Sunteți pe pagina 1din 4

REFERAT LA SUGESTIOLOGIE

AMELIORAREA DENTOFOBIEI UTILIZAND TEHNICI DE RELAXARE

Interviul preliminar const ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt (dentofobia), istoricul afectiunii, relaiile interpersonale, statutul socioprofesional, date biografice. Tot acum s e i n c e a r c a s i c r e a r e a a l i a n e i t e r a p e u t i c e . A c e s t i n t e r v i u a a v u t l o c p e parcursul primelor dou edine.

Pacientul A.R. este femeie, are varsta de 43 de ani, este avocat si in prezent lucreaza la un cabinet de avocatura. Locuieste impreuna cu familia, sotul si fiica lor. Aceasta s-a prezentat la terapie deoarece se confrunta cu dentofobia si nu a mai fost la un consult stomatologic din adolescenta. Spune ca nu isi amineste sa fi avut un eveniment traumatic care sa explice aceasta teama incontrolabila, insa admite ca durerea de dinti i se pare insuportabila. Deoarece imaginea este foarte importanta in domeniul in care profeseaza, ca avocat trebuie sa lucreze si implicit sa se intalneasca cu diferiti oameni, aceasta doreste sa isi poata invinge teama pentru a putea efectua tratamente stomatologice estetice(neavand probleme medicale ci mai mult de ordin estetic: depunere de tartru vizibila si ingalbenirea dintilor datorata dependentei de tututn).

In a treia sedinta am discutat despre diferite tehnici de relaxare si hipnoterapie, cum ajuta acestea la ameliorarea simptomelor si ce presupun acestea. Pacienta a fost receptiva la astfel de tehnici spunand ca s-a informat in legatura cu acest subiect si ca are cunostinte care si-au rezolvat problemele in acest mod. Deoarece pacienta era foarte afectata de faptul ca durerea pe care ar putea sa o simta in timpul tratamentelor ar putea fii prea mult de suportat, am hotatat sa folosim mai intai o tehnica pentru managementul durerii. Am rugat pacienta sa se se aseze in o pozitie confortabila si sa se relaxeze. Am rugat-o apoi sa se concentreze mai intai asupra capului si dupa asupra maxilarului. I-am spus ca, de cele mai multe ori durerea apare si este agravata ca o consecinta a supraincordarii. Astfel am rugat-o sa incordeze maxilarul si sa inclesteze dintii progresiv si continuu pana la aparitia unei dureri usoare. Am rugat-o sa mentina incordarea si sa se imagineze in un cabinet de stomatologie. Imediat durerea a devenit profunda. I-am spus apoi sa incerce sa se relaxeze si sa inspire adanc, fiecare inspiratie fiind ca un analgezic si cu fiecare expiratie durerea sa se mai diminueze, fiind eliminata pe calea aerului. Pacienta nu a mai suportat durerea si nu a putut ramane concentrata astfel incat am oprit exercitiul. Am mai vorbit despre durere in general si despre teama acesteia in special de cea de dinti spunandu-mi ca poate suporta orice

alta durere.(Fiind fosta sportiva de performanta a avut fracturi si alte evenimente dureroase carora le-a facut fata). In a parta sedinta pacienta a venit mai motivata si mai concentrata dorind sa reuseasca si mai mult deoarece in cursul zilei avusese un eveniment neplacut. A observat faptul ca S.D., colega si prietena ei a fost avantajata in o discutie cu un client in defavoarea ei, desi nu avea dreptate. Aceasta a pus acest lucru pe seama faptului ca prietena are un aspect fizic mai placut asta insemnand o dantura perfecta si zambeste foarte frumos.Am hotarat sa reluam exercitiul si de aceasta data pacienta si-a mentinut concentrarea. Cand am ajuns in punctul in care data trecuta pacienta renuntase am rugat-o sa se relaxeze treptat si sa simta cum durerea a disparut. Aceasta a fost foarte incantata de reusita si a admis faptul ca relaxarea este foarte importanta si ca isi putea imagina cum durerea(vazuta ca o entitate palpabila) pleca in momentul in care expira. A cincea sedinta a inceput in un mod asemanator celei de-a patra pacienta relatand un alt eveniment de natura sa o motiveze si sa o incurajeze sa isi depaseasca temerile. Observand faptul ca A.R. are o imaginatie bogata am hotatat sa utilizez si o alta tehnica de combatere a durerii, respectiv metoda disocierii. I-am spus din nou sa se relaxeze si sa se imagineze in situatia stresanta: prezenta intr-un cabinet stomatologic. Am rugat-o sa se mentina relaxata si sa isi imagineze o persoana(medicul stomatolog) in imediata apropiere si dupa ce am vazut ca aceasta ramasese relaxata sa isi imagineze sunetele specifice din un asemenea cabinet(freza etc.)dupa ce in prealabil am asigurat-o ca nimeni nu o va atinge. Am observat ca aceste sunete nu o deranjau deloc, iar persoana care era alaturi era vazuta ca una care o protejeaza. A mentinut aceasta stare cateva minute si dupa acee am revenit la prezent Am vorbit despre utilitatea repetarii unor astfel de tehnici si singura si pacienta m-a asigurat ca o va face. In a sasea sedinta pacienta a venit foarte fericita deoarece intrase intr-un cabinet stomatologic pentru a-si face o programare. Era incantata de personalul de acolo spunand ca erau foarte sociabili si atenti cu pacientii, astfel incat va merge la consult peste 3 luni. Considera ca atunci va fii pregatita. Am reluat exercitiul se relaxare de data trecuta si am continuat spunandu-i sa isi imagineze si desfasurarea efectiva a unei consultatii. Pacienta a ramas relaxata si concentrata imaginandu-si ca durerea care ii era provocata disparea in momentul in care expira sau ramanea in mainile medicului care o arunca imediat. Deasemenea respiratia controlata a fost de mare ajutor. Mi-a spus ca a reluat tehnicile invatate

si le-a repetat singura reusind sa mentina relaxarea,insa o perioada mai scurta de timp decat in cadrul sedintelor. In a saptea sedinta am reluat tehnicile de relaxare si am folosit si tehnicile substitutive, rugand pacienta sa schimbe senzatia de durere cu una de presiune usoara. I-am spus si despre faptul ca, poate, daca isi mentine concentrarea, sa mute durerea in o alta parte a corpului in care i s-ar parea suportabila. A opta sedinta a fost ultima. Am reevaluat starea de anxietate pe care o simtea pacienta si aceasta a spus ca observa o ameliorare profunda. Simte ca in curand va putea trece peste acest obstacol. Am trecut apoi la exercitiul de relaxare si totul a decurs normal. I-am spus sa repete in continoare aceste exercitii singura si sa utilizeze aceste tehnici inclusiv in momentul in care va fi in cabinetul medical. Mi-a spus c n urma acestor edine se simte mai ncreztoare n forele proprii i c va continua. Metode si tehnici utilizate: Tehnici de relaxare pentru managenentul durerii: metoda disocierii, tehnici substitutive, modificarea imaginii durerii, respiratia controlata.

Bibliografie: Curs Sugestiologie, lector univ. drd. Valentina Neacu. Psihoterapie(repere teoretice, metodologice si aplicative), Prof. dr. Iolanda Mitrofan, Editura SPER, 2008.