ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

“COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE – INFORMAŢII”
DISCIPLINA: STRATEGII ALE COMUNICĂRII INSTITUŢIONALE

TEMA:

BUCUREŞTI

GAZDA JOCURILOR OLIMPICE DIN ANUL 2024

COORDONATOR, MASTERANZI,
Prof. univ. dr.
MARIUS BERCARU Sterea (Albert) Maria
Bădilă (Talpă) Mihaela
Bălăceanu (Drăguşin) Elena
Botuşan (Asan) Maria-Daniela
Mateiu (Barbu) Iuliana
Şerbănoiu (Constantin) Liliana

BUCUREŞTI
-2009-
1
 BUCHAREST – 2024

BUCUREŞTI

GAZDĂ A JOCURILOR OLIMPICE DE VARĂ DIN ANUL 2024

De ce se bat ţările şi oraşele lumii pentru dreptul de găzduire a unor evenimente sportive
uriaşe ca Jocurile Olimpice? O părere încetăţenită este aceea că, în afară de prestigiu, găzduirea
unor competiţii mondiale îţi poate aduce şi câştiguri economice, în ciuda costurilor imense pentru
pregătiri.
Conform analistului american Andrew Rose de la Universitatea din California, “Când o ţară
găzduieşte Jocurile Olimpice comerţul ei creşte cu aproximativ 30 la sută.
Acest aşa numit efectul olimpic se manifestă, în mod surprinzător nu doar în ţările care obţin dreptul
să găzduiască evenimentul sportiv, dar şi în cele perdante. Astfel „nu-i nevoie neapărat să găzduieşti
Jocurile pentru a avea parte de efectul Olimpic. Este destul şi numai să depui o cerere serioasă
pentru a le găzdui”.
O cerere serioasă pentru găzduirea unui mega eveniment face o ţară foarte vizibilă pe
plan internaţional.
Pot fi beneficii multiple. La numai câteva luni după ce China a obţinut în 2001 dreptul să
găzduiască jocurile din 2008, ea a intrat în Organizaţia Mondială a Comerţului. Japonia s-a alăturat
Fondului Monetar Internaţional în 1964, în acelaşi an în care au avut loc Jocurile Olimpice la
Tokyo. Iar pentru Coreea de Sud, găzduirea jocurilor în 1988 a însemnat liberalizarea politică.
2
 Aspirând de mai mult timp la statutul de ţară organizatoare a Jocurilor Olimpice, România a
intrat în competiţie alături de alte şase ţări: China, Indonezia, Maroc, Polonia şi Turcia. Trebuie
aşadar să facă faţă unei concurenţe serioase, mai ales din partea Chinei, ţara organizatoare a
desăvârşitelor Jocuri Olimpice din 2008.
România, gazda jocurilor olimpice de vară din anul 2024 ar urma să cheltuiască pentru
pregătiri aproximativ 50 miliarde de dolari. Beneficiile sunt însă atât de substanţiale încât eclipsează
cheltuielile.
La elaborarea campaniei de relaţii publice necesară susţinerii candidaturii, lucrează o echipă
de specialişti, fiecare din ei având sarcini bine determinate în crearea fiecărei etape a campaniei.
Firma câştigătoare trebuie să întocmească un plan de campanie adresat unui public numeros,
va propune acţiuni concrete ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivului, printr-o succesiune
ordonată de operaţiuni.
Astfel, primul pas în realizarea cu succes a acestei campanii de susţinere a Bucureştiului ca
gazdă a Jocurilor Olimpice de vară din anul 2004, îl reprezintă definirea problemei.
Jocurile Olimpice de vară reprezintă un eveniment sportiv care se desfăşoară odată la patru
ani, eveniment organizat de Comitetul Internaţional Olimpic. Primele Jocuri Olimpice moderne s-au
desfăşurat la Atena în 1896.
Organizarea olimpiadei de către România ar stabili noi relaţii de prietenie între state şi le-ar
întări pe cele deja existente.
Ca şi argumente de susţinere a candidaturii, putem enumera, pe lângă binecunoscuta
ospitalitate a românilor, seriozitatea şi meticulozitatea acestora atunci când este vorba de
evenimente de o astfel de anvergură, iar un lucru ce poate ajuta la atingerea scopului propus o
reprezintă faptul că, satul olimpic se află la marginea Bucureştiului, marea majoritate a jocurilor
putându-se desfăşura la un loc, ceea ce face ca totul să fie mai confortabil, atât pentru competitori,
cât şi pentru spectatori.
Un prim pas în realizarea campaniei va fi organizarea unor licitaţii de către autorităţi pentru
construirea infrastructurii necesare. Deja, în vederea participării, a fost inaugurat Parcul şi Satul
Olimpic, fiind finalizate cinci stadioane şi imensul Velodrom din Complexul Izvorani. În plus, a
fost dat în folosinţă Centrul Naţional Acvatic ce va găzdui întrecerile de înot. Proiectarea bazelor
sportive s-a realizat în colaborare cu Comitetul Internaţional Olimpic şi cu organele de resort.
Ceremoniile de deschidere si de închidere ale jocurilor vor avea loc pe noul stadion Olimpic,
construit pe fostul „Lia Manoliu”, acolo urmând a se desfăşura şi întrecerile de atletism si partidele
de fotbal.

3
 Deviza olimpiadei de la Bucureşti a fost aleasă: "Unitate în diversitate". A fost ales şi
imnul: „We Will togheter”.
Pregătirile sunt în curs de desfăşurare. S-a stabilit calendarul competiţional în perioada
olimpiadei, s-au finalizat proiectele ceremoniilor de deschidere şi închidere a olimpiadei, s-a stabilit
traseul ştefatei torţei olimpice.
Programul Jocurilor Olimpice cuprinde 32 de sporturi, 304 evenimente sportive (167
evenimente pentru bărbaţi, 129 pentru femei, 12 mixte). Femeile vor concura la 3.000 m obstacole
pentru prima dată. La disciplina înot vor fi adăugate evenimente maraton pe distanţe mai mari de 10
km. Atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Atletism Echitaţie Lupte Taekwondo

Badminton Hochei pe Nataţie Tenis de masă
Baseball iarbă Navigaţie Tenis de
Baschet Fotbal Pentatlon câmp
Box Gimnastică modern Tir
Caiac canoe Haltere Polo Tir cu arcul
Canotaj Handbal Sărituri Triatlon
Înot sincron nataţie Volei
Ciclism
Judo Scrimă
Softbal

Obiectivul campaniei este organizarea Olimpiadei din 2024 la Bucureşti. Acest lucru ar
duce la creşterea popularităţii Bucureştiului, modificarea atitudinii turiştilor faţă de România, prin
cunoaşterea tradiţiilor, istoriei ţării, a obiectivelor turistice existente în ţara noastră, precum Casa
Poporului, Delta Dunării, Mânăstirile din Bucovina, Castelul lui Dracula, Coloana Infinitului, Masa
Tăcerii etc., care ar trebui să convingă publicul că ar avea posibilitatea, că prin venirea la Bucureşti
cu această ocazie, vor putea vizita şi aceste frumuseţi unice în Europa.

Strategii şi tehnici de R.P., mass-media şi suporturile utilizate

Strategiile reprezintă planul general pentru atingerea obiectivelor, fiind o determinare a
scopurilor pe termen lung. Strategiile în ceea ce ne priveşte se bazează pe bagajul de experienţe
profesionale a mai multor sportivi cunoscuţi cu rezultate deosebite de-a lungul timpului în cadrul
olimpiadelor şi campionatelor anterioare.
Comitetul de organizare a olimpiadei aşteaptă mijloacele de informare în masă din întreaga
lume să relatez obiectiv, corect şi multilateral pregătirile pentru Jocurile Olimpice din 2024, să arate
lipsurile şi neajunsurile acestora.

4
 Pentru a veni în întâmpinarea turiştilor, românii iau parte la diverse programe, în care învaţă
să fie ospitalieri, să vorbească engleza şi să promoveze valorile tradiţionale.
Zilnic, peste 1 milion de pasageri circulă cu metroul, iar în perioada Olimpliadei, numărul
lor va creşte cu peste 800 de mii de turişti şi jurnalişti. Metroul este unul dintre cele mai populare
mijloace de transport din Bucureşti pentru că este ieftin şi rapid. Autorităţile s-au gândit şi la el în
perspectiva Jocurilor Olimpice de vară. Şi la metrou totul trebuie să arate impecabil. O nouă linie de
metrou a fost construită special pentru a face legătura între Izvorani, parcul Olimpic şi centrul
capitalei. Şi trenurile au fost echipate: reţele de comunicaţie wireless vor transmite Olimpiada live.
Vor mai fi construite încă 4 linii de metrou pâna la începerea Jocurilor Olimpice.
Serviciile oferite de Satul Paralimpic vor trebui să fie ireproşabile. Pentru înlesnirea
accesului sportivilor în satul paralimpic, uşile de la camere au fost proiectate cu 10% mai late decât
cele obişnuite. Toate comutatoarele şi clanţele sunt montate la înălţime mai mică. Uşile lifturilor
sunt largi ca să poată permite intrarea şi ieşirea scaunelor cu rotile. Pentru fiecare etaj s-a montat un
buton cu însemne Braille. Când liftul ajunge la un etaj, se anunţă în limbile chineză şi engleză. În
afară de satul paralimpic, 20 baze sportive pentru competiţii şi 9 săli de sporturi pentru antrenament
au îndeplinit condiţiile necesare pentru jocurile paralimpice.
Un capitol esenţial în susţinerea candidaturii unei ţări îl reprezintă capitolul imagine. Pentru
conturarea unui profil de ţară vor fi folosite cele mai puternice simboluri, care prin însăşi valoare
lor de necontestat la nivel internaţional, reprezintă nişte branduri în sine.
Şi cine alţii decât marii noştri sportivi, eroii altor Jo din perioate diferite, ne vor reprezenta
mai bine pe arena internaţională decât aceste nume sonore recunoscute la simpla pronunţare pe
diferite meridiane ale lumii: Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi, Ivan Patzaichin,
Gabriela Szabo, Sorana Cârstea. Toţi aceşti, alături de multe alte mari personalităţi ale lumii
sportive româneşti, vor alcătui echipa de aur ce va face lobby pe lângă forurile internaţionale,
implicându-se activ şi în activităţile organizatorice.
Nadia Comăneci, născută la data de 12 noiembrie 1961, Oneşti, judeţul Bacău, este o
gimnastă română, prima din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică.
Este câştigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune
sportive ale secolului XX şi una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile.
Nadia este în prezent ocupată cu gimnastică şi muncă de caritate în întreaga lume. Ea şi soţul
său sunt propietarii Academiei de Gimnastică Bart Conner Gymnastics Academy, Perfect 10
Production Company şi ai câtorva magazine de echipamente sportive, precum şi editori ai
Magazinului de Gimnastică Internaţională.
Nadia Comăneci este vice-preşedinte al Consiliului Director al Special Olympics, Preşedinte
Onorific al Federaţiei Române de Gimnastică, Preşedinte Onorific al Comitetului Olimpic Român,

5
Ambasadorul Sporturilor Româneşti, Vice-Preşedinte în Consiliul Director al Asociaţiei Distrofiei
Musculare, şi membră a Fundaţiei Federaţiei Internaţionale de Gimnastică. A fost distinsă de două
ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO.
Ilie Năstase (n. 19 iulie 1946, Bucureşti) este un fost jucător profesionist de tenis de câmp şi
unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două
ori, în 1972 şi 1973.
Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câştigat de-a lungul carierei sale,
se numără şi US Open în 1972, respectiv French Open în 1973. La dublu a câştigat turneele de la
Wimbledon în 1973, French Open în 1970 şi US Open în 1975. A câştigat de asemenea de patru ori
turneul Masters în anii 1971, 1972, 1973 şi 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat
timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu şi dublu, câştigând 109. Alături de Ion Ţiriac
a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 şi 1972.
A fost pe locul doi în competiţia la simplu de la Wimbledon de două ori, în 1972, jucând
finala împotriva lui Stan Smith şi în 1976 împotriva lui Björn Borg. Năstase era cunoscut pentru
glumele sale din arenă, dar şi pentru reputaţia de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline
de succes, drept care a primit porecla de "Nasty" după câteva incidente.
În 2005, "TENNIS Magazine" l-a plasat pe locul 28 în lista celor "40 cei mai mari jucători
de tenis din ultimii 40 de ani". A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului”
(în 1969, 1972, 1973 şi 1974). La 12 februarie 2008, după aproape 11 ani la şefia Federaţiei
Române de Tenis, a demisionat din funcţia de preşedinte al Federaţiei declarându-se „învins de
justiţia şi de presa din România”.
Gheorghe Hagi. Născut la 5 februarie 1965, Săcele, Constanţa, jud. Constanţa, este un fost
fotbalist român, de naţionalitate aromân, supranumit Regele fotbalului românesc şi Maradona din
Carpaţi. Şi-a condus coechipierii tricolori la câte 3 turnee finale ale C.M, din 1990, 1994 şi 1998 şi
de C.E. din 1984, 1996 şi 2000. La finele lui 1999 a fost desemnat fotbalistul român al secolului. În
anul 2000, deţinea numeroase recorduri ale fotbalului românesc: cele mai multe jocuri şi goluri la
echipa naţională, 125 de meciuri şi 35 de goluri, cea mai lungă perioadă ca tricolor, 16 ani şi 10
luni; cele mai multe banderole de căpitan al tricolorilor (65), cele mai multe jocuri şi goluri în
cupele europene. A fost desemnat de cele mai multe ori desemnat fotbalistul român al anului, în 7
rânduri (1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999, 2000). A fost pe locul 5 în celebrul “Balon d’Or” din
1994 şi locul 2 în “Premiul Bravo” din 1989. Din anul 1990 a părăsit pentru totdeauna campionatul
nostru, devenind jucător profesionist. Începând cu 26 aprilie 2000, stadionul din Constanţa îi poartă
numele.
Ivan Patzaichin s-a născut la 26 noiembrie 1949, Mila 23, Tulcea. Este un canoist român,
cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu laureat

6
cu argint. Este lipovean. A absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport în 1975 şi a devenit
membru al Clubului Sportiv Dinamo din Bucureşti. În prezent este antrenorul lotului olimpic de
caiac-canoe.
Gabriela Szabó, născută pe data de 14 noiembrie 1975, la Bistriţa, este o atletă română de
talie mondială, actualmente retrasă din activitatea sportivă.
Gabriela a fost medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din anul 2000, la proba de
5.000 m şi cu bronz şi respectiv argint la proba de 1.500 m, de la Jocurile Olimpice din 1996 şi
2000. A fost de asemenea de patru ori campioană mondială la seniori şi o dată la juniori.
Sorana Cîrstea. Născută la 7 aprilie 1990 la Târgovişte, România, sportiva reuşea la vârsta
de 17 ani să ajungă până pe poziţia 88 mondial, o performanţă foarte buna pentru o jucătoare atât de
tânără. La numai doi ani, în 2010 câştiga turneul de la Roland Garros, fiind a doua tenismenă, după
Virginia Ruzici (n. 31 ianuarie 1955, Câmpia Turzii, Judeţul Cluj - ce şi-a adjudecat titlul în 1978),
cu o astfel de performanţă.
De asemenea, pentru aportul la performanţa gimnasticii mondiale prin rezultatele obţinute
de fetele pe care le-a antrenat, cât şi pentru prezenţa nelipsită din tribune de la marginea meciurilor
pe care echipele româneşti le susţin în competiţiile internaţionale, ca şi oameni de bază ai sportului
românesc, care are nevoie de experienţa, seriozitatea, pasiunea şi răbdarea lor, au fost cooptaţi foştii
antrenori ai echipei naţionale de gimnastică, cei care au scos campioane pe bandă rulantă, Octavian
Bellu şi Mariana Bittang, personaje cheie din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, care au
contribuit de-a lungul timpului la îmbunătăţirea imaginii României în lume.
Cu sprijinul statului român, vor fi implicaţi în activitatea de promovare a acestui eveniment,
membrii corpului diplomatic român, care vor întreprinde demersuri de popularizare şi susţinere a
candidaturii României prin organizarea de simpozioane, reuniuni, cokteil-uri, apariţii în presă,
întâlniri neoficiale.
Se va promova o imagine a României idilică, arhaică dar înnoită, lină dar sinuoasă, calmă
dar fremătătoare, cu oameni deschişi provocărilor şi plini de voie bună.
Organizatorii vor miza pe elementul tradiţional, pe farmecul zonal, pe specificul local. Vor
fi organizate expoziţii de artă populară, cu degustări de bucate tradiţionale şi vinuri de soi din cele
mai renumite podgorii. Turiştii vor avea posibilitatea să viziteze, în afară de obiectivele turistice de
interes din capitală şi alte locaţii din proximitatea Bucureştiului, dar şi de pe Valea Prahovei sau
Delta Dunării.
Evenimentul central al Campaniei naţionale pentru jocurile olimpice de vară este un
Carnaval al tuturor jocurilor sportive existente pe mapamond, care se va desfăşura cu o săptămană
înainte de jocurile olimpice şi va reuni sportivi de pe întreg globul într-o singură locaţie Bucureşti.
Fiecare ţară va defila cu sportul său naţional, sau cu un sport inedit din patria sa înconjuraţi de

7
făclii, artificii şi alte elemente artistice care să-i reprezinte şi să umple de încântare ochiul
privitorului doritor de nou.
De-a lungul istoriei de 112 ani (prima ediţie a sporturilor olimpice moderne a avut loc în
1896), au existat sporturi care acum ni se par cel putin ciudate şi puţin barbare.
Căţărarea pe frânghie (1896, 1904, 1924, 1932): folosind doar mâinile, competitorii
încercau să ajungă cât mai repede la capătul de sus.
Ridicarea greutăţilor cu o singură mână (1896): similar cu halterele de astăzi, numai că
atleţii puteau folosi o singură mână. Vă închipuiţi cum ar fi arătat atleţii în zilele noastre dacă se
păstra proba: cu o mână mult mai dezvoltată decât cealaltă.
Trasul frânghiei (1900-1920): 2 echipe de cate 8 trăgeau o frânghie, fiecare de câte un
capăt. Dacă niciuna dintre echipe nu atingea marcajul dupa 5 minute, echipa care a tras cel mai
departe câstiga.
Săritura în înăltime de pe loc(1900-1912): la fel ca săritura în înaltime, numai că de pe loc.
Săritura în lungime de pe loc (1900-1912): Săritura în lungime fără avânt.
Inot pe sub apa (1900): Inotătorii primeau puncte pentru cât de mult înnotau pe sub apă şi
pentru cât de mult stăteau sub apă.
Inot cu obstacole (1900): Sportivii înotau pe râul Sena, urcau şi coborau pe o prajină apoi
treceau peste şi pe sub mai multe vase aflate pe râu.
Impuşcarea porumbeilor (1900): mai mulţi porumbei erau eliberaţi iar cel care nimerea
câţi mai multi era declarat câştigător.
Săritura în apă de pe loc: care parcurgea cea mai mare distanţă în apă sărind de pe loc şi
fără să dea din mâini sau picioare, era declarat câştigător.
Inot sincron simplu (1984-1992): Inotătorii executau un program sincron pe muzica (un fel
de exercitiu de sol la gimnastică).
Duel (1906): Participanţii descărcau pistoalele într-un manechin, obţinând puncte dacă
nimereau pieptul sau capul manechinului.
Aceste jocuri de mult uitate vor fi reprezentate în cadrul carnavalului ca amintire a noilor
începuturi.
Evenimentul de lansare a jocurilor olimpice va avea loc pe Stadionul Olimpic din
Bucureşti (fostul „Lia Manoliu”) şi va reuni nume sonore din show-bizul românesc şi internaţional.
Spectacolul va începe cu evoluţia echipei de gimnastică ritmică a României. Pe un ecran se
vor difuza imagini de la competiţiile naţionale şi internaţionale, la care sportivii români au obţinut
medalii la olimpiadele anterioare.

8
 Organizatorii, alături de echipa de aur, vor enunţa obiectivele propuse şi strategiile de
urmărit. Vor lansa de asemenea apelul la susţinere şi ajutor prin voluntariat şi participarea la acţiuni
educaţionale.
Invitat de onoare va fi Tudor Gheorghe - la o vârstă matusalemică -, ce va interpreta într-o
variantă nouă, reorchestrată, plină de fior patriotic: „Acolo este ţara mea”. Ceremonia va fi marcată
la final de un grandios foc de artificii, pe fundalul acordurilor rapsodiei lui George Enescu / baladei
lui Ciprian Porumbescu.
Intrarea în stadion va fi gratuită, iar participanţii vor primi tricouri, şepci, baloane, fly-ere,
steguleţe, inscripţionate cu motto-ul şi sigla campaniei, precum şi pliante cu programul
competiţiilor şi locul în care acestea se vor organiza
Mediatizarea evenimentului se va face prin mai multe canale de comunicare, ce vor ajuta la
răspândirea mesajelor campaniei mult mai uşor, atât prin televiziune, cât şi prin radio sau presă.
La televiziunea naţională şi la cele particulare în special (PROTV Internaţional şi TVR
Internaţional) se vor difuza clipuri publicitare despre eveniment în limbile română şi engleză. În
parcuri, mall-uri, hipermarket-uri se vor distribui materiale promoţionale.
Presa scrisă va publica reclame pe această temă, sigla, motto-ul , vip-urile care susţin
campania. Se vor monta bannere şi afişe care anunţă competiţiile, programul acestora. Se vor
distribui pliante cu programul olimpiadei, dar şi cu modul în care trebuie întâmpinaţi turiştii ce vor
veni în România, atraşi de eveniment.
Torţa olimpică este confecţionată dintr-un aliaj de aluminiu şi magneziu cu greutatea de
aproximativ 1 Kg, are culoarea argintie, iar cu roşu este imprimat motivul "Flacăra promisiunii".
Este proiectată astfel încât să rămână aprinsă la o forţă a vântului de 65 km/h şi la ploi de 50 ml/h.
Torţa este umplută cu gaz propan care alimentează flacăra timp de 15 minute. Această torţă va
traversa munţii Carpaţi.
Această „flacără a promisiunii” va veni în întâmpinarea mascotei: „Zimbrul cu inele pe
corniţe” care va reprezenta spiritul românului învingător şi neînfricat . Această mascotă va fi în
mâinile tuturor şi în casele tuturor marcând spiritul românesc.
"Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi ci să participi, aşa cum în
viaţă nu contează triumful ci lupta. Esenţial nu e să cucereşti ci să lupţi bine". (Pierre de Coubertin)