Atenie!

Materialele cuprinse aici nu constituie lucrri de cercetare

tiinific i nu revendic originalitatea. Scopul lor exclusiv este
prezentarea unor cunotine existente i s serveasc procesului didactic.





NOIUNI GENERALE ALE ECONOMIEI


Conceptul de economie politic i are originea n gndirea filosofului grec antic
Aristotel i n cuvintele greceti OIKOS = cas i NOMOS = norm le!e.
OIKONOMIA devine mai trziu ECONOMOS i apoi ECONOMICS
Economia politic este o tiin social care studiaz procesele i fenomenele
economice n strns legtur cu factorii i mpre!urrile care le determin "producia repartiia
sc#im$ul i consumul% n vederea&
sta$ilirii principiilor legilor i rapoartelor de condiionare interdependen i
funcionalitate'
punerii n eviden a metodelor i soluiilor de utilizare eficient a resurselor
motivrii mo$ilurilor care i anim pe agenii economici ctre activitatea desfurat
"economic%.
Economia politic ( este o tiin social care studiaz legile economice care
guverneaz producia i repartiia $unurilor materiale i a serviciilor n societatea omeneasc pe
diversele ei trepte de dezvoltare. )otodat economia politic este o tiin istoric deoarece
cerceteaz dezvoltarea produciei de la treptele ei inferioare ctre cele superioare precum i
modul prin care ntregul mers al dezvoltrii economice duce inevita$il la progres te#nico(
economic i la progres social.
"eoria economic !eneral dezvolt i prezint legile i principiile dup care se
desfoar viaa economic n rile cu economie de pia li$er. *a studiaz modul n care
oamenii se organizeaz pentru a face fa pro$lemei insuficienei resurselor. +n orice tip de
societate exist mai multe nevoi dect resurse "factori de producie% i este necesar ca acestea s
fie alocate ctre cele mai eficiente utilizri.
Acest fapt a impus agenilor economici practica dezvoltrii succesive. +n aceste condiii
teoria economic studiaz i analizeaz modul prin care persoanele individuale firmele
guvernele i alte organizaii "sau pe ansam$lu agenii economici% iau decizii prin care aleg una
dintre multitudinea de variante ale alocrii resurselor necesare realizrii procesului economic de
producie.

Concepte #i le!i economice

Concept$l are drept scop s indice clar i exact semnificaia noiunilor coninutul
procesului exprimat raporturile cu alte concepte i modul prin care fiecare dintre acestea se
integreaz n sistemul general al tiinei.
Le!ea economic sta$ilete legturi de interdependen funcional de durat i de
profunzime ntre actele faptele i comportamentele oamenilor n,i prin activitile social(
economice. Acestea se deose$esc de legile naturii i de legile !uridice adoptate de forumurile
democratice legiuitoare.
Le!ile urmresc s pun n eviden rapoarturile i relaiile dura$ile ntre procese i
fenomenele studiate. -n n secolul al ./000(lea le!ile economice nu erau dect constatri
formulate pe $aza practicii care tre$uiesc luate n seam n vederea adoptrii unor msuri de
politic economic. Adepii fiziocrai i cei ai colii clasice propuneau noiunea de 1lege
natural2 prin impunerea i determinarea ordinii naturale n evaluarea conceptelor economice pe
care puterea tre$uia s le respecte. 3coala german de economie susinea faptul c le!ile
economice nu au acelai caracter imperativ iar legile care guverneaz producia pot fi infirmate
cu o transformare voluntar a comportamentelor umane. +n acest sens distingem dou orientri
economice antagoniste&
cei care consider c le!ile economice deriv dintr(un raionament a$stract al
teoriilor i al principiilor de lucru'
cei care accept le!ile statistice considerate drept le!i%ten&ine care permit s se
evidenieze efectele economice ale evoluiilor de lung durat i care pot fie relevate
prin analiz statistic.
+n prezent economitii a$ordeaz le!ile economice drept 1regulariti n comportamentul
oamenilor2 tiind foarte $ine c deciziile acestora sunt numeroase i varia$ile depinznd de
sc#im$rile care intervin n mediul nostru i mai ales n instituii. Astfel le!ile economice indic
intensitatea i sensul acestor relaii demersul i calculul fiecrui om atunci cnd este plasat n
faa unei pro$leme de gestiune sau gestionare. *le exprim raporturile sta$ilite cu un nalt grad
de reprezenta$ilitate ntre procesele i fenomenele economice. Cele mai multe dintre aceste
raporturi sunt de cauzalitate iar celelalte indic funcionalitatea sistemului economic sau
interdependena i variaia reciproc a fenomenelor exprimnd relaii de profunzime care se
regsesc n aciunile indivizilor participani la viaa economic.
Le!islaia economic reprezint ansam$lul normelor !uridice consfinite prin acte legi
#otrri i decizii prin care se reglementeaz pe $aza dreptului de proprietate structurile
organizatorice i funcionale ale economiei precum i relaiile dintre agenii economici cu
privire la raporturile dintre productori i consumatori dintre vnztori i cumprtori dintre
de$itori i creditori. +n condiiile economiei de pia Codul Comercial constituie cadrul !uridic
fundamental al desfurrii vieii economice.
+n concluzie o$iectul de studiu al economiei politice l constituie studierea vieii
economice reale a fenomenelor i proceselor economice care au loc n domeniul produciei
sc#im$ului repartiiei i consumului de $unuri materiale i servicii a relaiilor cauzale a legilor
i categoriilor economice oferind un mod tiinific de gndire i aciune putere i raionalitate
innd seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resurse limitate. 14mul are n economia
politic dou aspecte& om$l ca mi'loc social i om$l ca scop social. 4mul ca mi!loc social este
productorul iar ca scop social este consumatorul. +n amndou sensurile omul este cea mai
interesant unitate pentru economia politic2.
5atorit particularitilor o$iectului su economia politic poate fi&
#tiin e(plicati) deoarece evideniaz esena fenomenelor'
#tiin normati) fiindc arat cum tre$uie s fie economia'
#tiin social datorit faptului c studiaz opiunile generale ale productorilor i
consumatorilor'
#tiin istoric deoarece are n vedere evoluia continu a vieii economice.
+n literatura de specialitate se ntlnesc dou optici n care tiina economic descrie i
explic sensul micrii fenomenelor economice&
teoria economic po*iti) 6 ncearc s explice procesele i fenomenele economice
n mod o$iectiv tiinific' enunurile pozitive ncearc s descrie economia aa cum
este ea n realitate i fr prelucrri teoretizante care s(i mreasc importana.
teoria economic normati) 6 formuleaz recomandri $azate pe !udeci de valoare
ce aparin celui care le enun' enunurile normative ncearc s descrie i s prezinte
starea economic aa cum ar tre$ui sau aa cum se dorete s fie ea n realitate.
7aza economiei i a #tiinei economice o reprezint studiul realitii al faptelor i al
datelor reale analizate n timp i spaiu n strns legtur cu mpre!urrile care le
condiioneaz. -rocesul cunoaterii se $azeaz pe parcurgerea a dou faze distincte& o+ser)aia
i ,nele!erea principiilor. +n consecin tiina economic tre$uie studiat utiliznd una sau
mai multe din urmtoarele metodele&
lo!ic #i istoric a$ordarea proceselor i fenomenelor se face pornind de la istoria
lor real de la mpre!urrile i factorii producerii lor. *conomia este ns o tiin
teoretic care utilizeaz prioritar metoda logic iar a$ordarea tiinific las la o
parte elementele secundare sau ntmpltoare. -rin a$stractizare i fundamentare
teoretic se ela$oreaz sisteme de idei teorii sau concepte a$stracte organizate i
structurate n ordinea producerii fenomenelor analizate prin prisma legturilor de
cauzalitate sau funcionalitate a raporturilor dintre mi!loace i scopuri.
&e&$cia #i in&$cia reprezint procedeele larg utilizate i n economie.
-e&$cia se $azeaz pe capacitatea teoretic de a nelege unele manifestri sau
fenomene prin prisma cunoaterii esenei acestora. 5intr(un complex de fapte i ntmplri se
face a$stracie de cele secundare sau accidentale i se formuleaz concluzii pe $aza faptelor
reinute pentru analiz.
Metoda presupune urmtoarele faze&
extragerea noiunilor definirea lor sta$ilirea ordinii de a$ordare i alctuirea
axiomei de analiz'
extragerea din postulate a deduciilor logice pe calea raionamentului'
verificarea teoriei n realitate'
ela$orarea enunului dedus i analizat.
In&$cia realizeaz cunoaterea esenei sau a principiilor plecnd de la o$servaia unor
manifestri sau fenomene concrete prin introducerea n gndire a unui nou complex de fapte din
care dup colectare i clasificare se extrag concluzii.
meto&ele .mo&elele/ statistico%matematice influeneaz i determin relaia
eficienei economice ntre teoria ec#ili$rului i creterea economic influennd
efectele asupra eficienei economice n teoria ec#ili$rului a creterii economice.
Acest demers se realizeaz prin modelri succesive ale proceselor economice. +n
acest cadru un loc aparte revine mo&elelor #i mo&elrii proceselor economice0
8n model economic este o reprezentare simplificat a unui sistem sau proces
economic funcional.
+n cercetarea fenomenelor #tiina economic analizeaz structura economiei
contemporane pornind de la mai multe niveluri de referin. -e aceast $az s(au
conturat patru tendine "concepte% de analiz ale economiei i anume&
microeconomia ( este partea analizei economice care studiaz fenomenele la
nivelul unitilor economice "ntreprinderi instituii gospodrii% punnd accentul
n principal pe comportamentul aciunile i deciziile productorilor i ale
consumatorilor'
me*oeconomia ( se situeaz ndeose$i pe analiza fenomenelor la nivelul
ramurilor sectoarelor i zonelor economice'
macroeconomia % analizeaz fenomenele i procesele economice la scara
economiei naionale utiliznd mrimi de referin agregate "produs i venit
naional mas monetar oferta glo$al% i evideniind tot odat tendina de
evoluie a fenomenelor'
mon&oeconomia ( studiaz interrelaiile dintre economiile naionale care
reprezint verigi primare privite la scar planetar.
Analizele la nivel microeconomic #i macroeconomic reprezint dou metode
fundamental distincte de a$ordare ale relaiilor economice.
Res$rsele reprezint potenialul material natural financiar informaional i uman de
care dispune societatea la un moment dat i care exprim posi$ilitile ei de dezvoltare.
Res$rsele economice se identific prin totalitatea elementelor faptelor mpre!urrilor i
premiselor utilizate "direct sau indirect% sau utiliza$ile la producerea i o$inerea de $unuri
economice. *le nu se confund cu $unurile care sunt apte s satisfac aspiraiile oamenilor.
-roducia de $unuri economice rezult din confruntarea dintre nevoile nelimitate i resursele
limitate.
Caracterul limitat al res$rselor economice raritatea sau lipsa acestora faptul c acestea
nu sunt suficiente pentru a satisface toate nevoile necesitile i tre$uinele impune faptul prin
care alegerile utilizrii acestora s fie dictate de ctre individ i economie ca un ntreg. -rivite ca
stoc res$rsele economice formeaz a)$ia naional iar privite n micare ca flux al
procesului o$inerii $unurilor economice ele se constituie n 1actori &e pro&$cie.
9aionalizarea utilizrii resurselor este o necesitate o$iectiv. +n general se consider c
resursele se pot ncadra "datorit tipului de consum% ntr(una dintre urmtoarele categorii&
res$rse re!enera+ile 6 categorie de resurse care ntr(un interval relativ scurt de timp
pot redo$ndi proprietile iniiale'
res$rse !re$ re!enera+ile 6 categoriile de resurse care pentru regenerare au nevoie
de o perioad relativ mare de timp dar niciodat nu vor a!unge la proprietile i
dimensiunile iniiale "solul apa aerul%'
res$rse nere!enera+ile 6 categoriile de resurse care odat consumate nu mai por fi
corectate "zcmintele naturale%.
0nsuficiena resurselor este o pro$lem economic fundamental generat de faptul c
dorinele oamenilor sunt practic nelimitate i n continu cretere. 5e aici rezult dilema de a
opta pentru satisfacerea unei necesiti sau a alteia.
Cea mai general clasificare a res$rselor economice este&
res$rse $mane 6 care exprim capacitile cantitative calitative 6 fizice i
intelectuale pe care mem$rii societii le pot pune n slu!$a activitilor economice'
res$rse nat$rale 6 pe care natura le(a creat sau le regenereaz'
res$rse &eri)ate 6 acumulate 6 toate elementele produse i puse n rezerv pentru o
folosin ulterioar. *le formeaz capital$l care cuprinde resursele materiale
$ogiile su$solului te#nicile i te#nologiile utiliza$ile care se constituie n factori
sau premise necesare o$inerii de $unuri economice.


Ne)oile sau tre+$inele pot fi definite ca cerine o$iectiv necesare vieii umane ale
existenei i dezvoltrii productorilor lor. Acestea reprezint un ir de cerine ale omului
ntlnite pe tot parcursul vieii sale. 5ac ne raportm la universul economic general tre$uinele
reprezint aspectul economic sau formele de manifestare a necesitilor economice i sociale ele
ntruc#ipnd necesitile de consum ale populaiei i ale produciei.
"re+$inele sociale ( n general i tre+$inele economice ( n special ndeplinesc un rol
esenial n procesul reproduciei sociale ntruct ele reprezint&
punctul de pornire cauza iniial asupra conceptului de tre$uin n comparaie cu
conceptul fundamental sau fora motric determinat #otrtoare a activitii
economice i asupra conceptului de necesitate'
punctual final al activitii oamenilor asupra naturii i forelor ei'
factorul de legtur ntre fazele i momentele procesului reproduciei economice'
element fundamental de evideniere al mecanismului economic.
)re$uinele omului sunt multiple. *le formeaz un sistem nc#egat n cadrul cruia
tre$uinele sunt ordonate ierar#izate i clasificate astfel&
dup nat$ra lor ntlnim&
tre$uine naturale $iologice i fiziologice'
tre$uine economice'
tre$uine sociale'
tre$uine culturale'
tre$uine ale informrii i informaiei'
tre$uine spirituale'
dup s$+iecii p$rttori distingem&
tre$uine individuale'
tre$uine de grup'
tre$uine ale societii'
din punct de vedere al raport$l$i c$ repartiia avem&
tre$uine ale populaiei'
tre$uine ale produciei'
din punct de vedere al cicl$l$i acti)itilor $mane ntlnim&
tre$uine zilnice'
tre$uine periodice'
tre$uine ocazionale'
tre$uine ntmpltoare'
din punct de vedere al &estinaiei +$n$rilor distingem&
tre$uine ale satisfaciilor'
tre$uine ale necesitilor'
tre$uine de $unuri materiale'
tre$uine de serviciilor'
tre$uine ale mulumirii.

-ractic economia naional se $azeaz pe sc#im$ i rat de participare a agenilor
economici. +n acest sens putem spune c a!enii economici sunt indivizi,grupri sau organizaii
profesionale individuale care particip la viaa economic ndeplinind anumite roluri sau
o$ligaii dispui i n conformitate cu participarea celorlali ageni economici concureniali.
+n acelai sens a!enii economici sunt persoane fizice i,sau !uridice care dispun de
factori de producie i utilizeaz i transform i i comercializeaz "revnd% su$ o form
prelucrat. :ruparea mai multor ageni economici genereaz corporaii economice care m$rac
forme i caractere profesionale genernd sectoare ale economiilor naionale.
)ermenul de a!ent economic are o utilizare foarte larg n lim$a!ul cotidian avnd
numeroase semnificaii. Acest termen este folosit adesea cu nelesul de s$+iect al acti)itii
economice "2omo%economic$s% sau ,ntreprin*tor identificat totodat cu elementul decizional
asupra naturii activitii sau a formei ei de organizare i cu proprietatea de centru de decizie
economic.

3rincipalele atri+$te caracteristice ale agenilor economici sunt&
au un patrimoniu propriu
pot nc#eia contracte "adic pot iniia activiti de producie individuale sau
colective%'
sunt participani la sc#im$urile marfare"de $unuri i servicii%.


ECONOMIA -E 3IA4 .SIS"EMUL ECONOMIEI -E 3IA4/

Concept$l &e economie &e pia

Sistem$l economiei &e pia reprezint acel tip de organizare a economiei n care raporturile
dintre cerere i ofert determin principiile de prioritate n producerea $unurilor materiale i
prestarea serviciilor metodele de organizare i de com$inare a factorilor de producie persoanele
i categoriile de persoane care au acces la aceste $unuri prin mi!locirea nivelului i dinamicii
preurilor.
Economia &e pia este o form modern de organizare a activitii economice n cadrul creia
oamenii acioneaz n mod li$er autonom i eficient n concordan cu regulile dinamicii ale
pieei. Acest lucru face posi$il valorificarea eficient a resurselor existente pentru satisfacerea
nevoilor nelimitate ale oamenilor. Economia &e pia este o economie de sc#im$ monetar.
0nstituional i formal economia de pia se $azeaz pe instit$iile '$ri&ice "dreptul de
proprietate individual% i economice "firm privat pia ca relaie ntre cerere i ofert% i stat
"ca agent economic%. 5in punct de vedere te#nic i de su$stan economica de pia se
ntemeiaz pe promovarea concurenial a unor te#nici i te#nologii moderne care asimileaz
noile cuceriri ale tiinei i asigur pe aceast $az creterea profitului.
Economia &e pia se caracterizeaz printr(un mecanism adecvat de funcionare ale crui
componente sunt& piaa cererea o1erta conc$rena cost$l pre$l pro1it$l me&i$l am+iant.
Con&iiile in&estr$cti+ile i &e +a* care permit apariia i dezvoltarea acestei tipologii de
economie "economia de pia% sunt&
speciali*area care se refer la delimitarea "separarea% agenilor economici dup
pregtire domeniul activitilor i natura produselor'
sc2im+$l care este esena logic i practic a specializrii presupunnd sc#im$ul
de activiti realizat ntre agenii economici ntr(un anumit raport de sc#im$ astfel
nct nevoile economice s poat fi satisfcute n condiii ct mai $une i pentru
toi'
mone&a reprezint mi!locul "instrumentul% cel mai $un de intermediere direct a
sc#im$ului economic datorat faptului c aceasta are cea mai mare lic#iditate'
proprietatea pri)at 6 form dominant de proprietate asupra resurselor
economice a avuiei acumulate i asupra capitalului 6 const n exercitarea li$er
i direct a autonomiei decizionale i de rspunderi patrimoniale asupra
ansam$lului atri$utelor proprietii& posesie folosin dispoziie i uzufruct.
Aceast condiie este asociat deseori cu li$ertatea economic.
Cele patru condiii tre$uie ndeplinite simultan. +n raport cu msura sau gradul n care fiecare
condiie menionat anterior este ndeplinit se relev i nivelul de dominare i performan al
sistemului economic respectiv.
Con&iiile e)ol$ti)e ale sistemului "economiei de pia% se sintetizeaz astfel&
mrirea !ra&$l$i &e ri!$ro*itate .a&5ncirea/ a speciali*rii al domeniului
principal de activitate i apropierea maxim posi$il de punctul avanta!ului
comparativ "la scara economiei naionale precum i n raport cu economia
mondial%'
sporirea lic2i&itii mone&ei'
optimi*area &inamic a raport$l$i proprietate pri)at 6 proprietate p$+lic.

Cate!orii 1$n&amentale ale economiei &e pia s$nt7
80 3iaa este spaiul economic n care are loc ntlnirea cererii cu oferta sau piaa este
locul de ntlnire dintre oferta vnztorilor i cererea cumprtorilor prima fiind forma de
manifestare a produciei n condiiile economiei de sc#im$ a doua exprimnd nevoile umane
solva$ile nsoite de capacitatea oamenilor de a cumpra mrfurile oferite.
Capacitatea pieei reprezint volumul fizic al cererii de mrfuri dintr(un anumit
sortiment determinat de numrul de cumprtori de intensitatea utilizrii produsului i are
exprimare n uniti fizice i valorice.
In&icator$l exprim dimensiunea cantitativ a pieei i poate fi&
e1ecti) "exprim volumul vnzrilor realizate efectiv n interval de timp% sau
potenial "exprim volumul maxim al vnzrilor care s(ar putea realiza n interval
de timp dat%.
-ieele sunt specializate pe o$iectul vnzrii,cumprrii astfel& pia de produse pia de
$unuri pia de servicii pia de for de munc pia monetar. Calificarea pieei tre$uie fcut
ntr(un interval de timp dat i cu referire la zona geografic aferent. Analizele valorilor
funciilor specifice pieei se realizeaz n funcie de nivelul preului .3/ i cantitatea
comercializat .9/.
;unciile generale ale oricrei piee sunt multiple dintre care cele mai importante sunt&
verificarea concordanei sau neconcordanei dintre volumul structura i calitatea
$unurilor oferite cu masa componentele i calitatea celor cerute'
ofer informaii o$iective ieftine i rapide tuturor agenilor economici.
-rincipalele criterii &e clasi1icare a pieelor i formelor de pia sunt&
dup natura economic a $unurilor ce fac o$iectul tranzaciei lor ntlnim& pia a
satis1actorilor i pia a pro&1actorilor'
n funcie de existena sau inexistena o$iectelor n momentul realizrii tranzaciei
distingem& pia real i pia 1icti) % +$rsa'
dup locul desfurrii relaiilor de sc#im$ identificm& piee locale piee re!ionale
piee naionale internaionale i mon&ial'
n funcie de raportul dintre cerere i oferta unui $un sau a unei categorii de $unuri i
servicii avem& piaa )5n*tor$l$i i piaa c$mprtor$l$i.
3otenial$l pieei este acea parte din capacitatea pieei care poate fi satisfcut pe $aza
condiiilor materiale i financiare date ale populaiei datorat nivelului preului produselor.
-otenialul pieei la ma!oritatea produselor coincide cu cererea solva$il a populaiei. *l poate fi
exprimat prin volumul mrfurilor vndute pe pia ntr(o perioad de timp.
:0 Cererea este primul dintre conceptele fundamentale ale economiei de pia i e(prim
relaia ntre cantitatea de marf calitativ omogen dorit dintr(un $un sau serviciu solicitat de
cumprtor i cea pe care acesta este dispus i capa$il s o ac#iziioneze la preul existent i
vala$il la un anumit moment de timp determinat.
Cererea este o funcie descresctoare raportat la preul produsului iar cantitatea cerut
se modific n funcie de preul produsului respectiv n timp ce cererea "funcia cererii% se
modific atunci cnd se modific ceilali factori "venitul gusturile averea numr de
consumatori preurile altor produse% n afar de preul produsului respectiv. Sunt de remarcat
aspectul prin care cererea nu este pur i simplu determinant de cantitatea solicitat de
cumprtor ci de relaia dintre cantitatea cerut i preul acesteia.
Se numete cerere "de consum% o cantitate de produs 6 $un sau serviciu 6 pe care un
individ 6 un grup sau o totalitate de indivizi 6 dorete i poate s o ac#iziioneze "procure sau
cumpere% ntr(o perioad dat.
Se deose$ete cererea individual de cererea de pia exclusiv dup criteriul cantitilor
n sensul n care cererea de pia se compune i evideniaz suma cererilor individuale.
+n aceste condiii cererea poate aprea su$ urmtoarele aspecte&
cererea in&i)i&$al care rezult din opiunea consumatorului cumprtor i din
reaciile lui fa de variaiile venitului pe care l poate aloca pentru ac#iziionarea unui
$un ca i fa de modificarea preului acelui $un'
cererea &e pia care reprezint suma cantitilor solicitate dintr(un anume $un la
fiecare nivel de pre cu condiia ca cei ce solicit $unul s ia deciziile lor independent
unii de alii'
cerere total reprezint suma alge$ric a celorlalte dou tipuri de cerere.

Le!ea !eneral a cererii exprim raporturile eseniale ce apare pe o pia li$er ntre
modificarea preului $unului oferit i sc#im$area mrimii cantitii cerute din acel $un.
Asupra dinamicii cantitii cerute acioneaz urmtorii factori&
ni)el$l pre$l$i propus la $unul cerut'
mo&i1icarea )enit$rilor cons$matorilor semnaleaz c pentru $unurile normale
ntre evoluia veniturilor familiei i cererea pentru acele $unuri exist o relaie direct
i pozitiv iar pentru $unurile inferioare relaie este negativ'
mo&i1icarea pre$l$i altor +$n$ri dar su$stitui$ile implic existena unei relaii
comparative i pozitive n sc#im$ pentru $unurile complementare relaia ntre
creterea preului i cantitatea cerut este negativ'
n$mr$l c$mprtorilor pre1erinele acestora precum i anticiprile pri)in&
ni)el$l #i e)ol$ia pre$rilor #i al )enit$rilor influeneaz de asemenea orientarea
creterii solicitrilor.

;0 O1erta este cel de(al doilea concept fundamental al economiei de pia i reprezint
relaia ntre cantitatea dintr(un $un sau serviciu pe care productorul este capa$il dispus i poate
s l cedeze contra plat la un anumit nivel al preului i la un anumit moment ntr(o perioad de
timp determinat.
3i n acest caz sunt semnalate neconcordane ntre cantitatea oferit i ofert aceasta din
urm nefiind o simpl cantitate ci o relaie ntre cantitate i pre. Cantitatea oferit se modific
odat cu preul "ceilali factori rmnnd constani%.
5ac ceilali factori de influen ai ofertei "rata do$nzii rata profitului nivelul salariilor%
rmn constani atunci oferta "funcia ofertei% se modific i este influenat de preul $unului
respectiv fiind o funcie cresctoare. 5in punct de vedere al ofertantului acesta ridic preul
odat cu creterea cererii iar consumatorul reduce consumul odat cu creterea preului cantitii
comercializate.
+n aceste condiii oferta apare su$ diferite forme i anume&
o1ert &e mr1$ri corporale i o1ert &e ser)icii'
o1ert 1erm sau o1ert 1ac$ltati)'
o1ert intern sau o1ert e(tern.

;actori care influeneaz cantitatea de produs oferit sunt&
ni)el$l pre$l$i #i mo&i1icarea s reacioneaz asupra cantitii ofertei n mod direct
i odat cu creterea acestora'
ni)el$l #i &inamica cost$l$i &e pro&$cie acioneaz asupra micrii cur$ei legii
ofertei n mod indirect i odat cu scderea acestora'
mo&i1icrile ,n mrime "cantitativ i calitativ% a altor $unuri su$stitui$ile vor
determina creterea ofertei'
n$mr$l participanilor care ofer acelai $un pe pia modific invers proporional
caracterul ofertei'
ta(ele #i s$+si&iile crescute au ca efect general de modificare a ofertei'
pre)i*i$nile pri)in& e)ol$ia pre$l$i au ca efect reducerea ofertei prezente n cazul
scderii acestuia i invers'
e)enimentele social%politice #i con&iiile nat$rale au efecte de perspectiv asupra
modificrii directe a ofertei.

<0 Conc$rena este trstura esenial a economiei de pia motiv pentru care este
apreciat ca un sistem competitiv i ca mecanism concurenial. *a reprezint confruntarea direct
dintre agenii economici pentru atragerea de partea lor a clientelei consumatoare prin
competen profesional prin practicarea preurilor convena$ile prin creterea calitii
produselor tranzacionate n scopul o$inerii a unui profit ct mai mare.
Mai mult conc$rena exprim comportamentul specific agenilor economici aflai la un
moment de impas economic n condiiile li$erei iniiative atestnd raportul dinamic de fore
dintre participanii la actele de vnzare(cumprare. Acetia vor aciona n condiiile li$ere de
decizie antrennd de o$icei realizarea maximului de interes economic i fr a(i afecta
condiiile proprii dar n detrimentul celorlali sau similar.
3coala clasic de economie considera c concurena ar fi 1mna invizibil2 care decide
soarta productorilor.
Specific concurenei perfecte n economia de pia funcioneaz legea 1m5inii
in)i*i+ile2. -rincipiul 1m5inii in)i*i+ile2 menioneaz c& 1modificarea cererii se impune
datorit modificrii preului, care va modifica la rndu-i oferta, iar modificarea ofertei cere la
rndul ei i modificarea preului, care va modifica cererea2 i mecanismul se repet. +n
condiiile concurenei perfecte se regleaz n mod impersonal independent i dinamic att
nivelul sau mrimile preului ct i nivelul sau mrimea cantitii comercializate.
3ro1it$l reprezint $eneficiul care apare prin activitatea ntreprinztorului. +n teoria
economic pro1it$l este un venit al ntreprinztorului ca form de recompens pentru funcia sa
antreprenorial de organizator de asumare a riscului de inovare previziune management i
control asupra firmei. -rofitul este un venit net rezidual al ntreprinztorului adic ceea ce
rmne din veniturile ncasate de o firm dup ce au fost pltii ceilali factori de producie.
-rofitul este considerat expresia sintetic a eficienei activitii oricrei uniti
economice care n acest sens se determin prin mrimea sa. -rofitul mai ndeplinete rolul de
prg#ie principal i instrument de conducere a firmei precum i de stimulare a lucrtorilor n
desfurarea unei activiti eficiente de producie.

Elementele economiei &e pia

A$tocons$m$l desemneaz procesul de utilizare a propriilor resurse n vederea
satisfacerii nevoilor caz n care gestiunea mena!ului familial sau al agenilor economici nu
scoate n eviden concret valorile productive ci numai cantitative. -utem distinge dou tipologii
de producie sau de produse i anume&
de produse finale 6 acele care permit satisfacerea nevoilor direct i n forma n care
sunt oferite de natur'
de produse intermediare 6 acea categorie de produse care sunt destinate
industrializrii sau produciei de produse cu prelucrare preala$il.
Sc2im+$l comercial reprezint nstrinarea rezultatelor propriei producii primind n
ec#ivalent alte produse "caz n care sc#im$ul se numete troc% sau ec#ivalent monetar. Celor
dou modaliti de satisfacere a tre$uinelor directe i intermediare le corespund dou forme
diferite de organizare i funcionare a activitilor economice& economia natural i economia de
sc#im$.
Economia nat$ral "casnic nc#is% reprezint acea form de organizare i desfurare
a activitilor economice n care nevoile de consum sunt satisfcute din rezultatele propriei
activiti i fr a se apela la sc#im$uri.
Economia &e sc2im+ desemneaz acea form de organizare i desfurare a activitii
economice n care agenii economici produc $unuri n vederea vnzrii lor o$innd n sc#im$ul
lor altele necesare satisfacerii propriilor tre$uine.
Modalitile concrete fundamentale adaptate aplicrii i urmririi deciziilor impuse de
raritatea economic sunt sintetizate su$ forma a dou sisteme teoretice de organizare i
funcionare a economiei de sc#im$& sistem$l economiei &e pia i sistem$l economiei &e
coman&. +n ultim instan criteriile de delimitare a sistemelor economice de sc#im$
desemneaz aspecte care analizeaz !ra&ele &e li+ertate ale agenilor economici participani i
caracteristicile mecanismelor &e re!lare.
=$n$rile &e cons$m prin prisma modului de o$inere a lor pot fi grupate astfel&
+$n$ri li+ere 6 care se o$in direct din natur i fr a se implica activitatea
economic de prelucrare n vederea consumului afar de cea de extragere
"recoltare%'
+$n$ri economice 6 sunt produse de ctre om n cadrul unor activiti economice
$ine determinate n vederea consumului propriu de produs finit sau destinat
comercializrii n vederea satisfacerii nevoilor altor ageni economici'
+$n$ri mi(te 6 crora le corespunde o sim$ioz ntre celelalte dou grupe definite
anterior.
-roprietatea privat asigur independen i autonomie economic productorilor.
5iviziunea social a muncii determin specializarea lor respectiv diferenierea lor din punct de
vedere al genurilor de activiti de producie depuse i evident al genurilor de $unuri produse.
+ntruct proprietatea privat st la $aza autonomiei i interdependenei productorilor acetia au
drept decizional att cu privire la forma de organizare a activitii ntreprinderii i al modului de
desfurare a produciei ct i n ceea ce privete nstrinarea ei.
Specializarea produciei ntr(un anumit moment i domeniu concret de activitate s(a
concretizat n diferenierea $unurilor o$inute care corespunde nivelelor de dezvoltare a
activitii economice n realizarea productivitii i n necesitatea sc#im$rii lor unele cu altele
n vederea satisfacerii nevoilor de consum din cadrul societii. Se consider $enefic
specializarea i modernizarea unui sistem sau su$sistem economic de producie ntruct crete
productivitatea muncii odat cu cretere real a volumului de producie att su$ aspect cantitativ
ct i calitativ.
Satisfacerea nevoilor de consum din societate n aceste condiii pune pro$lema
rezolvrii sc#im$ului intermediar ntre $unuri prin aa numitele acte comerciale sau acte de
vnzare cumprare.
Economia nat$ral a fost atotcuprinztoare n comuna primitiv iar ncepnd cu
perioada descompunerii acesteia i pn la prima revoluie industrial ea a fost preponderent.
+n condiiile actuale economia de sc#im$ este predominant n ma!oritatea rilor lumii. *xist
c#iar i astzi forme ale economiei naturale n rile mai puin i sla$ dezvoltate "i c#iar n rile
puternic dezvoltate% dar aceasta este nesemnificativ pentru ansam$lul activitilor economice
mondiale.
Economia &e sc2im+ ca form de organizare i funcionare a activitilor economice
m$rac particulariti diferite de la etap la etap de la ar la ar i c#iar n cadrul aceleiai
economii naionale de la sector la sector de la o activitate la alta. Acest lucru se datoreaz
condiiilor concrete n care funcioneaz acest tip de economie care(i pune amprenta i asupra
modalitilor ei de manifestare. 0ndiferent de particularitile economice aceasta se
caracterizeaz printr(un numr general de trsturi dintre care amintim&
a$tonomia rsp$n&erea &eci*ional #i in&epen&ena pro&$ciei promoveaz
interesul sau impulsul "aciunea% agentului economic asupra faptelor de aciune
generatoare de ctiguri ( profit i maximizarea acestuia. ;enomenul se
fundamenteaz pe principiul proprietii private'
speciali*area a!enilor economici datorat adncirii diviziunii sociale a muncii i
creterii continue a nivelului de producie'
pre$rile se sta$ilesc n mod li$er prin confruntarea direct dintre cerere "mrimea
acesteia% i ofert "putina dispoziia acesteia% fr intervenia administraiilor i prin
eliminarea politicilor monopoliste.
apariia pieelor cu ansam$lul de fenomene specifice acesteia care reprezint
domeniul sau mediul socio(economic n care funcioneaz i la care se refer agenii
economici'
apariia &e*)oltarea #i ampli1icarea tran*aciilor ,ntre a!enii economici
determin realizarea legturilor dintre acetia ntruct utilitatea i valoarea unui $un
comercializat evideniaz i motiveaz natura i aspectul dezvoltrii produciei'
+$n$rile #i ser)iciile produse n cadrul economiei de sc#im$ capt caracter marfar
ntruct sunt apreciate n funcie de valoarea de ntre$uinare determinndu(se apoi
valoarea lor de sc#im$'
pro&$cia &e mr1$ri un concept apropiat de cel al economiei de pia dar care nu
se confund cu piaa deoarece producia de mrfuri exist ori de cate ori sunt
ntrunite cele dou condiii 6 specializare i sc#im$'
speciali*area pro&$ciei &e mr1$ri presupune diviziunea muncii cu scop de
o$inere a unui produs la cote ct mai ridicate i n cele mai avanta!oase condiii de
calitate i pre'
e(istena ca&r$l$i instit$ional structurat de o asemenea natur nct s asigure
maximul de li$erate de decizie i aciune agenilor economici n limitele impuse de
sistemul social pe care sistemul economic l desemneaz.
+n general economia &e pia este forma modern de organizare economic a
activitilor economice la nivel mondial n cadrul creia oamenii acioneaz n mod li$er i ntr(
un sistem eficient n concordan cu regulile dinamice ale pieei. Condiiile care definesc
dezvoltarea i meninerea economiei de piaa sunt eseniale& specializarea sc#im$ul proprietatea
i moneda ( ca instrument de vizualizare i raportare a costului de producere i de asigurare a
necesitilor.
Cea mai important condiie de dezvoltare a acestui sistem o reprezint optimizarea
dinamic a raportului& proprietate pri)at % proprietate p$+lic.


S"A"U"UL COMERCIAN"ILOR

Acces$l la pro1esi$nea &e comerciant
80 Li+ertatea comert$l$i. -rin Constitutie se sta$ileste ca economia 9omaniei urmeaza
regulile pietei' se fundamenteaza pe proprietatea privata si respecta legile naturale ale cererii si
ofertei.
Separat de asta se statueaza ca alegerea profesiei este li$era "art.<=% si se pot impune restrictii
numai pentru >apararea sigurantei nationale a ordinii a sanatatii ori a moralei pu$lice a
drepturilor si li$ertatilor cetatenilor2 "art.<<%.
5eci orice persoana are li$ertatea sa exercite profesiunea comerciala.
Acest principiu nu exclude totusi unele limite care au in vedere restrictii recunoscute in
Constitutie& exista activitati economice care vor fi interzise particularilor ( monopolul de stat'
sunt impuse conditionari legate de o anumita pregatire profesionala pe diferite domenii' se
sta$ilesc conditii speciale privind capacitatea persoanei fizice de a desfasura activitati
comerciale' sunt sta$ilite incompati$ilitati decaderi interdictii din dreptul de a face comert
autorizatii administrative pentru exercitiul activitatii comerciale.
:0 3ersoane pentr$ care acces$l la pro1esi$nea comerciala este inter*isa sa$
restransa.
a% 0ncompati$ilitati. ?egea interzice unor persoane ca sa desfasoare activitate comerciala pentru
protectia interesului general& magistratului ii este interzisa ocuparea oricarei alte functii pu$lice
sau private "art.@AB @B@ @<A din Constitutie%' functionarul pu$lic diplomatii ofiterii avocatii
notarii pu$lici medicii nu pot fi comercianti. "@% Sanctionarea incalcarii acestor interdictii este
de natura profesionala disciplinara. Actele de comert savarsite astfel sunt vala$ile persoana
do$andind calitatea de comerciant.
$% 5ecaderi& comerciantii tre$uie sa respecte unele norme de ordine pu$lica si $une moravuri.
5aca aceste norme sunt incalcate instanta poate dispune interzicerea exercitarii profesiunii de
comerciant ca pedeapsa complimentara in conditiile legii penale. C#iar daca art.A@ din legea
AC,@DDE prevede ca la registrul comertului se inregistreaza orice condamnare a comerciantului
ce(l face nedemn pentru a exercita aceasta profesie faptul inregistrarii condamnarii nu este egala
cu o decadere cu o nedemnitate. 0nregistrarea face doar pu$lica aceasta condamnare.
c% 0nterdictii. -rin F.C.AE@,@DDE data in aplicarea 5.?.G<,@DDE au fost sta$ilite activitatile ce
sunt sustrase li$erei initiative. 5e asemenea prin legea B@,@DDC "A% s(au precizat conditiile
administrarii si exploatarii monopolurilor de stat. 0n prezent sunt scoase din circuitul activitatilor
private& prospectarea si extractia car$unelui a minereurilor feroase si nemetalifere a sarii a
minereurilor din metale rare extractia si prelucrarea titeiului si a gazelor naturale prelucrarea
tutunului fa$ricarea spirtului fa$ricarea si comercializarea de ec#ipament militar arme si
munitii fa$ricarea si comercializarea de narcotice si droguri etc.
0ncalcarea dispozitiilor legale privind interdictiile duc la nulitatea contractului de societate.
d% Autorizatii. 5esfasurarea activitatii de catre persoane fizice este conditionata de eli$erarea
unei autorizatii administrative. "B% Autorizarea are semnificatia unei verificari de catre organele
administrative a conditiilor cerute de lege pentru exercitarea activitatii comerciale si este data de
primar. "<%
Herespectarea prevederilor autorizatiei !ustifica masuri administrative de suspendare a
activitatii ori retragerea autorizarii. *xercitiul comertului fara autorizare este contraventie. 0nsa
persoana ce exercita activitati neautorizate poate fi socotit comerciant si este supus legii
comerciale.
Activitatea societatilor comerciale nu tre$uie autorizata. 0nsa unele tipuri de activitate pot
fi efectuate numai cu avizul organelor administrative de specialitate. "G% Herespectarea acestei
reguli duce la nulitatea contractului de societate.
e% ?egea instituie si alte restrictii speciale pentru exercitarea activitatii comerciale de catre
persoanele ce savarsesc acte de comert pentru altul sau au calitatea de asociat intr(o societate
comerciala. "C%
Spre exemplu prepusul nu poate fara invoirea patronului sau sa faca comert pe cont
propriu in aceeasi ramura de comert in care isi indeplineste insarcinarea "art.BDI Cod com.%' de
asemenea avem in vedere restrictiile impuse de art.=A din legea B@,@DDE in societatile in
comandita simpla si societatile in nume colectiv.
;0 Capacitatea &e a 1i comerciant0
Se face distinctie intre capacitatea de a face acte de comert si capacitatea de a fi
comerciant.
0n primul caz se cer indeplinite conditiile generale de drept comun pentru inc#eierea actelor
!uridice.
0n al doilea caz din dispozitiile codului comercial si ale 5.B@,@EG< rezulta ca o persoana
fizica are capacitatea de a fi comerciant daca are capacitate deplina de exercitiu.
5in aceasta ultima regula deducem incapacitatile&
a% minorul nu poate incepe o activitate de comerciant deoarece nu are putinta sa(si exercite
drepturile si sa(si asume o$ligatiile personal si singur. Aceasta incapacitate priveste numai
inceperea comertului nu si continuarea acestuia "art.@B Cod com.%. Continuarea comertului in
numele minorului se face cu autorizarea instantei autorizare care se pu$lica in monitorul oficial
si se inregistreaza. Calitatea de comerciant in acest caz o va do$andi minorul si nu
reprezentantul.
*ventualele consecinte penale pentru infractiuni savarsite cu ocazia exercitiului
comertului de catre minor le va suporta persoana care a savarsit infractiunea. "I%
5eci minorul de @C ani care poate inc#eia un contract de munca nu poate fi comerciant dupa
cum nu primeste aceasta calitate nici femeia casatorita inainte de implinirea varstei de @= ani.
$% -ersoana pusa su$ interdictie nu poate fi comerciant si nici nu poate continua comertul
deoarece nu are discernamant "art.@< Cod com.%.
-e cale de consecinta daca interzisul do$andeste prin mostenire un fond de comert
activitatea nu poate fi continuata prin reprezentant fiind necesara lic#idarea. "=%
c% -ersoana pusa su$ curatela poate desfasura activitati comerciale prin curator caruia i se aplica
regulile mandatului. Concluzia o deducem din interpretarea art. @GB din Codul fam. Aceasta
c#iar daca exercitiul practic al comertului in asemenea conditii devine aproape imposi$ila.
O+li!atiile comerciantilor
3$+licitatea prin Re!istr$l Comert$l$i
80 Caracteri*are !enerala. -u$licitatea activitatii comerciale prin 9egistrul Comertului este
reglementata prin ?egea nr.AC,@DDE privind registrul comertului "@%. 5in dorinta de a simplifica
procedura inceperii unei activitati comerciale a fost adoptata 4rdonanta de urgenta a :uvernului
nr.IC,AEE@ care reglementeaza noua procedura de inregistrare si autorizare a functionarii
comerciantilor "A%.
-otrivit prevederilor legale comerciantii au o$ligatie sa se inregistreze in registrul
comertului si sa inregistreze mentiuni referitoare la unele acte si fapte prevazute de lege.
-rin inregistrarile efectuate in registrul comertului se asigura o evidenta strict
profesionala privind existenta si activitatea comerciantilor menita sa ocroteasca atat interesele
comerciantilor cat si ale tertilor care intra in contract cu acestia "B%.
0nregistrarea si inscrierea mentiunilor prevazute de lege in registrul comertului asigura
opoza$ilitatea acestora fata de terti registrul comertului fiind considerat instrumentul pu$licitatii
legale a activitatii comerciale "<%. 5e asemenea prin inregistrarile efectuate in registrul
comertului se asigura protectia firmei comerciale a em$lemei si a altor drepturi ale
comerciantilor "G%.
:0 Or!ani*area p$+licitatii prin re!istr$l comert$l$i
4rganizarea pu$licitatii prin registrul comertului organele competente sa realizeze
pu$licitatea si documentele care asigura pu$licitatea comerciantilor sunt reglementate prin
?egea AC,@DDE.
0n fiecare !udet si in municipiul 7ucuresti pe langa camerele de comert si industrie
functioneaza 4ficiul 9egistrului Comertului organismul care tine registrul comertului.
?a nivel national registrul central al comertului se tine de catre 4ficiul Hational al 9egistrului
Comertului care functioneaza pe langa Camera de Comert si 0ndustrie a 9omaniei.
0nregistrarile in registrul comertului se opereaza de catre oficiile teritoriale ale registrului
controlul legalitatii acestor operatiuni fiind asigurat prin intermediul unui !udecator delegat de
tri$unal la oficiul registrului comertului.
)oate inregistrarile efectuate in registrul comertului se comunica in termen de @G zile
4ficiului Hational al 9egistrului Comertului.
-rin adoptarea 4rdonantei de 8rgenta a :uvernului nr.IC,AEE@ "C% a fost infiintat in
cadrul camerelor de comert si industrie $iroul unic pentru o$tinerea inregistrarilor si autorizarii
functionarii comerciantilor menit sa simplifice procedura de inregistrare si autorizare prin
prezenta in cadrul acestui $irou a reprezentantilor institutiilor care eli$ereaza avizele
autorizatiile si acordurile necesare.
9egistrul comertului se tine in sistem computerizat separat pentru persoane fizice si
persoane !uridice. )otodata se tin si dosare pentru fiecare comerciant cu actele depuse cu ocazia
inregistrarilor efectuate.
-otrivit legii registrul comertului este pu$lic orice persoana interesata avand acces la
inregistrarile efectuate prin solicitarea copiei certificate de pe inregistrari si,sau de pe actele
doveditoare prezentate la efectuarea inregistrarilor.
4ficiul 9egistrului Comertului este o$ligat sa eli$ereze certificate care sa ateste ca un
anumit act sau fapt este sau nu inregistrat. Caracterul pu$lic al 9egistrului Comertului asigura o
protectie sporita pentru toti cei care au anumite interese legate de activitatea comerciala.
;0 E1ect$area inre!istrarilor in re!istr$l comert$l$i
Art.@ din ?egea AC,@DDE sta$ileste in sarcina comerciantilor o$ligatia ca inainte de a
incepe comertul sa ceara inmatricularea in registrul comertului iar in cursul exercitarii si,sau la
incetarea comertului sa ceara inregistrarea mentiunilor privind actele si faptele a caror
inregistrare este prevazuta de lege. Aceeasi o$ligatie o au si alte persoane fizice sau !uridice
prevazute in mod expres de lege.
-otrivit ?egii AC,@DDE comerciantii sunt persoane fizice si asociatii familiare care
efectueaza in mod o$isnuit acte de comert societatile comerciale companiile nationale si
societatile nationale regiile autonome si organizatiile cooperatiste.
Asadar inregistrarea comerciantilor in registrul comertului se prezinta su$ forma unei
du$le o$ligatii& pe de o parte o$ligatia de a se inregistra in registrul comertului inainte de
inceperea activitatii si pe de alta parte o$ligatia de a inscrie in cursul activitatii sale mentiuni cu
privire la actele si faptele prevazute de lege.
-rin adoptarea 4.8.:. nr.IC,AEE@ care reglementeaza atat inregistrarea cat si autorizarea
functionarii comerciantilor s(a inregistrat un progres semnificativ fata de ?egea nr.AC,@DDE care
avea in vedere numai inregistrarea comerciantului.
Astfel inregistrarea si autorizarea si autorizarea functionarii comerciantilor se realizeaza
in $aza unei cereri tip 6 formular unic 6 adresat 7iroului unic din cadrul camerei de comert si
industrie in temeiul caruia se o$tin si avizele autorizatiile si,sau acordurile de la institutiile
competente.
0n cazul societatilor comerciale la cerere se anexeaza&
( dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului Constitutiei'
( acte care fac dovada dreptului de proprietate asupra aporturilor in natura la capitolul social
precum si certificatul constatator al sarcinilor existente asupra $unurilor imo$ile 6 o$iect al
aporturilor'
( acte constatatoare ale operatiunilor inc#eiate in contul societatii si apro$ate de asociati in
conditiile legii.
-otrivit art. @I din ?egea nr.AC,@DDE cererea de inregistrare si autorizare tre$uie facuta
in termen de @G zile de la &
a% data autorizarii pentru persoane fizice si asociatii familiale'
$% data inc#eierii actului constitutiv pentru societatile comerciale'
c% data actului de infiintare pentru regiile autonome si organizatiilor cooperatiste.
0n termen de AE zile de la data inregistrarii cererii si pe $aza inc#eierii !udecatorului
delegat si a avizelor autorizatiilor,acordurilor acordate de institutiile competente camera de
comert si industrie teritoriala va eli$era certificatul de inregistrare a comerciantului care cuprinde
si codul unic de inregistrare. Certificatul de inregistrare este insotit de o anexa care cuprinde
avizele autorizatiile si,sau acordurile necesare functionarii.
Humai dupa eli$erarea comertului pot intervenii unele acte sau fapte care modifica
elementele inregistrate in registrul comertului referitoare la comerciant si de aceea legea instituie
o$ligatia comerciantului de a cere inscrierea in registrul comertului a unor mentiuni referitoare la
aceste acte sau fapte "art.A@ din ?egea nr.AC,@DDE%.
?a incetarea activitatii sale comerciantul are o$ligatia de a cere radierea inregistrarii din
registrul comertului. 0n cazul societatilor comerciale radierea poate interveni numai dupa
inc#eierea operatiunilor de lic#idare a societatii " art. AG< din ?egea nr.B@,@DDE%.
0nregistrarea in registrul comertului a mentiunilor referitoare la actele si faptele prevazute
de lege tre$uie facuta in termen de @G zile de la data producerii acestora iar in cazul actelor si
faptelor prevazute la art.A@ lit. e% f% si g% inregistrarea mentiunilor se face oficial in termen de
@G zile de la data primirii copiei legalizate a #otararii irevoca$ile.
0nregistrarea mentiunilor se poate face si la cererea persoanelor interesate in cel mult BE
zile de la data la care aceste persoane au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii insa prin
aceasta comerciantul nu este scutit de o$ligatia de a cere efectuarea mentiunilor.
-rocedura care tre$uie urmata pentru efectuarea inregistrarilor in registrul comertului este
prevazuta de ?egea AC,@DDE. Art. C din lege instituie ca regula generala faptul ca inregistrarile se
fac pe $aza unei inscrieri a !udecatorului delegat sau pe $aza unei #otarari !udecatoresti
irevoca$ile in afara de cazurile in care legea prevede altfel.
0nregistrarile la cerea comerciantului se fac in $aza inc#eierii !udecatorului delegat care
dupa verificarea actelor depuse in acest sens se pronunta prin inc#eiere executorie de drept
supusa numai recursului putand sa admita sau sa respinga cererea de inregistrare sau inscriere de
mentiuni.
5e asemenea instantele !udecatoresti au o$ligatia sa trimita oficiului registrului
comertului in termen de @G zile de la data la care au ramas irevoca$ile copii legalizate de pe
#otararile ce se refera la acte fapte si mentiuni a caror inregistrare in registrul comertului o
dispun conform legii.
0nregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de A< ore de la data inc#eierii
!udecatorului delegat iar in cazul inmatricularii comerciantului in termen de A< ore de la data
pronuntarii inc#eierii !udecatorului delegat de autorizare a inmatricularii "art.AC alin. "A% din
?egea AC,@DDE%.
Camera de Comert si 0ndustrie va eli$era comerciantului ca dovada a inregistrarii
efectuate certificatul de inregistrare sau certificatul de inscriere a mentiunii.

>0 E1ectele inre!istrarilor in re!istr$l comert$l$i
0nregistrarea si inscrierea mentiunilor in registrul comertului au un rol de pu$licitate
avand ca efect opoza$ilitatea fata de terti.
0nregistrarea persoanelor fizice nu produce efecte constitutive pentru comerciant insa in
ce priveste societatile comerciale inregistrarea are ca efect do$andirea personalitatii !uridice
"art.<E ?egea B@,@DDE%.
Avand rol de pu$licitate inregistrarile facute in registrul comertului cu respectarea legii
se prezuma a fi cunoscute de terti fiindu(le opoza$ile.
Actele si faptele neinregistrate nu pot fi opuse tertilor decat in mod exceptional daca se
face dovada ca acestea le erau cunoscute.
0nregistrarea si mentiunile sunt opoza$ile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului
"art.G din ?egea AC,@DDE%.
5upa inregistrarea in registrul comertului comerciantii sunt o$ligati sa mentioneze pe
toate documentele folosite in activitatea comerciala "facturi oferte comenzi prospecte%
numele,denumirea sediul social codul unic de inregistrare si daca este cazul codul numeric
personal "art.AD din ?egea AC,@DDE%.
0nregistrarile in registrul comertului pot fi atacate de orice persoana interesata care a
suferit un pre!udiciul prin inregistrarea respectiva sau prin mentiunea inscrisa "art.AG%. -e aceasta
cale poate fi ceruta radierea inregistrarii pagu$itoare in totalitate sau numai cu privire la anumite
elemente ale acestuia.
Cererea de radiere se depune si se mentioneaza in registrul comertului in care s(a facut
inregistrarea atacata iar in termen de B zile 4ficiul Comertului va inainta cererea )ri$unalului in
a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. Fotararea !udecatoreasca de solutionarea
cererii poate fi atacata numai cu recurs in termen de @G zile de la pronuntare pentru partile
prezente sau de la comunicare pentru partile lipsa.
Fotararea !udecatoreasca irevoca$ila va fi mentionata in registrul comertului si va fi
totodata pu$licata in Monitorul 4ficial al 9omaniei partea a(0/(a.
Herespectarea o$ligatiilor de inregistrare in registrul comertului poate atrage sanctiuni
civile sau penale in functie de o$ligatia incalcata. "C%.
Comerciantul care nu respecta dispozitiile legii si termenul prevazut pentru inregistrare
sau inscrierea unor mentiuni se sanctioneaza cu amenda civila cuprinsa intre GEE.EEE lei si
G.EEE.EEE lei pentru persoane fizice si intre G.EEE.EEE lei si AE.EEE.EEE lei pentru persoane
!uridice.
Herespectarea prevederilor art.AD din lege atrage o sanctiune cu amenda cuprinsa intre
G.EEE.EEE si @E.EEE.EEE lei.
Amenzile civile se supun regimului de drept comun prevazut de Codul de procedura
civila si se executa de instanta !udecatoreasca in a carei raza teritoriala s(a savarsit fapta.
*ste infractiune si se pedepseste cu inc#isoare de la B luni la A ani sau cu amenda fapta
persoanei care cu rea credinta a facut declaratii inexacte in $aza carora s(a operat o inregistrare
sau s(a inscris o mentiune in registrul comertului.
0nstanta ce pronunta condamnarea va dispune si rectificarea sau radierea inregistrarii sau
mentiunii inexacte.

O+li!atiile comerciantilor0
?egea instituie anumite o$ligatii in sarcina comerciantilor. *le sunt strans legate de
exercitarea profesiunii si sunt numite o$ligatii profesionale ale comerciantilor.
9egulile ce impun o$ligatiile profesionale urmaresc apararea intereselor pu$lice in
special creditul comercial precum si prote!area intereselor tertilor.
a% O+li!atia p$+licitatii acti)itatii comerciale0
-u$licitatea este realizata prin registrul comertului "reglementata prin legea AC,@DDE%.
Comerciantii sunt o$ligati sa se inmatriculeze in registrul comertului si sa ceara inscrierea
in registru a unor mentiuni privind actele si faptele prevazute de lege. 0nregistrarile asigura o
evidenta a existentei si activitatii comerciantilor situatie de fapt facuta pu$lica "adusa la
cunostinta pu$licului%.0nregistrarile fac opoza$ile tertilor situatiile de fapt si de drept consemnate
in registru. )ertii nu pot considera inexistente cele inregistrate. 5in acest motiv comerciantii ce
doresc sa faca opoza$ile anumite situatii !uridice pot cere inregistrarea si a unor acte pentru care
legea nu impune o$ligativitatea inregistrarii. 0n acest mod registrul comertului reprezinta
instrumentul pu$licitatii legale a activitatii comerciale. "D%0nregistrarea se face la cererea celui
interesat pe $aza unei inc#eieri a !udecatorului delegat. *a se face si din oficiu in $aza unei
#otarari !udecatoresti definitive. Judecatorul poate dispune prin inc#eiere inmatricularea sau
poate respinge cererea .0nc#eierile sunt supuse recursului.
Herespectarea o$ligatiilor de inregistrare in registrul comertului poate atrage sanctiuni
civile sau penale in functie de o$ligatia incalcata. Comerciantul care nu respecta dispozitiile
legii si termenul prevazut pentru inmatriculare sau pentru inregistrarea unei mentiuni in registrul
comertului se amendeaza cu amenda civila cuprinsa intre GE.EEE si GEE.EEE lei. Amenzile civile
se supun regimului prevazut de codul de procedura civila si se executa de instanta !udecatoreasca
pe a carei raza teritoriala s(a savarsit fapta. *ste infractiune si se pedepseste cu inc#isoare de la B
luni la A ani sau cu amenda de la @.EEE.EEE lei la G.EEE.EEE lei fapta persoanei care cu rea(
credinta a facut declaratii inexacte in $aza carora s(a operat o inmatriculare s(au s(a facut o
mentiune in registrul comertului. 0nstanta ce pronunta condamnarea va dispune si rectificarea ori
radierea inmatricularii sau a mentiunii inexacte.
$% O+li!atia &e a or!ani*a si &e a tine e)i&enta acti)itatii comerciale0
Aceasta evidenta se realizeaza prin organizarea si tinerea conta$ilitatii activitatii
comerciale. ;iecare comerciant tre$uie sa tina registre de conta$ilitate in care sa consemneze
operatiunile patrimoniale efectuate in cursul exercitarii comertului si sa faca recapitularea lor
periodica prin inventar si $ilant. 9egistrele conta$ile sunt reglementate prin legea =A,@DD@. "@E%
)in conta$ilitate proprie regiile autonome societatile comerciale unitatile cooperatiste
institutiile pu$lice asociatiile si celelalte persoane !uridice precum si persoanele fizice ce au
calitatea de comerciant. Art.B< din codul comercial prevede ca nu au o$ligatia de a tine registre
comerciale colportorii comerciantii ce fac trafic am$ulant carausii si cei al caror comert nu iese
din sfera unei profesiuni manuale. ?egea =A,@DD@ sta$ileste o$ligatia de a tine conta$ilitate
proprie pentru toate persoanele fizice ce au calitatea de comerciant fara exceptie. 0nsa legea
autoriza Ministerul ;inantelor sa scuteasca pe unii comercianti persoane fizice de folosirea unor
din registrele de conta$ilitate. 9egulile de organizare si tinere a conta$ilitatii patrimoniului de
catre comercianti sunt sta$ilite prin lege si prin norme ale Ministerului ;inantelor. c% 4$ligatia
de a exercita comertul in limitele concurentei licite. 0n principiu concurenta este li$era si
comerciantii pot sa(si atraga clientela prin mi!loace pu$licitare potrivite si prin practici adecvate.
)otusi ei tre$uie sa respecte anumite reguli sta$ilite pentru a mentine un climat economic
sanatos.Constitutia @DD@ prevede ca statul tre$uie sa asigure li$ertatea comertului protectia
concurentei loiale si crearea cadrului favora$il pentru valorificarea tuturor factorilor de productie
"art.@B<%. Mai precis concurenta tre$uie sa fie licita adica conforma cu normele impuse de stat.
-racticile comerciale tre$uie sa fie loiale adica sa nu fie utilizate mi!loace interzise de lege.
Concurenta neconforma normelor imperative va fi ilicita iar practicile a$uzive vor fi neloiale.
Concurenta este prote!ata prin lege su$ du$lu aspect.
legea reprima intelegerile si practicile anticoncurentiale monopoliste ce
pericliteaza existenta concurentei. Aceasta protectie se face prin legea A@,@DDC
asupra concurentei. "@A%
legea are in vedere sanctionarea folosirii unor mi!loace nelicite de atragere a
clientelei "practici a$uzive concurenta neloiala%. Aceasta protectie este
reglementata prin legea @@,@DD@ privind com$aterea concurentei neloiale. "@B%
@. 3roce&ee comerciale pro2i+ite0
*ste interzis prin lege sa se faca de catre comercianti intelegeri anticoncurentiale. 5e
asemenea este interzis ca un comerciant sa faca a$uz de pozitie dominanta. "@<%
?egea are in vedere intelegerile referitoare la&
( fixarea concertata in mod direct sau indirect a pretului de vanzare sau de cumparare a
tarifelor ra$aturilor adaosurilor precum si a oricaror alte conditii comerciale inec#ita$ile.
( limitarea sau controlul productiei distri$utiei dezvoltarii te#nologice sau investitiilor.
( impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe criteriul teritorial al
volumului de vanzari si ac#izitiei sau pe alte criterii.
( aplicarea in privinta partenerilor comerciali a unor conditii inegale la prestatii ec#ivalente
provocand in acest fel unora dintre ei un dezavanta! in pozitia concurentiala.
( conditionarea inc#eierii unor contracte de acceptarea de catre parteneri a unor clauze stipuland
prestatii suplimentare care nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale nu au
legatura cu o$iectul acestor contracte.
( participarea in mod concertat cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de
oferte.
( eliminarea de pe piata a altor concurenti limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a
li$ertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici.
( intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o
!ustificare preala$ila.
Sunt socotite practici a$uzive&
( impunerea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare a tarifelor sau a
altor clauze contractuale si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau $eneficiari.
( limitarea productiei distri$utiei sau dezvoltarii te#nologice in dezavanta!ul utilizatorilor sau
consumatorilor.
( aplicarea in privinta partenerilor comerciali a unor conditii inegale la prestatii ec#ivalente
provocand in acest fel unora dintre ei un dezavanta! in pozitia concurentiala.
( realizarea de importuri fara competitie de oferta si tratative te#nico(comerciale uzuale in cazul
produselor si serviciilor ce determina nivelul general al preturilor si tarifelor in economie.
( practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare su$ costuri in scopul
inlaturarea concurentilor sau vanzarea la export su$ costul de productie cu acoperirea
diferentelor prin impunerea unor preturi ma!orate consumatorilor interni.
( exploatarea starii de dependenta economica in care se gaseste un client sau un furnizor fata de
un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o alta solutie alternativa in
conditii ec#ivalente.
( ruperea relatiilor contractuale pentru simplul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor
conditii comerciale ne!ustificate. "@G%
A. Limitarea concentrarii economice0
?egea A@,@DDC permite in principiu concentrarea economica adica gruparea
comerciantilor in vederea cooperarii si specializarii in activitatea economica in vederea cresterii
eficientei.
Concentrarea economica se realizeaza prin orice act !uridic care fie opereaza transferul
proprietatii sau la folosintei asupra totalitatii sau a unei parti a $unurilor drepturilor si
o$ligatiilor unui comerciant fie are ca o$iect sau ca efect sa permita unui comerciant sau unei
grupari de comercianti de a exercita direct sau indirect o influenta determinanta asupra unui alt
comerciant sau mai multor comercianti.
5e asemenea legea @G,@DDE permite asocierea regiilor autonome si a societatilor
comerciale cu capital de stat intre ele sau cu terte persoane romane sau straine in scopul crearii
de noi societati comerciale. *ste permisa si asocierea pe $aza de contract fara sa se nasca o noua
persoana !uridica.
Aceasta operatiune de concentrare nu tre$uie sa $loc#eze concurenta si nu tre$uie sa
creeze sau sa consolideze pozitia dominanta a unui comerciant sau a unei grupari de comercianti
ce poate conduce la restrangerea inlaturarea sau denaturarea concurentei pe piata nationala sau
pe o parte a acesteia.
B. 3$+licitatea comerciala0
*ste un mi!loc licit de realizare a concurentei prin care comerciantii aduc la cunostinta
pu$licului comertul lor "produsele serviciile% ca sa(si asigure vanzarea.
-u$licitatea se realizeaza prin diferite mi!loace. 0n ultimul timp pu$licitatea s(a dezvoltat
considera$il. *a este li$era in principiu.
*xista produse si servicii pentru care pu$licitatea este interzisa "de exemplu& pu$licitatea
la vanzarea de tigari%.
*xista forme de pu$licitate nepermise "cele care promoveaza concurenta neloiala sau
lezeaza drepturile intelectuale ale unui comerciant%.
<. 3rotectia impotri)a practicilor comerciale nepermise si impotri)a conc$rentei neloiale0
( actele !uridice cu caracter monopolist sunt sanctionate cu nulitatea a$soluta'
( daca s(a produs o pagu$a persoana vinovata raspunde pentru repararea acesteia'
( unele a$ateri de la dispozitiile legii sunt socotite contraventii si se sanctioneaza cu amenda
"faptele inscrise in art. GG si GC din legea A@,@DDC%'
( este infractiune participarea frauduloasa in mod determinant a unei persoane fizice la
conceperea organizarea sau realizarea practicilor monopoliste ce au ca scop inc#eierea de
intelegeri anticoncurentiale sau a$uzul de pozitie dominanta "art.CB din legea A@,@DDC%.
( savarsirea de catre un comerciant in scopul de atragere de clientela a unor acte si fapte ce
contravin legii si $unelor moravuri in activitatea comerciala si loialitatii profesionale este
socotita concurenta ilicita neloiala' "orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea
comerciala sau industriala(art.A din legea @@,@DD@%. 0n cazul savarsirii unui act de concurenta
neloiala cel vinovat poate fi o$ligat sa inceteze sau sa inlature actul respectiv si sa acopere
pagu$ele suferite. ;aptele socotite contraventie "art.< lit.a(! din legea @@,@DD@% se sanctioneaza
cu amenda administrativa. ;aptele consemnate in art.G lit. a($ din legea @@,@DD@ sunt socotite
infractiuni si se pedepsesc cu inc#isoare de la @ luna la A ani sau cu amenda.
9eguli speciale pentru sotii comercianti.
Se constata existenta unor pro$leme controversate in literatura cu privire la regimul
!uridic la $unurilor aduse de catre soti ca aport social in societatile comerciale precum si cu
privire la pozitia !uridica a sotiei comerciante.
-rin codul familiei relatiile de familie au fost scoase de su$ incidenta regulilor de drept
comun. 7unurile do$andite de soti in timpul casatoriei au devenit $unuri comune. Hormele ce
reglementeaza regimul comunitatii $unurilor sunt imperative sotii neputand deroga prin acord
de la ele.
-ornind de la aceasta premiza s(a pus pro$lema daca sotii pot sa participe impreuna la
aceeasi societate comerciala.
0n vec#ea legislatie pro#i$itia participarii sotilor ca asociati in aceeasi societate se
intemeia pe incapacitatea femeii casatorite si pe pozitia de cap al familiei a $ar$atului calitati
incompati$ile cu egalitatea dintre mem$rii oricarei societati comerciale.
?egea B@,@DDE si codul familiei nu interzic ca sotii sa poata face parte din aceeasi
societate comerciala cu conditia ca regimul comunitatii de $unuri sa nu fie afectat.
Se pune pro$lema daca intrarea unui sot intr(o societate comerciala afecteaza direct sau indirect
comunitatea de $unuri.
?iteratura de specialitate sustine pe de o parte ideea ca $unurile comune nu pot forma
o$iect de aport la capitalul social nici c#iar daca am$ii soti ar participa la aceeasi societate
comerciala deoarece in conceptia legii B@,@DDE contri$utia fiecarui asociat tre$uie sa fie pe
deplin individualizata valoric inca de la data su$scrierii "@C%.
Acordul unui sot dat celuilalt de a su$scrie cu titlu de contri$utie la capitalul social
$unuri comune se analizeaza ca o conventie ilicita lovita de nulitate in temeiul art. BE al.A din
C.fam. -entru ca o astfel de su$scriere sa fie vala$ila tre$uie mai intai ca sotii sa procedeze la
impartirea in totalitate sau in parte a $unurilor comune operatie permisa conform art.BC al.A din
C.fam.
Jurisprudenta a im$ratisat alt punct de vedere. "@I% Hu este necesara separarea de
patrimoniu in cazul in care unul din soti a do$andit calitatea de asociat intr(o societate
comerciala indiferent care ar fi forma ei. C#iar daca $unurile do$andite in timpul casatoriei sunt
$unuri comune si sunt interzise su$ sanctiunea nulitatii conventiile ce incalca regimul
comunitatii normele codului familiei au un caracter de protectie a fiecaruia dintre soti impotriva
celuilalt. Sanctiunea nulitatii aportarii ar interveni numai atunci cand s(ar produce micsorarea
comunitatii de $unuri prin fapta unuia dintre soti in dezavanta!ul proprietatii personale a celuilalt
sot. 0n acest caz frauda tre$uie dovedita.
-unctul de vedere al !urisprudentei este retinuta si argumentata si de o parte a doctrinei.
"@=% Sotii raspund cu $unurile comune pentru o$ligatiile contractate de fiecare din ei in vederea
indeplinirii nevoilor o$isnuite ale casniciei. -articiparea unui sot la o societate comerciala nu
incalca o$ligatoriu acest principiu. 5e regula participarea unui sot la o societate comerciala are
drept scop o$tinerea de $eneficii necesare nevoilor casatoriei.
)inand seama de principiile ce guverneaza raporturile !uridice dintre soti conc#idem
urmatoarele&
@. Calitatea de sot nu impiedica nici o persoana sa exercite activitati comerciale. 5eci oricare din
soti va fi un succesor in drepturi a sotului decedat si poate in principiu sa continue comertul
defunctului. 0n societatile ce se intemeiaza pe contracte intuitu persoane continuarea comertului
de catre sotul supravietuitor este supusa regulilor cu privire la aceste societati.
A. ;emeia este egala in drepturi cu $ar$atul si poate sa exercite comertul fara restrictii si fara
autorizarea sotului. 5eci&
( poate sa ai$a nume comercial propriu si domiciliu comercial propriu'
( poate sa fie asociat la infiintarea unei societati comerciale si sa aduca aport orice $un comun
respectand regulile inscrise in C. fam. Actul sau de aportare este socotit un act de dispozitie si
este vala$il in masura in care nu incalca normele imperative ce guverneaza regimul matrimonial.
B. *ste utila totusi inregistrarea casatoriei in registrul comertului pentru a fi prote!ate interesele
sotului neasociat fata de terti. 5ata fiind natura !uridica a acestor inregistrari socotim ca o
casatorie neinregistrata nu poate fi opusa tertilor.
<. -entru un plus de claritate in raporturile comerciale este recomanda$il sa se faca o separare a
$unurilor sotilor delimitandu(se ceea ce va fi adus ca aport social de catre unul din soti.
Heefectuarea separatiei nu afecteaza vala$ilitatea su$scrierii in societate conflictele de interese
urmand a fi reglate dupa urmatoarele reguli&
( patrimoniul societatii "partea de interes partea sociala actiunea% este $un comun daca aportul
este $un comun.
( fructele civile ale aportului comun sunt $unuri comune.
( daca nu exista mentiuni despre casatorie in registrul comertului tertilor nu li se poate opune
casatoria comerciantului. Adica daca un creditor urmareste $eneficiile sau activul net la
lic#idarea societatii celuilalt sot nu i se poate admite contestatia la executare pe motiv ca este
coproprietar pe valoarea urmarita.
G. 0n asociatiile familiale pot fi considerati comercianti am$ii soti. /a fi responsa$il cel care a
su$scris actul !uridic sau cel care avea atri$utiunea sa faca actul si nu l(a indeplinit.
0ndividualizarea raspunderii este o c#estiune de fapt stare ce va fi dovedita prin orice mi!loc de
pro$a.