2 comisii parlamentare mixte cu parlamentele statelor asociate" sau ale statelor cu care au fost angajate negocieri in vederea aderarii. !ctivitatea partidelor politice in cadrul parlamentului se desfasoara pe trei nivele0 federatiile transnationale" realizate pe baza unor principii. 1artidul ;amenilor *1oporului+ )uropei *).1.1.+" compus din partide crestin-democrate2 1artidul $iberal Democrat si <eformist *)$D<+ si 1artidul 5ocialistilor )uropeni *1)5+2 alaturi de care functioneaza si alte grupari" aliante *verzilor" comuniste" extrema dreapta+2 grupurile politice constituite pe baza ideologiei comunitare si beneficiilor organizationale2 partidele nationale2 Co2pete"te+e p&r+&2e"tu+u#0 drept de codecizie in proiectarea legislatiei transmisa de Comisie" Consiliului2 drept de a propune amendamente" pe care Consiliul trebuie sa le ia in considerare" sau cel de a bloca legislatia daca majoritatea se opune2 dreptul de a aproba sau respinge numirea presedintelui Comisiei" de a aproba acorduri internationale si de acceptare de noi membri in Uniune2 dreptul de a aproba sau respinge proiectul de buget" de a (otar# c(eltuielile nonobligatorii2 dreptul de a cenzura" de a demite intreaga Comisie *ca in martie 7PPP+ si dreptul de a emite opinii referitoare la activitatea U.). Cele H>H de mandate in 1arlamentul )uropean sunt repartizate dupa cum urmeaza0 Cermania PP2 4ranta" %talia" '..Dritanie c#te ML2 5pania H@2 ;landa ?72 1ortugalia" Delgia" Crecia c#te >B2 5uedia >>2 !ustria >72 4inlanda si Danemarca c#te 7H2 %rlanda 7B si $uxemburg H. %n baza (otar#rilor luate in decembrie >KKK" la 9isa " dupa primirea tarilor candidate la aderare" parlamentul va avea un total de L>M de deputati0 pentru 4ranta" '.Dritanie si %talia" acesta se va reduce la L> de deputati2 dintre tarile candidate" de exemplu" <om#nia ar putea avea ?? de reprezentanti" Ungaria >K" Dulgaria 7L si 1olonia BK..

A!A!(!*! CONSILIUL EUROPEAN Consacrat oficial sub numele de Consiliul Uniunii )uropene" prin decizia P?-BP7 din M noiembrie 7PP?" este institutia care reprezinta direct statele membre si in care fiecare stat participa prin reprezentanti la sedintele care de obicei se tin la Druxelles. ! fost creat *conf. &.'." art.7@B+ pentru a asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre" pentru a actiona ca organ de luare a deciziilor si pentru a

defini operatiile de management general ale Comisiei. )ste un organism interguvernamental" cu rol principal in luarea deciziilor in probleme majore" pe baza propunerilor Comisiei. 4unctioneaza pe mai multe RconsiliiR *agricultura" externe" comert+" fiecare guvern fiind reprezentat de ministrul sau in sectorul respectiv. Consiliul este asistat de un secretariat general" iar in pregatirea lucrarilor rolul major il detine Comitetul reprezentantilor permanenti *C;<)1)<+. %n afara de comitetele constituite formal" Consiliul este ajutat in munca de grupurile de lucru" responsabile in a face analize" la propunerile Comisiei sau a 1arlamentului )uropean" pentru Consiliu. 4iecare stat membru asigura presedintia Consiliului pe durata a sase luni" prin rotatie" intr-o ordine prestabilita. /onsiliul este principala putere le$islativa" pentru ca aici se (otaraste si se fixeaza cadrul vietii comunitare. 3otar#rile Consiliului sunt obligatorii. Deciziile in cadrul Consiliului se iau prin trei modalitati de votare0 a. votul in unanimitate" pentru domeniile politicilor comune si mai ales a armonizarii legislatiilor nationale2 b. votul cu majoritate calificata *voturile statelor membre sunt dotate cu o pondere speciala in functie de anumite criterii+ / se aplica numai in ceea ce priveste mediul *pentru celelalte domenii s-a pastrat regula unanimitatii+2 c. votul cu majoritate simpla" calculata in raport cu membrii Consiliului si nu in raport cu membrii prezenti / se foloseste la tarife anti-dumping si anti-subventie in contextul 1oliticii Comerciale Comune.

A!A!(!A! COMISIA EUROPEANA /omisia Europeana este puterea e2ecutiva a U.). )ste o institutie supranationala compusa din >K de comisari alesi pe baza competentei lor generale si oferind toate garantiile de independenta. R'embrii Comisiei isi exercita functiile in deplina independenta" in interesul general al Comunitatii. %n indeplinirea indatoririlor lor" ei nu solicita si nu accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici un organism" se abtin de la orice act incompatibil cu caracterul functiilorR *conf.art.7BL din &.'.+ Comisarii sunt numiti de statele membre pentru un mandat de B ani. Comisia isi desfasoara activitatea pe doua paliere0 unul este Colegiul celor >K de comisari" iar al doilea" personalul permanent care lucreaza la Druxelles" divizati in >? de departamente *sau Directorate Cenerale+. 1resedintele Comisiei coordoneaza activitatea acesteia" reprezinta institutia in relatiile externe" participa la lucrarile Consiliului )uropean" la int#lnirile la v#rf in CL. 4iecare comisar dirijeaza un sector de activitate. %n linii mari" Comisia are o organizare de tip guvernamental *ceea ce ii face pe partizanii federalismului in )uropa sa vada in Comisie viitorul guvern federal+. Fu"ct##+e Co2#s#e# *conf. &.'." art.7BB+ sunt0

veg(eaza asupra aplicarii dispozitiilor luate de institutii" precum si a prevederilor tratatului2 formuleaza recomandari sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului2 ia decizii in domeniile specificate in tratat si participa la formularea actelor Consiliului si 1arlamentului )uropean2 exercita competentele pe care Consiliul i le confera" pentru executarea regulilor stabilite de el. Ulterior cuprinderii in U.). a actualelor state candidate" marimea Comisiei se va limita la >L de membri. $a reuniunea de la 9isa din decembrie >KKK s-a (otar#t mentinerea dreptului de veto in problemele de fiscalitate si securitate sociala. De asemenea" in luarea deciziilor" s-a introdus Rfileul demograficR" care presupune ca un stat membru poate cere sa se verifice" daca o majoritate calificata reprezinta cel putin H>Y din populatia U.). &oate aceste (otar#ri vor intra in vigoare la K7 ianuarie >KKB.

A!A!(!>!CURTEA DE IUSTITIE Curtea de .ustitie Rasi$ura respectul dreptului in interpretarea si aplicarea tratatuluiR *conf. art. 7H@" din &.'.+. 5pre deosebire de Curtea %nternationala de .ustitie" careia i se pot adresa numai state si organizatii internationale si ale carei (otar#ri nu sunt obligatorii" Curtii de .ustitie )uropene i se pot adresa at#t statele c#t si persoanele fizice" iar (otar#rile luate sunt obligatorii. )ste formata din 7B judecatori" cu sediul la $uxemburg si asistata de M avocati generali. !vocatul general Rare ca rol prezentarea publica" cu deplina impartialitate si independenta a concluziilor motivate asupra cazurilor aduse in fata Curtii" in vederea asistarii acesteia in indeplinirea misiunii saleR*art.7HH" din &.'.+. C... se intruneste in plen c#nd este sesizata de un stat sau o institutie comunitara" sau in camere compuse din ?-B judecatori" pentru alte cazuri" din ratiuni de eficienta. Ro+u+ Curtii de .ustitie este de a0 veg(ea asupra relatiilor ce se stabilesc intre competentele atribuite institutiilor comunitare si ale celor ramase statelor2 interpreta dreptul comunitar2 proteja statele" persoanlele fizice sau juridice de eventualele abuzuri in derularea integrarii. Curtii de .ustitie ii sunt atribuite urmatoarele co2pete"te0 a. Rcontroleaza legalitatea actelor adoptate in comun" de 1arlamentul )uropean si de Consiliu" a actelor Consiliului" ale Comisiei si ale DC)" diferite de recomandari si avize si a actelor 1arlamentului )uropean destinate sa produca efecte juridice fata de terti.R*conf.art.7L?" din &.'.+ %n acest sens Curtea de .ustitie poate anula" partial sau total" aceste acte" pentru incompetenta" violare a formelor substantiale" violare a prevederilor tratatului sau a oricarei reguli de drept la aplicarea sa" sau deturnare de putere de un stat" Consiliu si Comisie2

b. Rde a statua cu titlu prejudicialR asupra0 interpretarii tratatului2 Rvaliditatii si interpretarii actelor adoptate de instantele Comunitatii si de DC)R2 interpretarii tratatelor organismelor create de un act al Consiliului *conf.art.7LL" din &.'.+2 c. de a se pronunta asupra oricarui litigiu dintre Comunitate si statele membre" in limitele si conditiile stabilite *art.7LP" din &..'.+2 d. de a judeca litigiile privind0 executarea obligatiilor de catre statele membre2 deliberarile Consiliului Cuvernatorilor Dancii )uropene de %nvestitii2 executarea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor rezultate din tratat si din statutul DC) *conf.art.7MK" din &.'.+2 e. Rde a statua in virtutea unei clauze compromisuri continute intr-un contract de drept public" sau privat" inc(eiat de Comunitate sau in numele eiR*conf.art.7M7" din &.'.+2 f. de a se pronunta asupra oricarui diferend dintre statele membre" in legatura cu obiectul tratatului2 Iur#sd#ct#& Curt## de Iust#t#e "u cupr#"de s# do2e"##+e po+#t#c## de &p&r&re4 po+#t#c## eBter"e4 cooper&r##4 & &cer# #"ter"e s# de Hust#t#e. $a cererea Curtii" prin !ctul Unic )uropean si printr-o decizie a Consiliului din octombrie 7PMM" a fost creat &ribunalul de prima instanta" Rlimitat la c(estiunile de drept" in conditiile fixate de statutR*conf.art.7HMa" din &.'.+. !cesta nu este competent pentru a judeca cauzele cuprinse la art.7LL.

A!A!(!<! ALTE INSTITUTII COMUNITARE a. Curte& de Co"tur#" creata prin &ratatul de la Druxelles" din >B iulie 7PLB" asi$ura controlul financiar contabil *art.7MM!" din &.'.+. 5e constituie din 7B membri alesi de Consiliul )uropean" dupa consultarea 1arlamentului" pentru H ani. %n cadrul Curtii functioneaza o Camera de expertiza" in care sunt pregatite deciziile. !rt.7MMC prevede ca drepturile Curtii de Conturi sunt de a examina toate veniturile si c(eltuielile comunitatii si de a se convinge asupra realitatii economice a bugetului. 1entru desfasurarea activitatilor colaboreaza cu institutiile nationale similare. Competentele Curtii de Conturi sunt0 de a realiza expertiza bugetului U.)." de a verifica legalitatea" regularitatea si buna gestiune financiara a conturilor" intrarilor si c(eltuielilor comunitare de a supraveg(ea 1arlamentul si Consiliul in exercitarea competentelor bugetare. a. Co2#tetu+ Eco"o2#c s# Soc#&+ este compus din reprezentanti ai diferitelor categorii ale vietii economice si sociale" ale statelor membre si este consultat obli$atoriu de /onsiliu si /omisie. Durata mandatului este de patru ani si functioneaza pe diverse sectiuni specializate pentru principalele domenii acoperite de tratat. !vizul obligatoriu este extins si la alte domenii0 fiscalitate indirecta2 apropierea dispozitiilor legislative2 coeziunea economica si sociala2 cercetarea si mediul inconjurator2 politica sociala. b. Co2#tetu+ Re8#u"#+or" compus din reprezentantii colectivitatilor regionale si locale" are caracter consultativ in legatura cu0 actiunile de

promovare in domeniul educatiei" sanatatii publice si culturii2 proiectele referitoare la retelele transeuropene2 definirea misiunilor" obiectivelor prioritare si organizarii fondurilor structurale2 crearea 4ondului de coeziune. *conf.art.7PM" din &.'.+ c. %&"c& Europe&"& de I"$est#t## are personalitate juridica" iar membrii ei sunt statele semnatare ale tratatului. 'isiunea bancii este de a Rcontribui" fac#nd apel la pietele de capital si la resursele proprii" la dezvoltarea ec&ilibrata si continua a pietii comune in interesul comunitatii.R 1rin acordarea de imprumuturi si de garantii" finanteaza in toate sectoarele economiei0 proiecte pentru punerea in valoare a regiunilor mai putin dezvoltate2 Rproiecte pentru modernizarea sau conversia intreprinderilor sau crearea de noi activitati" aparute prin stabilirea progresiva a pietei comuneR2 proiecte de interes comun" pentru mai multe state membre" care nu pot fi acoperite din mijloace de finantare proprii *conf.art.7PM" din &.'.+2 ameliorarea calitatii mediului2

A!A!*! SISTEMUL FINANCIAR Co2po"e"te+e sistemului financiar sunt bu$etul comunitar, imprumuturile Bancii Europene de @nvestitii si aAutorul comunitatii catre MP de state din !frica" 1acific si Caraibe. %n alcatuirea bugetului comunitar" statele membre se orienteaza dupa urmatoarele pr#"c#p##0 bugetul este anual unitar si universal2 mentinere in ec(ilibru a raportului intrariWc(eltuieli2 bugetul este alcatuit din resurse comunitare si nu din contributia statelor2 cuplul Consiliu-1arlament asigura autoritatea bugetara 6H8. 5ursele bugetare sunt0 resursele proprii0 drepturi de vama" taxele aplicate produselor agricole" precum si alte taxe aplicate conform politicii agricole comune2 resurse provenite din &N! *din statele membre conform plafonului de 7"@Y+ resurse din 19D" calculat la K"7PY din 19D pe comunitate. 4ondurile bugetare sunt alocate pentru sustinerea c(eltuielilor institutiilor comunitare si pentru c(eltuielile in sectorul agriculturii" pentru actiunile fondurilor structurale *cc >KY+" pentru finantarea programelor de cercetare si dezvoltare *cc ?Y+ si pentru alte politici comune. 4ondurile structurale sunt destinate Rpromovarii dezvoltarii armonioaseR" Rintarirea coeziunii economice si socialeR" Rreducerea diferentelor intre nivelul de dezvoltare a diverse regiuniR *art.7?Ka" din &.'.+. ;biectivele fondurilor structurale sunt0 Rpromovarea dezvoltarii si amenajarea structurala a regiunilor ramase in urma2 reconvertirea economica a regiunilor greu afectate de declin industrial2 combatarea

somajului de lunga durata2 facilitatea pregatirii profesionale a tinerilor2 accelerarea adaptarii structurilor agricole2 promovarea dezvoltarii in zonele ruraleRL. !ceste obiective sunt indeplinite prin 4ondul 5ocial )uropean" 4ondul european de orientare si garantie agricola" 4ondul european de dezvoltare regionala. Danca )uropeana de %nvestitii acorda imprumuturi si garantii at#t in interiorul Comunitatii c#t si in exteriorul acesteia. !vantajele sunt reprezentate de dob#nzile reduse si garantiile de stat *pentru destinatia imprumuturilor" a se vedea subcapitolul in care este prezentata D)%+.

A!A!A! DREPTUL COMUNITAR Dreptul comunitar isi are izvorul in urmatoarele surse *clasificare ce apartine lui $ouis Cartou" in R$JUnion europeenneR" 1aris" 7PP@+0 a. fundamentale" reprezentate de actele juridice" tratatele inc(eiate de statele europene" prin care s-a initiat procesul de integrare europeana si conventiile inc(eiate" destinate a reglementa domenii care nu au fost cuprinse in tratate2 b. secundare" care se refera la actele comunitare emise de institutii" cu caracter obligatoriu *regulamentul" directiva si decizia+" sau cu semnificatie politica *avizul" recomandarea" propunerea si rezolutia+. <egulamentul are caracter general si este Robligatoriu in toate elementele sale si direct aplicabil in toate statele membreR*art.7MP" din &.'.+. 9u trebuie confirmate de parlamentele nationale si prevaleaza fata de legea nationala. 5unt emise de Consiliu" iar Comisia le transpune in practica. Directiva este destinata statelor membre si le obliga in privinta rezultatului ce trebuie obtinut intr-o anumita perioada data" Rlas#nd instantelor nationale competentele privind forma si mijloaceleR*art.7MP" din &.'.+. 5unt emise de Consiliu la propunerea Comisiei. RDecizia este obligatorie in toate elementele sale pentru destinatarii pe care ii desemneazaR *art.7MP" din &.'.+" fie ca sunt state" companii sau persoane fizice. Comisia este autoritatea care poate emite decizii. c. nescrise" izvor#te din jurisprudenta Curtii de .ustitie. O/#ectu+ dreptului comunitar sunt tratatele" ca rezultat al cooperarii interstatale" legislatia comunitara" adica ceea ce defineste cadrul pietei" politicilor si actiunilor comune si o ultima categorie" dispozitiile comunitare" care urmaresc armonizarea normelor" regulilor la cele trei nivele national" supranational si interstatal. (elatia drept comunitar%drept national se stabileste pe baza urmatoarelor pr#"c#p##0 primatul dreptului comunitar asupra dreptului intern2 intre o norma comunitara si una nationala" prima va avea int#ietate2 aplicarea imediata a dreptului comunitar2 derivat din regulamente si decizii" nu este nevoie de o legiferare interna" pentru a fi aplicat si incorporat in sistemul juridic national2

subsidiaritatii2 conf.art.?D din tratat" Rcomunitatea nu intervine" conform cu principiul subsidiaritatii" dec#t daca si in masura in care obiectivele actiunii" avute in vedere" nu pot fi realizate intr-o maniera suficienta de catre statele membre si tin#nd cont de dimensiunea sau efectele actiunii respective" pot fi mai bine realizate la nivel comunitar.R 4iind o problema de ec(ilibru" ea poate fi interpretata sub aspectul eficientei" prin cea de proximitate" fiecare nivel asum#ndu-si sarcinile pe care le poate satisface in mod optim" inseamna cautarea esalonului celui mai adecvat problemei de reglat *dupa &.. de Derranger+.

A!>!COMUNITATEA EUROPEANA !rt.7 al &ratatului de la 'aastric(t prevede0 Comunitatea )conomica )uropeana se transforma in Comunitatea )uropeana" ca prima componenta a Uniunii )uropene si in care este cuprinsa 9iata /omuna si =niune Economica si Monetara. 1rin realizarea 1ietei Comune si a Uniunii )conomice 'onetare" prin politici si actiuni comune" Comunitatea )uropeana trebuie sa indeplineasca urmatoarele 2#s#u"# *art.>+0 dezvoltarea armonioasa" ec(ilibrata si durabila a activitatilor economice2 ridicarea gradului de ocupare a fortei de munca si de protectie sociala2 egalitate intre barbati si femei2 o crestere durabila si neinflationista2 o inalta competitivitate si convergenta performantelor economice2 ridicarea nivelului de protectie si ameliorarea calitatii mediului2 ridicarea nivelului de trai si a calitatii vietii2 coeziunea economica si sociala si solidaritatea intre statele membre. 1entru realizarea scopurilor prevazute" sunt vizate urmatoarele &ct#u"# *art.?+0 eliminarea tarifelor vamale si a restrictiilor cantitative" la intrarea si iesirea marfurilor2 o politica comerciala comuna2 o piata interna bazata pe libera circulatie a marfurilor" persoanelor" serviciilor si capitalurilor2 masuri relative" cu privire la circulatia persoanelor in spatiul comunitar2 elaborarea unei strategii coordonate" pentru ocuparea fortei de munca din statele membre2 o politica comuna in domeniul agriculturii si pescuitului2 o politica comuna in domeniul transporturilor2 stabilirea unui regim de concurenta in cadrul pietei interne2 apropierea legislatiilor nationale2 o politica in domeniul social2 o politica in domeniul mediului inconjurator2 intarirea competitivitatii industriei2 promovarea cercetarii si dezvoltarii te(nologice2

realizarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii2 o politica in domeniul educatiei si culturii2 promovarea cooperarii pentru dezvoltare2 intarirea protectiei consumatorilor2 politici si actiuni in domeniul energiei" protectiei civile si turismului2 asocierea tarilor si teritoriilor de peste mari" pentru cresterea sc(imburilor.

A!>!(! CETATENIA UNIUNII /onventia Sc&en$en *;landa+" din 7@ iunie 7PMB si aplicata dupa >H martie 7PPB" a fost unul din pasii facuti pentru realizarea Rspatiului fara frontiere interneR" pentru eliminarea controalelor la frontierele intercomunitare. 1rin art..M67L8 al tratatului se instituie o cetatenie a Uniunii" de care beneficiaza orice persoana care poseda nationalitatea unui stat membru. %n continuare se subliniaza faptul ca" cetatenia Uniunii nu inlocuieste" ci completeaza cetatenia nationala. Dreptur#+e de care se bucura cetatenii Uniunii sunt0 dreptul de a circula si de a locui liber pe teritoriul statelor membre2 dreptul de a vota si de a fi ales in cadrul alegerilor municipale si europene" din statul membru unde isi are resedinta" in conditii egale cu ceilalti resortisanti ai statului2 dreptul de protectie diplomatica si consulara in terte tari2 dreptul de a adresa petitii. ;pt din statele U.). accepta dubla cetatenie0 1ortugalia" %rlanda" '.Dritanie" ;landa" Delgia" 4ranta" %talia si Crecia.

A!>!*! PIATA COMUNA %n virtutea &ratatului de la <oma *C))+" statele semnatare reinnoiesc angajamentul de a urma calea realizarii pietei comune" prin respectarea principiului liberei circulatii a marfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor. 1entru facilitarea finalizarii dificilului proces" declansat prin ridicarea restrictiilor de orice natura" sunt convenite reguli comune asupra concurentei" fiscalitatii si apropierii legislative. RComunitatea se bazeaza pe o unitate vamala" care cuprinde ansamblul sc(imburilor de marfuri si care implica interzicerea" intre statele membre" a tarifelor vamale la import si la export si a tuturor taxelor cu un ec(ivalent " ca si adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile lor cu tarile terteR / *&.'. art. P 6>?8+. <ealizarea acestui obiectiv" a insemnat" in primul r#nd" armonizarea" recunoasterea mutuala a normelor te(nice si apropierea fiscala. )xista insa sectoare economice cu statut strategic in unele state" precum gaz" electricitate"

posta" telefon. L#/er& c#rcu+&t#e & ser$#c##+or" inseamna acordarea dreptului de exersare a unor activitati in spatiul comunitar" adica libertatea de acces" nondiscriminarea in raport cu auto(tonii" care practica acelasi tip de activitati" nondiscriminari legislative. 5unt considerate servicii" activitati cu caracter industrial" comercial" artizanal si profesiunile liberale. &extul tratatului se aplica fara a prejudicia cu nimic" regimul proprietatii in statele membre. %n privinta +#/ere# c#rcu+&t## & orte# de 2u"c&" aceasta implica Rabolirea oricarei discriminari" bazate pe nationalitate" a fortei de munca din statele membre" in privinta angajarii" remunerarii si a celorlalte conditii de munca.R*&.'." art.@M6?P8+. Cuprinde dreptul0 de a raspunde angajarilor oferite efectiv2 de a se deplasa liber" in acest scop pe teritoriul comunitatii2 de a sejurna in unul din statele membre" cu scopul de a ocupa un loc de munca" conform dispozitiilor legislative" regulamentare si administrative" care se aplica angajarii fortei de munca nationale2 de a ram#ne" in conditiile in care vor face obiectul regulamentelor de aplicare stabilite de Comisie" pe teritoriul unui stat membru dupa ocuparea unui loc de munca in acel stat. 1entru instaurarea progresiva a +#/ere# c#rcu+&t## & c&p#t&+ur#+or" statele convin" de asemenea" asupra suprimarii" in masura necesara bunei functionari a pietei comune" a restrictiilor privind deplasarea capitalurilor apartin#nd persoanelor rezidente" ca si a discriminarilor de tratamente" bazate pe nationalitatea sau resedinta partilor" sau pe localizarea plasamentului. %mpactul pietii comune asupra economiei nationale este deosebit" pentru ca0 autonomia macro-economica a statelor scade" solutiile fiind identificate tot mai mult la nivel comunitar2 rezulta importanta influentei deciziilor centrale in realizarea interesului national2 apare riscul dislocarii sau paralizarii " unor activitati din cauze de piata comuna sau de mondializare2 se ingusteaza spatiul de manevra sociala" al rolului sectorului public" al modului in care se face si se aloca bugetulM.

A!!>!A! POLITICILE COMUNITATII EUROPENE A!>!A!(! Po+#t#c& &8r#co+& co2u"& M#s#u"#+e cu care este lansata politica agricola comuna sunt0 ameliorarea productivitatii agriculturii" prin Rdezvoltarea procesului te(nic" asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole si utilizarea optima a factorilor de productie" si in special a fortei de muncaR2 cresterea nivelului de viata a agricultorilor" Rprin marirea veniturilor individualeR2 stabilizarea pietelor2

preturi rezonabile pentru consumatori2 garantarea securitatii in aprovizionare *&.'." art. ?P 6??8+. 1entru aceasta" se va tine seama de partcularitatile structurilor sociale din agricultura diferitelor regiuni" ajustarile vor fi facute gradual si se va stabili o politica comuna de preturi" bazata pe criterii comune si pe metode de calcul uniforme.

A!>!A!*! POLITICA SOCIALA )forturile de realizare a pietei interne au cuprins si dimensiunea umana" sociala" de combatere a Rdumping-ului socialR. &ratatul consacra 4ondul 5ocial )uropean" in scopul de a Rameliora posibilitatile de angajare a fortei de munca pe piata internaR" contribuind la ridicarea nivelului de viata. 4ondul vizeaza promovarea " in cadrul Comunitatii" Ra facilitatilor de angajare si a mobilitatii" geografice si profesionale a fortei de munca" ca si facilitarea adaptarii la mutatiile industriale si la evolutia sistemelor de productie" in special prin formarea si recalificarea profesionalaR *&.'.." art. 7>? 67@H8+. !sum#ndu-si deplina responsabilitate pentru continutul invatam#ntului si organizarea sistemului educatiei" actiunea Comunitatii $#3e&3&0 dezvoltarea dimensiunii europene in educatie" prin invatarea si difuzarea limbilor statelor membre2 recunoasterea academica a diplomelor si a perioadelor de studii2 promovarea cooperarii dintre institutiile de invatam#nt2 realizarea sc(imbului de informatii si de experienta" asupra elementelor comune" ale sistemelor de educatie ale statelor membre2 sprijinirea dezvoltarii educatiei la distanta. !genda >KKK a propus si reformarea sistemului de asigurari sociale0 asigurarea pensiilor" asigurarea medicala" asigurarea de ingrijire" asistenta sociala" protectia sociala a somerilor in U.)." protectia sociala a persoanelor (andicapate si integrarea copiilor cu cerinte speciale" sau dezabilitati" in societate. 1olitica sociala europeana are la baza doua #"stru2e"te0 4ondul 5ocial )uropean si RC(arta socialaR care prevede cele 7> drepturi de baza ale muncitorilor si promovarea unor sanse egale femeilor si barbatilor. Dugetul politicii sociale europene aloca aproape PKY 4ondului 5ocial )uropean" care contribuie la finantarea mobilitatii geografice si profesionale" combaterea somajului pe termen lung" introducerea tinerilor in lumea profesionala" sc(imbarea sistemului de productie" asigurarea protectiei sanatatii la locul de munca" finantarea dezvoltarii si ajustarea structurala a regiunilor cu populatie scazuta. Comisia )uropeana a inscris" in decembrie 7PMP" masurile in domeniul social si asistentei sociale in C(arta sociala" iar in 7PP@ a elaborat UC(arta !lbaR in vederea aplicarii unor metode de reducere a somajului in U.)." pentru realizarea uniunii sociale. !ceasta cuprinde capitolele Rcrestere" capacitate concurentiala si ocuparea fortei de muncaR. %n privinta sigurantei si protectiei sociale a somerilor" UCartea NerdeR prevede linii de actiune pentru garantarea protectiei sociale si imbunatatirea educarii si formarii profesionale" in vederea unei mobilitati accentuate.

!genda >KKK cuprinde" de asemenea" pro8r&2e co2u"#t&re pentru integrarea persoanelor (andicapate0 3)$%;5 %% / masuri pentru reabilitarea functionala a (andicapatilor" integrarea economica si sociala a lor" conducerea individuala si integrala a vietii sociale a acestora2 3;<%X;9 / are in vedere integrarea (andicapatilor pe piata muncii2 &%D) / este programul care se ocupa cu persoanele in v#rsta" in scopul de a le oferi noi sanse si perspective de integrare in viata sociala.

A!>!A!A! POLITICA CULTURALA %ncep#nd cu &U) cultura se inscrie printre competentele Comunitatii )uropene" care sprijina si completeaza actiunile statelor membre in urmatoarele do2e"##0 ameliorarea cunoasterii si difuzarii culturii si istoriei popoarelor europene2 conservarea si salvgradarea patrimoniului cultural de importanta europeana2 sc(imburile culturale non-comerciale2 creatia artistica si literara inclusiv in sectorul audio-vizual. %n interiorul Comunitatii sunt derulate o serie de pro8r&2e de formare profesionala" carora le este alocat 7Y din bugetul comunitar0 )<!5'U5 / un program prin care se creeaza o retea europeana de cooperare intre universitati *sc(imburi de profesori" studenti" burse+2 C;')&& / un program destinat sa intareasca cooperarea intre universitati si intreprinderi2 $%9CU! / un program destinat sa diminueze barierele lingvistice intre europeni2 D)$&! si )U<;1)C3)& / programe indreptate spre te(nologiile de v#rf *imformatica" banci de date" retele de sateliti+2 5;C<!&)5 si $);9!<D; *al doilea si pentru tarile est-europene+- programe prin care se incurajeaza cooperarea intre universitatile europene" intre acestea si intreprinderi" programe care inscriu formatiunea profesionala intr-o dimensiune europeana. !ctuala politica culturala demonstreaza ca U.). nu doreste si nici Rnu isi poate permite culturi politice de import" fara riscul de a crea disproportii notabileR. 5e considera" ca sub aspectul Rculturii ca mod de viataR" rezultata din organizarea societatii" din politic" si sub impactul tendintelor de mondializare" globalizare" uniformizare" Ro cultura europeana si o )uropa a culturilor au acelasi interesR P.

A!>!A!>! PROTECTIA MEDIULUI 1olitica Comunitatii in domeniul protectiei mediului are ca o/#ect#$e0

conservarea" protejarea si ameliorarea calitatii mediului2

protectia sanatatii persoanelor2 utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale2 promovarea" pe plan international" a masurilor destinate sa faca fata problemelor regionale" sau planetare" ale mediului. Conform !gendei >KKK" politica ecologica se ocupa in special cu sectorul energetic" Comisia )uropeana prin programele de actiune prevede reducerea consumului de energie" folosirea energiei care se recicleaza" a energiei atomice si preluarea responsabilitatilor" at#t la nivel comunitar" c#t si national. Pro8r&2e+e co2u"#t&re concretizate in programul 5!4) %% *7PPH->KKK+" !$&)9)< *7PPM->KKK+" 5Q9)<C%) *7PPM+" &3)<'%) *7PPB-7PPM+ au prevazut protectia mediului" imbunatatirea capacitatii concurentiale" protectia spatiului maritim" cautarea unor te(nologii pentru asanarea ecologica a unor regiuni afectate de poluare. 1entru tarile candidate la U.)." in cazul tarilor din )uropa Centrala si de )st" functioneaza programul 13!<)" iar pentru C5% programul &!C%5. 1rogramul comunitar $%4)" pentru dezvoltarea dreptului protectiei mediului in U)" are in vedere masuri prioritare si ajutoare te(nice" protectia padurilor" combaterea poluarii si protectia impotriva catastrofelor naturale. Un exemplu elocvent al preocuparilor in directia conservarii mediului il constituie decizia unor state U) de a renunta definitiv la energia nucleara *5uedia" Cermania" %talia si )lvetia+" c(iar daca ponderea energiei nucleare in productia de electricitate este destul de ridicata *4ranta LMY" Delgia HKY" 5uedia @HY" )lvetia @KY" Cermania ?BY" '.Dritanie" 5pania" si 4inlanda ?KY+.

A!>!>! UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA JU!E!M!K &U). !celasi obiect il are 1rotocolul privind statutul 5istemului european de banci centrale si statutul Dancii Centrale )uropene" precum si 1rotocolul privind %nstitutul monetar european *anexe la tratatul de la 'aastric(t+. Obiectivul declarat si ireversibil al =EM este crearea unei monede unice. A!>!>!(! Repere #stor#ce Dupa inc(eierea &ratatului de la <oma" c(iar daca initiatorii g#ndisera crearea unei monede comune *si nu unice+" activitatea C)) se desfasura pe baza prevederilor aranjamentului Dretton-Goods si a sistemului de cursuri fixe. 1#na in 7PBM a functionat Uniunea )uropeana de 1lati" un sistem de clearing multilateral. %n 7PLK a fost publicat 1lanul Gerner" care continea principalele elemente ale unei Uniuni 'onetare )uropene" ce urma a fi realizata in ? etape" pe o perioada de 7K ani. 5e avea in vedere0 o convergenta a politicilor economice" convertibilitatea totala si ireversibila a monedelor" eliminarea marjelor de fluctuatie a cursurilor" completa liberalizare a miscarilor de capital. 5ingurul rezultat al planului a fost Rsistemul european al limitelor inguste ale cursului valutarR supranumit Rsarpele valutarR" prin care statele membre isi luau angajamentul de a nu permite fluctuatii ale cursurilor valutare reciproce" mai mari de aW-

>">BY. 1articipau D'" monedele din Denelux si coroana olandeza. $a 7? martie 7PLP" ca urmare a planului convenit intre presedintele 4rantei Ciscard dJ)staing si cancelarul Cermaniei 3elmut 5c(midt" intra in vigoare 5istemul 'onetar )uropean" cu rol principal in integrarea monetara. %n cadrul sistemului se introduce )CUul *european currencO unit+" unitate de cont si instrument de plati si de rezerva" emisa de 4ondul )uropean de Cooperare 'onetara. !cesta a rezultat dintr-un cos de monede nationale" greutatea fiecarei monede fiind direct legata de puterea economica a statului respectiv. 5') s-a constituit pe parcurs intr-un instrument pentru lupta impotriva inflatiei" a redus imprevizibilitatea evolutiei cursurilor" a redus variabilitatea ratelor dob#nzii.

A!>!>!*! ETAPELE UNIUNII ECONOMICE SI MONETARE 1arti din U)' au fost puse in aplicare inaintea tratatului propriu-zis *7PP7+ si inaintea &U) *7PP>+" ca urmare a <aportului Delors" din aprilie 7PMP" referitor la U)'. Consiliul )uropean" reunit la 'adrid" in iunie 7PMP" stabilea ca et&p& I" cu incepere de la 7 iulie 7PPK" sa contina eliminarea ultimelor bariere privind tranzactiile monetare" intarirea coordonarii politicilor economice si bugetare" intarirea cooperarii intre bancile centrale. &ratatul de la 'aastric(t stabileste conditiile si termenele pentru celelalte doua etape" si prevede transferul autoritatii monetare catre 5istemul )uropean de Danci Centrale" precum si crearea unei Danci Centrale )uropene. ;biectivul principal al 5)DC este mentinerea stabilitatii preturilor si sprijinirea politicilor economice generale din Comunitate" prin actiuni conforme cu principiile economiei de piata. 'isiunile fundamentale constau in definirea si punerea in practica a politicii monetare" conducerea operatiilor de sc(imb" detinerea si girarea rezervelor oficiale de sc(imb ale statelor membre" promovarea bunei functionari a sistemelor de plata. 5)DC este compus din DC) si bancile centrale nationale si este condus de organele de decizie ale DC) care sunt Comitetul Cuvernatorilor si Consiliul )xecutiv alcatuit din H membri" numiti de Consiliul )uropean *art.7KB-7KH din &.'.+. Et&p& & dou&" a inceput la 7 ianuarie 7PP@. %n cadrul ei a fost creat %nstitutul 'onetar )uropean" cu sediul la 4ranFfurt. !re personalitate juridica si este condus de un Consiliu" compus dintr-un presedinte si din guvernatorii bancilor centrale nationale2 &U) stabileste pentru %') urmatoarele misiuni0 intarirea cooperarii intre bancile centrale nationale" coordonarea politicilor monetare ale statelor membre2 supervizarea functionarii 5istemului 'onetar )uropen2 realizarea consultarilor asupra problemelor care tin de competenta bancilor centrale nationale si care pot afecta stabilitatea institutiilor si pietelor financiare2 facilitarea utilizarii )CU si supraveg(erea evolutiei acestuia. 1entru declansarea celei de-a treia faze" %') trebuia sa0 pregateasca instrumentele si procedurile necesare aplicarii politicii monetare unice2 armonizeze regulile si practicile

privind colectarea" stabilirea si difuzarea statisticilor2 elaboreze regulile pentru operatiunile pe care le vor intreprinde bancile centrale nationale in cadrul 5)DC2 incurajeze eficacitatea platilor transfrontaliere2 supervizeze pregatirea te(nica a biletelor de banca emise in )CU. 1ina la ?7 decembrie 7PPH %') trebuia sa precizeze cadrul regulamentar" organizational si logistic de care 5)DC avea nevoie pentru a-si indeplini sarcinile in timpul celei de-a treia etape *cf.art.7KP4677L8" din &.'.+. %nstitutul a fost desfiintat incep#nd cu 7 ianuarie 7PPP" intr#nd in actiune DC) si 5)DC. Et&p& & tre#& *etapa finala+ a inceput la 7 ianuarie 7PPP. De retinut" ca nu toate statele vor face trecerea la aceasta etapa" dec#t cele care indeplinesc criteriile de convergenta. %ncep#nd cu aceasta data" politica monetara va fi de competenta DC)" iar )U<;" moneda unica" va inlocui monedele nationale din statele participante. Cr#ter##+e de co"$er8e"t& sunt0 Rrata inflatiei" exprimata in indicele preturilor de consum sa nu depaseasca 7"BY din media celor mai performante trei tari din comunitate2 rata nominala a cursului valutar" sa nu fie modificata cel putin > ani inainte de intrarea in etapa a %%%-a a uniunii monetare2 rata dob#nzilor pe termen lung" trebuie s# se mentina in cadrul unei diferente de >Y fata de media ratelor dominante in trei tari cu cel mai bun rezultat in privinta inflatiei2 criteriul fiscal0 datoria publica totala sa nu fie mai mare de HKY din 1%D" iar deficitul bugetar sa nu depaseasca ?Y din 1%DR 67K8. %e"e #c##+e #"troducer## 2o"ede# u"#ce sunt considerate a fi0 disparitia riscului valutar in spatiul european2 cresterea stabilitatii in politica monetara europeana2 fixarea cursurilor de sc(imb2 reducerea costului tranzactiilor2 cresterea transparentei pietei2 reducerea discriminarilor in politica de preturi2 intensificarea concurentei2 siguranta procesului decizional2 eficienta in alocarea si distribuirea resurselor2 reducerea somajului2 crestere economica si bunastare. Costurile aferente sunt pierderea autonomiei politicii monetare" pierderea posibilitatii de alegere a ratei inflatiei si pierderea cursului valutar" ca instrument pentru inlaturarea dezec(ilibrelor macroeconomice.

A!>!>!A! EURO - MONEDA UNICA

&recerea la moneda )U<; se va realiza in trei etape. %n prima etapa a intrat in functiune DC) care va pregati emisiunea de bacnote si monede. De asemenea vor fi promulgate o serie de acte normative si legislative" pentru sprijinirea implementarii monedei unice. %n cadrul etapei a doua *7PPP->KK>+ se vor fixa cursurile valutare ale tarilor membre si se va stabili cursul de conversie la )U<; al monedelor nationale. 1ietele financiare vor functiona in aceasta moneda" iar bancile centrale nationale din statele participante vor pierde competentele in materie de politica monetara in favoarea DC). )tapa a treia" de la 7 ianuarie >KK>" incepe cu punerea in circulatie a monedelor si bacnotelor in )U<;" apoi se ve generaliza carti bancare" cecuri" viramente. 'onedele nationale vor circula in paralel cu )U<;-ul sase luni" dupa care isi vor pierde statutul legal si functia de mijloc de plata. 5e apreciaza ca moneda unica ar putea constitui un factor de stimulare a concurentei si cresterii economice" ar putea intari solidaritatea financiara in interiorul U) si ar aduce stabilitate la nivel microeconomic" inlesnind astfel efectuarea trecerii de la economia de piata sociala la economia de piata liberala. Cu toate acestea" ram#n state care si-au anuntat refuzul de participare la moneda unica" ori si-au manifestat rezerve. 'oneda unica europeana a trecut cu brio examenul" pe timpul valului de instabilitate care a zguduit pietele financiare eurasiatice si din !merica $atina. 'ulti investitori se retrag de pe pietele micilor"RtigriR sau RdragoniR asiatici" reorient#ndu-si capitalul spre mult mai eficientele si sigurele obligatiuni europene. %n interiorul spatiului )U<;" reculul cererii de pe pietele afectate de recesiune a fost compensat de cererea interna. !stfel ca produsul intern brut al comunitarilor nu va avea de suferit. De exemplu" monede scandinave cum ar fi coroana daneza si cea suedeza" care nu fac parte din zona )U<;" au suferit" dupa cra(ul rus" o cadere libera. !dapostita sub umbrela )U<;" marca finlandeza nu a facut obiectul crizei. &otusi" pentru a doua oara in ultimii zece ani" Danemarca trateaza cu refuz U)' *la ultimul referendum" din >KKK" B?"7Y din cele PBY de voturi exprimate au fost negative+" dupa ce a respins tratatul de la 'aastric(t" '.Dritanie si 5uedia au ramas ultimele membre ale U) care nu au acceeptat inca intrarea in uniunea economica si monetara.

A!<!! AFACERI INTERNE SI DE IUSTITIE 1 treia componenta a U) o constituie cooperarea in afacerile interne si de Austitie. De fapt" cooperarea incepuse inainte de 'aastric(t0 in primul r#nd" consultari intre Comunitate si alte state *in grupul &<)N%+ / !ustria" Canada" )lvetia" 'aroc" 9orvegia" 5U!2 in al doilea r#nd" cooperarea intre statele comunitare in baza !cordului de la 5c(engen" din 7@ iunie 7PMB" dintre cinci state *Delgia" 4ranta" Cermania" $uxemburg" ;landa+" la care au aderat apoi si alte state. Un asemenea tip de cooperare a devenit firesc" din momentul aplicarii libertatii de circulatie si de stabilire a persoanelor in interiorul Comunitatii. O/#ect#$e+e propuse sunt0 reguli si metode de control la trecerea frontierelor

interioare2 politica de azil si de emigrare2 lupta contra fraudelor2 lupta contra criminalitatii *terorism" droguri+2 lupta contra toxicomaniei2 cooperarea vamala2 cooperare judiciara in materie civila si penala. Metode+e de cooper&re constau in0 informari si consultari la nivelul Consiliului" caruia i s-a adaugat si un Consiliu al ministrilor de interne si de justitie" in scopul armonizarii actiunilor statelor membre2 pozitii" proceduri sau actiuni comune" pe care" la initiativa statelor sau Comisiei" Consiliul le poate (otar#2 cooperare bi sau multilaterala intre state. Conform declaratiei privitoare la cooperarea politieneasca" anexata la &ratat" statele isi pot acorda asistenta in anc(ete si cercetari" pot constitui banci de date" pot colecta si centraliza informatii" pot stabili strategii la scara europeana. %n acest sens functioneaza la 3aga un R)uropolR. 1entru urmarirea implementarii strategiei europene in domeniul drogurilor" a fost creat un organism special al U)0 Centrul )uropean de 'onitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri *)'CDD!+. Unul din cele mai importante documente aprobate la 4eira *1ortugalia+" in vara anului >KKK" este cel privind spatiul european comun a !%.. U) are misiunea de a integra problemele !%. in ampla dimensiune a relatiilor externe. Pr#or#t&t#+e acestei actiuni includ urmatoarele aspecte0 emigrare si azil2 lupta impotriva crimei organizate si a terorismului2 lupta impotriva traficului de droguri si a spalarii banilor2 lupta impotriva criminalitatii R(i-tec(R si a traficului de persoane2 cooperarea in domeniul legislatiei civile2 dezvoltarea parteneriatelor cu tarile dezvoltate. 5e va asigura crearea unui Rspatiu de libertate" securitate si justitieR fara ca dezvoltarea dimensiunii externe a !%. sa devina deocamdata un obiectiv in sine. $a baza stabilirii prioritatilor vor sta urmatoarele cr#ter##0 relevanta in termeni a creari unui spatiu / existenta politicilor si masurilor interne" fiind parametrul c(eie al justificarii necesitatii2 valoarea adaugata actiunilor statelor membre2 U) intervine numai daca actiunile sale furnizeaza o valoare adaugata actiunilor bilaterale ale statelor *principiul subsidiaritatii+2 contributia la obiectivele politice generale ale politicii extern a U)2 realizarea obiectivelor intr-o perioada rezonabila de timp2 aplicabilitatea pe o perioada mai lunga. 1rincipalul organism al U) responsabil de problema spatiului european a !%. este C;<)1)< *din cadrul Consiliului de 'inistri al U)+" acesta urm#nd sa supraveg(eze implementarea deciziilor si sa prezinte raportul asupra progreselor facute" la 5ummit-ul din decembrie >KK7. cc Dosarele majore pe care )uropa unificata le are de rezolvat in continuare sunt0 reforma institutiilor comunitare" Comisia )uropeana si Consiliul de 'inistri" care dimensionate" dupa criterii invec(ite" nu mai fac fata actualului numar de membri2 extinderea propriu-zisa" in urma analizarii celor ?7 de domenii in care trebuie realizata armonizarea tarilor candidate cu U)2 definitivarea UC(artei drepturilor fundamentale pentru cetateanul comunitarR" cu rolul de a apropia U) de omul obisnuit

crearea unei politice de aparare unitare si comune" sub umbrela comunitara" capabila sa actioneze eficient la nivelul continentului" fara a pune in pericol interesele 5U!2 rezolvarea problemei comertului" in conditiile in care U) nu mai poate justifica subventiile anuale de BK miliarde dolari alocate fermierilor. NOTE EGPLICATIVE

7. 1aun 9." %storia constructiei europene" 4undatia pentru 5tudii )uropene" p.7B? >. %dem" p.7B@ ?. %bidem" p.7BB @. Dibere ;." op.cit." p.777 B. %dem" p.77P H. !pud. %bidem" p.7B? L. %bidem" p.7BH M. !pud. %bidem" p.7PK-7P7 P. !pud. %bidem" p.>KH->KL 7K. 1aun 9." op.cit." p.>@@ 77. 1aun 9." op.cit." p.H>>

IV! POLITICA EGTERNA SI DE SECURITATE COMUNA "+ + 7nceputurile apararii europene 1e 77 august 7PBK" in cadrul celei de-a cincea sesiuni a !dunarii Consultative a Consiliului )uropei" G. C(urc(ill propune crearea" imediata" a unei !rmate )uropene Unite" sub control democratic european si care sa actioneze in colaborare deplina cu 5.U.!. si Canada. %n acelasi timp" Cermania urma sa primeasca asigurari in privinta sigurantei si libertatii. 1rin urmare" presedintele Consiliului" primul-ministru francez <ene 1leven lanseaza 1lanul pentru o Co2u"#t&te Europe&"& pe"tru Ap&r&re *C.).!.+" prezentat !dunarii 9ationale a 4rantei" la >@ octombrie 7PBK. 5e prevedea" crearea unei armate europene" compuse din unitati furnizate de statele membre C.).C.;." condusa de un ministru european al apararii" cu un buget comun si sub controlul !dunarii 1arlamentare )uropene.. &ratatul de constituire a C.).!. este semnat la 1aris" la >B mai 7PB>" de statele din C.).C.;. si protocoalele aditionale cu 9.!.&.;. %ncep#nd cu iulie 7PB?" prin !ctul de 5ecuritate <eciproca" jumatate din ajutoarele militare americane destinate )uropei erau alocate viitoarei C.).!. &ratatul cuprindea si referiri la o !dunare" care urma sa devina o Comunitate 1olitica )uropeana. %ntegrarea in domeniul apararii era considerata ultimul pas spre o integrare politica - Ucrearea pentru apararea comuna a unei armate europene" atasata de institutiile politice ale )uropei uniteR.

1#na in august 7PB@" &ratatul C.).!.a fost ratificat de cinci state membre.. <espingerea intregului proiect de catre !dunarea 9ationala a 4rantei" printr-un vot in prealabil" fara al lua macar in discutie" a constituit sf#rsitul C.).!. si UdecesulR prematur al C.1.). !cest prim esec al procesului european" marc(eaza inceputul adaptarii comunitatii la problemele interne ale statelor" in special politice" si la cele internationale" crize si conflicte" reevaluari strategice. Diversificarea procesului european se accentueaza in momentul c#nd 4ranta se retrage din structurile militare ale 9.!.&.;." la L martie 7PLH. Na ram#ne insa in Consiliul !tlantic. ! fost o urmare a constatarii presedintelui de Caulle ca Urepartitia lumii in doua blocuri militare raspunde din ce in ce mai putin situatiei realeR. Din punctul de vedere al securitatii militare" )uropa ;ccidentala ram#ne atasata !mericii" insa la initiativa britanicilor" se constituie Uun grup european in !liantaR *)urogroup+"fara personalitate juridica" care promova cooperarea europenilor in sectoare militare ca0 )urotrain *instructie militara+" )urolog *logistica+" )uromed *medicina militara+" )urocom *telecomunicatiile+. !pararea europeana" spunea 1ierre 3assner" trebuie considerata nu ca un Uraspuns imediat la o amenintare militara urgenta si precisaR" ci ca un Utest" reinnoit tot timpul" al prioritatilor respective ale europenilor" al vointei lor de uniune" al vointei si capacitatii lor de a refuza veto-urile externe =Ce poate fi mai nerealist dec#t sa presupui o )uropa realista :R 7 %n raportul care ii poarta numele" premierul belgian $eo &indemans" este de parere ca o Uniune )uropeana ram#ne incompleta at#t timp c#t nu va avea o politica de aparare comuna. $a momentul respectiv" decembrie 7PLB" au fost considerate drept obstacole in calea realizarii unei aparari comune europene" urmatoarele cauze0 de natura constitutionala2 crearea unei forte nucleare europene era considerata la fel de indepartata ca si alegerea unui presedinte federal european2 dificultati te(nologice si juridice datorate interzicerii transferurilor de te(nologie nucleara militara *$egea 'ac 'a(on votata de Congresul 5.U.!." in 7P@H+2 divizari diplomatice2 constr#ngeri economice si psi(ologice" in special pentru marirea c(eltuielilor militare / anuale *dupa un calcul" aproximativ MK de miliarde de dolari+ si necesitatea convingerii opiniei publice2 5perantele pentru intreprinderea unor demersuri concrete" apar totusi din perspectiva urmatoarelor posibilitati0 garantia nucleara americana pe termen mediu2 instalarea unui sistem european de aparare conventionala" prin utilizarea noilor Uarme g(idate cu precizieR2 avantajul te(nologic al fortelor europene occidentale fata de cele ale 1actului de la Narsovia2 folosirea armelor nucleare franceze si britanice" in masura in care se ajunge la o coordonare in desemnarea vectorilor si utilizarea acestora care ar putea contribui la cresterea descurajarii eventualului adversar2 aplicarea masurilor care privesc" pe termen scurt" transformarea industriilor europene de armament intr-un element constitutiv al apararii comune .

%n privinta problemelor de securitate si cooperare" capacitatea C.).). este testata pe timpul fazelor elaborarii !ctului final de la 3elsinFi" care este semnat de doua ori de !ldo 'oro" o data in numele %taliei si inca o data in numele Consiliului )uropei. 5ecuritatea continentului european devine fondul cooperarii politice intre statele C.).). si subiectul diverselor sesiuni ale Consiliului )uropean" care sesizeaza importanta relatiilor est / vest. %n Declaratia C.). de la Dublin" din @ decembrie 7PM@" cele zece state membre recunosc ca Uau o responsabilitate privind pacea si stabilitatea in )uropa si securitatea populatiilor lor. )i estimeaza ca opera de constructie europeana pe care o intreprind si pe care o continua cu (otar#re are din acest punct de vedere o valoare iminenta. )i se declara decisi sa mentina si sa-si intensifice contributia la ameliorarea raporturilor intre )st si NestR.

>!*! UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE ;riginile organizatiei se gasesc in U&ratatul asupra colaborarii economice" sociale si culturale si privind autoapararea colectivaR" semnat la 7L martie 7P@M" la Druxelles. 1reambulul tratatului formuleaza drept scop garantarea reciproca Ua securitatii statelor semnatare si angajamentul ferm al acestora de a lua toate masurile necesare in cazul revenirii Cermaniei la o politica de agresiuneR. %n continuare" la articolul B" se stipuleaza0 Ustatele semnatare se obliga sa acorde tot ajutorul militar si toata asistenta ce le stau in putere" oricarui stat membru care ar face obiectul unui atac armat in )uropaR. 1rin !cordurile de la 1aris din anul 7PB@" c#nd au aderat la tratat <.4.C. si %talia" organizatia este rebotezata in U.).;. Cu toate ca U.).;. ii erau acordate competente largi" prin &ratatul de la Druxelles" foarte repede activitatile principale vor fi incredintate altor organizatii. %mediat dupa semnarea &ratatului !tlanticului de 9ord" in plan militar" structurile opertionale si statul major general al fortelor U.).;." de la 4ontainebleau si Nersailles" au fost transferate !liantei" in 7PB7. De fapt" continutul modificat al &ratatului de la Druxelles confirma optiunea pentru apropierea decisiva de 9.!.&.;.0 Uin executarea tratatului" %naltele parti contractante si toate organizatiile create de ele in cadrul &ratatului vor coopera str#ns cu ;rganizatia &ratatului !tlanticului de 9ordR. 1entru a se evita Uorice dubla intrebuintare cu statele majore ale 9.!.&.;." Consiliul si !gentia pentru controlul armamentelor" se vor adresa autoritatilor militare corespunzatoare" din cadrul 9.!.&.;." pentru orice informatii si orice aviz asupra c(estiunilor militareR. Deposedata de dreptul de a-si dezvolta orice fel de structuri militare" pentru o lunga perioada de timp" U.).;. nu s-a manifestat pe scena europeana. %mpulsurile reactivarii apar la inceputl anilor dMK" in contextul preocuparilor Comunitatii )uropene de a se concentra asupra unei politici de aparare comune si manifestarii tendintei statelor europene de a crea pilonul european in cadrul 9.!.&.;. 1rima actiune concreta in acest sens este elaborarea din initiativa presedintelui 4rancois 'itterand" a U'emorandumului 4ranteiR cu privire la U.).;.si trimis guvernelor statelor membre. %deea documentului este ca UU.).;. este singura instanta europeana competenta in materie de aparareR. <ezultatul" a fost reactivarea Consiliului de 'inistri al U.).;." alcatuit din ministrii de externe si ministrii apararii din statele membre.

U Declaratia de la <omaR" din octombrie 7PM@" a Consiliului de 'inistri cuprinde noile obiective politice si sc(imbarile structurale ale organizatiei. 5-a stabilit" ca 2#s#u"e pr#"c#p&+&" definirea identitatii europene de securitate si aparare" confirm#nd astfel dorinta membrilor de cooperare si armonizare a punctelor de vedere asupra problemelor specifice legate de securitatea europeana. <eunit la 3aga" in octombrie 7PML" Consiliul U.).;. a adoptat o U1latforma asupra intereselor europene in materie de securitateR" in care isi afirma in mod solemn (otar#rea de a dezvolta pilonul european al 9.!.&.;." oferind" in acelasi timp" o dimensiune de securitate si aparare pentru o )uropa integrata. 1latforma defineste si raporturile dintre U.).;. si 9.!.&.;." precum si cu alte instante si precizeaza modalitatile de largire a U.).;. si conditiile necesare intaririi rolului sau" ca forum unde vor avea loc dezbateri asupra problemelor de aparare si securitate.

>!A! POLITICA EGTERNA SI DE SECURITATE COMUNA! EVOLUTII ALE U!E!O! U.). instituita prin &ratatul de la 'aastric(t" completat cu &ratatul de la !msterdam" are stabilit printre altele si obiectivul afirmarii sale pe scena internationala, in special prin punerea in practica a unei politici e2terne si de securitate comuna, incluz6nd definirea in timp a unei politici de aparare, care ar putea conduce, la momentul potrivit, la o aparare comuna. Conform aceluiasi tratat" politica externa si de securitate comuna *1.).5.C.+ constituie unul din pilonii U.)." alaturi de Comunitatea )uropeana si !facerile %nterne si de .ustitie. O/#ect#$e+e P!E!S!C! sunt0 salvgardarea valorilor comune" a intereselor fundamentale si a independentei Uniunii2 intarirea securitatii Uniunii si statelor membre sub toate formele2 mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale" conform principiilor Cartii ;.9.U." a principiilor !ctului 4inal de la 3elsinFi si a obiectivelor Cartei de la 1aris2 promovarea cooperarii internationale2 dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de drept si respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale2 Metode+e P!E!S!C!" spre deosebire de metoda comunitara" proprie integrarii economice" se contureaza prin cooperarea sistematica intre statele membre" pentru conducerea politicilor si prin punerea graduala in practica a unor actiuni comune" in domeniile in care statele membre au interese in comun. %n acelasi timp" statele isi asuma angajamentul de a sprijini activ si fara rezerve 1.).5..C." de a se abtine de la orice actiune contrara intereselor Uniunii" de a veg(ea la conformitatea politicilor lor nationale cu pozitiile comune" de a se informa reciproc asupra oricaror probleme de politica externa si de securitate si de a sustine pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale. Competentele si procedurile privitoare la 1.).5..C. se concentreaza in principal spre

Consiliul )uropean *sefii de state si de guverne+ care ii defineste principiile si orientarile generale. Consiliul U.)." asistat de un Comitet politic" prin decizii luate in unanimitate" pun in aplicare orientarile generale. %n titlul N" art. ..@" paragraful 7 din &.'. se stipuleaza UUniunea )uropeana cere Uniunii )uropei ;ccidentale" care este parte integranta a dezvoltarii Uniunii" sa elaboreze si sa duca la indeplinire deciziile si actiunile Uniunii" cu implicatii in domeniul aparariiR. 5e mai precizeaza" ca 1.).5.C." nu afecteaza caracterul specific al politicii de securitate si de aparare a anumitor state membre si respecta obligatiile ce decurg pentru anumite state din &ratatul !tlanticului de 9ord. 'inistrii !facerilor )xterne si ai !pararii din statele membre ale U.).WU.).;." reuniti l#nga Derlin" au adaugat si dat publicitatii" la 7P iunie 7PP>" UDeclaratia de la 1etersburgR" care" pe baza &ratatului de la 'aastric(t" enunta liniile directoare pentru dezvoltarea viitoare a organizatiei. 'embrii U.)..;. se angajeaza sa sustina actiunile de prevenire a conflictelor si de mentinere a pacii" in cooperare cu alte institutii de securitate. 5-a (otar#t crearea unei Celule de 1lanificare 'ilitara si punerea la dispozitie a unor unitati militare operative din trupele de uscat" aviatia militara si din marina militara" care vor ram#ne dislocate pe teritoriile de origine" dar" la nevoie" vor actiona impreuna sub comanda U.).;. . !ceste forte" constituite intr-o structura comuna *4.!. G.).U. / 4orces anZerable to G.).U.+ urmau sa indeplineasca trei tipuri de misiuni0 umanitare sau de evacuare a resortisantilor2 de mentinere a pacii si de gestiune a crizelor" inclusiv operatiuni de restabilire a pacii. 'isiunea principala a Celulei consta in pregatirea operatiunilor sub egida U.).;." la care se adaugau si responsabilitatile pe linia gestionarii 4..!. G.).U. si a actualizarii regulilor de angajare. Cu aceeasi ocazie" in scopul extinderii cooperarii U.).;. cu tarile din )uropa Centrala si de )st" Consiliul de 'inistri a invitat ministrii !facerilor )xterne si ai !pararii din aceasta zona sa formeze un U4orum de ConsultareR" care s-a reunit pentru prima oara la $ondra" pe 7@ octombrie 7PP>. Urmatorul pas in realizarea componentei de aparare a U.). s-a facut cu ocazia reuniunii la nivel inalt a !liantei !tlanticului de 9ord" din 7PP@" de la Druxelles" c#nd statele 9.!.&.;. si-au exprimat sprijinul deplin fata de dezvoltarea unei UIde"t#t&t# europe"e de secur#t&te s# &p&r&reR si fata de Up#+o"u+ europe&" &+ A+#&"te#R prin intermediul U.).;." ca o componenta a U.). 9.!.&.;. a fost de acord sa puna la dispozitia U.).;. infrastructura si baza materiala a 9.!.&.;. din )uropa" in special mijloacele de comunicatii si cercetare strategica prin satelit" pentru organizarea si desfasurarea unor eventuale operatiuni militare in spatiul )uropei" exclusiv sub autoritatea U.).;. %n contextul acceptarii %.).5.!. a fost introdus si conceptul de UForte Oper&t#$e I"ter,&r2e Mu+t#"&t#o"&+eR *C...&.4.+" destinat ducerii operatiunilor militare organizate si conduse de U.).;." cu folosirea facilitatilor 9.!.&.;.. Conditia este ca" dupa utilizare" aceste facilitati sa revina sub controlul 9.!.&.;. %n planul securitatii europene si euro-atlantice au loc doua procese0 realizarea %.).5.!. in cadrul 9.!.&.;. si a 1.).5.C. in cadrul U.). !cestea sunt concepte complementare si nu concurentiale" de unde si pr#"c#p#u+ sep&r&/#+4 d&r "u sep&r&tC de 9.!.&.;. in privinta utilizarii fortelor si mijloacelor. Din evolutia organizatiei face parte si decizia Consiliului Uniunii de a crea un Comitet

'ilitar cu scopul de a intari si clarifica rolul sefilor 5tatelor 'ajore ale !rmatelor. Din acest moment pentru o perioada de timp" cele doua aliante militare distincte / una exclusiv europeana" U.).;." si una euroatlantica" 9.!.&.;. / vor coexista" vor coopera" dar nu se pot confunda si nu au raporturi de subordonare una fata de alta . <euniunea din mai 7PP@" de la $uxemburg" a adoptat UDeclaratia de la Eirc(bergR prin care U4orumul de ConsultareR este suspendat" iar celor P tari din )uropa Centrala si de )st li se acorda statutul de partener asociat . !re loc o structurare pe patru paliere0 membri *toti membrii U.).;. sunt si membri 9.!.&.;. si ai U.).+2 membri asociati / tari membre 9.!.&.;. dar nu si membre ale U.).2 parteneri asociati / care nu sunt membre nici in 9.!.&.;." nici in U.).2 observatori / membrii ai 9.!.&.;. siWsau ai U.).2 UDeclaratia de la ;stendR" din 7P noiembrie 7PPH" este un document de referinta ce atesta cresterea U.).;. <eprezinta un punct de plecare in declansarea unei operatii importante" integrarea industriilor de aparare din statele membre ale U.). si pe aceasta baza" aparitia unei piete de armament unice" cu reglementari legislative standard. )ste declansat procesul de regrupare" restructurare si concentrare a industriilor militare din spatiul U.). / ca fundament material al U.).;. si crearea pietei unice" integrate" de armament a U.). W U.).;. UDeclaratia de la <(odosR" din mai 7PPM" constata definitivarea realizarii tuturor instrumentelor operationale care sa-i permita U.).;. organizarea si desfasurarea de operatiuni militare sub conducere proprie. <eferirile la relatiile dintre 9.!.&.;. si U.).;. cuprind convingerea ca U!lianta !tlanticului de 9ord continua sa constituie baza unui concept colectiv de securitate potrivit prevederilor &ratatului de la Gas(ington / si va ram#ne forumul principal de consultatii intre aliati" intr-un context in care aliatii europeni isi asuma responsabilitati sporite pentru propria lor securitate si aparareR <aportul reuniunii Consiliului )uropean" din ?-@ iunie 7PPP" a propus integrarea c#t mai rapida a U.).;. in U.)." ca o prima etapa si ulterior crearea unei armate europene. $iderii nord-europeni au considerat ca episodul UEosovo a confirmat pe deplin necesitatea si c(iar urgenta afirmarii unei )urope a !pararii" care sa actioneze fie in s#nul !liantei !tlantice" fie de maniera autonoma" in functie de natura crizelorR. 1roiectul elaborat la summit-ul de la 3elsinFi" din 7K-77 decembrie 7PPP" afirma disponibilitatea statelor membre de a dezvolta mijloacele care le vor permite sa faca fata in mod autonom" gestiunii militare si nemilitare a crizelor. %n raport cu 9.!.&.;." forta ce va fi creata va opera in concentrare si in totala transparenta" in scopul principal de a evita repetarile sau eventualele paralelisme. !ceasta cooperare si transparenta deplina si integrala intre U.). si 9.!.&.;. va fi definita tin#nd seama de nevoile tuturor membrilor U.)." precum si de cele ale altor state. 1roblemele care apar tin de pozitia U.). fata de 9.!.&.;. si de competentele exacte ale noilor structuri specific europene" carora le va da nastere aceasta optiune" de situatia tarilor membre din U.). si de a celor care fac parte din 9.!.&.;. dar nu inca din U.). . !mintim ca" in prezent" !ustria" 4inlanda" %rlanda si 5uedia fac parte din U..)." dar nu si din 9.!.&.;." pe c#nd &urcia" %slanda" 1olonia" Ce(ia si Ungaria sunt membre 9.!.&.;." dar nu fac parte din U.). . Documentele discutate si aprobate la 4eira *1ortugalia+" in iunie >KKK" ating si dimensiunea relatiei de securitate dintre U.). si 9.!.&.;. si contin propuneri concrete

asupra eventualelor modalitati de implicare a tarilor care nu sunt membre 9.!.&.;. sau U.). in situatiile de criza monitorizate de U.). . Ca modalitati de consultare si cooperare cu 9.!.&.;." Consiliul U.). a propus crearea a patru Ugrupuri de lucru ad-(ocR intre cele doua parti" in problemele identificate in acest context0 securitate" capacitati militare" modalitati ce permit accesul U.). la bunurile si capacitatile 9.!.&.;. si definirea aranjamentelor permanente de consultare U.).-9.!.&.;. Pr#or#t&te& pe"tru U!E! este partea civila a managementului de criza" prin dezvoltarea instrumentelor de interventie si reactie precum si crearea unei forte de reactie rapida" acest lucru permit#nd U.). sa isi sporeasca sprijinul acordat in operatiuni conduse de organizatii internationale si regionale. 5-a decis de asemenea crearea unui UComitet de 'anagement al Crizelor CivileR" copie a unui organism existent deja in cadrul 9.!.&.;." infiintarea unei structuri permanente politice si militare si construirea unui sistem european de supraveg(ere prin satelit" menit sa reduca dependenta actuala fata de sistemul american de informatii. 1e 7? noiembrie >KKK s-a semnat la 'arsillia actul de deces al U.).;." care si-a cedat prerogativele U.). Concret" %nstitutul de 5tudii 5trategice din 1aris si Centrul de 5ateliti de la &orrejan" 5pania" vor trece sub autoritatea U.). &ransformarea U.).;. se va realiza progresiv" urm#nd a fi inc(eiata la 7 iulie >KK7. 5tatul 'ajor al U.).;. va fi dizolvat de indata ce va fi instituit cel al U.). &otusi" cea dint#i va mentine o structura care va continua sa functioneze pentru a veg(ea la garantarea apararii reciproce" iar U.). se va concentra asupra operatiunilor de gestionare a crizelor. %n acelasi timp" s-a aprobat crearea a trei organe politico-militare europene permanente" care trebuie sa fie operationale p#na in vara anului >KK70 un comitet politic si de securitate" un comitet militar si un stat major. !u fost stabilite mecanismele de evaluare a fortei comune de reactie rapida" pe care au decis sa o infiinteze p#na in >KK? si a relatiilor permanente pe care le propun !liantei si altor 7B tari europene din estul continentului" pe baza Uprincipiului fundamental al autonomiei de decizie a U.).R. Niitoarea 4orta de <eactie <apida este o structura militara conceputa sa se implice in prevenirea si solutionarea conflictelor regionale" cu un efectiv minim de HK.KKK de militari care sa poata fi mobilizati in maxim HK de zile si desfasurati in zona de conflict pe o perioada de un an de zile. !ceste forte vor putea fi folosite pentru misiuni ale U.)." c#t si pentru misiuni ale 9.!..&.;. 5tatele candidate la aderare care au fost invitate sa participe la aceasta forta" vor avea dreptul sa trimita trupe in cadrul 4.<.<." insa nu vor putea participa la luarea deciziilor. 5e discuta in acest sens despre crearea unei structuri consultative" in care sa fie cooptate si statele candidate. Contributia statelor U.). la realizarea 4.<.<. a )uropei este anuntata a fi urmatoarea0 Cermania / 7?.BKK de militari" 'area Dritanie / 7>.KKK de militari" 4ranta / 7>.KKK de militari" %talia si 5pania / c#te H.KKK" ;landa / B.KKK" Crecia / ?.KKK" 4inlanda si 5uedia / c#te >.KKK" Delgia" %rlanda si 1ortugalia / c#te 7.KKK" iar $uxemburg /BKK. Danemarca si !ustria" tari neutre" nu doresc sa participe la 4.<.<. . !cestora li se adauga avioane de lupta si nave militare" numarul nefiind precizat inca. )forturile pentru dezvoltarea identitatii europene demonstreaza o crestere a ponderii" raspunderii si nivelului fizic de implicare a europenilor in ceea ce ei definesc Uafaceri europene care trebuie girate de europeniR . 1entru realizarea acestui obiectiv ambitios trebuiesc depasite at#t reticentele aliatului transatlantic" c#t si cele interne legate de problemele suveranitatii nationale si c(eltuielile militare. %n privinta bugetelor militare"

c(estiunea nu consta in cresterea acestora" de catre statele U.)." ci in mai eficenta lor folosire" caci" desi europenii folosesc cam jumatate din cele >PK de miliarde de dolari alocate apararii de 5.U.!." capacitatea lor militara reprezinta cam o zecime din cea a americanilor. 1resedintele francez .acVues C(irac sublinia ca un sistem cu adevarat multipolar Unu poate exista dec#t daca U.). devine ea insasi o putere reala.R Dupa crearea euro" trebuie desc(is un al doilea mare UsantierR" cel al )uropei !pararii0 UEosovo a confirmat pe deplin necesitatea si c(iar urgenta afirmarii unei )urope a !pararii" care sa actioneze fie in s#nul !liantei !tlantice" fie de maniera autonoma" in functie de natura crizelor.R )pisodul Eosovo este invocat si de XbignieZ DrzezinsFz" care" relev#nd slaba capacitate militara a U.)." afirma ca0 Upentru a fi un partener al !mericii in sistemul international care se naste" )uropa trebuie sa se uneasca" sa se integreze nu numai din punct de vedere economic" ci si politic si militar.R 1remisele unei armate europene exista" aceasta fiind perfect operationala" function#nd acum in cadrul structurii 9.!.&.;.." integrata in Comandamentul 5uprem al 4ortelor !liate din )uropa" sub forma Corpului de <eactie <apida *!.<.<.C.+" constituit din divizii nationale" divizii de cooperare si divizii multinationale.

>!<! RELATIILE INTRE U!E! SI N!A!T!O! !ctuala ar(itectura de securitate europeana reflecta trasaturile esentiale ale mediului geopolitic in care se deruleaza0 tranzitia catre sistemul international multipolar" competitia intre puteri in spatiul euroatlantic pentru redistribuirea rolurilor2 ad#ncimea integrarii in U.).2 tentativele 4ederatiei <use de a mentine statutul de mare putere pe arena mondiala si de a ocupa pozitii c(eie in structurile europene de securitate. 5ecuritatea se bazeaza at#t pe stabilitatea politica" dar si pe cea militara" acestea fiind conditionari complementare. Un sistem mobil de securitate europeana va putea fi edificat numai daca vor fi consolidate cele doua componente. 1olitica de securitate bazata pe cooperare *specifica ;.5.C.).+ renunta la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace de confruntare. 5copul este promovarea cooperarii in vederea prevenirii conflictelor in sfera politica si a reducerii pericolului confruntarii armate. De asemenea" mai are scopul de a evita escaladarea potentialelor conflicte" pun#nd un accent deosebit pe promovarea desc(iderii si a transparentei. !pararea si securitatea colectiva" pe de o parte" si securitatea bazata pe cooperare" pe de alta parte" sunt instrumente fundamental diferite" dar complementare" ale politicii internationale de securitate. !plicarea principiului subsidiaritatii" in organizarea securitatii europene" presupune luarea in calcul a unui sistem de securitate multietajat0 U.)." ;.5.C.)." 9.!.&.;. si ;.9.U. !ngajarea pe unul sau mai multe din aceste nivele va depinde de specificul sarcinilor de securitate avute in vedere. 9ecesitatea unei corelari" a optimizarii cooperarii intre diferitele institutii de securitate devine mai evidenta ca oric#nd. )volutiile in U.)." competitia dintre U.). si 9.!.&.;." posibilitatea ca interesele nationale ale unor state occidentale sa prevaleze asupra celor comune" evaluarea

securitatii de pe pozitii ideologice si nu financiare" lipsa unei diviziuni corecte a muncii intre statele participante" sunt principalii factori care influenteaza edificarea unui sistem eficient in domeniul securitatii europene. 1rogresele institutionale" evidentiate in subcapitolele anterioare" dau o forma concreta contributiei europenilor la securitatea euro-atlantica. 9ivelul de interoperabilitate pe care se intemeiaza relatiile intre U.). si 9.!.&.;.dau continut capacitatii europene colective de gestionare a crizelor. <alizarea %.).5.!. este un proces ireversibil al carui cadru institutional va fi construit prin dezvoltarea relatiei existente intre 9.!.&.;. si U.)." pe masura ce procesul de constituire a unei politici comune de securitate si aparare se va dezvolta. C(iar daca toate statele membre 9.!.&.;. au recunoscut ca este necesar ca europenii sa dispuna de capabilitati militare" independente de contributia 5.U.!." pentru promovarea politicii externe si de securitate comuna a U.)." a existat temerea ca aceasta ar putea duce la crearea unei aliante pur europene. si la discriminarea statelor europene" care sunt membre ale 9.!.&.;." dar nu si ale U.)." precum si la o dublare a asumarii sarcinilor si alocarii resurselor de catre 9.!.&.;. si U.). . Dezvoltarea %.).5.!. in cadrul 9.!.&.;. si aplicarea principiului crearii unei forte europene" Useparabile" dar nu separateR" afirmat in iunie 7PPH" la Consiliul 9ord-!tlantic de la Derlin" sunt destinate evitarii acestor probleme. 4ormula aprobata la Gas(ington" in 7PPP" ofera europenilor mai multa greutate in luarea deciziilor in cadrul !liantei" iar U.). *p#na in >KKK U.).;.+ instrumentele de care are nevoie pentru a-si indeplini misiunile asumate. !ceasta se intemeiaza pe urmatoarele e+e2e"te0 reafirmarea angajamentului de a intari legatura transatlantica" inclusiv starea de pregatire de lupta" pentru a indeplini obiectivele de securitate comune" prin intermediul !liantei" ori de c#te ori va fi nevoie2 continuarea procesului de intarire a pilonului european al !liantei" in baza Declaratiei de la Druxelles" din 7PP@" si a pricipiilor convenite la Derlin in 7PPH2 sunt incluse aici si optiunile referitoare la selectarea unui comandant general european si a unui cartier general 9.!.&.;." pentru actiuni controlate de U.)." precum si termeni specifici de referinta pentru D.5.!.C.).U.<. si pentru conceptul de C...&.4. *4orta Combinata de %nterventie %nter-!rme+2 dezvoltarea sistemului de legatura intre cele doua organizatii" inclusiv planificarea" exercitiile si consultarea2 recunoasterea faptului ca un rol european intensificat va contribui la intarirea !liantei" constituind temelia apararii colective a membrilor2 %n comunicatul summit-ului de la Gas(ington" din >@ aprilie 7PPP" respect#ndu-se prevederile &ratatului de la !msterdam si a Declaratiei de la 5t. 'alo" sunt formulate urmatoarele pr#"c#p##0 capacitatea de actiune autonoma a U.)." dreptul de a lua decizii si de a aproba actiunea militara" acolo unde nu este angajata intreaga !lianta2 dezvoltarea unei consultari reciproce efective" cooperare si transparenta" intre 9.!.&.;. si U.).2acordarea unui sprijin deplin membrilor U.). si altor aliati europeni pentru intarirea capacitatilor lor de aparare" in special pentru noi misiuni" evit#nd dublarea inutila2

asigurarea posibilitatilor implicarii aliatilor europeni care nu sunt membrii U.).in operatiuni de raspuns la criza *operatiuni sub comanda U.).+" in baza unor acorduri de cooperare2 folosirea unor capacitati si realizari 9.!.&.;. Useparabile" dar nu separateR" in operatiuni controlate de U.).2 1entru aplicarea ultimului principiu" in situatia in care !lianta nu este angajata militar" se are in vedere inc(eierea unor acorduri care sa reglementeze0 accesul la capacitatile de planificare ale 9.!.&.;.2 disponibilitatea capacitatilor prestabilite si a realizarilor comune ale 9.!.&.;. in folosul operatiunilor conduse de U.).2 identificarea optiunilor de comanda europeana" dezvoltarea rolului D.5.!.C..).U.<. si asumarea eficienta si deplina a responsabilitatilor2 adaptarea sistemului 9.!.&.;. de planificare a apararii" in scopul disponibilizarii fortelor pentru operatiuni conduse de U.). . %n noul concept strategic al !liantei 9ord-!tlantice se considera ca" dezvoltarea unei politici externe si de securitate comuna" care include elaborarea progresiva a unei politici comune de aparare" asa cum s-a cerut in &ratatul de la !msterdam" este compatibila cu politica comuna de securitate si aparare" stabilita in cuprinsul &ratatului de la Gas(ington. Cresterea mediului de securitate este direct proportionala cu sporirea responsabilitatilor si capacitatilor aliatilor europeni" cu accent pe securitate si aparare . Dezvoltarea %.).5..!. in cadrul 9.!.&.;." presupune din partea aliatilor europeni o contributie mai coerenta si mai eficienta la misiunile !liantei" o intarire a parteneriatului transatlantic" o actiune autonoma" de la caz la caz" si" prin consens" sub controlul politic si conducerea strategica a U.)." sau altfel convenite. %n aceasta idee" cooperarea in dezvoltarea unor concepte operative noi" ram#ne esentiala pentru a formula raspunsurile adecvate la provocarile la adresa securitatii. !ranjamentele practice detaliate si evitarea duplicarii capacitatilor si elementelor de aparare sunt elemente c(eie ale unei colaborari aliate str#nse . $a r#ndul sau" U.). *prin Declaratia statelor membre ale U); care sunt si membre ale U.)." despre rolul U.).;. si despre relatiile sale cu U.). si cu 9.!.&.;." 'aastric(t" 7K decembrie 7PP7+ se declara Ugata sa dezvolte relatii de lucru str#nse intre U.).;. si !lianta si sa intareasca rolul" responsabilitatile si contributia statelor membre U.).;.in s#nul !lianteiR" ceea ce inseamna o ec(ilibrare a Uburden s(aringR-ului *a impartirii poverii+ intre 5.U.!. si )uropa" dorita de americani din motive bugetare si de europeni din considerente politice. Doua sunt directiile principale" identificate in prima instanta si avute in vedere de europeni0 eliminarea dependentei fata de 9.!.&.;. in domeniul militar si cresterea operabilitatii U..). prin ameliorarea interoperabilitatii fortelor nationale2 derularea unui program de exercitii si de antrenamente impreuna cu 9.!.&.;.si eliminarea insufientelor in materie de comunicatii si de observare prin satelit. ;ficialii 9.!.&.;. Ucred ca in ultimii 7K ani !lianta a descoperit faptul ca prapastia te(nologica dintre fortele armate americane si cele ale natiunilor europene devine din ce in ce mai mare . !cest lucru este legat de FnoZ-(oZ /ul te(nologic" dar si de faptul ca" dupa razboiul rece natiunile europene si-au redus fortele militare" stiind ca nu mai exista un pericol imediat venit din partea Uniunii 5ovietice. Dar" campania aeriana din Eosovo a conturat limpede in mintea europenilor" ca" in abordarea intr-o maniera moderna a managementului de criza si in asigurarea unei maniere moderne Ude desfasurare a unei campanii in astfel de zone dificile" au un mare deficit fata de americaniR *Elaus 1.

Elaiber" seful diviziei Uprobleme politiceRdin 9.!.&.;.+. $ista dificultatilor cu care s-au confruntat aliatii in Eosovo" au convins europenii ca trebuie sa lucreze foarte repede in rezolvarea problemelor legate de capacitatile moderne de management de criza0 comunicatii" transport aerian rapid" operatiuni aeriene de recunoastere. Un subiect important pentru ambele organizatii" dar si pentru tarile )uropei Centrale" este procesul de extindere a celor doua organizatii. 5e doreste ca procesele de extindere sa fie compatibile si sa se consolideze reciproc" datorita manifestarii efectului cumulativ al garantiilor de securitate ale art. B" al &ratatului de la Druxelles modificat si cele ale art. B al &ratatului de la Gas(ington . 1entru executarea articolului B al &ratatului de la Druxelles modificat" toate tarile vizate trebuie sa fie membre 9.!.&.;. . C#nd inca mai functiona U.).;.. 5.U.!. se opunea admiterii unor noi tari in U.).;." cu statutul de membrii cu drepturi depline" daca acestea nu erau membre 9.!.&.;. . De aceea este posibil ca extinderea U.). sa depinda pe viitor de cea a !liantei" pentru a se evita" asa cum se apreciaza" obtinerea unor garantii de securitate din partea 9.!.&.;. prin mijloace UoculteR. Decizia europenilor de constituire *p#na in >KK?+ a unei forte comune de reactie rapida" cu organisme distincte" separate" de planificare militara" a nemultumit profund Gas(ingtonul" care considera ca" astfel" pozitia sa preponderenta in cadrul !liantei !tlantice" determinata inclusiv de contributia financiara masiva" va fi mult slabita. 9emultumirea si-a gasit clar expresia in aprecierile dure ale ministrului american al apararii" Gilliam Co(en0 Unu poate exista un grup separat de interese al U..). in 9.!.&.;.R" nu trebuie sa existe Ustructuri paralele sau redundante" deoarece aceasta va slabi aliantaR. )xprim#ndu-si indoiala ca U.). ar putea capata autonomie militara" prestigiosul politolog XbignieZ DrezezinsFi prezinta cele zece sfaturi de baza pentru politica americana fata de )uropa0 aliatul natural si principal al !mericii ram#ne )uropa2 esentiala pentru relizarea unui ec(ilibru durabil in )urasia este o )uropa atlantista2 5.U.!. nu ar trebui sa se opuna crearii unei capacitati europene autonome de aparare" c(iar daca aceasta este putin probabil de a fi realizata intr-un viitor apropiat2 uniunea politica dintre aliati este mai importanta dec#t intarirea capacitatilor 9.!.&.;.2 nu trebuie luata nici o decizie in privinta desfasurarii unui scut antirac(eta p#na nu se obtine consensul aliatilor din 9.!.&.;.pe aceasta tema2 5.U.!. trebuie sa sprijine largirea aliantei in )uropa dar nu dincolo de aceasta zona2 mizele largirii europene sunt mai importante pentru 5.U.!. dec#t cele ale progreselor facute in directia unificarii europene2 realizarea concertata a largirii 9.!.&.;.si cea a U.).2 trebuie avuta in vedere perspectiva aderarii at#t la 9.!.&.;." c#t si la U.). a &urciei" Ciprului si %sraelului2 nici o tara nu trebuie exclusa a priori de la posibilitatea de a adera la !lianta 9ord-!tlantica sau la U.). *din U$umea 'agazinR" nr 7> W >KKK" pag @P+2 &ot mai multe voci autorizate sunt de parere ca realitatile geopolitice si geostratregice ale inceputului de secol II%" impun abandonarea evaluarilor de tipul Uce a facut 5.U.!. pentru )uropaR si acceptarea modelului Uce va face 5.U.!. impreuna cu )uropaR.. NOTE

7.1ierre 3assner" U$[impossible defense europeeneR" 1aradoxes" august 7PLB" din. C. Xorgbibe" UConstructia europeana. &recut" prezent si viitorR" )ditura &rei" 7PPM

V! ASPECTE ALE PROCESULUI DE ADERARE LA U!E! *+ + 5adrul normativ si procedura de aderare %n baza tratatului de fuziune a comunitatilor" din 7PHB" aderarea la Comunitatea )conomica )uropeana implica si aderarea la celelalte doua comunitati. Dupa &ratatul asupra Uniunii )uropene din 7PP>" a fost instituita o procedura unica de aderare" care este valabila pentru toate instrumentele. U" st&t c&"d#d&t pe"tru &der&re tre/u#e s& #"dep+#"e&sc&4 #" pr#2u+ r5"d4 dou& co"d#t## pr#"c#p&+e. Sa posede Dcalitatea de stat european"" av#ndu-se in vedere criteriul strict geografic" pentru faptul ca U.). include organizatii regionale a caror state membre trebuie sa fie europene. )ste motivul pentru care in 7PML a fost respinsa candidatura 'arocului. (espectarea principiilor fundamentale ale =.E." constituie cel de-al doilea tip de conditie" ceea ce face ca decizia admiterii unui stat sa fie o decizie politica. !rticolul 4. al E.M." completat cu art.H din E.1. precizeaza ca Uniunea este fondata pe principiul libertatii" democratiei respectului drepturilor omului si libertatilor fundamentale" ca si pe principiul statului de drept" valori comune ale statelor membre. !rticolul @P din &.!. afirma ca pot deveni membre statele europene care indeplinesc principiile din art.H. &eoretic" putem vorbi de dou& &3e &+e procedur## de &der&re0 procedura comunitara" conform careia cererea de aderare a unui stat trebuie sa primeasca avizul Consiliului" in urma exprimarii votului prin umanitate si dupa exprimarea acordului de catre 1arlamentul european2 procedura internationala care presupune inc(eierea unui acord intre statul candidat si statele membre in cadrul unei conferinte internationale" acord ce se regaseste in actul de aderare ce urmeaza a fi ratificat de statul candidat si statele membre. %n practica se manifesta insa o accentuata intrepatrundere intre cele doua proceduri. Dupa primirea cererii de aderare" este analizata oportunitatea candidaturii de catre statele membre. %n acelasi timp" comisia prezinta avizul preliminar" motivat" iar Consiliul formuleaza concluziile. Un aviz favorabil inseamna desc(iderea negocierilor pentru aderare si trecerea la urmatoarea etapa" in care statele membre adopta o pozitie comuna in cadrul Consiliului" pozitie care va sta la baza negocierilor p#na la aderare. Decizia de admitere emisa de Consiliu inaintea semnarii acordului se fundamenteaza pe avizul formal al Comisiei.. <! *! EVOLUTIA PROCESULUI DE ADERARE

Comunicatul Comisiei din august 7PPK propune inlocuirea acordurilor economice limitate" inc(eiate in mod individual cu statele din )uropa de )st" cu !cordurile )uropene *sau de !sociere+. Cadrul de desfasurare al acestora includea dialogul politic" comertul liber" cooperarea economica" culturala si financiara" institutii ale asocierii. 5emnarea !cordurilor )uropene cu Ungaria" Ce(oslovacia si 1olonia a avut loc in 7PP7" cu <om#nia si Dulgaria in 7PP?. 1roblema viitoarei largiri a Comunitatii a fost dezbatuta in cadrul Consiliului )uropean de la $isabona din iunie 7PP>. Concluziile cuprindeau si referiri la aderarea tarilor asociate" semnificativ fiind in acest sens paragraful urmator0 Ucu privire la relatiile cu Centrul si )stul )uropei = cooperarea va fi sistematic focalizata pe asistarea eforturilor acestora *a tarilor asociate+ in pregatirea procesului de aderare la Uniunea )uropeana" lucru pe care si-l dorescR. Documentul intocmit de Comisie pentru Consiliul )uropean de la )dinburg(" din decembrie 7PP>" intitulat UCatre o noua aderare a tarilor din Centrul si )stul )uropeiR preciza conditiile pentru aderare si faptul ca nu se poate stabili o agenda a procesului de aderare. 'utatia fundamentala este surprinsa in invitatia lansata cu ocazia 5ummit-ului de la Copen(aga din iunie 7PP?" intitulat UCatre o aderare mai rapida a tarilor Central si )st)uropeneR. structurata pe patru capitole0 o !rie 1olitica )uropeana" imbunatatirea accesului pe piata comunitara" crearea asistentei comunitare efective si integrarea economica rapida. Capitolul int#i continea propunerea conform careia0 UConsiliul )uropean ar trebui sa confirme intr-un mesaj politic clar angajamentul de sustinere a parteneriatului in cadrul Uniunii )uropene inc(eiat cu semnatarii !cordului )uropean doar in momentul in care acestia sunt in masura sa satisfaca conditiile ceruteR7. Ca urmare a acestei decizii si-au depus candidatura0 Ungaria - ?7 martie 7PP@" 1olonia - B aprilie 7PP@" <om#nia - >> iunie 7PPB" 5lovacia - >L iunie 7PPB" $etonia - ?7 octombrie 7PPB" )stonia - >@ noiembrie 7PPB" $ituania - H decembrie 7PPB" Dulgaria - 7@ decembrie 7PPB" Ce(ia - 7L ianuarie 7PPH si 5lovenia - 7K iunie 7PPH. !u fost inc(eiate acorduri de parteneriat si cooperare cu alte foste tari comuniste0 Ucraina" 'oldova" Ceorgia" !rmenia. Comisia a avizat favorabil demararea negocierilor de aderare cu cinci dintre state" incep#nd cu ?7 martie 7PPM0 )stonia" Ungaria" 1olonia" Ce(ia si 5lovenia. ; singura tara" 5lovacia" a fost respinsa din cauza criteriului politic" consider#ndu-se ca statul de drept si democratia nu sunt inradacinate si ca nu este asigurata protectia minoritatilor. 1entru celelalte tari s-a apreciat ca exista progrese care trebuie facute si ca trebuie insistat pe problemele minoritatilor. De fapt" cr#ter##+e & #r2&te +& Co"s#+#u+ de +& Cope"9&8& si care au stat la baza diferentierii statelor au fost0 po+#t#ce - institutii stabile care sa garanteze democratia. primatul dreptului" drepturile omului" respectul minoritatilor si protectia lor2 eco"o2#ce - existenta unei economii de piata viabila" apta sa faca fata fortelor concurentiale din 1iata Comuna si sa-si asume obligatiile uniunii economice si monetare2 &cLu#s-ul - presupune reluarea acVuis-ului comunitar" asa cum exista in momentul aderarii. U!cordurile de !sociere au pus piatra de temelie a fundamentului juridic al parteneriatului2 la Copen(aga s-a subliniat obiectivul aderarii la Uniune" iar la )ssen s-au pus bazele strategiei de aderare a tarilor asociateR>. 5trategia de preaderare trebuia sa

includa" in lumina concluziilor 5ummit-ului de la )ssen" din decembrie 7PP@ pr#"c#p&+e+e pro/+e2e "eces&r & # re3o+$&te pe"tru pro2o$&re& &der&r## 0 s-au stabilit etapele derularii parteneriatului structurat. 1resedintia Consiliului trebuia sa stabileasca anual o agenda a Consiliului de !sociere2 s-a decis ca toate tarile asociate sa se alinieze declaratiilor" demersurilor si actiunilor comune in contextul 1oliticii )xterne si de 5ecuritate comuna2 a fost promovat un studiu privind dezvoltarea relatiilor in domeniul agricol dintre U.). si tarile asociate in perspectiva aderarii2 s-a adoptat o strategie referitoare la utilizarea instrumentelor politicii comerciale. 5copul strategiei de preaderare era alinierea la acVuis-ul comunitar prin concentrarea ajutorului pe nevoile proprii fiecarui candidat si adoptarea unui program national de integrare" supus unui calendar precis si axat pe domenii prioritare. !jutorul financiar al U.). urma a fi acordat sub forma conventiilor anuale de fiintare" subordonate realizarii anumitor obiective. De exemplu" peste >BY din fondurile 1rogramului 13!<) s-a decis sa fie utilizate in investitiile de infrastructura. &ot la )ssen a fost acceptata propunerea franceza" de realizare a unui 1act pentru 5tabilitate" care a condus la semnarea unor noi acorduri cu tarile asociate referitoare la tratamentul minoritatilor. 5e dorea ca aceste tari sa nu aduca in U.). problemele nerezolvate privind minoritatile si frontierele. Dupa Conferinta de la 1aris din martie 7PPB" responsabilitatea pentru 1act a fost transferata ;.5.C.).-ului. 1e baza strategiei elaborate la )ssen" Comisia a redactat" iar Consiliul )uropean de la Cannes" din iunie 7PPB a aprobat C&rt& A+/&" care ofera ima$inea de ansamblu a le$islatiei comunitare dupa care tarile asociate ar trebui sa%si armonizeze le$islatia interna. %n aceasta sunt identificate masurile pentru fiecare sector al pietei si sunt sugerate secventele in care ar putea fi realizate. Carta !lba constituie un g(id pentru tarile asociate privind adoptarea progresiva a legislatiei si stabilirea structurilor necesare implementarii ei conform cerintelor viitoarei participari la piata interna" fixeaza ritmul adoptarii masurilor si stabileste Uprogramul pietei uniceR adaptat prioritatilor reformei economiei ale fiecarei tari. %n scopul materializarii recomandarilor cuprinse in Carta !lba" Comisia a propus un set de &ct#u"# de urmat0 a+ /omisia % sa transmita tarilor asociate continutul /artei si concluziile /onsiliului 0 sa desfasoare consultari cu fiecare tara asociata in parte pentru stabilirea programelor nationale viz#nd toate aspectele cuprinse in Carta !lba2 sa se infiinteze U;ficiul pentru 5c(imbul de informatii privind !sistenta &e(nicaR si initierea unui nou program multinational 13!<)2 sa furnizeze asistenta te(nica si sa monitorizeze evolutiile in materializarea recomandarilor Cartei !lbe2 sa informeze periodic statele candidate despre sc(imbarile intervenite in legislatia pietei interne2 sa analizeze oportunitatea si sa demareze extinderea programelor in curs de desfasurare in uniune2 sa mentina dialogul politic si sa dezvolte relatiile cu institutiile uniunii2 sa inainteze rapoarte periodice cu privire la evolutiile inregistrate.

b+ Earile asociate au fost indrumate0 sa identifice problemele legate de implementarea recomandarilor Cartei !lbe2 sa intocmeasca programe nationale pentru implementarea recomandarilor2 sa evalueze impreuna cu Comisia stadiul armonizarii legislatiei si asistenta necesara pentru adaptarea la cerintele formulate2 sa utilizeze eficient facilitatile oferite de Diroul pentru 5c(imbul de %nformatii asupra !sistentei &e(nice. c+ Statele membre se angajau sa puna la dispozitie servicii de consultanta" sa furnizeze informatii despre asistenta acordata si sa-si coordoneze eforturile pentru asigurarea sprijinului necesar prin mecanismele convenite?. U1ac(etul de masuri - !genda >KKKR discutat in cadrul Consiliului )uropean de la 'adrid din iulie 7PPL indica" calea de urmat pentru realizarea aderarii. %mpreuna cu documentul U;piniile ComisieiR" statueaza faptul ca st&tutu+ de 2e2/ru &+ U!E! presupu"e c& t&r& c&"d#d&t& s& do$ede&sc&0 stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia" puterea legii" drepturile omului" respectul si protectia minoritatilor2 existenta unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata competitiei din piata U.).2 capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din aderarea la uniunea politica si economica. Costul extinderii este estimat la aproximativ LB mrd. )CU. %n ce priveste estimarea duratei negocierilor de aderare" aceasta este greu de prognozat" datorita complexitatii si diversitatii problemelor" specifice fiecarui candidat in parte. 1ractica a demonstrat acest lucru0 negocierile pentru aderare cu !ustria" 5uedia si 4inlanda au durat 7? luni" pe c#nd cele cu 5pania si 1ortugalia" L ani. Sursele pentru realizarea asistentei financiare de care beneficiaza tarile din )uropa Centrala si de )st sunt0 bugetul 13!<) care a fost planificat pentru perioada 7PPB-7PPP la H.HP? unitare )CU2 Danca )uropeana de %nvestitii2 Danca )uropeana pentru <econstructie si Dezvoltare2 imprumuturi ale U.).2 programe de asistenta bilaterala ale statelor membre2 sisteme de asigurari de credit bilaterale si garantii de investitii2 4.'.%.2 Danca 'ondiala. Consiliul )uropei a stabilit ca pentru transpunerea obiectivelor din !genda >KKK" se cere a se aloca anual" p#na in >KKH" ?"7 mld. )U<; pentru implementarea programelor de preaderare" repartizate astfel0 instrumente structurale / 7.K@K" program 13!<) / 7BHK si instrumente agricole / B>K. %mprumuturile acordate de Danca )uropeana de <econstructie si Dezvoltare tarilor candidate la aderarea la U.). *milioane euro+ au fost in anul 7PPP astfel0 Ce(ia / >?L" 1olonia / 7ML" <om#nia / 7B7" Ungaria / 7@?" 5lovacia / PB" 5lovenia / @B" Dulgaria / ?B. Dupa summit-ul de la 4eira" din 1ortugalia" din iunie >KKK" presedintele Comisiei )uropene" <omano 1rodi" a declarat0 UNreau sa evit crearea unui nou Xid al Derlinului = nu trebuie sa mai construim niciodata un nou Xid al Derlinului" iar extinderea este un factor foarte important pentru a ne asigura ca acest lucru nu se va mai int#mpla =vreau sa ne asiguram ca extinderea este facuta cum se cuvine si c#t mai repede posibil =" dar in anii ce vor urma vom avea nevoie de sprijinul opiniei publice si de cel al guvernelor nationale pentru ca extinderea sa fie un succesR. &otusi" pe agenda U.). figureaza acum ca prioritati nu largirea spre )st" ci constructia politica" diplomatia si securitatea comuna" problema imigratiei. Desi initial" previziunile

privind admiterea in U) a primelor state candidate din )st erau pentru >KK> sau >KK? *tarile acceptate la $uxemburg+" responsabilii uniunii estimeaza ca operatiunea va fi am#nata cu cel putin >-? ani. 9egocierile cu 1olonia si Ungaria decurg anevoios" problemele spinoase fiind dosarul agricol si libertatea circulatiei fortei de munca. $a reuniunea sefilor de state si de guverne ai U.). de la Diarritz" din 7?-7@ octombrie >KKK" un principiu profund disputat a fost acela al Uintegrarii sporiteR *o alta formulare a U)uropei cu doua vitezeR+ care sa permita existenta unui fel de nucleu european" format dintr-un grup restr#ns de state mai avansate in adoptarea reformelor comunitare. 1rincipiul a fost contestat at#t de 'area Dritanie" c#t si de statele nordice. 1restigiosul politolog X. DrzezinsFi analizeaza in revista E&e National @nterest" raporturile viitoare dintre 5.U.!. si )uropa in contextul procesului de largire a U.). si formuleaza un Udecalog al dezvoltarii si perspectivelor )uropeiR *din U$umea 'agazinR nr. 7>W>KKK+0 7. / ideea de )uropa exprima mai mult o utilitate dec#t o convingere2 >. / U.). nu va deveni o alta !merica" ci doar o )lvetie scrisa cu majuscule2 ?. / europenii nu vad in antiamericanism un motor al unificarii lor2 @. / unificarea este un proces birocratic si nu creeaza o adevarata uniune2 B. / largirea U.). va intra fara indoiala in conflict cu orice ad#ncire a unificarii2 H. / la baza largirii U.). stau ratiunile demografice si economice2 L. / o federatie de state" care constituie un nucleu al )uropei si care decide pentru toti ceilalti in materie de politica externa" nu este viabila din punct de vedere politic2 M. / o largire graduala si o unificare birocratica" va duce la o uniune economica doar " nu si la o uniune politica2 P. / este putin probabila realizarea unei autonomii militare de catre U.).2 7K. / U.). se va prezenta pe plan mondial ca un nou tip de identitate politica" dar cu influenta de natura economica si financiara.

<!A! ADERAREA ROMDNIEI LA U!E! 7nceputul procesului de aderare+ Avanta4ele si dezavanta4ele aderarii <om#nia a depus cerere de aderare la U.). in iunie 7PPB si a fost acceptata ca stat candidat" la Consiliul )uropean de la $uxemburg din decembrie 7PPL. Desc(iderea negocierilor cu <om#nia a avut loc in urma deciziei luata de Consiliul )uropean de la 3elsinFi din decembrie 7PPP. !ici s-a (otar#t ca singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea inceperii negocierilor este criteriul politic. Criteriile economice" legislative si administrative devin necesare abia in momentul aderarii. %n esenta" &der&re& +& U!E! co"st& #" &dopt&re&4 &p+#c&re& s# de3$o+t&re& &cLu#s,u+u# co2u"#t&r c&re repre3#"t& #"tre&8& +e8#s+&t#e pr#2&r& s# der#$&t& c& s# &"s&2/+u+ po+#t#c#+or s# #"st#tut##+or cre&te pe"tru & &s#8ur& &p+#c&re& s# de3$o+t&re& corespu"3&to&re s# co"t#"u& & &ceste# +e8#s+&t##. 1cFuis%ul comunitar este $rupat in G* de capitole desc&ise succesiv ne$ocierii" care

cuprind de la libera circulatie a bunurilor" persoanelor" serviciilor si capitalurilor" trec prin politica industriala" cultura si audio-vizual pentru a ajunge la uniunea vamala si controlul financiar. 9egocierile se desfasoara in cadrul unei Conferinte la care participa negociatorul tarii candidate si Consiliul Uniunii. 5arcina Comisiei )uropene este de a identifica impreuna cu statul candidat acele concesii ce ar putea fi acceptate de catre Consiliul U.). si care trebuie sa intruneasca acordul unanim al statelor membre. %n cazul identificarii unor dificultati serioase si demonstrabile intr-un anumit domeniu privind aplicarea acVuis-ului comunitar la data aderarii" se pot formula doua tipuri de cereri0 o perioada de tranzitie sau o adaptare speciala a acVuis-ului comunitar" in cazul c#nd statul candidat reuseste sa convinga ca acea parte legislativa nu este suficient de evoluata. 9egocierile au scopul de a stabili conditiile de participare ale noului stat membru la politicile comune ale U.). si contributia la bugetul U.). %n perioada 7PP7-7PPP" <om#niei i-au fost alocati peste un militard de )U<; prin programul 13!<)" fonduri care dupa 7PPM au fost utilizate in proportie de LKY pentru investitii si infrastructura si ?KY pentru consolidarea institutionala. 1rin decizia Consiliului U.). de la 3elsinFi din decembrie 7PPP" <om#nia va primi anual p#na in >KKB c#te H@K milioane )U<;" ca ajutor pentru aderare. $a acestea se mai adauga ?>K milioane de )U<; proveniti din partea 1actului de 5tabilitate plus fonduri deblocate in cadrul programelor bilaterale de cooperare. !preciem ca &$&"t&He+e &der&r## Ro25"#e# +& U!E!! su"t0 beneficiul apartenentei la o mare familie de natiuni si la securitatea pe care aceasta apartenenta o confera2 oportunitatea participarii la cea mai mare piata unica din lume" cu toate posibilitatile legate de cresterea economica si crearea de locuri de munca2 consolidarea ireversibila a reformelor economice si politice realizate dupa 7PMP2 facilitarea accesului la 4ondurile 5tructurale destinate dezvoltarii regiunilor mai putin prospere ale Uniunii" fonduri care s-au dovedit benefice pentru tari ca %rlanda sau 1ortugalia" in primii ani dupa aderare. 5unt exprimate opinii" conform carora ar exista si dezavantaje" const#nd in asa-zisa pierdere de suveranitate" de identitate nationala si vulnerabilitati in fata concurentei de pe 1iata Unica. De fapt nu este o pierdere de suveranitate" ci o largire a acesteia prin cuprinderea sa intr-un RinteresR mai larg" cresterea RgreutatiiR in organismele internationale. )ste adevarat ca o concurenta sporita presupune o restructurare corespunzatoare" proces care ar putea avea impact negativ pe termen scurt asupra unor segmente ale societatii civile.

DESFASURAREA NE7OCIERILOR CU U!E! Cuvernul <om#niei si-a propus ca obiectiv pentru aderarea la U.)." 7 ianuarie >KKL. $a capitolul negocieri cu U.)." <om#nia a raportat inc(iderea a sase dosare de negocieri" si a anuntat pregatirea urmatoarelor trei" care sa fie desc(ise si eventual inc(ise cu aceeasi viteza. )ste vorba de0 politica externa si de securitate comuna2 relatii externe2

educatie" formarea profesionala si tineret2 stiinta si cercetare2 intreprinderi mici si mijlocii" statistica. &ermenul Uinc(idere de capitoleR este impropriu" fiind vorba despre o Uinc(idere provizorie de capitoleR" ceea ce presupune ca" p#na in momentul efectiv al aderarii" U.). isi rezerva dreptul de a redesc(ide oric#nd unul dintre capitole" in masura in care" la nivel comunitar" este adoptata o noua lege sau o noua directiva care trebuie sa se adauge celor deja integrate in pac(etul existent la nivelul fiecarui capitol. 1ractic" nu se pot negocia dec#t derogarile partiale si perioadele de tranzitie" care vor ajuta in transpunerea acelor parti mai complicate ale legislatiei comunitare" intr-un interval de timp care nu va produce un soc. 5e negociaza doar adaptarea la regulile jocului in U.). si nu regulile in sine. a+ 1olitica externa si de securitate comuna. <om#nia este pregatita sa accepte si sa aplice acVuis-ul in domeniul 9ES/ a U.). 5tructurile necesare transpunerii acesteia in practica au fost create" iar politica externa si de securitate a <om#niei se bazeaza pe aceleasi principii si are aceeasi orientare cu cea promovata de U.). Capacitatea de a participa activ la 1)5C a fost demonstrata prin dialogul cu statele membre si cu structurile U.)." precum si prin alinierea consecventa la declaratiile" demersurile si actiunile U.). De asemenea" <om#nia este un promotor activ al cooperarii regionale" prin participarea la o serie de organizatii sau grupari" aceasta se afla intr-un stadiu avansat al procesului de rezolvare a tuturor aspectelor legate de relatiile cu vecinii. Ca materializare a efortului privind pregatirea pentru intrarea in U.). retinem0 !derarea la U.).. si 9!&; reprezinta prioritati ale politicii externe si de securitate a <om#niei" participarea la o serie de operatiuni de mentinere sau de sustinere a pacii si exprimarea disponibilitatii si interesului de a se implica in aranjamente ce vor fi convenite pentru cooperarea cu state terte. b+ <elatii externe. $egislatia <om#niei in domeniul politicii comerciale si al relatiilor externe este" in mare masura in concordanta cu legislatia comunitara. <om#nia va aplica tariful vamal comun cel mai t#rziu din ziua aderarii la U.). %n relatiile cu terte tari" aplica aceleasi principii ca si U.). De asemenea" in momentul aderarii <om#nia va transfera politica sa comerciala sub responsabilitatea deplina a U.)." va asigura compatibilitatea deplina intre legislatia sa si acVuis-ul comunitar in domeniul bunurilor cu dubla utilizare" va participa la negocierea !cordului )uropean de )valuare a Conformitatii" va deveni parte la !cordul privind 5patiul )conomic )uropean. c+ )ducatie" formare profesionala si tineret. 1rin participarea la programele comunitare *5ocrates" $eonardo da Ninci" &ineret pentru )uropa+ <om#nia a dovedit ca dispune de capacitatea institutionala de a asigura un parteneriat sustinut la initiativele U.). din acest domeniu. d+ 5tiinta si cercetare. <om#nia se angajeaza ca prin politicile elaborate si aplicate recent in domeniu sa realizeze0 mentinerea finantarii programelor lansate de sus in jos si restr#ngerea numarului de obiective pe baza relevantei fata de prioritati2 implementarea unui sistem de finantare in regim descentralizat" bazat pe concurenta2 restructurarea cadrului institutional2 constituirea si dezvoltarea centrelor de excelenta2 finantarea cu prioritate a proiectelor de cercetare orientate spre cerintele pietei. 1otentialul de cercetare se va caracteriza prin alocarea a 7Y din 1%D pentru cercetare" dezvoltare *circa ?KK.KKK )U<;Wcercetator+. 5e va asigura un numar de >K de cercetatori la 7K.KKK de locuitori" infrastructura adecvata in nisele domeniilor competitive pe plan european si acces

generalizat la %nternet" concomitent cu introducerea unor stimulente pentru intoarcerea tinerilor formati in tarile dezvoltate. Ne8oc#er#+e de &der&re tre/u#e s& co"duc& +& st&/#+#re&: et&pe+or de p&rcurs #" procesu+ &r2o"#3&r## +e8#s+&t#e#M pr#or#t&t#+or4 c&#+or #2p+e2e"t&r## "or2e+or co2u"#t&re pe 2&sur& #"te8r&r## Ro25"#e# #" structur#+e U!E!C@.. !rmonizarea legislatiei rom#nesti cu legislatia comunitara este unul din ele mai complexe actiuni comune. !cest lucru nu inseamna o Upreluare mecanicaR ci respectarea a dou& &3e d#st#"cte0 UapropiereaR si apoi Udeplina adaptare si corelareR a legislatiilorB. )ste pentru prima data c#nd U.). negociaza aderarea cu un numar at#t de mare de state candidate. De aceea" U.). a adoptat o pozitie extrem de precauta in cadrul procesului de negociere0 p#na in prezent nu a fixat nici un termen precis pentru urmatoarele aderari si nu a negociat nici unul dintre dosarele considerate dificile din aVuis-ul comunitar5 agricultura" mediu" libera circulatie a persoanelor" libera circulatie a capitalurilor. 5ituatia capitolelor de negociere la cele 7> tari candidate *aprilie >KK7+ Desc(ise 1olona Ungara <. Ce(a )stonia 5lovenia Cipru $etonia $ituania 5lovacia 'alta Dulgaria <om#nia 7H 7B 7H 7? 7B M L P H H ? ? %nc(ise 7? 7@ 7? 7H 7@ 7L P L 7H 7> M H %n curs de dezvoltare 7 7 7 7 7 7 7@ 7@ 7@ 7> 7P >7

9;&) )I1$%C!&%N) 7. 1aun 9." %storia constructiei europene" )ditura 4undatiei pentru 5tudii )uropene" 7PPP" pp. >MK->M7 >. %dem" p. >M@ ?. !pud. %bidem" p.p. >P@->PH @. 'azilu D." Diplomatia integrarii europene - negocierile de aderare" in $umea 'agazin nr. BW>KKK" p.HB B. !pud. %dem" p. HB

!nexa nr. 7 VICTOR EU7O: EUROPA ARE NEVOIE DE O NATIONALITATE EUROPEANAC UDa" noaptea-i neagra2 asistam la resurectia fantomelor2 dupa SHllabus" iata Coranul2 de la o Diblie la alta fraternizam2 iun$amus de2tras2 in spatele 5fintului 5caun" se ridica 5ublima 1oarta2 ni se ingaduie sa alegem intunericul2 si" vazind ca <oma ne oferea )vul sau de 'ijloc" &urcia a crezut ca ni-l poate oferi pe al sau. De aici lucrurile care se intimpla in 5erbia. Cind se va termina: Cind se va sfirsi martiriul acestei mici natiuni eroice: ) timpul ca insasi civilizatia sa emane o interdictie solemna de a merge mai departe. %nterdictia de a se perpetua crimele - asta cerem noi" popoarele" guvernelor. Dar ni se spune0 uitati ca exista eproblemef. 5a asasinezi un om e o crima" sa asasinezi un popor e o eproblemaf. 4iecare guvern isi are problema sa0 <usia isi are Constantinopolul" !nglia are %ndia " 4ranta are 1rusia" 1rusia are 4ranta. %ar noi raspundem0 5i omenirea isi are problema ei2 iar aceasta problema" iat-o" e mai mare decit %ndia " !nglia si <usia0 e fatul din pintecele mamei sale. 5a inlocuim problemele politice cu problema omeneasca. %n ea sta viitorul intreg. 5a nu ne ferim s-o spunem" orice-am face" viitorul va fi. 5lujit de toate" c(iar de crime. Cumpliti slujitori. Ceea ce se intimpla in 5erbia demonstreaza necesitatea infaptuirii 5tatelor Unite ale )uropei. Cuvernelor dezbinate sa le urmeze popoarele unite. 5a terminam cu imperiile ucigase. 5a reducem la tacere fanatismele si despotismele. 5a fringem sabiile slujitoare ale superstitiilor si dogmele cu spada in mina.. Cata cu razboaiele" gata cu masacrele" gata cu macelurile2 gind liber" liber sc(imb2 fraternitate. 1acea" e oare atit de dificil de

realizat: <epublica )uropei" 4ederatia continentala" alta realitate politica in afara ei nu exista. <ationamentele o impun" ca si evenimentele. !supra acestei realita@i" care este o necesitate" toti filozofii sint de acord" iar astazi calaii isi unesc demonstratia cu demonstratia filozofilor. %n felul ei" si tocmai pentru ca este ingrozitoare" salbaticia sta marturie pentru civilizatie. 1rogresul e semnat !(met-pasa. Ceea ce atrocita@ile din 5erbia asaza in afara oricarei indoieli e faptul ca )uropa are nevoie de o nationalitate europeana" un guvern unic" un imens arbitraj fratern" democratia in pace cu ea insasi" toate natiunile surori avindu-si cetate si capitala 1arisul" adica libertatea avindu-si capitala lumina. %ntr-un cuvint" 5tatele Unite ale )uropei" iata scopul" iata portul in care trebuie sa ancoram. %eri" acest lucru nu reprezenta decit adevarul2 multumita calailor 5erbiei" astazi el constituie insasi evidenta. Cinditorilor li se adauga asasinii. Dovada fusese facuta de genii" iat-o facuta de monstri. Niitorul este un zeu tras de tigri. 1aris" >P august 7MLH.R 5ursa0 %storia )uropei" .. Carpentier si 4. $ebrun" 3umanitas" 7PPL" p. ?>H

!nexa nr. > SFINTA ALIANTA J*? septe2/r#e (:(<K R%n numele 1reasfintei si %ndivizibilei &reimi. 'aiestatile $or %mparatul !ustriei" <egele 1rusiei si &arul <usiei" ca urmare a importantelor evenimente care au determinat in )uropa cursul ultimilor trei ani si cu deosebire a binefacerilor pe care dumnezeiasca 1rovidenta s-a milostivit sa le reverse asupra statelor ale caror guverne si-au pus increderea si nadejdea in ea" si doar in ea" dobindind convingerea intima ca e necesar ca drumul de urmat de catre puteri in relatiile lor mutuale sa fie intemeiat pe sublimele adevaruri cuprinse in invatatura eternei religii a lui Dumnezeu mintuitorul 0 Declara solemn ca prezentul act nu are ca obiect decit dorinta de a manifesta in fata Universului (otarirea lor nestramutata de a nu adopta ca regula in conduita lor" fie in administrarea statelor lor respective" fie in relatiile lor politice cu orice alt guvern" decit preceptele acestei sfinte religii" precepte de justitie" dragoste si pace. 6...8 %n consecinta" 'aiestatile $or au convenit articolele urmatoare 0 1rt. @. / %n conformitate cu mesajul 5fintei 5cripturi" care porunceste tuturor oamenilor sa se considere frati" cei trei monar(i contractanti ramin uniti prin legaturile unei fraternitati adevarate si indisolubile" considerindu-se membri ai aceleiasi patrii" si-si vor acorda in toate imprejurarile si in orice loc asistenta" ajutor si sprijin2 considerindu-se fala de supusii si armatele lor ca niste capi de familie" ii vor conduce in acelasi spirit de fraternitate de care sint insufletiti in vederea apararii religiei" a pacii si justitiei. 1rt. @@. / %n consecinta" singurul principiu de urmat" fie intre amintitele guverne" fie intre supusii lor" va fi acela de a se sprijini reciproc" de a da dovada printr-o bunavointa de neclintit de afectiunea mutuala de care trebuie sa fie animati" de a nu se considera cu totii decit membri ai uneia si aceleiasi natiuni crestine" cei trei suverani aliati

neconsiderindu-se pe ei insisi decit trimisi de 1rovidenta sa guverneze trei ramuri ale uneia si aceleiasi familii" adica0 !ustria" 1rusia si <usia" proclamind astfel ca natiunea crestina din care ei si popoarele lor fac parte nu are cu adevarat alt suveran decit pe Cel caruia ii apartine ca singur posesor puterea" caci in )l singur se afla reunite toate comorile dragostei" stiintei si nesfirsitei intelepciuni" adica pe Dumnezeu" divinul nostru 'intuitor %sus Cristos" verbul Celui 1reainalt" cuvintul datator de viata. 'aiestatile $or recomanda in consecinta cu cea mai iubitoare solicitudine popoarelor lor" ca unica modalitate de a se bucura de aceasta pace care-si are originea in constiinta curata si care ea singura e durabila" sa se caleasca zi de zi tot mai mult in spiritul principiilor si al exercitarii datoriilor pe care dumnezeiescul 'intuitor le-a transmis oamenilor. 1rt. @@@. / &oate puterile care vor dori sa marturiseasca solemn principiile sacre ce au dictat prezentul document si vor recunoaste cit este de important pentru fericirea natiunilor prea mult timp zbuciumate ca aceste adevaruri sa-si exercite de acum inainte asupra destinelor omenesti intreaga influenta de care dispun vor fi primite in aceasta sfinta alianta pe cit de calduros" pe atit de cordial. 4acut in trei exemplare si semnat la 1aris" in anul de gratie 7M7B" 7@W>Hc septembrie. 4rancisc 4rederic Gil(elm !lexandruR 5ursa0 %storia )uropei" .. Carpentier si 4. $ebrun" 3umanitas" 7PPL" p. >MM->MP

!nexa nr. ? MAFFINI: OR7ANIFATIA TINARA EUROPAC R&inara )uropa" $ibertate" )galitate" ;menie. !ct de 4raternitate. / 9oi" subsemnatii" oameni ai progresului si libertatii" cu credin@a in egalitatea si fraternitatea oamenilor" in egalitatea si fraternitatea popoarelor" cu credinta ca omenirea e c(emata sa purceada" printr-un progres continuu si sub imperiul legii morale universale" la dezvoltarea libera si armonioasa a propriilor sale facultati 6... 8" convinsi ca fiecare om si fiecare popor au o misiune de indeplinit *...+" convinsi in sfirsit ca unirea oamenilor si a popoarelor trebuie sa imbine protectia liberei exercitari a misiunii individuale cu certitudinea ca totul e facut in vederea dezvoltarii misiunii generale 6...8" constituiti anterior in organizatii nationale libere si independente" nuclee de baza ale e&inerei %taliif" ale e&inerei 1oloniif si ale e&inerei Cermaniif 6...8" <euniti in cadrul acestei adunari 6...8" semnam un act de fraternitate valabil azi si mereu" relativ la tot ceea ce priveste telul general 6...8.. Derna" 7B aprilie 7M?@R 5ursa0 %storia )uropei" .. Carpentier si 4. $ebrun" 3umanitas" 7PPL" p. >PK->P7

!nexa nr. @ MEMORANDUMUL LUI ALEGIS LE7ER PRIVIND OR7ANIFAREA UNUI RE7IM DE UNIUNE FEDERALA EUROPEANA , ( MAI (;A@

9)C)5%&!&)! U9U% 1!C& D) ;<D%9 C)9)<!$" ;<%Cg& D) )$)')9&!< !< 4% !C)5&!" 1)9&<U ! !4%<'! 1<%9C%1%%$) U9%U9%% ';<!$) )U<;1)9) 5% 1)9&<U ! C;95!C<! 5;$)'9 )N%D)9&! 5;$%D!<%&!&%% %95&%&U%&) %9&<) 5&!&)$) )U<;1)9) %ntr-o formula c#t mai liberala cu putinta" dar care sa indice clar obiectivul acestei asociatii in serviciul operei colective de organizare pasnica a )uropei" Cuvernele semnatare s-ar angaja sa se contacteze cu regularitate" in reuniuni periodice sau extraordinare" pentru a examina in comun toate c(estiunile susceptibile sa intereseze in primul r#nd comunitatea popoarelor europene. ;bservatii 7. Cuvernele semnatare" apar#nd legate" in acest fel" de orientarea generala a unei anumite politici comune" principiul Uniunii europene ar fi" de acum" in afara oricaror discutii si deasupra oricarei proceduri cotidiene de aplicare0 studiul cailor si mijloacelor ar fi rezervat Conferintei europene sau organismului permanent" c(emat sa constituie legatura vie de solidaritate dintre natiunile europene si astfel sa incarneze personalitatea morala a uniunii europene. >. !cest pact simbolic initial" sub egida caruia se vor desfasura practic determinarea" organizarea si dezvoltarea elementelor constitutive ale asociatiei europene" ar trebui sa fie redactat intr-o modalitate destul de sumara" limit#ndu-se la definirea rolului esential al acestei asociatii. *4acilitarea extinderii eventuale a acestui pact de principiu p#na la conceperea unei carte mai articulate este rezervata viitorului" in cazul in care acesta s-ar arata favorabil dezvoltarii Uniunii europene.+ ?. <edactarea pactului european ar trebui totusi sa tina seama de rezervele esentiale indicate in prezentul memorandum. !r fi importanta definirea caracterului )uropei" considerata ca o intelegere regionala raspunz#nd dispozitiilor articolului >7 al 1actului 5ocietatii 9atiunilor si care isi exercita activitatea in cadrul 5ocietatii 9atiunilor. *5e va preciza mai ales ca !sociatia europeana nu se poate substitui 5ocietatii 9atiunilor in ceea ce priveste sarcinile incredintate acesteia din urma prin 1act sau prin &ratate si ca" c(iar in domeniul propriu organizarii )uropei" ea ar trebui sa-si coordoneze activitatea sa particulara cu activitatea generala a 5ocietatii 9atiunilor.+ @. 1entru a reafirrna subordonarea !sociatiei europene la 5ocietatea 9atiunilor" pactul european ar fi initial rezervat statelor europene membre ale 5ocietatii. %% 9)C)5%&!&)! U9U% ')C!9%5' 1<;1<%U C!<) 5! !5%CU<) U9%U9%% )U<;1)9) ;<C!9)$) %9D%51)95!D%$) <)!$%X!<%% &)$U$U% 5!U !. 9ecesitatea unui organ reprezentativ si responsabil" sub forma de institutie periodica a Conferintei europene compusa din reprezentanti ai tuturor guvernelor europene membre ale 5ocietatii 9atiunilor si care ar ram#ne organul director esential al Uniunii europene" in legatura cu 5ocietatea 9atiunilor. 1uterile acestei Conferinte" organizarea presedintiei si a sesiunilor sale" periodice sau

extraordinare" ar trebui determinate la viitoarea reuniune a statelor europene" care va trebui sa delibereze asupra concluziilor raportului de anc(eta si care" sub rezerva aprobarilor guvernamentale sau a ratificarilor parlamentare indispensabile" va trebui sa asigure punerea la punct a proiectului de organizare europeana. ;bservatie 5pre a evita orice preeminenta a unuia dintre state asupra celorlalte" presedintia Conferintei europene ar trebui sa fie anuala si exercitata prin rotatie. D. 9ecesitatea unui organ executiv" sub forma de Comitet politic permanent" compus doar dintr-un anumit numar de membri ai Conferintei europene si care practic ii asigura Uniunii europene un organism de studiu si un instrument de actiune totodata. !lcatuirea si puterile Comitetului european" modalitatea de desemnare a membrilor sai" organizarea presedintiei si sesiunilor acestuia" periodice sau extraordinare" ar trebui sa fie determinate la viitoarea reuniune a statelor europene. !ctivitatea acestui Comitet" ca si cea a Conferintei" trebuind sa se exercite in cadrul 59" reuniunile sale ar trebui sa aiba loc c(iar la Ceneva" unde sesiunile sale periodice ar putea coincide cu cele ale Consiliului 59. ;bservatii 7. %n vederea sustragerii presedintiei Comitetului european din fata oricarei preeminente particulare" presedintia sa ar trebui exercitata prin rotatie. >. Comitetul" neput#nd sa cuprinda dec#t un numar restr#ns de reprezentanti ai statelor europene membre a7e 59" si-ar rezerva dreptul sa invite in orice moment pe reprezentantii celorlalte guverne europene care fac sau nu parte din 59" dar care ar fi in mod special interesati de examinarea unei anumite c(estiuni. 'ai mult" el ar fi abilitat" ori de c#te ori ar considera necesar sau oportun" sa invite un reprezentant al unei 1uteri extra-europene" care face sau nu parte din 59" sa asiste sau c(iar sa participe *cu vot consultativ sau deliberativ+ la deliberarile privind o anumita problema ce ar face obiectul interesului sau. ?. Una dintre primele sarcini ale Comitetului ar putea sa comporte0 pe de o parte" examinarea generala a oricarei proceduri de realizare si aplicare a proiectului prevazut" in conformitate cu toate datele esentiale ale consultarilor cu Cuvernele si cercetarea" in acest scop" a cailor si mijloacelor care sa degaje in mod te(nic elementele constitutive ale viitoarei Uniuni federale europene2 pe de alta parte" inventarierea generala a programului de cooperare europeana" cuprinz#nd0 a+ studiul c(estiunilor politice" economice" sociale s.a. interes#nd in mod special comunitatea europeana si care inca nu au fost tratate de 59. b+ actiunea speciala ce trebuie efectuata pentru a activa executarea de catre guvernele europene a (otar#rilor generale ale 59. c+ Dupa adoptarea programului general de cooperare europeana" Comitetul ar putea sa incredinteze unor comitete te(nice speciale studiul anumitor capitole asigur#ndu-se ca sunt indeplinite conditiile pentru ca munca expertilor sa se afle tot timpul sub controlul si

impulsul imediat al elementului politic" emanatie directa a guvernelor" ce ram#n in mod solidar responsabile de continuarea actiunii lor internationale si care" numai ele" pot sa asigure acesteia succesul pe plan politic" acolo unde isi gaseste justificarea superioara. *%n acest scop" presedintia Comitetelor te(nice ar putea fi incredintata unui om de stat european ales fie din cadrul" fie din afara Comitetului politic european.+ C. 9ecesitatea unui serviciu de secretariat" oric#t de redus ar fi la inceput" pentru a asigura du punct de vedere administrativ executarea instructiunilor presedintelui Conferintei sau al Comitetului european" comunicarea intre guvernele semnatare ale 1actului european" convocarile pentru Conferinta sau Comitet" pregatirea discutiilor" inregistrarea si notificarea rezolutiilor acestora etc. ;bservatii l. $a inceput" serviciul de secretariat ar putea fi incredintat" prin rotatie" guvernului insarcinat cu presedintia Comitetului european. >. %n momentul in care ar fi recunoscuta necesitatea unui 5ecretariat permanent" sediul acestui secretariat ar trebui sa fie acelasi cu cel al reuniunilor Conferintei si Comitetului" adica la Ceneva.. ?. ;rganizarea serviciului de secretariat ar trebui sa fie examinata mereu tin#nd cont de posibilitatile de utilizare" cel putin partiala si temporara" a serviciilor speciale ale secretariatului 59. %%% 9)C)5%&!&)! D) ! 3;&!<% D%9!%9&) D%<)C&%N)$) )5)9&%!$) C!<) N;< &<)DU% 5! D)&)<'%9) C;9C)1&%%$) C)9)<!$) !$) C;'%&)&U$U% )U<;1)!9 5% 5! %$ C3%D)X) %9 !C&%N%&!&)! 5! D) 5&UD%U N%Xg9D )$!D;<!<)! 1<;C<!'U$U% D) ;<C!9%X!<) )U<;1)!9! *!cest al treilea punct put#nd fi lasat la aprecierea viitoarei reuniuni europene+ !. 5ubordonarea generala a problemei economice in raport cu problema politica. ;rice posibilitate de progres pe calea uniunii economice fiind riguros determinata de problema securitatii" si aceasta problema fiind ea insasi intim legata de cea a progresului realizabil pe calea uniunii politice" planul politic este ce7 pe care ar trebui sa fie intreprins" inainte de toate" efortul constructiv ce urmareste sa confere )uropei o structura organica. 'ai mult" acesta este planul pe care ar trebui mai apoi sa se elaboreze" in linii mari" politica economica a )uropei" precum si politica vamala a fiecarui stat european in parte. ; ordine inversa nu ar fi doar lipsita de rost" dar ea ar aparea natiunilor celor mai slabe ca susceptibila de a le expune" fara garantii sau compensatii" riscurilor de dominatie politica ce poate rezulta dintr-o dominatie industriala a statelor celor mai puternic organizate. )ste deci logic si normal ca sacrificiile economice pe care colectivitatea trebuie sa le faca sa nu-si poata gasi justificare dec#t intr-o dezvoltare a unei situatii politice care autorizeaza increderea intre popoare si concilierea spiritelor. 5i c(iar dupa realizarea unei

asemenea conditii de fapt" indeplinita prin stabilizarea unui regim de constanta si intima asociere pasnica dintre popoarele )uropei" inca ar mai fi nevoie de influenta" pe plan politic" a unui sentiment superior al necesitatilor internationale" pentru a se impune membrilor comunitatii europene" in sprijinul colectivitatii" conceptia onesta si urmarirea efectiva a unei politici vamale cu adevarat liberale. D. Conceptia despre cooperarea politica europeana trebuie sa urmareasca acest scop esential0 o federatie fondata pe ideea de uniune si nu de unitate" cu alte cuvinte" destul de supla pentru a respecta independenta si suveranitatea nationala a fiecaruia dintre state" asigur#ndu-le in acelasi timp beneficiul solidaritatii colective in reglementarea c(estiunilor politice care privesc destinul comunitatii europene sau al unuia dintre membrii sai. *; asemenea conceptie ar putea avea drept consecinta dezvoltarea generala in )uropa a unui sistem de arbitraj si de securitate" si extinderea progresiva asupra intregii comunitati europene a politicilor de garantii internationale inaugurata la $ocarno" p#na la a integra acordurile sau seriile de acorduri speciale intr-un sistem mai general.+ C. Conceptia despre organizarea economica a )uropei trebuie sa urmareasca acest scop esential0 o apropiere a economiilor europene realizata sub responsabilitatea politica a Cuvernelor solidare. %n acest scop" Cuvernele ar putea ele insele sa-si fixeze" in mod definitiv" intr-un act de ordin general si de principiu care ar constitui un simplu act de solidaritate economica" scopul pe care ele inteleg sa si-l fixeze ca ideal pentru politica lor vamala *stabilirea unei piete comune in vederea ridicarii la maximum a nivelului bunastarii umane pe intreg teritoriul comunitatii europene+. %n sprijinul unei asemenea orientari generale s-ar putea angaja practic urmarirea imediata a unei organizari rationale a productiei si sc(imburilor europene" pe calea liberalizarii progresive si a simplificarii metodice a circulatiei marfurilor" capitalurilor si persoanelor" sub unica rezerva privind necesarul apararii nationale din fiecare stat. ; data consacrat" si intr-un mod definitiv" principiul acestei politici vamale in planul politicii generale a Cuvernelor" studiul modalitatilor si cailor de realizare ar putea fi lasat in intregime spre examinarea te(nica a unui Comitet de experti in conditiile prevazute la &itlul %%" D" observatia @. %N ;1;<&U9%&!&)! D) ! <)X)<N!" 4%) %9 U<'!&;!<)! C;94)<%9&! )U<;1)!9!" 4%) %9 N%%&;<U$ C;'%&)& )U<;1)!9" 5&UD%)<)! &U&U<;< 1<;D$)')$;< !1$%C!<%%" 1<%9&<) C!<) U<'!&;!<)$)0 !. Determinarea ariei de cooperare europeana" mai cu seama in domeniile urmatoare0 l. )conomie generala. - <ealizarea efectiva" in )uropa" a programului stabilit la ultima Conferinta economica a 592 controlul politicii uniunilor si cartelurilor industriale dintre diferite tari2 examinarea si pregatirea tuturor posibilitatilor viitoare in materie de scadere progresiva a tarifelor etc. >. Utilaj economic. - <ealizarea unei coordonari intre marile lucrari publice executate de statele europene *rute de mare trafic" canale etc.+.

?. Comunicatii si tranzit.. - 1e cale terestra" navala sau aeriana0 reglementarea si ameliorarea circulatiei intereuropene2 coordonarea lucrarilor comisiilor fluviale europene2 intelegeri intre caile ferate2 regim european de posta" telegraf" telefon2 statutul radiodifuziunii etc. @. 4inante. - %ncurajarea creditelor destinate sa puna in valoare regiuni din )uropa mai putin dezvoltate din punct de vedere economic2 piata europeana2 c(estiuni monetare etc. B. 4orta de munca. - 5olutionarea anumitor probleme de munca speciala din )uropa" precum munca in salandele fluviale sau in sticlarii2 sau av#nd un caracter continental sau regional" precum reglementarea efectelor sociale ale emigratiei intereuropene *aplicarea dintr-o tara in alta a legilor privind accidentele de munca" asigurarile sociale" pensionarile etc.+" H. %giena. - Ceneralizarea anumitor metode de igiena experimentate prin organizarea igienei in 59 *mai cu seama regenerarea regiunilor agricole2 aplicarea asigurarii de boala2 scolile nationale de igiena2 epidemiologia europeana2 sc(imburi de experienta si de functionare intre serviciile nationale de igiena2 cooperare stiintifica si administrativa in lupta contra marilor flagele sociale" contra bolilor profesionale si mortalitatii infantile etc.+. L. Cooperare intelectuala. - Cooperare intre universitati si academii2 relatii literare si artistice2 concentrarea cercetarilor stiintifice2 imbunatatirea regimului presei in relatiile dintre agentii si in transportul ziarelor etc. M. <aporturi interparlamentare. - Utilizarea organizarii si lucrarilor UUniunii %nterparlamentareR pentru dezvoltarea contactelor si a sc(imburilor de vederi intre mediile parlamentare din diferite tari din )uropa *spre a pregati terenul politic realizarilor Uniunii europene" ce vor necesita aprobari parlamentare si" mai general" pentru a imbunatati atmosfera internationala din )uropa prin intelegerea reciproca a intereselor si sentimentelor popoarelor+. P. !dministratie. - 4ormarea de sectii europene in anumite birouri internationale mondiale. ========================.. D. Determinarea metodelor de cooperare europeana in problemele pe care le-ar retine Conferinta europeana sau Comitetul european. Dupa caz" ar putea fi oportun ca0 / fie sa se creeze organisme de coordonare si de studiu acolo unde acestea nu exista *de exemplu" pentru utilajul european sau pentru diversele Comisii fluviale europene+2 / fie secondarea eforturilor 59 in c(estiunile care fac deja obiectul studiilor sale metodice *pregatind" in special" prin sc(imburi de vederi si negocieri amiabile" intrarea in vigoare" in relatiile dintre statele din )uropa" a conventiilor stabilite sau a recomandarilor formulate de 59+2 / fie" in sf#rsit" declansarea conferintelor 59" europene sau generale" in c(estiunile susceptibile de a fi tratate de aceasta" dar care nu au fost inca tratate. *$a orice conferinta europeana" statele extraeuropene ar fi invitate sa participe ca observatori si orice conventie care ar fi stabilita la o conferinta convocata la cererea statelor din )uropa" at#ta vreme c#t nu este" prin obiectul sau" strict continentala" ar ram#ne desc(isa aderarii

statelor extra-europene.+ C. Determinarea tuturor modalitatilor de colaborare intre Uniunea europeana si tarile situate in afara acestei uniuni. 5olicit#nd" in cele patru puncte mai sus-mentionate" avizul celor douazeci si sase de guverne din partea carora a primit mandat de anc(eta" Cuvernul <epublicii tine sa formuleze aceasta observatie generala" ca s-a crezut dator sa se consacre" din ratiuni pur practice" unei conceptii c#t mai sc(ematic posibile despre consultarea sa0 nu ca intelege sa limiteze" din dorinta sa" posibilitatile dezvoltarii viitoare a unei organizari federale a )uropei" ci pentru ca" in stadiul actual al lumii europene si pentru a mari sansele unui asentiment unanim fata de o prima propunere concreta" susceptibila sa concilieze toate interesele si toate situatiile speciale in cauza" este important sa ne marginim la c#teva observatii foarte simple. 1entru ca este o buna metoda sa incepi de la mai simplu catre mai complex" las#nd in seama timpului grija de a asigura" de la sine" printr-o evolutie constanta sl printr-un fel de creatie continua" dezvoltarea deplina a resurselor naturale pe care Uniunea europeana le-ar putea purta in ea insasi" ; asemenea conceptie il calauzea deja pe reprezentantul 4rantei atunci c#nd" in fata primei reuniuni europene convocate la Ceneva" acesta se multumea sa sugereze" in regim de prioritate" urmarirea instituirii unui simplu liant federal intre guvernele europene membre ale 59 pentru a asigura practic cooperarea acestora. De fapt" nu este vorba deloc de edificarea integrala a unei constructii ideale care sa raspunda abstract tuturor nevoilor logice ale unui vast proiect de mecanism federal european ci" pastr#ndu-ne la distanta de orice prejudecata anticipativa" sa ne consacram practic realizarii efective a unei prime modalitati de contact si de solidaritate constanta intre Cuvernele europene" pentru a rezolva in comun toate problemele ce privesc organizarea pacii europene si sistematizarea rationala a fortelor vitale ale )uropei. Cuvernul <epublicii ar aprecia daca ar primi inainte de 7B iulie raspunsul guvernelor consultate" cu toate observatiile sau sugestiile spontane pe care acestea considera ca trebuie sa insoteasca comunicatul. Cuvernul isi exprima speranta ferma ca aceste raspunsuri" inspirate din preocuparea generoasa de a indreptati asteptarile popoarelor si aspiratiile constiinjtei europene" vor furniza elementele de intelegere si de conciliere care sa permita instituirea" cu un prim embrion de organizare federala" a cadrului durabil pentru aceasta cooperare europeana al carei program va putea fi (otar#t la viitoarea reuniune de la Ceneva. 9iciodata n-a fost at#t de propice si at#t de presant momentul inaugurarii unei opere constructive in )uropa. <ezolvarea principalelor probleme" materiale sau morale" consecinte ale ultimului razboi" va putea cur#nd sa elibereze noua )uropa de ceea ce apasa cel mai mult asupra psi(ologiei sale" tot at#t c#t si asupra economiei sale. !ceasta apare inca de pe acum disponibila pentru un efort pozitiv si care sa corespunda unei noi ordini. 'oment decisiv" in care )uropa vigilenta are posibilitatea sa dispuna de propriul sau destin. ! se uni pentru a trai si a prospera0 aceasta este necesitatea stringenta in fata careia se gasesc de acum 9atiunile )uropei. 5e pare ca sentimentul popoarelor s-a manifestat deja cu claritate in aceasta problema. !stazi" le revine guvernelor sarcina de asi asuma responsabilitati sub amenintarea de a expune riscului initiativelor private si actiunilor dezordonate multimea de forte materiale si morale fata de care le revine datoria de a pastra controlul colectiv" in beneficiul comunitatii europene" tot at#t c#t si in cel al

umanitatii. 5ursa0 Constructia europeana" C(. Xorgbibe" )ditura &rei" 7PPM" p. 77-7P

!nexa nr. B DISCURSUL DE LA EARVARD AL 7ENERALULUI MARSEALL PRIVIND AIUTORUL CATRE EUROPA - < IUNIE (;>= R9u trebuie sa va spun" Domnilor" ca situatia mondiala este foarte grava. !cest lucru este absolut evident pentru orice om inteligent. Cred ca una dintre cele mai serioase dificultati este ca problema e de o at#t de mare complexitate inc#t c(iar masa faptelor prezentate publicului prin presa si radio fac extrem de dificila pentru omul de pe strada o evaluare clara a situatiei. %n plus" populatia acestei tari se afla foarte departe de regiunile intunecate ale globului si este foarte greu sa-ti imagineze mizeria" reactiile ce o insotesc la popoarele care au suferit indelung si efectul pe care aceste reactii il au asupra guvernelor in cursul incercarilor noastre de a restabili pacea in lume. !tunci c#nd am cercetat necesarul pentru reconstructia )uropei" pierderile in vieti omenesti" distrugerea satelor" uzinelor" minelor si a cailor ferate au fost estimate destul de exact" insa a devenit evident" in cursul lunilor care tocmai s-au scurs" ca aceste distrugeri vizibile sunt probabil mai putin grave dec#t dislocarea intregii structuri a economiei europene" De zece ani" situatia este absolut anormala. 1regatirile febrile pentru razboi si activitatea si mai febrila pentru sustinerea efortului de razboi au distrus toate ramurile economiilor nationale. Utilajul industrial n-a fost intretinut" a fost deteriorat sau este complet depasit. 5ub dominatia arbitrara si distrugatoare a nazistilor" aproape toate intreprinderile au fost in(amate la masina de razboi germana. Nec(ile relatii comerciale" institutiile private" bancile" companiile de asigurari si companiile de navigatie au disparut" din lipsa de capital" ca urmare a absorbirii lor atunci c#nd au fost nationalizate sau pentru ca au fost pur si simplu distruse. %n multe tari" increderea in moneda nationala a fost grav zdruncinata. 1rabusirea structurii comerciale a )uropei s-a produs in timpul razboiului. <einvierea economica a fost serios int#rziata datorita faptului ca doi ani dupa incetarea ostilizatilor acordul cu privire la tratatele de pace cu Cermania si !ustria n-a fost inca stabilit. Dar" c(iar daca o solutie mai rapida la aceste probleme era reclamata" reconstructia structurii economice a )uropei va cere evident mult mai mult timp si eforturi mai mari dec#t am prevazut noi. Unu7 dintre aspectele acestei probleme este in acelasi timp interesant si grav0 fermierul a produs intotdeauna bunuri alimentare pe care le poate sc(imba cu orasenii contra altor lucruri necesare vietii. !ceasta diviziune a muncii reprezinta baza civilizatiei moderne. $a ora actuala" ea e amenintata de ruina. %ndustriile oraselor nu produc suficiente marfuri necesare sc(imbului cu fermierii producatori de produse alimentare. $ipsesc materiile prime si combustibilul. Utilajul industrial lipseste sau este prea uzat. 4ermierul si taranul nu pot sa gaseasca pe piata marfurile pe care vor sa le cumpere" astfel inc#t v#nzarea produselor lor in sc(imbul banilor pe care nu pot sa-i utilizeze le pare o tranzactie lipsita de interes. Deci" ei au incetat sa mai cultive intensiv c#mpul pentru a obtine nutret in

ciuda faptului ca le lipseste imbracamintea si alte produse ale civilizatiei" %n acelasi timp" locuitorilor oraselor le lipsesc (rana si combustibilul. Cuvernele sunt deci formate sa se serveasca de resursele in devize straine si de credite pentru a cumpara din strainatate aceste produse indispensabile" epuiz#nd astfel fondurile de care au o nevoie urgenta pentru reconstructie. Deci" se creeaza rapid o situatie foarte grava care este de rau augur pentru intreaga lume. 5istemul modern care se bazeaza pe diviziunea muncii si pe sc(imbul de produse este in pericol de a se prabusi. !devarul este ca nevoile )uropei de (rana si de alte produse esentiale importate din strainatate - si mai ales din !merica - pentru urmatorii trei sau patru ani sunt mult mai mari dec#t capacitatea sa actuala de plata" inc#t ea va trebui sa primeasca un ajutor suplimentar foarte important sau sa se expuna unei dislocari economice" sociale si politice foarte grave. <emediul acestei situatii consta in sfar#marea cercului vicios si in restaurarea increderii locuitorilor intregii )urope. 4abricantul si fermierul din multe regiuni trebuie sa poata si sa vrea sa-si sc(imbe produsele contra monede a caror valoare constanta sa fie fara dubiu. %n afara de efectul demoralizant pe care disperarea popoarelor in c(estiune o are asupra intregii lumi si a tulburarilor pe care aceasta le poate provoca" ar trebui sa fie evidente pentru toti si consecintele acestei situatii pentru economia 5tatelor Unite. )ste logic ca 5tatele Unite ar trebui sa faca tot ceea ce pot pentru a sprijini restabilirea sanatatii economice a lumii" in lipsa careia stabilitatea politica si pacea sunt imposibile. 1olitica noastra nu este dirijata impotriva nici unei tari" impotriva nici unei doctrine ci contra foametei" saraciei" disperarii si (aosului. 5copul sau trebuie sa fie renasterea unei economii active in lume pentru a crea conditiile politice si sociale in care sa poata sa existe institutii libere. !cest ajutor" sunt convins" nu trebuie acordat cu zg#rcenie" de fiecare data c#nd survin crize. ;rice ajutor pe care acest guvern ar putea sa-l dea in viitor ar trebui sa fie mai mult un remediu dec#t un simplu paleativ. ;rice guvern care vrea sa sprijine relansarea economica se va bucura" sunt sigur de acest lucru" de intreaga cooperare din partea guvernului 5tatelor Unite. ;rice guvern care va incerca impiedicarea relansarii economice a altor tari nu poate spera sa primeasca ajutorul nostru. %n plus" guvernele" partidele si gruparile politice care cauta sa perpetueze mizeria umana pentru a avea un profit pe plan politic sau pe alte planuri se vor ciocni de opozitia 5tatelor Unite. )ste deja evident ca inainte ca guvernul 5tatelor Unite sa poata sa continue eforturile pentru remedierea situatiei si sprijinirea )uropei pe calea insanatosirii" ar trebui sa se realizeze un acord de catre tarile )uropei" asupra nevoilor lor actuale si asupra ceea ce aceste tari ale )uropei vor face ele insele pentru a eficientiza toate masurile pe care acest guvern ar putea sa le ia. 9u ar fi nici bine" nici util ca guvernul 5tatelor Unite sa stabileasca el insusi un program destinat punerii pe picioare a economiei europene. !ceasta este problema europenilor. Dupa parerea mea" initiativa trebuie sa vina din partea )uropei. <olul !mericii trebuie sa constea in oferirea unui ajutor prietenesc la stabilirea unui program european si sa ajute apoi la aplicarea acestuia in masura in care va fi posibil sa o faca. !cest program va trebui sa fie unul general" stabilit in comun macar de catre un mare numar de natiuni europene" daca nu de toate.

!nexa nr. H REPARTIFAREA CREDITELOR SUA INTRE TARILE PARTICIPANTE LA PLANUL MARSEALL C

D#" c&re T&r& !nglia 4ranta %talia Tot&+ ?7HB"M >H>P"M 7@?@"H N Su/$e"t## N >@"@ >K"> 7PBH"P >>7>"7 >7"K >?"M 7>"H 77"H M"H H"K B"B K"? >"? >"7 K"L K"> / K"7 I2pru2utur# ??H"P 7M>"@ L?"K / 7BK"L / / HM"7 ?7"K ?B"K L>"M 7>M"> >K"@ ?H"L N >P"H 7H"K H"@ / 7?"> / / H"K >"L ?"7 H"@ 77"> 7"M ?">

AHutor N co"d#t#o"&t B?>"7 H7"@ ML"> >7?"H ?7"H @"H / @@H"K P"7 7K"P 7L"? / ?H"L M"? ?B"7 @"K B"L 7@"@ >"7 K"? / >P"@ K"H K"L 7"7 / B"L K"B

77"K 77L@"@ 7K"7 M"? B"K @"M @"> >"7 7"P 7"@ 7"7 K"M K"@ 7KLM"L LPH"@ BBH"7 B7@"P ?>"@ >7L"? 7PH"K H>"@ 7M"K / B"B

Cermania de 7?7L"? Nest ;landa !ustria Crecia 7KLM"L HB?"M H>M"K

DelgiaB@H"H $uxemburg Danemarca >HH"@ 9orvegia &urcia %rlanda 5uedia 1ortugalia >@7"P 7M@"B 7@H"B 7KL"7 BK"B

5pania TOTAL

>H"M (*;;*4<

K"> (@@

7B"P ;*;@4*

K"> (@@

@"? ((A;4?

K"@ (@@

?"B (<(=4*

K"> (@@

c / valori exprimate in milioane dolari 5ursa0 !lfred" Crosser" Occidentalii" )ditura Du 5tOle" 7PPP" p. 77H-77L

!nexa nr. L CODUL DE CONDUITA PRIVIND ASPECTELE POLITICO,MILITARE ALE SECURITATII PREAM%UL 5tatele 1articipante la Conferinta pentru 5ecuritate si Cooperare in )uropa *C5C)+" <ecunosc#nd necesitatea sporirii cooperarii privind securitatea" inclusiv prin incurajarea respectarii pe mai departe a normelor de comportament responsabil si cooperant in domeniul securitatii" Confirm#nd ca nimic din continutul acestui Cod nu diminueaza validitatea si aplicabilitatea scopurilor si principiilor Cartei 9atiunilor Unite sau ale altor prevederi din legislatia internationala" <eafirm#nd valabilitatea nediminuata a principiilor calauzitoare si a valorilor comune ale !ctului 4inal al Conferintei de la 3elsinFi" ale Cartei de la 1aris si ale Documentului 3elsinFi 7PP>" reunind responsabilitatile 5tatelor unele fata de altele si ale guvernelor fata de propriile popoare" precum si validitatea altor angajamente C5C)" !u adoptat urmatorul Cod de Conduita privind aspectele politico-militare ale securitatii0 I 7. 5tatele 1articipante accentueaza ca respectarea deplina a tuturor principiilor C5C) cuprinse in !ctul 4inal de la 3elsinFi si aplicarea cu buna credinta a tuturor angajamentelor asumate in cadrul C5C) au o importanta fundamentala pentru stabilitate si securitate si reprezinta pentru toti" in consecinta" obiectul preocuparilor lor directe si legitime. >. 5tatele 1articipante confirma mentinerea valabilitatii conceptului multilateral de securitate" asa cum este el prezentat i n !ctul 4inal" care asociaza mentinerea pacii de respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. !ceasta coreleaza cooperarea in domeniul economic si cel al mediului inconjurator cu relatiile pasnice intre state. ?. )le ram#n convinse ca securitatea este indivizibila si ca securitatea unuia este

inseparabil legata de securitatea tuturor celorlalte. )le nu isi vor intari propria securitate in detrimentul securitatii altor state. !cestea vor urmarii realizarea propriilor interese de securitate in conformitate cu efortul comun de intarire a securitatii in aria de cuprindere a C5C) si dincolo de aceasta. @. <eafirm#ndu-si respectul reciproc fata de egalitatea suverana si individualitatea fiecaruia" precum si fata de drepturile inerente suveranitatii" 5tatele 1articipante vor pune la baza relatiilor lor reciproce de securitate o abordare cooperanta. %n legatura cu aceasta" ele accentueaza rolul c(eie pe care il are C5C). )le vor continua sa dezvolte institutii complementare si care sa se sprijine reciproc" incluz#nd organizatii europene si transatlantice" initiative multilaterale si bilaterale" precum si diferite alte forme de cooperare regionala si subregionala. 5tatele 1articipante vor coopera pentru a conferi asigurari ca toate aceste aranjamentele de securitate sunt in armonie cu principiile C5C) si angajamente decurg#nd din acest Cod. B. )le sunt (otar#te sa actioneze solidar daca normele si angajamentele C5C) sunt violate si sa inlesneasca replici concertate la amenintarile privind securitatea" carora ar putea sa fie nevoie a le face fata" drept consecinta. )le se vor consulta prompt" in conformitate cu responsabilitatile C5C) ce le revin" cu un 5tat 1articipant in cautare de asistenta pentru realizarea autoapararii sale individuale sau colective. )le vor analiza impreuna natura amenintarii si actiunile ce pot fi luate in considerare pentru apararea valorilor lor comune. II H. 5tatele 1articipante nu vor sprijini in nici un fel actele teroriste si vor lua masuri corespunzatoare pentru prevenirea si combaterea terorismului in toate formele sale. )le vor coopera deplin pentru combaterea amenintarilor activitatilor teroriste prin aplicarea instrumentelor internationale si a angajamentelor convenite in acest sens. )le vor face demersuri" in mod special" pentru indeplinirea prevederilor acordurilor internationale prin care sunt obligate sa aduca in fata justitiei sau sa extradeze teroristii. III L. 5tatele 1articipante amintesc ca principiile din cuprinsul !ctului 4inal de la 3elsinFi au toate semnificatie primordiala si vor fi" in consecinta" aplicate in mod egal si fara rezerve" fiecare dintre ele fiind interpretate prin luarea in considerare a celorlalte. M. 5tatele 1articipante nu vor asigura asistenta sau sprijin 5tatelor care incalca obligatia ce le revine de a se abtine de la amenintarea cu forta sau folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui alt 5tat" sau se comporta de o maniera incompatibila cu Carta 9atiunilor Unite si cu UDeclaratia asupra principiilor care guverneaza relatiile dintre 5tatele 1articipanteR" continuta in !ctul 4inal de la 3elsinFi. IV P. 5tatele 1articipante reafirma dreptul inerent la autoaparare individuala sau colectiva" asa cum este recunoscut in Carta 9atiunilor Unite.

7K. 4iecare 5tat 1articipant" lu#nd in considerare preocuparile legitime de securitate ale altor 5tate" este liber sa (otarasca singur asupra propriilor interese de securitate" pe baza egalitatii suverane si are dreptul de a-si alege liber propriile aranjamente de securitate" in conformitate cu dreptul international si cu angajamentele fata de principiile si obiectivele C5C). 77. 5tatele 1articipante au" frecare" dreptul suveran de a apartine sau nu organizatiilor internationale" de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale" inclusiv tratate de alianta2 de asemenea" ele au dreptul la neutralitate. 4iecare are dreptul de a-si sc(imba statutul in aceasta privinta" conform procedurilor si acordurilor relevante. %n legatura cu aceasta" fiecare va respecta drepturile tuturor celorlalti. 7>. 4iecare 5tat 1articipant isi va mentine doar at#tea capacitati militare c#te sunt corespunzatoare cu nevoile sale legitime" individuale sau colective" de securitate" lu#nd in considerare si obligatiile sale ce decurg din legislatia internationala. 7?. 4iecare 5tat 1articipant va (otari asupra propriilor capacitati militare pe baza procedurilor nationale democratice" tin#nd cont de preocuparile legitime de securitate ale altor 5tate si de necesitatea de a contribui la securitatea si stabilitatea internationala. 7@. Un 5tat 1articipant poate sa stationeze propriile forte armate pe teritoriul unui alt 5tat 1articipant" in conformitate cu intelegerea lor liber negociata si cu dreptul international. V 7B. 5tatele 1articipante vor aplica cu buna credinta fiecare din angajamentele asumate in domeniul controlului armamentelor dezarmarii si al masurilor de crestere a increderii si securitatii" ca un element important al securitatii lor indivizibile. 7H. %n scopul sporirii increderii si securitatii in zona C5C)" 5tatele 1articipante isi reafirma angajamentul de a continua sa actioneze pe linia controlului armamentelor" dezarmarii si masurilor de crestere a increderii si securitatii. VI 7L. 5tatele 1articipante se angajeaza sa coopereze" inclusiv prin instituirea unor conditii prielnice de dezvoltare economica si in domeniul mediului inconjurator pentru a contracara tensiunile ce pot conduce la conflict. 5ursele unor astfel de tensiuni includ violarile la adresa drepturilor omului si a libertatilor fundamentale" ca si a altor angajamente asumate in domeniul umanitar2 manifestarile de nationalism agresiv" rasism" sovinism" xenofobie si antisemitism pun si ele in pericol pacea si securitatea. 7M. 5tatele 1articipante accentueaza at#t importanta identificarii din timp a conflictelor potentiale" c#t si a eforturilor lor comune in domeniul prevenirii conflictelor" gestionarii situatiilor de criza si al solutionarii pasnice a disputelor. 7P. %n cazul unui conflict armat" ele vor cauta sa inlesneasca incetarea efectiva a ostilitatilor si sa creeze conditii favorabile pentru solutionarea pe cale politica a conflictului. )le vor coopera pentru sprijinirea acordarii de asistenta umanitara pentru alinarea suferintelor populatiei civile" inclusiv prin inlesnirea deplasarii personalului si a resurselor destinate acestor scopuri.

VII >K. 5tatele 1articipante considera controlul politic democratic al fortelor militare" paramilitare si de securitate interna" ca si al serviciilor secrete si politiei" ca fiind un element indispensabil pentru stabilitate si securitate. )le vor promova integrarea fortelor lor armate cu societatea civila" ca o expresie importanta a democratiei. >7. 4iecare 5tat 1articipant va asigura si mentine in permanenta controlul si indrumarea efectiva a fortelor sale militare" paramilitare si de securitate prin intermediul autoritatilor desemnate constitutional si investite cu legitimitate democratica. 4iecare 5tat 1articipant va efectua controale care sa asigure ca astfel de autoritati isi indeplinesc responsabilitatile constitutionale si legale. )le vor defini cu claritate rolurile si misiunile acestor forte" precum si obligatia lor de a actiona numai in cadrul constitutional. >>. 4iecare 5tat 1articipant va supune spre aprobare legislativului c(eltuielile pentru aparare. 1otrivit nevoilor nationale de securitate" fiecare 5tat 1articipant va manifesta retinere privind c(eltuielile militare si va asigura transparenta si accesul public la informatiile legate de fortele armate. >?. 4iecare 5tat 1articipant" va avea grija ca fiecare membru al acestor servicii sa-si poata exercita drepturile civile si va asigura ca astfel de forte armate sunt neutre din punct de vedere politic. >@. 4iecare 5tat 1articipant va lua si mentine masuri impotriva folosirii int#mplatoare sau neautorizate a mijloacelor militare. >B. 5tatele 1articipante nu vor tolera sau sprijini forte care nu sunt in evidenta sau sub controlul autoritatilor lor constitutional instituite. Daca un 5tat 1articipant nu este in masura sa-si exercite autoritatea fata de astfel de forte" acesta poate solicita consultari in cadrul C5C) pentru a analiza masurile de urmat. >H. 4iecare 5tat 1articipant va asigura ca" in conformitate cu angajamentele sale internationale" fortele sale paramilitare se vor abtine de la a ac(izitiona capacitati pentru misiuni de lupta" in plus fata de cele pentru care au fost infiintate. >L. 4iecare 5tat 1articipant va asigura ca recrutarea sau inrolarea personalului pentru a servi in fortele sale militare" paramilitare si de securitate" sa se faca in conformitate cu obligatiile si angajamentele privind respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. >M. 5tatele 1articipante vor reflecta in legislatia lor sau in alte documente relevante" drepturile si indatoririle personalului fortelor armate. )le vor analiza si posibilitatea introducerii exceptarilor de la serviciul militar sau a introducerii serviciului militar alternativ. >P. 5tatele 1articipante vor populariza in tarile lor dreptul umanitar international al razboiului. Conform practicii lor nationale" ele vor reflecta angajamentele asumate in acest domeniu" in programele si regulamentele lor de pregatire militara. ?K. 4iecare 5tat 1articipant va instrui personalul fortelor sale armate in legatura cu dreptul" regulile" conventiile si angajamentele umanitare internationale care guverneaza conflictele armate si va asigura ca acest personal este constient de faptul ca este raspunzator" in mod individual" in fata legislatiei nationale si internationale pentru propriile actiuni.

?7. 5tatele 1articipante vor asigura ca personalul fortelor armate investit cu autoritate de comanda" exercita aceasta conform legislatiei nationale si internationale corespunzatoare" este constientizat de faptul ca ei pot fi raspunzatori in mod individual conform acestei legi pentru exercitarea ilegala a acestei autoritati si ca nu au dreptul sa dea ordine contrare legislatiei nationale si internationale. <esponsabilitatea superiorilor nu scuteste pe subordonati de vreuna din responsabilitatile lor individuale. ?>. 4iecare 5tat 1articipant va asigura ca personalul fortelor sale militare" paramilitare si de securitate sa se bucure si sa-si poata exercita drepturile si libertatile lor fundamentale" asa cum isi gasesc ele reflectarea in documentele C5C) si legislatia internationala" in conformitate cu prevederile constitutionale si legale relevante si cu cerintele serviciului. ??. 4iecare 5tat 1articipant va asigura proceduri corespunzatoare legale si administrative pentru protejarea drepturilor intregului personal al acestor forte. VIII ?@. 4iecare 5tat 1articipant va asigura ca fortele sale armate" at#t in timp de pace" c#t si la razboi" sunt comandate" incadrate" instruite si ec(ipate in modalitati conforme prevederilor legislatiei internationale" angajamentelor si obligatiilor sale corespunzatoare in legatura cu folosirea fortelor armate in conflictele armate" incluz#nd aici" dupa caz" Conventiile de la 3aga din 7PKL si 7PB@" Conventiile de la Ceneva din 7P@P si 1rotocoalele !ditionale din 7PLL" ca si Conventia privind folosirea anumitor armamente conventionale" din 7PMK. ?B. 4iecare 5tat 1articipant va asigura ca politica si doctrina sa de aparare sa fie conforme legislatiei internationale referitoare la folosirea fortelor armate" inclusiv in situatii de conflict armat si angajamentelor relevante asumate prin prezentul Cod. ?H. 4iecare 5tat 1articipant va asigura ca orice decizie" privind desemnarea fortelor sale armate pentru indeplinirea unor misiuni de securitate interna" sa fie luata conform procedurilor constitutionale. !stfel de decizii vor stipula misiunile fortelor armate" cu asigurarea ca ele vor fi indeplinite sub controlul efectiv al autoritatilor constitutional instituite si sunt subiect al legii. Daca in cazul indeplinirii misiunilor de securitate interna nu poate fi evitata recurgerea la forta" fiecare 5tat 1articipant va asigura ca aceasta sa se exercite doar at#t c#t este nevoie pentru constr#ngere" fortele armate action#nd astfel inc#t sa evite ranirea civililor sau provocarea de daune proprietatii acestora. ?L. 5tatele 1articipante nu vor folosi fortele armate pentru a limita exercitarea pasnica si in cadru legal a drepturilor omului si a drepturilor civile de catre persoane individuale sau reprezentanti ai unor grupuri si nici pentru a-i priva de identitatea lor nationala" religioasa" culturala" lingvistica sau etnica. IG ?M. 4iecare 5tat 1articipant raspunde de punerea in aplicare a prevederilor acestui Cod. Daca i se solicita" un 5tat 1articipant va furniza clarificari corespunzatoare in legatura cu modul cum aplica acest Cod. 1entru evaluarea" analiza si imbunatatirea daca este cazul" a

aplicarii acestui Cod vor fi folosite organisme" mecanisme si proceduri C5C) corespunzatoare. I ?P. 1revederile adoptate prin acest Cod de Conduita sunt obligatorii din punct de vedere politic. Ca atare" acest Cod nu este obiectul inregistrarii potrivit !rticolului 7K> din Carta 9atiunilor Unite. 1rezentul Cod va intra in vigoare la 7 ianuarie 7PPB. @K. 9imic din continutul Codului nu afecteaza natura si continutul angajamentelor asumate prin alte documente C5C). @7. 5tatele 1articipante vor urmari sa asigure ca procedurile si documentele lor interne relevante sau acolo unde este cazul" instrumentele legale reflecta angajamentele asumate prin acest Cod. @>. &extul Codului va fi publicat in fiecare din 5tatele 1articipante" care il vor populariza c#t mai mult posibil.

!nexa nr. M

TEMPLUL 7REC DE LA MAASTRICET Co+o&"& ( & Co2u"#t&t## Co"t#"ut

o o

Co+o&"& *

Co+o&"& A Cooperarea in probleme de .ustitie si !faceri %nterne

4omunitatea 1olitica Comuna )xterna si de Europeana 4omunitatea 5ecuritate *C451+ Europeana a 4arbunelui i Otelului Euratom 1;itlurile <<, <<< i <= ale ;ratatului de la &aa tric.t2 %nterguvernamentale

Pr#"c#p##+e 'etoda Comunitatii de <mportanta 4omi iei 8u$er"&re

%nterguvernamentale

5ursa0 9icolae 1aun" @storia constructiei europene" )ditura 4undatiei pentru 5tudii )uropene" 7PPP" p. H7L

A"eB& ; CURTEA EUROPEANA DE IUSTITIE CU<&)! D) .U5&%&%) Curtea completa/ 7B judecatori > camere cu B judecatori fiecare" @ camere cu ? judecatori fiecare &%1U$ 1<;C)DU<%%
+ctiuni pentru lip a de indeplinire a obligatiilor din tratate 14omi ia au tatele membre ). tatele membre2 +ctiuni in anulare 1impotri)a 4on iliului 0eferinte ale curtilor au a 4omi iei2 nationale pentru deciziile preliminare de clarificare a intele ului i copului dreptului comunitar +ctiuni de pozitii pentru lip a in acte 1impotri)a 4on iliului au a 4omi iei2 Opinii -u)ernele tatelor membre aleg de comun acord :retentii pentru de pagubiri impotri)a 4omunitatii

7B judecatori si H avocati generali pe o perioadade H ani

;0<B*>+L*L :0<&E< <>S;+>;E !6 /udecatori +ctiuni directe a per oanelor fizice i /uridice 1exceptie cazurile de antidumping2, cazuri referitoare la per onal, actiuni pe baza tratatului E4S4, actiuni auxiliare pentru de pagubiri

A"eB& (@

St&te+e 2e2/re &+e U"#u"## Europe"e

St&te+e 2e2/re
!ustria Delgia Danemarca 4inlanda 4rana Cermania Crecia %rlanda %talia $uxemburg 'area Dritanie ;landa 1ortugalia 5pania 5uedia Tot&+ U"#u"e c cc Date provizorii Unificarea Cermaniei

D&t& &de3#u"##
7PPB 7PB7-7PBL 7PL? 7PPB 7PB7-7PBL 7PB7-7PBL *7PPKcc+ 7PM7 7PL? 7PB7-7PBL 7PB7-7PBL 7PL? 7PB7-7PBL 7PMH 7PMH 7PPB

Supr& &1) J6" 2## O2K

M?"P ?K"B @?"7 ??L"7 B@@"K ?BH"P 7?>"K LK"? ?K7"? >"H >@@"7 @7"> P>"@ BK@"M @BK"K A*A>4*

Popu+&1#&P J6" 2## +ocu#tor#K

MK@K 7K7?@ B>7H BKPP BMK>L M7BB? 7K@@> ?BLL BL>@M @KL BM>LH 7B@>? PP7> ?P7LK MM7H A=(AA=

A"eB& (( TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEAN JeBtr&sK !rt. 4. *7+ Uniunea respect identitatea naional a statelor membre" ale cror sisteme de guvernm#nt se bazeaz pe principii democratice. *>+ Uniunea respect drepturile fundamentale" aa cum au fost garantate de Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale" semnat la <oma n @ noiembrie 7PBK" i aa cum rezult din tradiiile constituionale comune ale statelor membre" toate acestea fiind considerate principii generale ale dreptului comunitar. *?+ Uniunea i asigur mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor i realizarea politicilor sale. 6=8

1artea a doua Cetenia Uniunii !rt. M / 7. 5e instituie o cetenie a Uniunii. )ste cetean al uniunii orice persoan care are naionalitatea unui stat membru. >. Cetenii Uniunii se bucur de drepturile i sunt supui ndatoririlor prevzute de prezentul &ratat. !rt. M! / 7. ;rice cetean al Uniunii are dreptul de a circula i a locui liber pe teritoriul statelor membre" sub rezerva limitrilor i condiiilor prevzute de prezentul &ratat i de dispoziiile date pentru aplicarea sa. >. Consiliul poate da dispoziii care s faciliteze exercitarea drepturilor vizate la paragraful 72 dac prezentul &ratat nu prevede altfel" Consiliul adopt (otr#ri n unanimitate" la propunerea Comisiei dup obinerea avizului conform al 1arlamentului )uropean. !rt. MD / 7. ;rice cetean al Uniunii" care locuiete ntr un stat membru fr a fi cetean al acestui stat" are dreptul de a vota i a fi ales la alegerile municipale n statul membru n care locuiete" n aceleai condiii ca i cetenii acestui stat. !cest drept va fi exercitat conform reglementrilor detaliate adoptate de Consiliu p#n la data de ?7 decembrie 7PP@" care va (otr n unanimitate la propunerea Comisiei i dup consultarea 1arlamentului )uropean2 aceste reglementri pot prevedea derogri atunci c#nd problemele specifice ale unui stat membru le justific. >. 4r a nclca prevederile art. 7?M alin. ? i (otr#rile adoptate pentru aplicarea sa" orice cetean al Uniunii care locuiete ntr un stat membru fr a fi cetean al acestuia are dreptul de a vota i de a fi ales la alegerile pentru 1arlamentul )uropean n statul membru n care locuiete" n aceleai condiii ca cetenii acestui stat= !rt. MC / ;rice cetean al Uniunii are dreptul ca" pe teritoriul unei ri tere n care statul membru al crui cetean este nu are reprezentan diplomatic" s beneficieze de protecie din partea autoritilor diplomatice i consulare ale oricrui stat membru" n aceleai condiii cu cetenii acestui stat= !rt. MD / ;rice cetean al Uniunii are dreptul de petiionare naintea 1arlamentului )uropean" n conformitate cu dispoziiile art. 7?MD. ;rice cetean al Uniunii poate s se adreseze ;mbudsmanului n funcie" potrivit dispoziiilor art. 7?M). 6=8 &itlul N%. Dispoziii privind cooperarea n domeniile justiiei i afacerilor interne !rt. E. Cooperarea n domeniile justiiei i afacerilor interne este reglementat de urmtoarele dispoziii. !rt. E.7. n vederea realizrii obiectivelor Uniunii" n special a liberei circulaii a persoanelor" i fr a aduce atingere competenelor Comunitii )uropene" statele membre consider c urmtoarele domenii sunt c(estiuni de interes comun0 7. politica privind azilul2

>. regulile privind trecerea frontierelor externe ale statelor membre de ctre persoane i exercitarea controlului corespunztor2 ?. politica privind imigraia i politica privind cetenii statelor tere0 a+ condiiile de intrare i circulaie a cetenilor statelor tere pe teritoriul statelor membre2 b+ condiiile de edere a cetenilor statelor tere pe teritoriul statelor membre" inclusiv ntregirea familiilor i accesul la locuri de munc2 c+ lupta mpotriva imigrrii" ederii i muncii ilegale a cetenilor statelor tere pe teritoriul statelor membre2 @. lupta mpotriva toxicomaniei" n msura n care aceasta nu face obiectul punctelor L" M i P2 B. lupta mpotriva fraudei la scar internaional" n msura n care aceasta nu face obiectul punctelor L" M i P2 H. cooperarea judiciar n materie civil2 L. cooperarea judiciar n materie penal2 M.. cooperarea vamal2 P. cooperarea poliieneasc n vederea prevenirii i combaterii terorismului" traficului ilicit de droguri i a altor forme grave ale criminalitii internaionale" inclusiv" dac este necesar" anumite aspecte ale cooperrii vamale" n legtur cu organizarea la nivelul Uniunii a unui sistem de sc(imburi de informaii n cadrul unui ;ficiu )uropean de 1oliie *)uropol+. !rt. E.>. *7+ 1roblemele care fac obiectul articolului E.l sunt tratate n conformitate cu Convenia )uropean pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale din @ noiembrie 7PBK" precum i cu Convenia privind statutul refugiailor din >M iulie 7PB7" i in#nd cont de protecia acordat de statele membre persoanelor persecutate pentru motive politice. *>+ 1rezentul titlu nu aduce atingere exercitrii rspunderilor care incumb statelor membre pentru meninerea ordinii publice i protecia securitii interne. 6=8 ANEGA (* TRATATUL DE LA AMSTERDAM CARE MODIFIC TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEAN4 TRATATELE INSTITUIND COMUNITILE EUROPENE Q+ ANUMITE ACTE CONEGE 1artea nt#i ';D%4%Ch<% D) 4;9D *extras+ 6=8 !rticolul H *fost articol 4+

*7+ Uniunea se bazeaz pe principiul libertii" al democraiei" al respectului drepturilor omului i libertilor fundamentale" precum i al statului de drept" principii care sunt comune statelor membre. *>+ Uniunea respect drepturile fundamentale aa cum sunt ele garantate de Convenia )uropean pentru !prarea Drepturilor ;mului i a $ibertilor 4undamentale" semnat la <oma la @ noiembrie 7PBK" i aa cum rezult ele din tradiiile constituionale comune statelor membre ca principii generale de drept comunitar. *?+ Uniunea respect identitatea naional a statelor membre. *@+ Uniunea va dispune de mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale i pentru a i ndeplini mai bine politicile. !rticolul L *fost articol 47+ *7+ Consiliul" ntrunit la nivelul efilor de stat sau de guvern i (otr#nd n unanimitate" la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei" i dup obinerea avizului conform al 1arlamentului )uropean" poate constata existena unei violri grave i persistente a principiilor enunate n articolul H" paragraful 7" din partea unui stat membru" dup ce a invitat guvernul acelui stat membru s i prezinte observaiile. *>+ n cazul unei asemenea constatri" Consiliul" (otr#nd cu majoritate calificat" poate decide s suspende statului membru n c(estiune unele drepturi care decurg din aplicarea acestui tratat" inclusiv dreptul de vot al reprezentantului n Consiliu al guvernului statului membru. 1roced#nd astfel" Consiliul ia n considerare posibilele consecine ale unei asemenea suspendri asupra drepturilor i obligaiilor persoanelor fizice i juridice. ;bligaiile care revin statului membru respectiv n virtutea prezentului &ratat se menin n continuare" n orice situaie. *?+ Consiliul" statu#nd cu majoritate calificat" poate decide ulterior s modifice msurile luate conform paragrafului > sau s (otrasc ncetarea lor" ca urmare a modificrii situaiei care a impus aceste msuri. *@+ n vederea aplicrii acestui articol" Consiliul (otrte fr a ine seama de votul reprezentantului guvernului statului membru n cauz. !binerile membrilor prezeni sau reprezentai nu mpiedic adoptarea deciziilor prevzute de paragraful 7. 'ajoritatea calificat este definit ca fiind aceeai proporie a voturilor ponderate ale membrilor Consiliului ca cea fixat n articolul >KB" paragraful >" al &ratatului instituind Comunitatea )uropean. 6=8 &%&$U$ %N *4;5& &%&$U %%%+ Nize" azil" imigraie i alte politici legate de libera circulaie a persoanelor !rticolul H7 *fost articol L? %+ n vederea instituirii treptate a unui spaiu al libertii" securitii i justiiei" Consiliul adopt0

a+ ntr o perioad de cinci ani de la intrarea n vigoare a &ratatului de la !msterdam" msuri menite s asigure libera circulaie a persoanelor conform articolului 7@" conjugate cu msuri de acompaniament direct legate de materia controalelor la frontierele externe" azil i imigraie" n conformitate cu articolul H>" punctele >+ i ?+" H?" punctul 7+ lit. a+ i punctul >+ lit. a+" precum i msuri de combatere a criminalitii" conform articolului ?7 lit. e+ din &ratatul asupra Uniunii )uropene2 b+ alte msuri n domeniul azilului" imigraiei i proteciei drepturilor cetenilor statelor tere" conform articolului H?2 c+ msuri n domeniul cooperrii judiciare n materie civil" vizate de articolul HB2 d+ msuri corespunztoare pentru ncurajarea i ntrirea cooperrii administrative" vizate n articolul HH2 e+ msuri n domeniul cooperrii poliieneti i judiciare n materie penal" pentru a atinge un nivel nalt de securitate prin prevenirea i combaterea acestui fenomen n cadrul Uniunii" n conformitate cu dispoziiile &ratatului asupra Uniunii )uropene. !rticolul H> *fost articol L? ..+ Consiliul" statu#nd potrivit procedurii vizate n articolul HL" va adopta" ntr o perioad de cinci ani de la intrarea n vigoare a &ratatului de la !msterdam0 7+ msuri menite ca" n conformitate cu articolul 7@" s asigure absena oricrui control asupra persoanelor care traverseaz frontierele interne" fie c este vorba de ceteni ai Uniunii" fie de ceteni ai statelor tere2 >+ msuri referitoare la trecerea frontierelor externe ale statelor membre" care vor stabili0 a+ normele i procedurile pe care trebuie s le respecte statele membre la efectuarea controalelor persoanelor la frontierele externe2 b+ regulile referitoare la vizele de edere pe o durat maxim de trei luni" ndeosebi0 %+ lista statelor tere ai cror ceteni sunt obligai s aib viz atunci c#nd trec frontierele externe i a statelor ai cror ceteni sunt scutii de aceast obligaie2 %%+ procedurile i condiiile de eliberare a vizelor de ctre statele membre2 %%%+ un format uniform pentru vize2 %N+ norme privind o viz uniform2 ?+ msuri stabilind condiiile n care cetenii statelor tere pot circula liber pe teritoriul statelor membre pe o perioad a crei durat nu va depi trei luni. !rticolul H? *fost !rticol L? E. Consiliul" n conformitate cu procedura prevzut la articolul HL" va adopta ntr o perioad de cinci ani de la intrarea n vigoare a &ratatului de la !msterdam0 7+ msuri referitoare la azil" conforme cu Convenia de la Ceneva din >M iulie 7PB7 i cu 1rotocolul din ?7 ianuarie 7PHL privind statutul refugiailor" precum i cu alte tratate pertinente" n urmtoarele domenii0 a+ criterii i mecanisme pentru a stabili statul membru responsabil cu examinarea cererii de azil introdus de ceteanul unui stat ter n unul din statele membre2 b+ norme minimale legate de primirea solicitanilor de azil n statele membre2

c+ norme minimale privind condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cetenii statelor tere pentru a putea pretinde statutul de refugiai2 d+ norme minimale referitoare la procedura de acordare sau de retragere a statutului de refugiat n statele membre2 >+ msuri privind refugiaii i persoanele deplasate" n urmtoarele domenii0 a+ norme minimale privind acordarea unei protecii temporare persoanelor deplasate" provenind din state tere" care nu se pot ntoarce n rile lor de origine i persoanelor care" din alte motive" au nevoie de protecie internaional2 b+ msuri pentru asigurarea unui ec(ilibru ntre eforturile consimite de statele membre care primesc refugiai i persoane deplasate i care suport consecinele primirii lor2 ?+ msuri privind politica de imigrare" n urmtoarele domenii0 a+ condiii de intrare i de edere" precum i normele privind procedurile de eliberare" de ctre statele membre" a vizelor i a permiselor de edere de lung durat" inclusiv cele n scopul rentregirii familiei2 b+ imigraia clandestin i ederea ilegal" inclusiv repatrierea persoanelor fr drept de edere ntr un stat membru2 @+ msuri care definesc cu ce drepturi i n ce condiii cetenii statelor tere cu drept de edere ntr un stat membru" pot beneficia de dreptul de edere n celelalte state membre. 'surile adoptate de Consiliu n baza punctelor ?+ i @+ nu mpiedic un stat membru s menin sau s introduc" n domeniile respective" dispoziii naionale compatibile cu prezentul &ratat i cu acordurile internaionale. 'surile adoptate n virtutea punctului > litera b+" punctului ? litera a+ i punctul @ nu sunt supuse perioadei de cinci ani vizate mai sus. !rticolul H@ *fost articol L? $+ *7+ 1rezentul titlu nu va afecta exercitarea responsabilitilor care revin statelor membre cu privire la meninerea ordinii publice i la salvgardarea securitii interne. *>+ n cazul n care unul sau mai multe state membre se gsesc ntr o situaie de urgen caracterizat printr un aflux neateptat de ceteni ai statelor tere" Consiliul" fr a aduce atingere paragrafului 7" (otr#nd cu majoritate calificat la propunerea Comisiei" va putea adopta msuri provizorii n beneficiul statului membru n cauz" pentru o perioad care nu va depi ase luni. !rticolul HB *fost articol L? '+ 'surile din domeniul cooperrii judiciare m materie civil cu inciden transfrontalier" care vor fi luate n conformitate cu articolul HL i n msura n care sunt necesare pentru buna funcionare a pieei interioare" vor urmri" printre altele0 a+ s mbunteasc i s simplifice0 sistemul notificrii transfrontaliere a actelor judiciare i extrajudiciare2 cooperarea n domeniul str#ngerii probelor2 recunoaterea i executarea (otr#rilor n materie civil i comercial" inclusiv a (otr#rilor extrajudiciare2

b+ s asigure compatibilitatea regulilor aplicabile n statele membre n materia conflictelor de legi sau de competen2 c+ s elimine obstacolele din calea bunei desfurri a procedurilor civile" promov#nd" dac este necesar" compatibilitatea regulilor de procedur civil aplicabile n statele membre. !rticolul HH *fost articol L? 9+ Consiliul" statu#nd potrivit procedurii prevzute la articolul HL" adopt msuri pentru a asigura cooperarea ntre serviciile competente din administraiile statelor membre n domeniile prevzute n prezentul titlu" precum i ntre aceste servicii i Comisie. !rticolul HL *fost !rticol L? ;+ *7+ n timpul unei perioade tranzitorii de cinci ani de la intrarea n vigoare a &ratatului de la !msterdam" Consiliul (otrte n unanimitate la propunerea Comisiei sau la iniiativa unui stat membru i dup consultarea 1arlamentului )uropean. *>+ Dup aceast perioad de cinci ani0 Consiliul (otrte asupra propunerilor Comisiei2 Comisia examineaz orice cerere fcut de un stat membru prin care acesta i solicit s supun Consiliului o propunere2 Consiliul" (otr#nd n unanimitate dup consultarea 1arlamentului )uropean" va lua o decizie prin care procedura prevzut la articolul >B7 s devin aplicabil tuturor domeniilor reglementate de prezentul titlu sau unora dintre ele i prin care s fie adaptate dispoziiile privind Curtea de .ustiie. *?+ 1rin derogare de la prevederile paragrafelor 7 i >" msurile vizte n articolul H> punctul >+ litera b+" subpunctele *%+ i *%%%+ vor fi adoptate de Consiliu" dup intrarea n vigoare a &ratatului de la !msterdam" (otr#nd cu majoritate calificat" la propunerea Comisiei i dup consultarea 1arlamentului )uropean2 *@+ 1rin derogare de la paragraful >" msurile vizate n articolul H> punctul *>+ litera b+" subpunctele *%%+ i *%N+ vor fi adoptate de Consiliu" dup trecerea unei perioade de cinci ani de la intrarea n vigoare a acestui &ratat" (otr#nd n conformitate cu procedura prevzut la articolul >B7. !rticolul HM *fost articol L? 1+ *7+ !rticolul >?@ este aplicabil n circumstanele i condiiile urmtoare0 atunci c#nd o c(estiune privind interpretarea prezentului titlu sau privind validitatea sau interpretarea actelor adoptate de instituiile Comunitii pe baza prezentului titlu este ridicat n faa unei jurisdicii a unui stat membru ale crei decizii nu pot fi atacate n dreptul intern" iar aceast jurisdicie" dac apreciaz c pentru a se pronuna este necesar o decizie n aceast problem" solicit Curii de .ustiie s se pronune asupra acestei c(estiuni. *>+ n orice caz" Curtea de .ustiie nu este apt s (otrasc asupra unei msuri sau decizii luat n aplicarea articolului H> punctul 7+ privind meninerea ordinii publice i salvgardarea securitii interne.

*?+ Consiliul" Comisia sau un 5tat membru pot solicita Curii de .ustiie s se pronune asupra unei c(estiuni de interpretare a prezentului titlu sau a actelor adoptate de instituiile Comunitii n baza acestuia. 3otr#rea dat de Curtea de .ustiie ca rspuns la o astfel de cerere nu este aplicabil sentinelor jurisdiciilor din statele membre care au dob#ndit putere de lucru judecat. !rticolul HP *fost articol L? ]+ 1rezentul titlu se aplic <egatului Unit i %rlandei" sub rezerva prevederilor 1rotocolului asupra poziiei <egatului Unit i a %rlandei" i ale 1rotocolului asupra poziiei Danemarcei i fr a aduce atingere 1rotocolului asupra aplicrii anumitor aspecte ale articolului 7@ din &ratatul instituind Comunitatea )uropean. ANEGA (A

ACTUL FINAL AL CONFERINEI DE LA EELSINRI CU PRIVIRE LA SECURITATEA QI COOPERAREA .N EUROPA JeBtr&sK 6=8 N%%. <espectarea drepturilor omului i libertilor fundamentale inclusiv libertatea de g#ndire" de contiin" de religie sau de convingeri 5tatele participante respect drepturilor omului i libertile fundamentale" inclusiv libertatea de g#ndire" de contiin" de religie sau de convingeri pentru toi" fr deosebire de ras" de sex" de limb sau de religie. )le favorizeaz i ncurajeaz exercitarea efectiv a libertilor drepturilor civile" politice" economice" sociale" culturale i altele" care decurg toate din demnitatea inerent a persoanei umane i care sunt eseniale pentru dezvoltarea liber i integral a acesteia. n acest cadru" statele participante recunosc i respect libertatea individului de a profesa i practica" singur sau n comun" o religie sau o convingere" acion#nd dup imperativele propriei sale contiine. 5tatele participante pe teritoriul crora exist minoriti naionale respect dreptul persoanelor aparin#nd acestor minoriti la egalitatea naintea legii" le d posibilitatea nengrdit de a se bucura efectiv de drepturile omului i libertile fundamentale i" n acest fel" le protejeaz interesele legitime n acest domeniu. 5tatele participante recunosc importana universal a drepturilor omului i libertilor fundamentale a cror respectare este un factor esenial al pcii" justiiei i bunstrii necesare pentru asigurarea dezvoltrii relaiilor prieteneti i de cooperare ntre ele" ca i ntre toate statele. )le respect n mod constant aceste drepturi i liberti n relaiile lor reciproce i depun eforturi" mpreun i separat" inclusiv n cooperare cu 9aiunile Unite de a promova respectarea universal i efectiv.

)le confirm dreptul individului de a i cunoate drepturile i ndatoririle n acest domeniu i de aciona n consecin. n domeniul drepturilor omului i libertilor fundamentale" statele participante acioneaz n conformitate cu scopurile i principiile Cartei 9aiunilor unite i a Declaraiei Universale a Drepturilor ;mului.. )le se ac(it totodat de obligaiile lor aa cum sunt enunate n declaraiile i acordurile internaionale n acest domeniu" inclusiv" ntre altele" 1actele internaionale referitoare la drepturile omului prin care pot constitui o baz comun. 6=8 ANEGA (> CARTA DE LA PARIS PENTRU O NOU EUROP JeBtr&sK ; nou er de democraie" pace i unitate. 6=8 Drepturile omului" democraia i statul de drept 9oi ne angajm s edificm" s consolidm i s ntrim democraia" ca unic sistem de guvernare a naiunilor noastre. n acest sens" ne conformm celor ce urmeaz0 Drepturile omului i libertile fundamentale sunt inerente tuturor fiinelor umane" inalienabile i garantate prin lege. 1rima responsabilitate a guvernelor este aceea de a le proteja i promova. <espectarea i exercitarea lor deplin fac ca ele s stea la baza libertii" justiiei i pcii. Un guvern democratic se sprijin pe voina poporului" exprimat la intervale regulate prin alegeri libere i corecte. Democraia se bazeaz pe respectul persoanei umane i pe statul de drept. )a este cel mai bun garant al libertii de exprimare" al toleranei ntre toate grupurile societii i al egalitii de anse pentru fiecare. Democraia" prin caracterul su reprezentativ i pluralist" implic rspunderea fa de electorat" obligaia ce revine puterilor publice de a se conforma legii i exercitrii impariale a justiiei. 9imeni nu este mai presus de lege. 9oi afirmm c" fr discriminare" orice individ are dreptul la0 libertatea de a g#ndi" de a avea propria contiin i religie sau convingeri" libertatea de a se exprima" libertatea de se asocia i de a se ntruni panic" libertatea de a circula2 9imeni nu va fi supus0 arestului sau deteniei arbitrare" torturii sau oricrui alt tratament sau pedeaps cu cruzime" inuman sau degradant2 4iecare are n sc(imb dreptul0 de a i cunoate drepturile i de a face uz de ele" de a participa la alegeri libere i corecte" de a fi judecat n mod ec(itabil i public dac este acuzat de un delict" de a poseda un bun singur sau n asociere i de a administra ntreprinderi particulare" de a se bucura de drepturile sale economice" sociale i culturale. !firmm c va fi protejat identitatea etnic" cultural" lingvistic i religioas a minoritilor naionale i c persoanele aparin#nd acestor minoriti au dreptul de a se

exprima" de a i pstra i dezvolta aceast identitate fr nici un fel de discriminare i n deplin egalitate n faa legii. Nom veg(ea ca fiecare s se bucure de un recurs efectiv" pe plan naional sau internaional" mpotriva oricrei violri a drepturilor sale. <espectarea deplin a acestor principii constituie baza pe care ne vom strdui s edificm noua )urop. 5tatele noastre vor coopera i se vor sprijini reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice. $ibertatea economic i responsabilitatea $ibertatea economic" justiia social i o atitudine responsabil fa de mediu sunt indispensabile prosperitii. $iberul arbitru individual" exercitat n democraie i protejat de statul de drept" constituie condiia necesar pentru o bun dezvoltare economic i social. Nom favoriza acea activitate economic prin care este respectat i promovat demnitatea uman. 6=8

LISTA DE PRESCURTARI !%. !faceri %nterne si de .ustitie !U) !ctul unic european DC) Danca centrala europeana D)% Danca europeana de investitii C) Comunitatea europeana C)! Comunitatea europeana de aparare C)C; Comunitatea europeana a carbunelui si otelului C)) Comunitatea economica europeana C))! Comunitatea europeana a energiei atomice C%C Conferinta interguvernamentala C.C) Curtea de justitie a Comunitatii europene C.&4 4orte ;perative %nterarme 'ultinationale *4orta 'ultinationala %ntrunita+ C.&4-3] Comandament C.&4 C;C;9! Consiliul de cooperare 9ord-!tlantic C;<)1)< Comitetul reprezentantilor permanenti C5C) Conferinta pentru securitate si cooperare in )uropa D1C Comitetul pentru planificarea apararii )!1C *C1)!+ Consiliul 1arteneriatului )uro-!tlantic )CU Unitate de cont europeana )51<%& 1rogramul strategic european pentru cercetare si dezvoltare in te(nologiile informaticii )U<)E! !gentia europeana de cercetare )U<;1;$ Diroul de politie europeana 4)D)< 4ondul european de dezvoltare regionala

4);C! 4ondul european de garantie agricola 4)5 4ondul social european 4'% 4ondul monetar international C!&& !cordul general de tarife si comert %)5! *)5D%+ %dentitatea )uropeana de 5ecuritate si !parare %') %nstitutul monetar european %'5 5tructuri militare integrate %1C ;biective %nitiale de 1arteneriat %11 *1%1+ 1rogramul %ndividual de 1arteneriat .5<C Comandamente intrunite subregionale '!1 1lanul de !ctiune pentru !derare 'CGC Crupul de lucru pentru cooperare militara '.$C Comandament $ogistic 'ultinational 9!CC Consiliul de Cooperare 9ord-!tlantic 9!4&! !cordul de liber sc(imb nord-american 9!&; ;rganizatia &ratatului !tlanticului de 9ord 9%C 9oul instrument comunitar 91C Crupul pentru 1lanificarea 9ucleara ;CD) ;rganizatia de cooperare si dezvoltare economica ;)C) ;rganizatia europeana de cooperare economica ;9U ;rganizatia 9atiunilor Unite ;5C) ;rganizatia pentru securitate si cooperare in )uropa 1!C 1olitica agricola comuna 1!<1 1rocesul de 1lanificare si !naliza a 1arteneriatului 1CC Celula de Coordonare a 1arteneriatului 1) 1arlamentul )uropean 1)5C 1olitica externa si de securitate comuna 1f1 1arteneriatul pentru 1ace 1C ;biective de 1arteneriat 13!<) !jutor pentru restucturare economica in )st 1'5C Comitetul Director 1olitico-'ilitar 15; ;peratii in sprijinul pacii <C Comandamente <egionale <'! <evolutia in afacerile militare 5D% %nitiativa de !parare 5trategica 5') 5istemul monetar european 5;1 1revederi de ;perare 5tandard &.!. &ratatul de la !msterdam &.'. &ratatul de la 'aastric(t &<)N% &erorism" radicalism" extremism" vandalism international &U) &ratatul de uniune europeana U) Uniunea )uropeana U)' Uniunea economica si monetara U); Uniunea )uropei ;ccidentale

%I%LIO7RAFIE 7ENERAL

7. Dordeianu" Ctlin- Decenii dominante ale democraiei n ;ccident" editura $ibertatea >KK@ >. !ctes du ColloVue organisA par la Commission des CommunautAs europAennes i l[occasion du centennaire de la naissance de .ean 'onnet" Druxelles" 7K nov. 7PMM" $uxembourg" 7PMP. ?. !ctul final al C5C) i )uropa de azi" ediie ngrijit de Nalentin $ipatti. Ducureti" )ditura 4undaiei R<om#nia de m#ineR2 7PPB. @. !ctul Unic )uropean" )uropean Union" 5elected %nstruments taFen from t(e &reaties" volume %" 7PPB. B. !D)9!U)< Eonrad" 'Amoires 7P@B-7PB?2 7PB?-7PBH2 7PBH-7PH?" 3ec(ette" 7PHB. H. !genda >KKK. 1unctele de vedere ale Comisiei n legtur cu solicitarea <om#niei de aderare la Uniunea )uropean" 7H iulie 7PPL. L. !395&<;' $." )conomic CroZt(" 5tagnation and t(e GorFing 1opulation in t(e Gestern )urope" $ondres" $ongman" 7PPK. M. !$DU Cornel2 !9D<))5CU )ugen2 C!<!&! Niorel" 1iaa Comun i perspectiva anului >KKK. Ducureti" 7PP?. P. !$4<% C(eorg(e" <eforma" economia de pia i privatizarea n <om#nia. Ducureti" !beona2 7PP?. 7K. !'D<;5% C." $[ apogAe de l[)urope. 7ML7-7P7M" 1aris" 'asson" 7PP?. 77. !'%9 !s(2 D%)&<%C3 'ic(ael" &oZard a 9eZ )urope:" )dZard )lgar 1ublis(ing $imited" 7PP7.

7>. !9D)<5;9 1." $[)tat absolue" ses origines et ses voies" tome %0 $[)urope de l[;uest" tome %%0 $[)urope de l[)st" 1aris" 'aspAro" 7PLM. 7?. !9D<))5CU Cabriel" <om#nia versus <om#nia. Ducureti" Clavis2 7PPH. 7@. !9D<U5X C." 3!<$;) '." 5X)$)9Q% %." Cities after 5ocialism" ;xford" DlacFZell" 7PPH. 7B. !<C3)< Clive" %nternational ;rganizations. >nd ed. 9eZ QorF" <outledge2 7PP?. 7H. %dem. ;rganizing )urope0 t(e %nstitutions of %ntegration. >nd ed. $ondon" 9eZ QorF" 'elbourne" )dZard !rnold2 7PP@. 7L. !<C3)< Clive2 DU&$)< 4iona" &(e )uropean CommunitO0 5tructure and 1rocess. $ondon" 1inter 1ublis(ers2 7PP>. 7M. %dem. &(e )uropean Union" 7PPH. 7P. !<9;$D 3.." 'aastric(t0 t(e Deginning or t(e )nd" !ussen 1olitiF" ?rd Vuarter" 7PP?" vol. @@" nr. ?" p. >L7->MK. >K. !5$U9D !nders" Corbac(ev[s 5truggle for )conomic <eform. >nd ed. $ondon" 1inter 1ublis(ers2 7PP7. >7. !tlas des villes europAennes" Datar-)d. <eclus" 'ontpellier" 7PMM. >>. D!$ !na" )conomii n tranziii )uropa Central i de )st" )ditura ;scar 1rint" Ducureti" 7PPL. >?. D!$!D!9%!9 ;." D)5$;9D)5 ;." D;U)& C." $)<!& 5." $es jtats mAditerranAens de la C))0 )spagne" Crkce" 1aris" !. Colin" 7PP7. >@. %dem. $es jtats mAditerranAens de la C))0 %talie" 1aris" !. Colin" 7PP7. >B. D!99%!<D !." CknAse culturelle de l[)urope" 1aris" 5euil" 7PP>. >H. D!<D;5-4)$&;<;9Q% 9." 5U&&;9 9." $[)urope du Centre" BK annAes rAvolues" DruxellesW1aris" De DoecF" Aditions universitaires" 7PP7. >L. D!<9)5 %an2 D!<9)5 1amela '." &(e )nlarged )uropean Union. $ondon" 9eZ QorF" $ongman" 7PPB. >M. D!<;9 C<)51; )nriVue" $[)urope i l[aube du millAnaire" 1refa de Carlos 4uentes" )d. EinA" 1aris" 7PPH.

>P. D!UD%9 1ierre" $[)urope face i ses marc(As agricoles" de la naissance de la politiVue agricole commune i sa reforme. 1aris" )conomica2 7PP?. ?K. D!Q$%5 &(omas !." &(e Gest and )astern )urope" >Kt( CenturO 4und DooF" 7PP@. ?7. D)!U&3%)< Ceorges-3enri" $es droits du citoOen europAen. $uxembourg" ;ffice des 1ublications ;fficielles des CommunautAs )uropAennes2 7PPK. ?>. D)DD!<D" <alp(. 3uman <ig(ts and )urope. Cambridge" Cambridge UniversitO 1ress2 7PP?. ??. Dj$!9C)< 'ic(el" %nstitutions jconomiVues %nternationales" Be ed." )conomica" 1aris" 7PP>. ?@. D)99)&& Cill *ed.+" &(e )nd of t(e Gar in )urope" $ondon" 3'5;" 7PPH. ?B. D)99)&& <. .." $ocal Covernment in t(e 9eZ )urope" $ondres" Del(aven 1ress" 7PP?. ?H. D)<C$U9D 5ten2 D)$$)9D<!9D& .an !Fe" &(e 9eZ Democracies in )astern )urope0 1artO 5Ostems and 1olitical Clearages" Nermont U5!" )dZard )lgar2 7PP7. ?L. D)<95&)%9 5" Democraties" rAgimes autoritaires et totalitarismes au IIe siecle" 1aris" 3ac(ette" 7PP>. ?M. D)<95&)%9 5.2 '%$X! 1." 3istoire de l[)urope contemporaine le I%I siecle *7M7B7P7P+2 le IIe siecle *7P7P inos jours+" 1aris" 3atier" 7PP>. ?P. D)<&<!9D C(ristop(" )uropa n balan. Ducureti" Clavis" 7PPH. @K. Dilan et perspectives de la construction europAenne" )C" Commission" $uxembourg" C)" 7PL@. @7. D <5!9 'aria" %ntegrarea economic european. Cluj-9apoca" )ditura Carpatica2 7PPB. @>. D$;C3-$!%9) 4ranlois2 D;UN%)G .ean" $a 4rance <estaurAe 7P@@-7PB@. Dialogue sur les c(oix d[une modernisation" 1aris" 7PMH. @?. D;)C9)< %. '." $e marc(A commun de six a neuf" !. Colin" 1aris" 7PL@. @@. D;CD!9 3." 3istoire des 1aOs de l[)st" 1aris" 1errin" 7PPK. @B. D;99 '.2 G3%&3)< .." )urope / Union or 1artners(ip:" 9eZ QorF" 7PB>.

@H. D;99)& 3enri2 D)<&3)& DominiVue" $es institutions financieres internationales" 1aris" 1U4" ]ue 5ais-je:" nr. @@" @e ed." 7PML. @L. D;55U!& Cerard" $[)urope ;ccidentale i l[(eure amAricaine 7P@B-7PB> *1lan 'ars(all et %[unite europAene 7P@B-7PB>+" )ditions Complexe" 1aris" 7PP>. @M. D;55U!& CArard" $es fondateurs de l[)urope" Derlin 1aris" 7PP@. @P. D;&)X 'i(ai" %ntelectualii din )uropa de )st0 intelectualii est-europeni i statul naional comunist0 un punct de vedere rom#nesc. Ducureti" )ditura 4undaiei Culturale <om#ne2 7PP?. BK. D;UC3)<;9 !.2 D)$!UD .. 4." &(e 9eZ <egional 1olicO of t(e ).C. Druxelles" Club de Druxelles2 7PP?. B7. D;U$;U%5 .ean" Droit institutionnel de l[Union )uropAenne. 1aris" 'ontc(restien2 7PPB. B>. D;U$;U%5 .ean2 C3)N!$$%)< <oger-'ic(el" Crands arrets de la Cour de justice des communautAs europAennes. 1aris" Dalloz2 7PP7. B?. D;U<.;$ '." $[%ntercommunaltiA et l[Union europAenne" 1aris" $ibrairie gAnArale de Droit et de .urisprudence." 7PP@. B@. D;U<$!9C)5 .. $." $[)urope i trente0 un objet virtual" Commentaire" 7PPB" vol. 7M" nr. LK" p.. >>P->@>. BB. D;Q)< ..-C7." $a frontikre entre protestantisme et cat(olicisme en )urope[" !nnales de CAograp(ieR" no. BMM" mars-avril 7PPH" p. 77?-7@K. BH. D;Q)< <obert" $a grande transformation de l[)urope de l[)st0 une lecture regulationniste. 1aris" C.).1.<.).'.!.1.2 7PP?. BL. D<)&!UD)!U 3enri" $a DanVue 'ondiale" 1aris" 1U4" ]ue 5ais-je:" nr. >??K" 7PMH. BM. D<)&;9 <." 4rontieres politiVues et aires linguistiVues dans la C))" U<evue geograp(iVue de l[)stR" 9ancO" no. >" 7PP7. BP. D<mX)X%95E% X." ! 1lan for )urope" 4oreign !ffairs" .anuarO-4ebruarO 7PPB" vol. L@" nr. 7" p. >H-@>. HK. %dem. )uropa Central i de )st n ciclonul tranziiei. Ducureti" )ditura Diogene2 7PPB.

H7. D<%&!%9 $." $[)urope Vu[il nous faut" 1aris" 1lon" 7PP@. H>. D<;C%9)< !ndreZ" $[)urope monAtaire" 5')" U)'" 5euil" 7PPL.. H?. D<UC'!95 3." $[)urope des 9ations" 1aris" $ibrairie gAnArale de Droit" 7PLK. H@. D<UC'!95 3enri *coord.+" 1rop(etes et fondateurs de l[)urope0 Nirgilius" Dante" 3enri le 9avigateur" )rasmus" 'ore" Nivcs" Cuillaume &aciturnul" 5ullO" Comenius" $eibnitz" 1aine" 5aint-5imon" 'asarOF" 9ausAn" NermeOlen" C(urc(ill" !denauer" DautrrO" 'ars(all" de Casperi" 5c(uman" 5aint )xuperO" >> de studii prezentate de '. .. $orO" Druges College of )urope" Druges" 7PL@. HB. DU$$%&& ;rville 3. *ed..+" 4or t(e 1resident 1ersonal and 5ecret Correspondence DetZeen 4ranFlin D.. <oosevelt and Gilliam Dullitt" !. Deutsc(" $ondon" 7PL?. HH. %dem. '." $es <Agions de l[)urope du 9ord" 1aris" 5)D)5" 7PM?" > vol. ;uvrage fondamental. HL. C!$')5 <." 'QE;$)9E; $." $[)urope agricole" une nouvelle gAograp(ie des productions" 1aris" )ditions 'arFeting" 7PMB. HM. C!<1)9&%)< .2 $)DU<9 4." 3istoire de l[)urope" 1aris" 5euil" 7PP>. HP. C!<<C<) D[)9C!U55) 3." $[)mpire AclatA" la rAvolte des nations en U<55" 1aris" 4lammarion" 7PLM. LK. Cartea !lb. 1regtirea rilor asociate din )uropa Central i de )st pentru integrarea n piaa intern a Uniunii. De la )ssen la Cannes.. %tinerarul strategiei rom#neti de integrare european" )ditura !cademiei <om#ne" Ducureti" 7PPB. L7. C!<&)< 4." 9;<<%5 3." C(anging 5(ape of t(e Gestern DalFans" $ondres" College $ondon 1ress" 7PP@. L>. C!<&;U $ouis" $[Union )uropAenne" )ditions Dallez" 7PP@. L?. C!5&)$$!9 C." $e 'onde des DalFans" poudriere ou zone de paix: 1aris" Nuibert" 7PP@. L@. C!&!$! 9icole2 3;UC)& 1atricF" $%C;& 'aurice" $a 7?e ConfArence des organes spAcialisAes dans les affairs communautaires Vui s[est tenue i 'adrid le M novembre 7PPB et sur la participation collective des 1arlements nationaux i la construction europAenne" 1aris" !ssemblAe nationale" 7PPB.

LB. C$!N!$ 1." Cultures et rAgions transfrontalikres en )urope et l[aube du 'arc(A uniVue" les enseignements" <evue gAograp(iVue de l[)st" 9ancO" no. >" 7PP7" Cultures et espaces transfrontaliersR. LH. %dem. CAopolitiVue et gAostratAgie. $a pensAe politiVue" l[espace et le territoire au IIe siecle" 1aris" 9at(an-UniversitA" 7PP@. LL. C$;U& 3." D$!CE5)$$ '." E%9C <." 1%9D)< D." Gestern )urope Ceograp(ical 1erspectives" $ondres" $ongman" 7PMB. LM. C;44)Q 1eter" &(e 4uture of )urope" )d. )dZard )lgar" Cambridge UniversitO 1ress" .a. Comisia )uropean. Unitatea de 5tudii 1rospective. 5cenarii0 )uropa n >K7K. ; )urop" cinci destine" )d. %nstitutului de )conomie mondial" Ducureti" >KKK. LP. C;<D)&& <ic(ard2 .!C;D5 4rancis2 53!CE$)&;9 'ic(ael" &(e )uropean 1arliment" &(ird edition" Cartermill" &otten(am" 7PPB. MK. C;<&% 'ario" 1olitiVue agricole et construction de l[)urope" )tude comparAe des deux sOstems d[aide sur l[agriculture en Crande Dretagne et dans la CommunautA AconomiVue europAenne en vue d[aboutir sur une politiVue agricole europAenne favorable i l[interAt gAnAral" Druxelles" 7PL7. M7. Culture" collectivitAs territoriales et construction europAenne" <encontres org. au 4uturoscope i 1oitiers" les >@->B mars 7PPBWpar le DApartement des affaires internationales du 'inistere de la culture et l[)space %nformation Culture" 1aris" Documentation franlaise" 7PPH. M>. D!$'!55; )." C!D)<& 1." $[%talie" 1aris" 1U4" 7PM@. M?. D) 4;UC!U$D .ean-Daptiste *dir.+" $a 4rance et l[)urope d[ici >K7K. 4acteurs et acteurs decisifs" $a documentation franlaise" 4evrier" 7PP?. M@. D) $! 5)<<) 42 $)]U)59) C.2 <U19%E .." $[Union europAenne0 ouverture vers l[)st" 1aris" 1U4" 7PP@. MB. D) ')9%$ Ceorges" $es sommets AconomiVues2 les politiVues nationales i l[(eure de l[independence" 1aris" %nst. 4ranlais des <elations %nternationales" )conomica" 7PM?. MH. D) ';9&4)<<!9D D." 5tabilitA europAenne0 le plan DalladurR" 1olitiVue internationale" 1rintemps" 7PPB" nr. HL" p. >?L->@M. ML. D) 5C3;U&3))&) 1(ilippe" Une )urope pour tous0 Dix essais sur la construction europAenne" prAface de .acVues Delors" 1aris" )d. ;. .acob" 7PPL.

MM. D) 5)9!<C$)95 1ierre" De Qalta au rideau de fer. $es grandes puissances et les origines de la guerre froide" 1resses de la 4ondation nationale des sciences politiVues" 1aris" 7PP?. MP. D) 5%$CUQ Qves-&(ibault" $[)uro" Ce livre de poc(e" 1aris" $ibrairA Cenerale 4rancaise" 7PPM. PK. D)C<;$Q ..-'." N!9$!)< .." !tlas de la population europAenne" )dit. de 7[UniversitA libre de Druxelles" 7PP7. P7. D)C<Q5) C(ristop(e" Dictionnaire d[Union )uropAenne. 1olitiVues. %nstitutions. 1rogrammes. 1reface de 1aul ColloZald" >e edition" )d. De DoecF UniversitA" 1arisDruxelles" 7PPM. P>. D)3;U55) 4ernend" $[)urope et le 'onde. <ecueil d[)tudes de <apports et de discours 7P@B-7PHK" 1aris" 7PHK. P?. D)3;U55) <enaud *ed.+" )urope !fter 'aastric(t" 'nnc(en" 7PP@. P@. D)$;<5 .acVues" $a nouveau concert europAen" )d. ;dile .acob" 1aris" 7PP>. PB.. %dem. ;ur )urope" )d. Nerso" 7PP>. PH. DjX)<& Dernard" $[)urope. CAograp(ie" (istoriVue sociopolitiVue et economiVue" 9at(an" 1aris" 7PPM. PL. D%)D;$D Gilliam .r." &(e 5c(uman 1lan. ! 5tudO in )conomic Cooperation 7PBK7PBP" 1ublis(ed for t(e Council on 4oreign <elations bO 4redericF !. 1raeger" 9eZ QorF" 7PBP. PM. D%9!9 Desmond" )ver Closer Union:" $ondon" 'acmillan" 7PP@. PP. %dem. 3istorical DictionarO of t(e )uropean CommunitO" %nternational ;rganisations" 5eries no. 7" $ondon" &(e 5acrecroZ 1ress" %nc. 'et(uen 9.Q." 7PP?" p.. >P->P7. 7KK. D;<)$ C." $a C)) de <ome i 'aastric(t" 3istoire et gAograp(ie AconomiVue" 1aris" DrAal" 7PP?. 7K7. Do<5C3 3ans ..2 $)C9;5 3enri" $es faits et les decisions de la communautA AconomiVue europAenne. 7PBM-7PH@. C(ronologie des communautAs europAennes" 1reface de G. .. Cans(of" Nan der 'ersc(" vol %" %%" 1resses Universitaires" Druxelles" 7PHP. 7K>. D<!$$) $." Die Deutsc(en in ;stmittel und ;steuropa" Dortmund" Gissensc(aft 1olitiF Durgensc(aft" 7PP7.

7K?. DU <j!U )lisabet(" $[idAe d[)urope au IIe siccle. Des mOt(es aux realitAs. ]uestions au IIe siccle" )d. Complexe" Druxelles" 7PPH. 7K@. DU';U$%9 'ic(el2 DU&<%)9) !nne-'Oriam" $a $igue europAenne de cooperation AconomiVue *7P@H-7PM7+. Un groupe d[Atude et de pression dans la construction europAenne" )uroclio. )tudes et Documents" Derna" 7PP?. 7KB. DU<;5)$$) ..D." 3istoire diplomatiVue de 7P7P i nos jours" Nie politiVue et relations internationales" 1aris" 1U4" 7PP7. 7KH. %dem. $[3istoire des peuples" 1aris" 1errin" 7PP?. 7KL. DUN)<C)< '." $[)urope dans touts ses )tats" 1aris" 1U4" 7PPB. 7KM. )5!'D)<& Dernard" $a guerre AconomiVue mondiale" 1aris" )d. ;rban" 7PP7. 7KP. )uropa !eterna. Une vue d[ensemble de la vie de l[)urope et de ses peuples. 5a culture. 5on Aconomie. $[)tat et l[(omme" vol. %%%" )d. 'ax et 'etz" Xnric(" $ausanne" $iege" Colmar-4reiburg" 7PBL. 77K. )urope brisAe" )urope retruovAe. 9ovelles reflections sur l[unitA europAenne au IIe siccle" 5ous la direction de <enA Cirault et CArard Dossuat" 1ublications de la 5orbonne" 7PP@. 777. )uropean CommunitO $aison Committee of 3istorians *)C$C3+" 1;%D)N%9 <aOmond *ed.+" ;rigins of t(e )uropean %ntegration0 1apers 1resented at a ColloVuium 9ovember >M-?K" 7PM@ in 5trasbourg" Drussels" 7PMH. 77>. )uropean Union and )uropean CommunitO. ! 3andbooF and CommentarO on t(e 7PP> 'aastric(t &reaties2 Campiled for t(e UniversitO of Eent bO C$%N) 3. C3U<C3" and D!N%D 13%99)';<)" 1rentice 3allW3rvester G(easts-(eaf" 7PPM. 77?. 4!D<) 1ascale et Daniele" 3istoire de l[)urope au IIe siecle" 7P@B-7PL@" 7cre partie" tome ?" Druxelles" 7PPB. 77@. 4)9)& !lain2 5%9!Q-CQ&)<')99 !nne" Union europAenne0 %ntAgration et coopAration. ColloVue organisA i !miens le 7H dAc. 7PP@ sur le t(eme %ntAgration et coopAration dans le cadre de l[Union europAenneRWpar le centre de rec(erc(e universitaire sur la construction europAenne *C<UC)+ de l[UniversitA d[!miens" 1aris" 1U4" 7PPH. 77B. 4)99)$$ <osemarO" &(e Common !gricultural 1olicO of t(e )uropean CommunitO" Cranada" $ondon-&oronto-5OdneO-9eZ QorF" 7PLP. 77H. 4j<;9 4ranlois2 &3;<N!$ !rmelle" $[)tat de l[)urope" )d. $a Decouverte" 1aris" 7PP>..

77L. 4;9D!&%;9 <;D)<& 5C3U'!9" $es 9ouvelles 4rontieres de l[)urope" 1aris" )conomica" 7PP?. 77M. 4;9&!%9) 1ascal" $[Union europAenne" )ditions du 5euil" 7PP@. 77P. 4;9&!9)$ .." ;rganisations AconomiVues internationales" 1aris" 'asson" 7PPB. 7>K. 4;9&)$! )." Union europAenne0 Vuatre scAnarios i l[(orizon >K7K" 1aris" 4uturibles" 7PP@. 7>7. 4;<)'!9-1)CE .ames" ! 3istorO of t(e Gorld )conomO. %nternational )conomic <elations since 7MBK" 7PM? *rep. 7PMH+" Drig(ton" 5ussex. 7>>. 4;UC3)< '. *dir.+" 4ragments d[)urope" 1aris" 4aOard" 7PP?. 7>?. 4;UC3)< '." 4ronts et frontiAres" 1aris" 4aOard" 7PP7. 7>@. 4<)C3)& 3." 3istoire de l[)urope au I%Ie siecle" 1aris" )llipse" 7PP7. 7>B. 4<)C3)& 3." 3istoire de l[)urope au IIe siecle. 1aris" )llipse" 7PP@. 7>H. 4<)';9& !." $[)urope entre 'aastric(t et 5arajevo" 'ontpellier" Ceograp(iVues <eclus" 7PPH. 7>L. 4U<5D;9 )dZard" &(e )uropean Defence CommunitO. 3istorO" 'acmillan" $ondon" 7PMK. 7>M. C!'D$%9 !. *dir.+" %mages AconomiVues du monde" 7PPH-7PPL" 1aris" 5)D)5" 7PPL. 7>P. C!<D) 1." $es DalFans" 1aris" 4lammarion" 7PP@. 7?K. %dem. Nie et mort de la Qougoslavie" 1aris" 4aOard" 7PP>. 7?7. C!<&;9 3!53 &." %n )urope[s 9ame CermanO and t(e Divided Continent" <andom 3ouse" 7PP?. 7?>. C!U&3%)< !.2 D;<)$ C." $a C)). De <ome i 'aastric(t. 3istoire et CAograp(ie jconomiVues" Dreal" 1aris" 7PP?. 7??. C);<C) 5." Dritain and )uropean %ntegration since 7P@B" ;xford" Dasil DlacFZell" 7PP7. 7?@. Ceorges 1ompidou et l[)urope. 1reface d[)douard Dalladur" 1ostface de .aVues C(irac" %nterventions" )ditions Complexe" 7PPB.

7?B. C)<D)& 1." Construction de l[)urope" 1aris" %mprimerie nationale" 7PM?. 7?H. %dem. $a Cenese du 1lan 5c(uman. Des origines i la declaration du P mai 7PBK" $ausanne" 7PH>. 7?L. C)<D)& 1.2 C3)D!$% N.2 ';U&;9 '." $es palais de la paix" 5ocietA des 9ations et ;rganisations des 9ations Unies" 1aris" )d. <ic(elieu" 7PL?. 7?M. C%$$%C3!' .o(n" Coal" 5teel" and t(e <ebirt( of )urope" 7P@B-7PBB. &(e Cerman and 4renc( from <u(r Conflict to )conomic CommunitO" Cambridge UniversitO 1ress" Cambridge" 9eZ QorF" 1ort C(ester" 'elbourne" 5OdneO" 7PP7. 7?P.. C%'D)$ .." &(e ;rigins of t(e 'ars(all 1lan" 5tanford C!" 7PHM. 7@K. C%<!U$& <enA *coord.+" %dentitate i contiin european n sec. II" 3ac(ette" 7PP@. 7@7. CQm'!9&" $. 1reistoria construciei europene" Cluj-9apoca" )fes" 7PPM. 7@>. C;D%9 Corinne" $[)urope sOndicale" entre dAsir et rAalitA0 essais sur le sOndicalisme et la construction europAenne sur l[aube de II%e siecle" Druxelles" $abor" 7PPL. 7@?. C<!5 C(.2 $%N)& C." <Agion et rAgionalisme" 1aris" 1U4" 7PLL.. 7@@. C<%$$% )nzo <." &(e )uropean CommunitO and t(e De-veloping Countries" Cambridge UniversitO 1ress" 7PP?. 7@B. C<;;&) .ulie De" $a personne au coeur de l[)urope0 1roject du nouveau 15C pour la poursuite de la construction europAenne" Druxelles" )d. $. 1ire" 7PPM. 7@H. CU)$$)C !. *dir.+ $a <Agion europAenne" la Rmarge de manoeuvreR" !ctes du ColloVue de <ome" dAc. 7PP@" 1resses univ. de <ennes" 7PPB. ?7 articles inAdits sur les <Agions d[)urope. 7@L. CU%$$!U') 1.2 D)$4;UD C." 9ouvelle 3istoire AconomiVue" tome >" $e IIe siecle" 1aris" !. Colin" 7PLL. 7@M. CU&!3< $" 5tabilitO" %ntegration and Clobal <esponsabilitO0 CermanO[s C(anging 1erspectives on 9ational %nterests" <evieZ of %nternational 5tudies" .ulO 7PPB" vol. >7" nr. ?. 7@P. CUQ 'ollet" $a construction europAenne vue par un socialiste franlaise" 1aris" 7PHB.

7BK. 3!';9 DominiVue2 E)$$)< %van 5erge" 4ondements et Atapes de la construction europAenne" 1aris" 1U4" 7PPL. 7B7. 3!U5 $ea( Nan" Gestern Doctrines on )ast-Gest. &rade. &(eorO" 3istorO and 1olicO" 5t. 'artin[s 1ress" 9eZ QorF" 7PP>. 7B>. 3)$$)< !gnes0 4)3)< 4erenc" De la Qalta la Clasnost" )ditura de Nest" &imioara" 7PP?. 7B?. 3)9 C." $);9!<D .." )uropa" )d. 3umanitas" Ducureti" 7PP>. 7B@. 3istoire des dAbuts de la constructon europAenne. ;rigins of t(e )uropean %ntegration *'arc( 7P@M-'aO 7PBK+. 5ous la direction de <aOmond 1oidevin" 7PMH. 7BB. 3;C!9 'ic(ael 4." &(e 'ars(all 1lan0 !merica" Dritain and t(e <econstruction of Gestern )urope 7P@L-7PB>" 9eZ QorF" 7PML. 7BH. 3;5&%;U <ene" <obert 5c(uman et l[)urope" )ditions Cujas" 1aris" 7PHP. 7BL. 3otr#rea Cuvernului <om#niei nr. 7@KWP martie 7PPP privind constituirea i funcionarea Comitetului %nterministerial pentru %ntegrare )uropean. 7BM. 3otr#rea Cuvernului <om#niei nr. 7M?W>H martie 7PPP privind constituirea i funcionarea )c(ipei naionale pentru examinarea analitic a acVuis-uluiR comunitar n cadrul procesului de aderare a <om#niei la Uniunea )uropean" '. ;f. al <om#niei" nr. 7>B din >H martie 7PPP. 7BP. 3otr#rea Cuvernului <om#niei nr. HKW> februarie 7PPM pentru modificarea i completarea articolului ? din 3otr#rea Cuvernului nr. 7@7W7PPB privind organizarea i funcionarea Departamentului pentru %ntegrare )uropean. 7HK. %nstitutions Communautaires et institutions nationales dans le developpement des Communautes" )d. de l[%nstitut de 5ociologie" U$D" %nstitut d[)tudes )uropAennes" Druxelles" 7PHM. 7H7. .!$;G%)CE% D. *dir.+" <epenser l[)urope" %nstitut europAen du dAveloppement rAgional et local" UniversitA de Narsovie" !ctes du ColloVue U)urope unifiAe / $e dAfi de l[an >KKKR. 7H>. .ean 'onnet / <obert 5c(uman" Correspondence 7P@L-7PB?" $ausanne0 4ondation .ean 'onnet" 7PMH. 7H?. .;$%N)& '." )%X9)< 9. *dir.+" $[)urope et ses campagnes" 1aris" 1resses de %[%nstitut d[Atudes politiVues" 7PPH.

7H@. E!)$!D$) 3." Ners une sociAte europAenne. 7MMK-7PMK" 1aris" Delin" 7PMM. 7HB. E)55)$'!9 'arc" E<%)C)< .oel" !$$)9" C(ristop(er 52 ;st David" 3)$$'!9 5tep(en" <;55 Ceorge" )uropean 1olitics in &ransition" &(ird )dition" Doston / 9eZ QorF" 7PPL. 7HH. EUE$%95E% !." Daltic )urope in t(e 1erspective of Clobal C(ange" ;fficOna 9auFoZa" Narsovie" 7PPB. 7HL. Ep5&)<5 3ans .nrgen" 4ondaments de la communautA AconomiVue europAenne. ;ffice des publications officielles des C)" )d. $abor" $uxemburg-Druxelles" 7PPK. 7HM. $[!cte uniVue europAen. Commentaire par .ean De <uOt. !vant-propos de .eanNictor $ouis" 1reface d[)mile 9oql" )tudes )uropAennes Collection" dirigAe par l[%nstitut d[)tudes )uropAennes" U$D" 7PML. 7HP. 7HP. $[)urope balFaniVue" U3istoriens et CAograp(esR" no. ??L" 7PP>. 7LK. $[)urope des CommunautAs. $es grandes Atapes de la construction europAenne. 4rance. Documentation franlaise" 1aris" 7PL@. 7L7. $[3)<%&)!U 'arie-4rance" $e 4'% et les paOs du &ries-'onde" 1aris" 1U4" Coll. &ries-'onde" 7PMH. 7L>. $a communautA europAenne et l[!meriVue $atine. ColloVue organise par l[%nstitut d[)tudes europAennes" Druxelles" P-7K mai 7PMK. 1reface de .ean-Nictor $ouis" U$D" Druxelles" 7PM7. 7L?. $a contribution du ComitA des rAgions i la construction europAenne" U)" ComitA des rAgions" )uropean Union" $uxembourg" )U<-;1" 7PPH. 7L@. $!D!55) .." $[)space polonais dans son nouveau contexte" 1aris" !cta CAograp(ica" 5ociAtA de CAograp(ie" 7PPLW%%" no. 77K. 7LB. %dem. $[)urope des rAgions" 1aris" 4lammarion" 7PP7. 7LH. %dem. ]uelles rAgions pour l[)urope:" 1aris" 4lammarion" 7PP@. 7LL. $!C)<4 .ean" 3istoire de l[unitA europAenne" Callimard" 1aris" 7PHB. 7LM. $!C3!UI Claude" $a guerre AconomiVue0 mOt(e ru realitA: n0 UDefense 9ationaleR" oct. 7PM7" pp. @B-BL.

7LP. $!'1) .o(n <2 .!CE5;9 'arvin <." DalFan )conomic 3istorO" 7BBK-7PBK. 4rom %mperial Dorderlands to Developing 9ations" %ndiana UniversitO 1ress" Dloomington" 7PM>.. 7MK. $!]U)U< Galter" )urope in ;ur &ime. ! 3istorO 7P@B-7PP>" NiFing" 9eZ QorF" 7PP>. 7M7. $!5;E D." D<%DC) .. G." $aZ and %nstitutions of t(e )uropean Communities" DutterZort(s" $ondon" 7PP7. 7M>. $!N<;44 D. C." 3istoire des idAes politiVues depuis le I%I siecle" Dalloz" 7PP7. 7M?. $!G5;9 )dZard" )ncOclopedia of 3uman <ig(ts. Git( a 4oreZord bO .osA !Oala-$asso" United 9ations 3ig( Commissioner for 3uman <ig(ts. %ntroductorO )ssaO bO $aurie 5. Giseberg" &aOlor and 4rancis" 7PPH. 7M@. $e 'arc(A commun" facteur de prospAritA sociale. <aport introductiv de la ConfArence internationale de la $)C)" Druxelles" 7PBH. 7MB. $e 1lan 4ouc(et et le probleme de l[)urope politiVue" Druges" 7PLK. 7MH. $e role de l[)urope dans le nouvel ordre AconomiVue international" ColloVue organise le 7?-7@ oct. 7PLM par l[%nstitut d[)tudes europAennes" la 4ondation 1aul-3enri 5paaF et l[!ssociation pour les 9ations Unies" U$D" 7PLP. 7ML. $e role de organisations non guvernamentales et le developpement *1ubliA par ;)CD+" 1aris" 7PM?. 7MM. $)C)" $[)urope des annAes Vuatre-vingts. $e Combat de la $)C)" Druxelles" 7PM7" 7MP. $es grandes figures de la construction europAenne" Centre europAen de la culture" Ceneve" Ceorg" 7PPL. 7PK. $)G%5 David G. 1.2 $!9C 1eter" &(e <oad to )urope. 3istorO. %nstitutions and 1rospects of )uropean %ntegration 7P@B-7PP?" 9eZ QorF" 1aris" 7PP?. 7P7. $%)U&!UD .." $[%talie0 sixikme puissance industrielle mondiale" %mages AconomiVues du monde" Dossier no. 7>" $a C)) mediterranAenneR" 1aris" 5)D)5" 7PPK" p. >>7. 7P>. $%1C)95 Galter" ! 3istorO of )uropean %ntegration" vol. 7" &(e 4ormation of t(e )uropean UnitO 'ovement 7P@B-7P@L" ;xford" 7PM>. 7P?. $;<;& 1." $es 1aOs baltes" 1aris" 1U4" coll. U]ue sais-je:R" 7PP7.

7P@. $;U%5 .ean-Nictor" $[union europAenne et l[avenir de ses institutions" Coll. U$a CitA )uropAenneR" nr. P" 1resses %nteruniversitaires )uropAennes" Druxelles" 7PPH. 7PB. '!C$);D !." $a Crande Dretagne0 faire face i ses responsabilitAs internationales" <elations internationales et strategiVues" automne 7PPB" vol. 7P" p. PK-7KK. 7PH. '!<C!" !ndrei. 4ilosofia unificrii europene" Cluj-9apoca" !postrof" 7PPB. 7PL. '!<CU!%<!X 'ic(el" !uteurs des accords Dlum-DOrnes0 .ean 'onnet entre le consensus national et le consensus atlantiVue" U3istoire" )conomie et 5ocieteR" ? *7PM>+" p.@?P-@LK. 7PM. '!<.;$%9 <obert" $e travail d[une vie. 'emoires 7P77-7PMH. 1rAface de <aOmond Darre" <obert $affont" 1aris" 7PMH. 7PP. '!<&)95 Gilfried" ; )urop i cealalt" )d. 'etropol" Ducureti" 7PPB. >KK. '!5C$)& .. C." ]u[en est l[)urope politiVue:" 1aris" $a documentation franlaise" 7PM@. >K7. %dem. $[Union politiVue de l[)urope" 1aris" 1U4" 7PP@. >K>. '!&&)<! !lfonso" $e marc(A uniVue europAen. 5es regles" son fonctionement" 1reface de 'artin Dangemen" >ed" .upiter" 1aris" 7PPK. >K?. '!U<)$ '.-C7." $es DAcollectivisations en )urope centrale" tome %%" %tinAraires de privatisation" U)space ruralR" $%)U" publ. du $aboratoire de CAograp(ie rurale de 7[UniversitA 1aul-NalArO" no. ??" mars 7PP@. >K@. '!U<)$ '.-C%. *dir.+" C(angements administratifs et territoriaux dans la nouvelle )urope" !ctes du ColloVue de la Commission de l[U.C.%. UCAograp(ie et !dministration publiVueR" 'ontpellier" nov. 7PP?" Dulletin de la 5ociAtA languedocienne dee CAograp(ie" tome IIN%" juillet-dAcembre 7PP?" fasc. ?-@" p. B-?@L. >KB. '!U<Q .ean 1ierre" $a construction europAenne" la sAcuritA et la dAfense" 1aris" 1U4" 7PPH. >KH. '!Q3)G !lan" <ecreating )urope. &(e )uropean Union[s 1olicO toZards Central and )astern )urope" Cambridge UniversitO 1ress" 7PPM. >KL. '!Q9) <ic(ard" &(e CommunitO of )urope" $ondon" 7PH>. >KM. %dem. &(e <ecoverO of )urope" $ondon" 7PLK.

>KP. ')$!)<&5 Caqtan" $a genese du marc(A Commun" Centre de rec(erc(es europAennes" $ausanne" 7PHM. >7K. 'j$!9D<% 1." $es )tats Unis face i l[unification de l[)urope" 7P@B-7PB@" 1aris" 7PMK. >77. ')<$) 'arcel" 5ociologie des relations internationales" 1aris" Dalloz" ?e ed." 7PM>. >7>. 'essages a .ean 'onnet i l[occasion de son Vuatre-vingt-dixieme anniversaire" le P nov. 7PLM" Centre de <ec(erc(es europAennes" $ausanne" 7PLM. >7?. ')Q)<5 %." !merican !id to 9!&; !llies in t(e 7PPK[s. &(e Dutc( Case" Crsningen" 7PP@. >7@. '%)<& Earel Nan2 9%C;$!5 'uriel" <;D<%CU)5 9icolas" 5&;44!)5 C(ristian" Dictionnaire AconomiVue et juridiVue des services publics en )urope" 1aris" )d. !51) )urope" 7PPM. >7B. '%$X! 1. D)<5&)%9" 5. %storia 5ecolului II. &> 7P@B7PL?. $umea ntre rzboi i pace. &? n cutarea unei noi lumi 7PL?. 1#n n zilele noastre" Ducureti" )d. D%C !$$" 7PPM. >7H. '%$G!<D !. 5." &(e <econstruction of Gestern )urope 7P@B-7PB7" $ondon" 7P@M. >7L. >7L. ';9)&&) 1ierre-Qves" Ces etats-unis d[)urope" 1reface de Caurent 4abuis" Gilfried 'ertens" )d. 9euZelaerts et DruOlant" Deauvec(ian-Druxelles" 7PP7. >7M. ';99)& .ean" $es )tats-Unis d[)urope ont CommencA" 1aris" 7PBB. >7P. ';<!NC5%E !ndreZ" &(e C(oice for )urope. 5ocial 1urpose and 5tate 1oZer from 'essina to 'aastric(t" UC$ 1ress" 7PPM. >>K. ';<)!U D)4!<C)5 1." $es %nstitutions europAennes" 1aris" !. Colin" Coll. Cursus" 7PP?. >>7. %dem. Ners une )urope unie diffArenciAe:" Defense 9ationale" decembre 7PP@" nr. 7K" p. PP-7KL. >>>. ';U55%5 9ic(olas" !cces i l[Union )uropAenne. Droit" Aconomie" politiVues. )d. 1romet(Ae" 7PPM. >>?. %dem. 3andbooF of )uropean Union" )uropean 5tudO 5ervice" <ixensart" 7PPM. >>@. %dem. Cuide des politiVues de l[)urope" )d. 'ols" @eme edition" 7PPP.

>>B. ';G!<& <.. C.2 13%$ '. !. D." Creating t(e )uropean CommunitO" Dlandord 1ress" $ondon" 7PL?. >>H. 9)C3%&! Nasile C." %ntegrare european" )d. Deteptarea" Dacu" 7PPH. >>L. 9%C;$!5 4.2 5&)<E 3." $[!lemagne Une nouvelle (AgAmonie:" 1aris" Dunod 4<%" 7PP>. >>M. 9%C;$$ Gilliam2 5!$';9 &revor C." Understanding t(e )uropean Communities" 1(ilip !llen" Gorcester" 7PPK. >>P. ;rdonana Cuvernului <om#niei nr. 7BW>P ianuarie 7PPM privind nfiinarea" organizarea i funcionarea %nstitutului )uropean din <om#nia. >?K. 1!$);$;CU )ustac(e" $es nouvelles relations economiVues internationales" 1aris" 1U4" 7PMK. >?7. 1arlement )uropAen. Dilan. 1erspectives.. 7PLP-7PM@" College d[)urope" Druges" 7PM?. >?>. 1hU9 9. Construcia european modern" Cluj-9apoca" )fes" 7PPL >??. %dem." Dani i bnci n structuri europene" Cluj-9apoca" !postrof" 7PPB. >?@. %dem. %storia construciei europene. )poca postbelic" Cluj-9apoca" )fes" 7PPP. >?B. 1)Q<)4%&&) !." $a sociAtA de confiance" essai sur les origines de la nature du dAveloppement" 1aris" 4aOard" 7PPB. >?H. 1%5!9%-4)<<Q .." $[)urope i geometriA variable2 une analOse AconomiVue" 1olitiVue etrangereR" 7PPB" nr. >. >?L. 19UD" <apport mondial sur le developpement (umain" ed. franlaise" 1aris" )conomica" 7PP7. >?M. 1;%D)N%9 <." <obert 5c(uman. 3omme d[)tat 7MMH-7PH?" 1aris" 7PMH. >?P. 1;$$!<D 5idneO" )uropean )conomic %ntegration 7M7B-7PLK" $ondon" 7PL@. >@K. %dem. &(e %ntegration of t(e )uropean )conomO since 7M7B" $ondon" 7PM7. >@7. 1;;<&)<'!9 .ean" .ean <eO nous parle" Druxelles" 7PM@. >@>. 1;5&!9 '. '." !n )conomic 3istorO of Gestern )urope 7P@B-7PH@" $ondon" 7PHL.

>@?. 1<jNj$!E%5 C." $es DalFans" culture et gAopolitiVue" 1aris" 9at(an" coll. UCAograp(ie d[aujourd[(uiR" 7PP@.. >@@. 1rogramul 9aional de !derare a <om#niei la Uniunea )uropean octombrie 7PPM. >@B. <!DN!9Q% .." $a 9ouvelle <ussie. $[apres 7PP70 un nouveau temps des troublesR. CAograp(ie AconomiVue" rAgions et nations" gAopolitiVue" 1aris" 'assonW!. Colin" 7PPH. 4ondamental. >@H. <!DN!9Q% .." <)Q N. *dir.+" <Agions et pouvoirs rAgionaux en )urope de l[)st" 1aris" 'asson" 7PMP. >@L. <!DN!9Q% .." U<550 <Agions et 9ations" 1aris" !. Colin" 7PPK. >@M. <!;UI !lain" &)<<)9;%<) !lain" $[)urope et 'aastric(t. $e pour et le contre" Coll. Documents" )d. $e c(erc(e midi" 1aris" 7PP>. >@P. <!Q';9D <obert2 C3!U55!<D !lain" $es relations AconomiVues et monAtaires internationales" 1aris" U<ev. DanVue AditeursR" ?e ed." 7PMH. >BK. <))5 C. G." %nternational 1olitics in )urope0 R&(e 9eZ !gendaR" <outledge" 7PP?. >B7. <)U&)< 1." $a CommunautA europAenne du c(arbon et de l[acier" 1aris" 7PB?. >B>. <)Q .ean-.aVues" %nstitutions AconomiVues internationales" Druxelles" U$D" 7PMM. >B?. <)Q N. *dir.+" $[)urope orientale" <ussie" !sie centrale" CAograp(ie universelle <eclus" 1aris" Derlin" 7PPH. >B@. %dem. $[)urope de 7[)ntre-Deux" $[)ncOclopAdie de la CAograp(ie" 1aris" )conomica" 7PP>. >BB. %dem. 9ouvelles campagnes de %[)urope centrale et orientale" 1aris" C9<5" coll. U)spaces et milieuxR" 7PPH. >BH. <%N%)<) D." $[%talie entre 7[)urope du 9ord et l[)urope mAditerranAenne" %mages AconomiVues du monde" Dossier no. 7>" U$a C)) mediterranAenne" 1aris" 5)D)5" 7PPK" p. >H7->L?. >BL. %dem. $[%talie et l[)urope vues de <ome. $e c(assA-croisA des poltiVues europAennes" 1aris" $[3armattan" 7PPH. >BM. <l!$5 5." Destin du fAdAralisme" 1aris" $CD." 7PMH.

>BP. <;D)<&5;9 !. 3." $e Conseil de l[)urope. 5es fonctions et ses realisations. 1reface de CuO 'ollet" !. G. 5Ot(off-$eOde" 7PH>. >HK. <;'U5 1." $[)urope et les rAgions" 1aris" 9at(an" 7PLP. >H7. <;UC)';9& D. D)" Ningt-(uit siecles d[)urope" 1aris" C. de Dartillat" 7PPK. >H>. <;UI '. *dir.+" 9ations" jtats et territoires en )urope de %[)st et en U<55" 1aris" $[3armattan" coll. U1aOs de l[)stR" 7PP>. >H?. <U3$'!99 .ean" 3istoire de l[)urope au IIe siecle. 7PKK-7P7M. &ome 7" Druxelles" 7PP@" @MK p.2 CU%44!9" .ean. op. cit." 7P7M-7P@B" &ome >" Druxelles" >B> p." 7PPB2 4!D<)" 1ascale et Danikle" op. cit. 7P@B-7PL@. 7ere partie" &ome ?" Druxelles" 7PPB" >@P p. >H@. 5C3<o&)< 3. C0" Cartelization and Decartelization in )urope" 7MLK-7PPB. <ise and Decline of an )conomic %nstitution" n &(e .ournal of )uropean )conomic 3istorOR" >B" 7" 7PPH" <oma" Danca di <oma" p. 7>P-7B?. >HB. 5C3U'!9 <obert2 &<!U5C3 Cilbert2 C<;%5j-5C3<%&X )dmAe2 9%)5D)<C3)' 'artine" $e $uxembourg face i la construction europAenne" $uxembourg" Centre d[Atudes europAennes <obert 5c(uman" 7PPH. >HH. 5C3G!<&X 3. 1." Die tra !denauer0 Crnnderja(re der <epubliF" 7P@P-7PBL" 5tuttgart" 7PM7. >HL. 5C;&&; 'arcel" $es institutions europAennes0 le rAforme inac(evAe" 1aris" $e 'onde )ditions" 7PPL. 5ecolul >K. )uropele din )uropa" nr. 7K7>W7PPP2 7?W>KKK" Ducureti. >HM. 5ecolul >K. )uropele din )uropa" nr. 7K7>W7PPP" 7?W>KKK" Ducureti" >KKK. >HP. 5)$$%)< !. et .." !tlas des 1euples d[)urope centrale" 1aris" $a DAcouverte" 7PP7. >LK. 5%$N)<'!9 D. 1." <econstructing )urope after t(e Creat Gar" 3arvard UniversitO 1ress" 7PM>. >L7. 5%N%C9;9 '." CAograp(ie AconomiVue de la Crkce. ]uelVues traits de son Avolution" %mages AconomiVues du monde" Dossier no. 7>" $a C)) mediterranAenneR" 1aris" 5)D)5" 7PPK" p. >MP->PM. >L>. 5;U$)&" %-4r. %storia comparat a statelor comuniste din 7P@B p#n n zilele noastre" %ai" 1olirom" 7PPM.

>L?. 5';U&5 'arie-Claude" $es ;rganisations internationales" Cursus" !. Colin" 1aris" 7PPB. >L@. 51%)<)9DU<C DirF2 1;%D)N%9 <aOmond" &(e 3istorO of t(e 3ig( !ut(oritO of t(e )uropean Coal and 5teel CommunitO" $ondon" 7PP@. >LB. 5trategia naional de pregtire a aderrii <om#niei la Uniunea )uropean" 5nagov" >7 iunie 7PPB. De la )ssen la Cannes. %tinerarul strategiei rom#neti de integrare european" )ditura !cademiei <om#ne" Ducureti" 7PPB. 5trategia na8ional de dezvoltare a <om#niei pe termen mediu *%nternet+ >LH. &C3;UD!<%!9 !lexander" &(e )uropean %dea in 3istorO in t(e 9ineteent( and &Zentiet( Centuries. ! NieZ from 'oscoZ" 4ranF Cass" 9eZburO" 7PP@. >LL. &(e )uropean %ntegration from t(e 5c(uman-1lan to t(e &reaties of <ome. 1rojects and %nitiatives. Disappointments and 4ailures" edited bO Cilbert &rausc(" 7PP?. >LM. &(e ;xford Companion to t(e 5econd Gorld Gar" ;U1" ;xford" 9eZ QorF" 7PPB. >LP. &3;' 4rancoise" 5f#ritul comunismului" )ditura 1olirom" %ai" 7PPH. >MK. &%3!9Q$ C." ! 3istorO of t(e 'iddle )urope" 9eZ DrunsZicF" Adit. <utgers" 7PLH. >M7. &%5'h9)!9U Nladimir" 9oaptea totalitar" )ditura !t(ena 1ublis(ing and 1rinting" Ducureti" 7PPB. >M>. %dem. <einventarea politicului. )uropa rsritean de la 5talin la 3avel" )ditura 1olirom" %ai" 7PPL. >M?. &;U$)';9 <obert" $a construction europAenne. 3istoire" acVuis" perspectives" 7PP@. >M@. &raitAs instituant les CommunautAs europAennes" )dition abrAgAe" $uxemburgDruxelles" 7PML. >MB. &ratatul C)C; *semnat la 1aris" 7M aprilie 7PB7+" )uropean Union" 5elected instruments taFen from t(e &reaties" volume %%" 7PPB. >MH. &ratatul de la !msterdam" >B martie 7PPL" )uropean Union" 5elected instruments taFen from t(e &reaties" volume %%" 7PPB. >ML. &ratatul de la <oma" >B martie 7PBL" )uropean Union" 5elected instruments taFen from t(e &reaties" volume %" %%" 7PPB.

>MM. &ratatul )U<!&;' *semnat la <oma" >B martie 7PBL+" )uropean Union" 5elected instruments taFen from t(e &reaties" volume %%" 7PPB. >MP. &ratatul Uniunii )uropene *semnat la 'aastric(t n L februarie 7PP>+" )uropean Union" 5elected instruments taFen from t(e &reaties" volume %" 7PPB. >PK. Uniunea )uropean <om#nia. 1arteneriat pentru creterea economic" Drour publicat de Delegaia Comisiei )uropene n <om#nia" Ducureti" 7PPB. >P7. U53)< .o(n !." )C %nstitutions and legislation" $ongman" $ondon-9eZ QorF" 7PPM. >P>. N!9 3)$';9& .aVues" ;ptions europAennes" 7P@B-7PMB. !vant-propos de .ean 4ranlois Deniau" Coll. U1erspectives europAennesR" Druxelles" 7PMH. >P?. N!9 1eter" &(e )C" )astern )urope and )uropean UnitO" 1rinter $ondon and 9eZ QorF" 7PP?. >P@. N!9D)<5!9D)9 Ceorges *dir.+" $[)urope et les rAgions. !spects juridiVues" )tudes )uropAennes" U$D" Druxelles" 7PPL. >PB. N;9 D)< C<;)D)9 3ans" &(e )uropean CommunitO0 &(e 4ormative Qears" $uxembourg" 7PML. >PH. N;;D David '.2 Q)5%$!D Dirola !." &(e )merging )uropean Union" $ongman" 7PP@. >PL. G!CE)<'!99 C." $a 9ouvelle )urope centrale" 1aris" )llipse" 7PPL. >PM. G!$$!C) Gilliam *ed.+" &(e DOnamics of )uropean %ntegration" <oOal %nstitute of %nternational !ffairs" $ondon" 7PPK.. >PP. G)%D)94)$D Gerner *ed.+" Central and )astern )urope on t(e GaO into t(e )uropean Union" Dertelsmann 4oundation 1ublis(ers" Cuterslo(" )diiile 7PPB" 7PPH" 7PPL. ?KK. G)$4)95 1. .. .." &(e )U and )astern Central Countries0 1roblems and ;ptions of %ntegration" !ussen 1olitiF" ?rd Vuarter" 7PP@" vol. @B" nr. 7" p. PK-PM. ?K7. G)$53 'ic(ael" )urope United:" 5t. 'artin[s 1ress" 9eZ QorF" 7PPH. ?K>. G)5&$!E) 'artin *ed.+" &(e )uropean Union beOond !msterdam. 9eZ concepts of )uropean integration" <outledge" $ondon-9eZ QorF" 7PPM.

?K?. G%CE3!' 5Olvian" $[Aconomie mondiale" 1aris" 1U4" ]ue 5ais-je:" nr. ?@?" ?e ed." 7PP7. ?K@. G%$$%!'5 !. '." &(e )uropean CommunitO" ;xford" DlacFZell 1ublis(ers" 7PP@" >nd ed. ?KB. G%$$%5 4. <. *ed.+" )uropean %ntegration" 9eZ QorF " 7PLB. ?KH. G%5&<%C3 )rnest" &(e United 5tates of )urope" <outledge" 7PP@. ?KL. G;;DDQ 5Olvia2 C;&&!' 'art(a $." &(e C(anging !genda. Gorld 1olitics since 7P@B" GestvieZ 1ress Doulder" 5an 4rancisco" ;xford" 7PMM *7st ed.+" 7PP7 *>nd ed.+. ?KM. Q;U9C .o(n G." Dritain" 4rance and t(e UnitO of )urope 7P@B-7PB7" $eicester UniversitO

8 9 Iamilton 4is&, ;9earl Iarbor, Jalta i trdarea Europei<, Ed. #enus, Bucureti, *KKG, p.+. 8#9 .ouis /arton, ;.'=nion europLenne<, !alloz, 9aris, *KK,, p. +%GM. 8/9 1ndrei Mar$a, ;4ilosofia unificrii europene<, /olecia ;Studii europene<, /luA *KKN, p. 0N. 8"9 Manfred (iedel, ;IerOunft und zuOunft Europas. Nietzsc&e in unserer Peit<, "n Studia =niversitatis ;Babe% BolHai<, 9&ilosop&ia, *, /luA, *KK*, p. K %*0., dup 1ndrei Mar$a, op. cit., p.0+. 8*9 1ndrL 9&ilip, ;4or a European 9olicH<, "n E&e 1bsent /ountries of Europe, Sc&riftenrei&e der Osteuropa, Strasbour$, *KN+, p.0N+. 8:9 Mic&ael !ufranc, /onfLdLration % fLdLration et identitL, les /a&iers =niversitaires 9aneuropLens, nr.*, 9aris, *KK,, p. ,N. 8;9 @oana Musta, eor$e =sctescu, ;9ledoarie pentru Europa<, Edit. (oza #6nturilor, Bucureti, *KKM, p. K,%KN. 8!9 /ombes, Jean %;.'Europa de la pre&istoire Q nos Aours<, Iorvat&, EcullH, *KK*, p. G%,, ,N%*G+, *KN%*KC. 8,9 ruter, Edouard % ; .'idLe europLenne<, 1rmand /olin, NancH, *KR*, p. C%0,. 8 09 #asile /. Nec&ita, @nte$rarea european, Ed. !eteptarea, Bacu, *KKC, p. NN. 8 9 @$nat, @on %; =niunea Economic i Monetar European, Ed. SHnposion, *KK,, @ai, p. *G. 8 #9 Monnet, Jean % ;Memoires<, 4aHard, 9aris, *KRC, p. G+G. 8 /9 @bid., p.GKG. 8 "9 Maurice !uver$er, ;Europa de la 1tlantic la !elta !unrii<, Ome$apres, Bucureti, *KK*, p. RN%+M.
[15] *ristian +*ilip , Textes institutifs des communaut-s europ-enes. +resses (niversitaires de .rance, +aris, /012, p.3.

[16] [17] Eliza p./9,/1.

*ristine 4ouaud , )efl-xions sur le concept de conf-deration, les a*iers (niversitaires

+aneurop-ens, nr./, /002, +aris, p.5/. ampus , 6deea federal "n perioada inter7elic, Editura !cademiei )om6ne, Bucureti, /008,

[18] 'aurice Duverger , Europa de la !tlantic la Delta Dunrii, Omegapress, Bucureti, /00, p.03,/::.

8 ,9 Octav Bibere, Uniunea )uropean ntre real i virtual" Ed. 1ll Educaional, Bucureti, *KKK, p.**G. 8#09 Josc&Oa 4isc&er, De la ConfAdAration a la 4AdAration0 rAflexion sur la finalitA de lJintAgration europAenne" !iscurs pronunat la =niversitatea Iumbold, Berlin, *0 mai 0MMM. 8# 9 (obert Eoulemon, Suelle /onstitution pour Fuelle EuropeT, (evue de Marc&L /ommun et de l'=nion EuropLenne, N ,,+, mai 0MM*, p.0KR? 8##9 UUU.europe%semaine.com