Sunteți pe pagina 1din 10

Judecata in prima instanta 1. Participantii la judecata in prima instanta.

La sedinta de judecata in prima instanta participa organul judiciar si partile prin a caror prezenta isi aduc contributia la solutionarea cauzei deduse spre rezolvare. La judecata participa si procurorul care in aceasta faza numai detine pozitia de "stapan al procesului" capatand o pozitie procesuala subordonata instantei si egala cu a partilor. Organul de cercetare penala nu participa la judecata. Activitatea de judecata are loc numai in prezenta partilor insa absenta acestora daca au fost legal citate nu impiedica desfasurarea procesului. In cazul in care partea a fost impiedicata a se prezenta sau a cerut un nou termen de judecata, instantei ii revine obligatia de a amana judecata. Necesitatea prezentei partilor este lasata la aprecierea instantei de judecata iar daca aceasta considera ca este necesara va dispune citarea cu mandat de aducere (art. 1 !". Inculpatul poate fi adus cu mandat c#iar inainte de a fi fost c#emat prin citatie, daca instanta apreciaza ca se impune aceasta masura in interesul rezolvarii cauzei. $articiparea procurorului la sedinta de judecata este reglementata de art. !1% si poate fi determinata de gradul sau felul instantei, de gravitatea infractiunii judecate, de starea in care se afla inculpatul si de situatia personala a acestuia astfel cum rezulta& ' procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rec#izitoriu( ' prezenta procurorului este obligatorie la judecatorie daca se judeca infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inc#isorii de trei ani sau mai mare( ' procurorul participa obligatoriu la sedintele care se desfasoara la judecatorie daca inculpatul este arestat (cand in cauza sunt mai multi inculpati, este suficient ca unul din ei sa se judece in stare de arest pentru ca prezenta procurorului in sedinta sa devina obligatorie"( ' procurorul participa in mod obligatoriu si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inc#isorii (art. ))*1". La sedintele de judecata priviind alte infractiuni, procurorul participa atunci cand considera necesar. In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor procurorul e+ercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si respectarii dispozitiilor legale. $rocurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate. ,ererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate. ,and cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreo una din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 1-, procurorul pune, dupa caz, concluzii de anc#etare a inculpatului sau de incetare a procesului penal. Incalcarea dispozitiilor priviind participarea procurorului la judecata la prima instanta este sanctionata cu nulitatea absoluta (art. 1*. alin (/" ". $rin urmare, activitatea de judecata in prima instanta are drept scop aflarea adevarului cu privire la fapta si persoana cu care a fost sesizata instanta de judecata.

In toate cazurile in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie, participarea aparatorului este obligatorie. Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu este sanctionata cu nulitatea absoluta a #otararii, potrivit dispozitiilor art. 1*. alin. (/". 0aca aparatorul ales nu se prezinta la termenele de judecata, cand prezenta sa este obligatorie si acesta nu'si poate justifica lipsa, instanta poate aplica aparatorului o amenda de la %-- lei la %.--- lei. Alaturi de organele judiciare si de parti, la judecata in prima instanta participa si alte persoane precum& martori, e+perti, interpreti. $rezenta acestor persoane este asigurata prin intermediul institutiei citarii partilor. Lipsa nejustificata a martorului este sanctionata cu o amenda judiciara de la /%lei la %.--- lei 2. Obiectul judecatii. Asa cum rezulta din dispozitiile art. !1., judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare al instantei, iar in caz de e+tindere al procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera e+tinderea. In acceptiunea art. !1., prin fapta aratata in actul de sesizare nu se poate intelege numai simpla referire la o anumita fapta mentionata in rec#izitoriu ci la descrierea acelei fapte intr'un mod susceptibil de a produce consecinte juridice, de a investi instanta. 0aca o astfel de conditie nu este indeplinita nu se poate sustine ca instanta a fost investita cu o fapta aratata in actul de sesizare. Obiectul judecatii il poate forma si faptele si persoanele pentru care, in conditiile art. /. 1 alin ( " litera c", judecatorul care a e+aminat plangerea persoanei interesate impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata a dispus desfiintarea acesteia si a retinut cauza spre judecare. Extinderea obiectului judecatii (art. 335 art. 336 art. 337) Are loc in cursul judecatii, cand in urma probelor administrate se constata elemente defapt noi pe care procurorul nu le'a avut in vedere la intocmirea rec#izitorului si care depasesc in rem si impersonal obiectul judecatii. 1lementele noi se pot referi la alte acte materiale, alte infractiuni savarsite de inculpat, alte persoane participante la savarsirea infractiunii ce face obiectul cauzei. In toate aceste situatii legea permite e+tinderea obiectului judecatii cu respectarea anumitor reguli. 1+tinderea obiectului judecatii poate avea loc numai in cursul judecatii in prima instanta. es!asurarea judecatii in prima instanta a. "orme comune pri#iind des!asurarea judecatii. In fiecare etapa a judecatii se efectueaza urmatoarele activitati de judecata& ' luarea masurilor de pregatire a sedintei de judecata(

' desfasurarea sedintei de judecata( ' deliberarea si luarea #otararii. 2iecare din aceste activitati au o reglementare deosebita in raport cu etapa de judecata careia ii apartine dar sunt si norme comune care le reglementeaza, indiferent din etapa din care fac parte. b. "orme comune pri#iind luarea masurilor de pre$atire a sedintei de judecata. %ixarea termenului de judecata. In vederea repartizarii dosarelor pe complete acestea sunt transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. 0osarele repartizate pe complete in mod aleatoriu sunt preluate de presedintele sau de unul din judecatorii completului care ia masurile necesare in scopul pregatirii sedintei de judecata. &eri!icari pri#iind arestarea inculpatului (art. 3''2) In cauzele in care inculpatii sunt trimisi in judecata in stare de arest preventiv, instanta este datoare sa verifice de indata, din oficiu, in camera de consiliu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive, inainte de e+pirarea acesteia. $rezenta inculpatului este obligatorie ca si asistarea acestuia de catre un aparator. In cazul in care inculpatul nu se poate prezenta din motive independente de vointa sa acesta va fi reprezentat de un aparator ales sau din oficiu. $articiparea procurorului este obligatorie. Instanta se va pronunta asupra masurii arestarii preventive prin inc#eiere. Inc#eierea poate fi atacata cu recurs de procuror si de inculpat. (itarea partilor ,#emarea partilor la judecata in prima instanta are loc prin citatie iar procedura se face dupa regulile din partea generala a ,odul de procedura penala si revine personalului au+iliar al instantei. )si$urarea apararii 0aca asistenta juridica este obligatorie presedintele instantei are obligatia de a solicita baroului de avocati desemnarea unui avocat din oficiu. )!isarea listei cau*elor care urmea*a a se judeca la termenul !ixat Lista de sedinta cuprinde cauzele ce urmeaza a se afla pe rolul instantei de judecata in acea zi, in ordinea lor de precadere si se afiseaza cu /) de ore inainte de termenul de judecata. 3. Etapele procesuale ale judecatii in prima instanta. +olutii pronuntate in prima instanta in latura penala si ci#ila a cau*ei. 3n vederea repartiz4rii pe complete 5i a stabilirii primului termen de judecat4, dosarele nou formate vor fi transmise, dup4 6nregistrare 6n registratura instan7ei, persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. 0osarele repartizate pe complete 6n mod aleatoriu vor fi preluate de pre5edintele sau de unul dintre judec4torii completului de judecat4, care va lua m4surile necesare 6n scopul preg4tirii judec47ii, astfel 6nc8t s4 se asigure solu7ionarea cu celeritate a cauzei. ,ita7ia trebuie s4 fie 6nm8nat4 inculpatului cu cel pu7in % zile 6naintea termenului fi+at. 3n cazul 6n care inculpatul nu locuie5te 6n 7ar4 organul de cercetare penala va tine

seama la fi+area termenului de prezentare in fata acestuia,de reglementarile speciale privind asistenta judiciara internationala in materie penala. 3n cauzele 6n care inculpatul este trimis 6n judecat4 6n stare de arest, judec4torul la primirea dosarului fi+eaz4 un termen care, nu poate fi mai mare de ) de ore, 6n4untrul c4ruia se comunic4 cita7ia 6mpreun4 cu o copie a actului de sesizare a instan7ei.9udecata nu poate avea loc dec8t 6n prezen7a inculpatului, c8nd acesta se afl4 6n stare de de7inere.Aducerea inculpatului arestat la judecat4 este obligatorie. $rocurorul este obligat s4 participe la 5edin7ele de judecat4 ale judec4toriilor, 6n cauzele 6n care instan7a de judecat4 a fost sesizat4 prin rec#izitoriu, 6n cauzele 6n care legea prevede pentru infrac7iunea s4v8r5it4 pedeapsa 6nc#isorii de ! ani sau mai mare ori 6n cauzele 6n care unul dintre inculpa7i se afl4 6n stare de deten7ie sau daca este internat intr'un centru de reeducare sau intr'un institut medical educativ, precum 5i 6n cazul 6n care se dispune 6nlocuirea pedepsei amenzii cu cea a 6nc#isorii. La 5edin7ele de judecat4 privind alte infrac7iuni, procurorul particip4 c8nd consider4 necesar. La 5edin7ele de judecat4 ale celorlalte instan7e, participarea procurorului este obligatorie 6n toate cazurile. 3n desf45urarea cercet4rii judec4tore5ti 5i a dezbaterilor, procurorul e+ercit4 rolul s4u activ 6n vederea afl4rii adev4rului 5i a respect4rii dispozi7iilor legale. $rocurorul este liber s4 prezinte concluziile pe care le consider4 6ntemeiate, potrivit legii, 7in8nd seama de probele administrate. ,ererile 5i concluziile procurorului trebuie s4 fie motivate.,8nd cercetarea judec4toreasc4 nu confirm4 6nvinuirea sau c8nd a intervenit vreuna din cauzele de 6ncetare a procesului penal prev4zute 6n art. 1-, procurorul pune, dup4 caz, concluzii de ac#itare a inculpatului sau de 6ncetare a procesului penal. 9udecata se m4rgine5te la fapta 5i la persoana ar4tat4 6n actul de sesizare a instan7ei, iar 6n caz de e+tindere 8 procesului penal, 5i la fapta 5i persoana la care se refer4 e+tinderea. :erificarea inculpatului'presedintele completului stabileste identitatea inculpatului. 0aca inculpatul se afla in stare de detinere,se va verifica legalitatea comunicarii copiei de pe actul de sesizare a instantei 0upa apelul martorilor,e+pertilor s interpretilor, presedintele completului cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta ,punandu'le in vedere sa nu se indeparteze fara incunviintarea sa.1+pertii raman in sala de sedinta,afara de cazul in care instanta dispune altfel.;artorii,e+pertii si interpretii prezenti pot fi ascultati c#iar daca nu au fost citati sau nu au primit citatie,insa numai dupa ce s'a stabilit identitatea lor. $re5edintele e+plic4 persoanei v4t4mate c4 se poate constitui parte civil4 sau c4 poate participa ca parte v4t4mat4 6n proces.$re5edintele 6ntreab4 pe procuror 5i pe p4r7i dac4 au de formulat e+cep7ii, cereri sau propun efectuarea de probe noi.3n cazul c8nd se propun noi probe, trebuie s4 se arate faptele 5i 6mprejur4rile ce urmeaz4 a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afl4 aceste mijloace, iar 6n ce prive5te martorii 5i e+per7ii, identitatea 5i adresa acestora.$rocurorul 5i p4r7ile pot cere administrarea de probe noi 5i 6n cursul cercet4rii judec4tore5ti. $8n4 la 6nceperea cercet4rii judec4tore5ti, inculpatul poate declara personal sau prin 6nscris autentic c4 recunoa5te s4v8r5irea faptelor re7inute 6n actul de sesizare a instan7ei 5i solicit4 ca judecata s4 se fac4 6n baza probelor administrate 6n faza de urm4rire penal4.9udecata poate avea loc numai 6n baza probelor administrate 6n faza de urm4rire penal4, doar atunci c8nd inculpatul declar4 c4 recunoa5te 6n totalitate faptele re7inute 6n actul de sesizare a instan7ei 5i nu solicit4 administrarea de probe, cu e+cep7ia

6nscrisurilor 6n circumstan7iere pe care le poate administra la acest termen de judecat4.La termenul de judecat4, instan7a 6ntreab4 pe inculpat dac4 solicit4 ca judecata s4 aib4 loc 6n baza probelor administrate 6n faza de urm4rire penal4, pe care le cunoa5te 5i le 6nsu5e5te, procedeaz4 la audierea acestuia 5i apoi acord4 cuv8ntul procurorului 5i celorlalte p4r7i. Instan7a de judecat4 solu7ioneaz4 latura penal4 atunci c8nd, din probele administrate, rezult4 c4 faptele inculpatului sunt stabilite 5i sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Instan7a de judecat4 solu7ioneaz4 latura penal4 atunci c8nd din probele administrate 6n cursul urm4ririi penale rezult4 c4 fapta e+ist4, constituie infrac7iune 5i a fost s4v8r5it4 de inculpat.0ac4 pentru solu7ionarea ac7iunii civile se impune administrarea de probe 6n fa7a instan7ei, se va dispune disjungerea acesteia. Instan7a va pronun7a condamnarea inculpatului, care beneficiaz4 de reducerea cu o treime a limitelor de pedeaps4 prev4zute de lege, 6n cazul pedepsei 6nc#isorii, 5i de reducerea cu o p4trime a limitelor de pedeaps4 prev4zute de lege, 6n cazul pedepsei amenzii..3n caz de respingere a cererii, instan7a continu4 judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.Instan7a respinge cererea atunci c8nd constat4 c4 probele administrate 6n cursul urm4ririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili c4 fapta e+ist4, constituie infrac7iune 5i a fost s4v8r5it4 de inculpat. 3n acest caz instan7a continu4 judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun. Instan7a 6ncepe efectuarea cercet4rii judec4tore5ti, c8nd cauza se afl4 6n stare de judecat4.Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judec4toreasc4 este cea prev4zut4 6n dispozi7iile cuprinse 6n prezenta sec7iune. Instan7a poate dispune unele sc#imb4ri ale ordinii, c8nd aceasta este necesar pentru buna desf45urare a cercet4rii judec4tore5ti. ,8nd inculpatul este prezent, sc#imbarea ordinii nu poate fi dispus4 dec8t dup4 ascultarea acestuia. Inceperea cercetarii judecatoresti'pre5edintele dispune ca grefierul s4 dea citire sau s4 fac4 o prezentare succint4 a actului de sesizare a instan7ei, dup4 care e+plic4 inculpatului 6n ce const4 6nvinuirea ce i se aduce. <otodat4, 6n5tiin7eaz4 pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declara7ie, atr4g8ndu'i aten7ia c4 ceea ce declar4 poate fi folosit 5i 6mpotriva sa, precum 5i cu privire la dreptul de a pune 6ntreb4ri coinculpa7ilor, celorlalte p4r7i, martorilor, e+per7ilor 5i de a da e+plica7ii 6n tot cursul cercet4rii judec4tore5ti, c8nd socote5te c4 este necesar. Instan7a procedeaz4 apoi la ascultarea inculpatului.Inculpatul este l4sat s4 arate tot ce 5tie despre fapta pentru care a fost trimis 6n judecat4, apoi i se pot pune 6ntreb4ri de c4tre pre5edinte 5i 6n mod nemijlocit de ceilal7i membri ai completului, de c4tre procuror, de partea v4t4mat4, de partea civil4, de partea responsabil4 civilmente, de ceilal7i inculpa7i 5i de ap4r4torul inculpatului a c4rui ascultare se face.Instan7a poate respinge 6ntreb4rile care nu sunt concludente 5i utile cauzei. Inculpatul poate fi reascultat ori de c8te ori este necesar. 0ac4 sunt mai mul7i inculpa7i, ascultarea fiec4ruia dintre ei se face 6n prezen7a celorlal7i inculpa7i. ,8nd interesul afl4rii adev4rului cere, instan7a poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpa7i, f4r4 ca ceilal7i s4 fie de fa74.0eclara7iile luate separat sunt citite 6n mod obligatoriu celorlal7i inculpa7i, dup4 ascultarea lor.Inculpatul poate fi din nou ascultat 6n prezen7a celorlal7i inculpa7i sau a unora dintre ei.

,8nd inculpatul nu'5i mai aminte5te anumite fapte sau 6mprejur4ri sau c8nd e+ist4 contraziceri 6ntre declara7iile f4cute de inculpat 6n instan74 5i cele date anterior, pre5edintele cere acestuia e+plica7ii, put8nd da citire, 6n 6ntregime sau 6n parte, declara7iilor anterioare.,8nd inculpatul refuz4 s4 dea declara7ii, instan7a dispune citirea declara7iilor pe care acesta le'a dat anterior.0up4 ascultarea inculpatului se procedeaz4 la ascultarea celorlalte p4r7i. Instan7a trece apoi la ascultarea martorilor. 0up4 ce martorului i s'au pus 6ntreb4ri de instan74 5i de procuror, el este 6ntrebat de partea care l'a propus 5i apoi de celelalte p4r7i. ;artorul care posed4 un 6nscris 6n leg4tur4 cu depozi7ia f4cut4 poate s4'l citeasc4 6n instan74. $rocurorul 5i p4r7ile au dreptul s4 e+amineze 6nscrisul, iar instan7a poate dispune re7inerea 6nscrisului la dosar, 6n original sau 6n copie.0ac4 ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibil4, instan7a dispune citirea depozi7iei date de acesta 6n cursul urm4ririi penale 5i va 7ine seama de ea la judecarea cauzei. Instan7a dispune citirea declara7iilor anterioare 5i atunci c8nd martorul face declara7ii care sunt 6n contrazicere cu cele date anterior.0ac4 unul sau mai mul7i martori lipsesc, instan7a poate dispune motivat fie continuarea judec47ii, fie am8narea cauzei. ;artorul a c4rui lips4 nu este justificat4 poate fi adus silit.0eclaratiile inculpatilor,martorilor ori ale altor persoane audiate in cauza se consemneaza de grefier in note. ;artorii asculta7i r4m8n 6n sal4, la dispozi7ia instan7ei, p8n4 la terminarea actelor de cercetare judec4toreasc4 care se efectueaz4 6n 5edin7a respectiv4. 0ac4 instan7a g4se5te necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei, din sala de 5edin74, 6n vederea reaudierii ori a confrunt4rii lor.Instan7a, lu8nd concluziile procurorului 5i ale p4r7ilor, poate 6ncuviin7a plecarea martorilor dup4 ascultarea lor. $rocurorul 5i p4r7ile pot renun7a la martorii pe care i'au propus. 0up4 punerea 6n discu7ie a renun74rii, instan7a poate dispune ca martorii s4 nu fie asculta7i, dac4 audierea nu mai este necesar4.0ac4 6n cursul cercet4rii judec4tore5ti administrarea unei probe anterior admis4 apare inutil4, instan7a, dup4 ce ascult4 procurorul 5i p4r7ile, poate dispune ca acea prob4 s4 nu mai fie administrat4. ,8nd 6n cauza supus4 judec47ii e+ist4 mijloace materiale de prob4, instan7a, din oficiu sau la cerere, dispune, dac4 este necesar, aducerea 5i prezentarea acestora. 0ac4 din cercetarea judec4toreasc4 rezult4 c4 pentru l4murirea faptelor sau 6mprejur4rilor cauzei este necesar4 administrarea unor probe noi, instan7a dispune fie judecarea cauzei 6n continuare, fie am8narea ei. ,8nd se constat4, 6nainte de terminarea cercet4rii judec4tore5ti, c4 6n cauza supus4 judec47ii s'a efectuat cercetare penal4 de un alt organ dec8t cel competent, instan7a se desesizeaz4 5i restituie cauza procurorului. ,auza nu se restituie atunci c8nd constatarea are loc dup4 6nceperea dezbaterilor sau c8nd instan7a, 6n urma cercet4rii judec4tore5ti, sc#imb4 6ncadrarea juridic4 a faptei 6ntr'o alt4 infrac7iune pentru care cercetarea penal4 ar fi revenit altui organ de cercetare. Instan7a se desesizeaz4 5i restituie cauza procurorului pentru refacerea urm4ririi penale 6n cazul nerespect4rii dispozi7iilor privitoare la competen7a dup4 materie sau dup4 calitatea persoanei, sesizarea instan7ei, prezen7a 6nvinuitului sau a inculpatului 5i asistarea acestuia de c4tre ap4r4tor.3n cazurile 6n care dispune restituirea, instan7a se pronun74 5i asupra m4surilor preventive, asupra m4surilor de siguran74 obligarea la tratament medical si internarea medicaladin , precum 5i asupra m4surilor asigur4torii. 3mpotriva #ot4r8rii de desesizare se poate face recurs de c4tre

procuror 5i de orice persoan4 ale c4rei interese au fost v4t4mate prin #ot4r8re, 6n ! zile de la pronun7are, pentru cei prezen7i, 5i de la comunicare, pentru cei lips4.0osarul este trimis procurorului imediat dup4 r4m8nerea definitiv4 a #ot4r8rii la prima instan74 sau 6n cel mult ! zile de la pronun7area #ot4r8rii de c4tre instan7a de recurs. 3n cazul 6n care inculpatul este arestat preventiv. 0ac4 6n cursul judec47ii se consider4 c4 6ncadrarea juridic4 dat4 faptei prin actul de sesizare urmeaz4 a fi sc#imbat4, instan7a este obligat4 s4 pun4 6n discu7ie noua 6ncadrare 5i s4 atrag4 aten7ia inculpatului c4 are dreptul s4 cear4 l4sarea cauzei mai la urm4 sau eventual am8narea judec47ii, pentru a'5i preg4ti ap4rarea. 0ac4 6n cursul judec47ii se descoper4 6n sarcina inculpatului date cu privire 5i la alte acte materiale care intr4 6n con7inutul infrac7iunii pentru care a fost trimis 6n judecat4, instan7a dispune, prin 6nc#eiere, e+tinderea ac7iunii penale cu privire 5i la aceste acte 5i procedeaz4 la judecarea infrac7iunii 6n 6ntregul ei. 0ac4 cu privire la unele din actele care intr4 6n con7inutul aceleia5i infrac7iuni s'a pronun7at anterior o #ot4r8re definitiv4, instan7a reune5te cauza cu aceea 6n care s'a dat #ot4r8rea definitiv4, pronun78nd o nou4 #ot4r8re 6n raport cu toate actele care intr4 6n con7inutul infrac7iunii, 5i desfiin7eaz4 #ot4r8rea anterioar4.Instan7a este obligat4 s4 pun4 6n discu7ie actele cu privire la care s'a dispus e+tinderea, f4c8nd aplica7ie 6n ce prive5te 6ncadrarea juridic4 5i a sc#imbarii incadrarii juridice. ,8nd 6n cursul judec47ii se descoper4 6n sarcina inculpatului date cu privire la s4v8r5irea unei alte fapte prev4zute de legea penal4, av8nd leg4tur4 cu infrac7iunea pentru care este trimis 6n judecat4, procurorul poate cere e+tinderea procesului penal 5i 6n ce prive5te aceast4 fapt4, iar instan7a, dup4 caz& a" dac4 procurorul declar4 c4 pune 6n mi5care ac7iunea penal4, instan7a, atunci c8nd g4se5te cererea 6ntemeiat4, procedeaz4 la e+tinderea procesului penal 5i la judecarea cauzei 5i cu privire la fapta descoperit4( b" dac4 procurorul declar4 c4 nu pune 6n mi5care ac7iunea penal4, instan7a sesizeaz4, prin 6nc#eiere, organul de urm4rire penal4 competent pentru efectuarea de cercet4ri cu privire la fapta descoperit4. 0ac4 procurorul nu particip4 la judecat4 5i sunt 6ntrunite condi7iile prev4zute 6n alin. 1, instan7a e+tinde din oficiu procesul penal 5i procedeaz4 la judecarea cauzei 6n 6ntregul ei sau, dup4 caz, sesizeaz4, prin 6nc#eiere, organul de urm4rire penal4 competent pentru efectuarea de cercet4ri cu privire la fapta descoperit4. 3n cursul judec47ii, c8nd se descoper4 date cu privire la participarea 5i a unei alte persoane la s4v8r5irea faptei prev4zute de legea penal4 pus4 6n sarcina inculpatului sau date cu privire la s4v8r5irea unei fapte prev4zute de legea penal4 de c4tre o alt4 persoan4, dar 6n leg4tur4 cu fapta inculpatului, procurorul poate cere e+tinderea procesului penal cu privire la acea persoan4. 3nainte de a declara terminat4 cercetarea judec4toreasc4, pre5edintele 6ntreab4 pe procuror 5i pe p4r7i dac4 mai au de dat e+plica7ii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercet4rii judec4tore5ti.0ac4 nu s'au formulat cereri sau dac4 cererile formulate au fost respinse, ori dac4 s'au efectuat complet4rile cerute, pre5edintele declar4 terminat4 cercetarea judec4toreasc4. 0up4 terminarea cercet4rii judec4tore5ti se trece la dezbateri, d8ndu'se cuv8ntul 6n urm4toarea ordine& procurorului, p4r7ii v4t4mate, p4r7ii civile, p4r7ii responsabile civilmente 5i inculpatului. $re5edintele poate da cuv8ntul 5i 6n replic4, respect8ndu'se

aceea5i ordine.$re5edintele are dreptul s4 6ntrerup4 pe cei care au cuv8ntul, dac4 6n sus7inerile lor dep45esc limitele cauzei ce se judec4.$entru motive temeinice dezbaterile pot fi 6ntrerupte. 3ntreruperea nu poate fi mai mare de % zile.$re5edintele 6nainte de a 6nc#eia dezbaterile d4 ultimul cuv8nt inculpatului personal.3n timpul 6n care inculpatul are ultimul cuv8nt, nu i se pot pune 6ntreb4ri. 0ac4 inculpatul relev4 fapte sau 6mprejur4ri noi, esen7iale pentru solu7ionarea cauzei, instan7a dispune reluarea cercet4rii judec4tore5ti.Instan7a, c8nd socote5te necesar, poate cere p4r7ilor, dup4 6nc#iderea dezbaterilor, s4 depun4 concluzii scrise.$rocurorul 5i p4r7ile pot depune concluzii scrise, c#iar dac4 nu au fost cerute de instan74. +olutiile ce se pot pronunta de prima instanta $rima instanta #otaraste prin sentinte asupra invinuirii aduse inculpatului si dupa caz pronunta condamnarea, ac#itarea sau incetarea procesului penal. $rin aceasi sentinta instanta rezolva si latura civila a cauzei. ,ondamnarea inculpatului se pronunta de prima instanta cand se constata ca inculpatul a savarsit infractiunea pentru care a fost trimis in judecata si ca raspunde din punct de vedere penal. =otararea de condamnare trebuie sa cuprinda motivarea temeinica a vinovatiei inculpatului, incadrarea juridica data faptei si pedeapsa care trebuie individualizata in raport cu criteriile prevazute in art. ./ ,od penal. 0aca instanta a dispus suspendarea conditionata a e+ecutarii pedepsei, suspendarea e+ecutarii sub supraveg#ere sau e+ecutarea la locul de munca, are obligatie sa motiveze criteriile pe care le'a avut in vedere cand a dispus una din aceste masuri. >entinta de condamnare trebuie sa cuprinda pe langa pedeapsa principala si pedepsele complementare sau accesorii si sa arate motivele care au format convingerea instantei in luarea acestor pedepse. $ronuntand #otararea de condamnare, instanta daca e cazul, se va pronunta si asupra masurilor preventive aratand motivat mentinerea sau revocarea acestora. 0easemenea prima instanta are obligatia in temeiul art. ,od penal sa dispuna deducerea duratei retinerii si arestarii preventive, in cazul in care aceasta a fost luata anterior. ,u privire la latura civila, prima instanta va admite actiunea in parte sau total, obligandu'l pe inculpat un solidar cu ceilalti inculpati daca este cazul sau cu partea responsabila civilmente la acoperirea prejudiciului. Instanta va respinge actiunea civila daca aceasta nu este intemeiata, daca paguba nu e+ista sau daca prejudiciul a fost acoperit. $rin #otararea de condamnare instanta are obligatia de a se pronunta si asupra mijloacelor materiale de proba, dispunand fie restituirea fie confiscarea lor. <otodata instanta se va pronunta si asupra c#eltuielilor judiciare obligandu'l pe inculpat la plata acestora. Ac#itarea inculpatului se pronunta atunci cand e+ista unul din cazurile prevazut de art. 1- litera a ' e" actiunea penala fiind lipsita de temei. 0aca instanta constata ca e+ista cazul de la art. 1- litera b1 (fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni" odata cu solutia de ac#itare va aplica si sanctiunile prevazute de art. *1 ,od penal.

Impotriva inculpatului ac#itat instanta poate dispune una din masurile de siguranta (internarea medicala, confiscarea speciala". In caz de ac#itare instanta va revoca in mod obligatoriu masura preventiva dispusa. ,u privire la actiunea civila instanta o va admite sau o va respinge daca va pronunta ac#itarea in temeiul art. 1- litera b1", d", e" iar cand va pronunta ac#itarea in temeiul art. 1- litera a", sau c" va respinge actiunea civila. In cazul in care ac#itarea este dispusa in temeiul art. 1- litera b", fapta nefiind de legea penala, actiunea civila nu va fi solutionata de instanta penala. <otodata in temeiul art. 1*/ pct. 1 si art. 1*!, instanta are obligatia de a se pronunta si asupra c#eltuielilor judiciare efectuate pe parcursul procesului penal. Incetarea procesului penal se pronunta de prima instanta cand constata e+istenta vreo unuia din cazurile prevazute de art. 1- litera f" si j". 0aca va dispune incetarea procesului penal in temeiul art. 1- litera i" (inlocuirea raspunderii penale" prima instanta are obligatia sa aplice dispozitiile art. *- si art. * ,od penal. $rin aceeasi sentinta instanta se va pronunta si asupra masurii preventive cat si asupra actiunii civile care poate fi admisa sau respinsa dupa caz. Actiunea civila va fi nesolutionata atuncic and instanta va pronunta incetarea procesului penal in temeiul art. 1- litera f" si j". 0aca rezolvarea pretentiilor civile ar intarzia solutionarea actiunii penale instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amanarea judecarii acesteia dupa pronuntarea #otararii privind latura penala. In toate cazurile cand constata ca prin infractiune s'a adus o paguba persoanelor lipsite de capacitate de e+ercitiu sau cu capacitate restransa instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra laturii civile. ,. +tructura si continutul -otararii judecatoresti pronuntate in prima instanta. ,onform art. !)!, dupa inc#iderea sedintei de judecata instanta procedeaza in camera de consiliu, in secret, la deliberare asupra c#estiunilor de fapt si apoi asupra c#estiunilor de drept ale cauzei. ?ezolvarea c#estiunilor de fapt se face prin aprecierea completa si justa a probelor iar daca instanta constata ca nu s'au administrat toate probatoriile necesare va dispune prin inc#eiere repunerea cauzei in faza de judecata fi+and un nou termen de judecata cu citarea partilor. In acest caz judecata se va relua cu cercetarea judecatoreasca. 0aca instanta constata ca probele administrate nu sunt complete, atunci procedeaza la deliberare cu privire la e+istenta faptei, comiterea ei de catre inculpat, vinovatia acestuia. Instanta delibereaza asupra pedepsei ce trebuie aplicata inculpatului, asupra masurilor de siguranta si asupra computarii retinerii si arestarii preventive. ,ompletul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba,

c#eltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. ;embrii completului de judecata au obligatia sa'si spuna parerea asupra fiecarii c#estiuni, presedintele fiind ultimul care isi spune parerea. $ronuntarea #otararii se face de catre presedintele completului, asistat de grefier si e+plica partilor dupa pronuntarea #otararii ca au dreptul la apel sau recurs. =otararea primei instante este actul procesual prin care e infaptuita sarcina justitiei in cauza penala. =otararea se pronunta in numele legii si daca ramane definita capata putere de lege fata de organele de stat, de institutii si fata de persoanele la care se refera. =otararea penala trebuie sa indeplineasca doua conditii fundamentale, legalitatea si temeinicia acesteia. =otararea este legala cand e rezultatul unei activitati procesuale conform legii si cuprinde solutia corespunzatoare legii penale si civile. =otararea este temeinica atunci cand cuprinde adevarul despre faptele cauzei si cand aplica o pedeapsa just individualizata si temeinic argumentata.