Sunteți pe pagina 1din 236

Cod COR: 313210

2010
3
CUPRINS
SECURITATEA INDUSTRIALA DEFINIRE, IMPLEMENTARE 1.
MENTENANTA CONTINUA
Adrian ROCA 5
PROTECIA MECANO-FIZIC 2.
Mihai BNULEASA 22
SECURITATE SI SANATATE IN MUNC 3.
Constantin BUJOR 35
REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR DE ALARMARE 4.
MPOTRIVA EFRACIEI N LEGEA NR.333/2003
Aurel CATRINOIU 67
CAZUISTIC PE LINIA SISTEMELOR DE ALARMARE 5.
MPOTRIVA EFRACIEI
Aurel CATRINOIU 70
REGULI DE PROIECTARE A SISTEMELOR DE ALARMARE 6.
MPOTRIVA EFRACIEI
Aurel CATRINOIU 75
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACTIE 7.
SI PROTECTIE PERIMETRAL
Laureniu POPESCU 77
SISTEME DE MONITORIZARE A ECHIPAMENTELOR 8.
DE DETECIE A ALARMELOR
Silviu CLEP 100
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII 9.
PROCEDURI I INSTRUCIUNI
Adrian VASU 129
COMUNICAREA INTERPERSONALA 10.
COMUNICAREA EFICIENTA IN CADRUL UNEI ECHIPE
Adrian VASU 145
ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND APRAREA 11.
MPOTRIVA INCENDIILOR
George SORESCU 149
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE 12.
I ALARMARE LA INCENDIU
Cristian ORICU / Carol AMU 156
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS 13.
Viorel TULE 195
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI 14.
Viorel TULE 213
Reproducerea integral sau parial a acestui material de curs
se poate face numai cu acceptul scris al proprietarului i autorilor.
ASOCIAIA ROMN PENTRU TEHNICA DE SECURITATE
BUCURETI, Sector 6
Splaiul Independenei 319
O.B. 152 Etaj 2

www.arts.org.ro

5
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
- suport de curs adresat tehnicienilor pentru sisteme de detecie,
supraveghere video, control acces -
CUPRINS
Noiuni fundamentale privind securitatea 1.
Ameninare, vulnerabilitate, risc 1.1.
Conceptul de securitate 1.2.
Asigurarea securitii 1.3.
Reglementri legale i norme n materie 1.4.
Costurile insecuritii 1.5.
Sisteme Integrate de Securitate -SIS 2.
Funciile principale ale sistemelor integrate de securitate 2.1.
Principiile de baz privind concepia i realizarea sistemelor de securitate 2.2.
Ciclul de via al sistemului de securitate 2.2.1.
Funciile subsistemelor 2.3.
Subsistem de Detecie Perimetral 2.3.1.
Subsistem de Detecie i Alarmare la Efracie 2.3.2.
Subsistem de Control Acces 2.3.3.
Subsistem de Supraveghere prin Televiziune cu Circuit Inchis 2.3.4.
Subsistem de Detecie i Semnalizare / Stingere la Incendii, Inundaii i alte pericole 2.3.5.
Subsistem de Comunicaii de Securitate i Transmitere de date 2.3.6.
Subsistem Dispecerat 2.3.7.
Subsistem de Electroalimentare 2.3.8.
Activitatea tehnicienilor pentru sisteme de detecie, supraveghere video, control acces 3.
Locul i rolul tehnicienilor de securitate n realizarea SIS 3.1.
Principalele activiti 3.2.
Concluzii 4.
Bibliografe 5.
6
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Noiuni fundamentale privind securitatea 1.

Ameninare, vulnerabilitate, risc 1.1.
Activitile umane, economice, sociale, viata n colectivitate sau procesele naturale se
caracterizeaz prin existenta unor interaciuni, ntre subiect i mediu, de la griji, preocupri, pn
la probleme interne sau externe, presiuni ori chiar atacuri. Oricare entiti sau procese pot f supuse
unor ameninri de diferite naturi, care, dac nu sunt luate n considerare i contracarate prin msuri
adecvate, pot conduce la evenimente nedorite, unele cu consecine foarte grave pentru integritatea
corporal, viaa oamenilor i desfurarea activitilor datorit manifestrii interaciunilor respective.
Logic, se pune problema proteciei bunurilor, valorilor, integritii i vieii persoanelor, precum i a
cldirilor, proceselor sociale, economice, de mediu etc; pe durata acestui curs, pentru toate aceste
entiti vom utiliza termenul de obiectiv.
De cele mai multe ori, interaciunile sau atacurile nu sunt clare, iminente, palpabile, cunoaterea
i evaluarea lor reprezentnd o chestiune de experien, pregtire i specializare.
In acest sens, se poate defni ameninarea ca find un pericol potenial, ce trebuie evideniat
funcie de natura obiectivului protejat i de caracteristicile mediului din care acesta face parte i care,
dac se concretizeaz, poate produce consecine defavorabile. Evaluarea ameninrii se face printr-
un studiu al inteniilor i capabilitilor adversarilor poteniali, al caracteristicilor mediului. Trebuie
subliniat la aceast noiune faptul c este un element acional, intern sau extern , cu manifestare
potenial.
De ce au succes ameninrile ? Pentru c, obiectul sau procesul n discutie, pe care ne
intereseaz s-l protejm, prezint anumite caracteristici constructive sau funcionale, din categoria
slbiciuni sau fsuri. Vulnerabilitatea reprezint ansamblul de elemente proprii, intrinseci, specifce
obiectului sau procesului de protejat, care pot f exploatate de aciuni (ameninri) i pot conduce,
de asemenea, la consecine defavorabile.
Manifestarea simultan a aciunilor din categoria ameninri, corelat cu existena unor
vulnerabiliti poate avea loc mai mult sau mai puin frecvent, iar consecinele defavorabile pot f
de la neplcute pn la dezastruoase. Caracterizarea acestui fenomen poart numele de risc.
Prin risc se nelege, aadar, probabilitatea de a se produce i capabilitatea de a nfrunta un
pericol, o situaie neprevzut sau de a suporta o pagub, un eec n aciunea ntreprins. Sau, altfel
spus, riscul poate f considerat o evaluare a probabilitii ca o ameninare s foloseasc cu succes o
vulnerabilitate i s produc consecine defavorabile.
Se observ, cu acest prilej, diferena dintre noiuni, riscul find o msur, un element analitic,
de evaluare a situaiei unui obiectiv de protejat.
Ordonarea valorii riscului pe o scal se face n funcie de caracteristicile obiectivului, de rolul
su ntr-o anumit entitate i de importana acestuia. Aa cum se vede n Fig. 1., unde am prezentat o
scal de la 0 la 5, de regul, riscurile producerii unor evenimente de tip dezastru sunt asociate cu
probabiliti reduse de manifestare.
Fig. 1. Ierarhizarea valorilor de risc
7
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Relaia formal, principial, de calcul al riscului este: R = P x C,
unde:
P reprezint probabilitatea de producere a evenimentelor de securitate
C este evaluarea consecinelor produse ca urmare a manifestrilor
evenimentelor de securitate.

Din aceast relaie rezult c riscul poate f ridicat atunci cnd, fe probabilitatea de producere a
pericolului este mare, fe cnd, n cazul producerii unui pericol, consecinele sunt pronunat negative,
dar este sigur ridicat cnd ambii factori sunt mari.
In cazul unor activiti generale, umane, evenimentele probabile i consecinele producerii lor
pot f ncadrate n categoriile din tabelele de mai jos:
Tabelul 1
PROBABILITATEA (P)
Nivelul Probabilitatea Frecvena de apariie a evenimentului
5 Permanent 1 eveniment/zi
4 Frecvent 1 ev. la 10 zile
3 Probabil 1 ev. la 100 zile
2 Puin probabil 1 ev. la 1000 zile
1 Aproape improbabil 1 ev. la 10.000 zile
CONSECINELE ( C )
Nivelul Consecinele
5 Dezastruoase
4 Foarte mari
3 Mari
2 Moderate
1 Neglijabile
RISCUL (R = PxC)
Rezultatul conjunciei Valoare risc Clasifcare risc
20 25 5 Dezastru
10 19 4 Major
5 9 3 Mediu
2 4 2 Minor
1 1 Neglijabil
Din parcurgerea tabelelor de mai sus nu trebuie s ne imaginam c un eveniment ncadrat
drept probabil, situat pe nivelul 3, are, implicit, consecine aezate pe nivelul 3 (mari) i valoarea
riscului va f tot 3. Evaluarea riscului este o activitate deosebit de complex i de mare rspundere,
care poate f ndeplinit numai de persoane califcate special pe acest domeniu.
Rezultatul determinrii riscului este necesar pentru stabilirea, de comun acord cu proprietarul/
benefciarul obiectivului de protejat, a strategiei fa de risc i anume:

acceptarea (tolerarea) - fa de riscurile neglijabile i de o mic parte a celor minore, care,
dac s-ar produce, ar determina pagube suportabile
reducerea selectiv - fa de riscurile minore, medii i o mic parte a celor majore i ar consta
n adoptarea unor msuri preventive care s reduc posibilitatea producerii evenimentelor
nedorite i utilizarea unor tehnici i proceduri adecvate de reducere a consecinelor acestora
asigurarea - se adopt obligatoriu fa de riscurile dezastruoase i o parte a celor majore,
pentru care msurile de securitate proprii ar f prea costisitoare sau prea complexe i din
aceste cauze aceste riscuri sunt inacceptabile.
Figura 2 prezint asocierea uzual a atitudinii fa de risc:
8
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Fig. 2 Atitudinea fa de risc
Alegerea scalei de reprezentare a valorii riscului aparine specialistului n analiza de risc i ea
depinde de importana i criticitatea specifce obiectivului /procesului de protejat.

Conceptul de securitate 1.2.

ntr-o lume n care nesigurana i instabilitatea ating numeroase aspecte ale vieii cotidiene
(familiale, sociale, economice, politice, militare .a.), aciunile practice pentru obinerea regimului
normal de funcionare pentru o entitate sau obiectiv au fost asociate cu eforturi teoretice susinute
pentru defnirea i implementarea unor noi concepte n materie. Ca element de caracterizare a calitii
unui sistem, securitatea este capacitatea sistemului de a-i conserva caracteristicile funcionale sub
aciunea unor factori distructivi care ar putea s-l transforme n pericol pentru mediul nconjurtor i
viaa oamenilor afai n zona de risc ori s provoace pagube materiale, informaionale sau morale.

Elementele fundamentale ale securitii sunt:
sigurana - capacitatea de a rezista la atacuri
stabilitatea - capacitatea de a funciona ntr-o plaj de parametri ce i confer calitate
i de a permite revenirea n limitele prescrise n situaia producerii unor perturbaii
interne sau externe.
Fig. 3 Elementele fundamentale ale securitii
Practic, noiunea de securitate, poate f echivalat cu absena pericolului, chiar dac acesta
exist, dar manifestarea lui nu va produce consecine defavorabile obiectivului n discuie.
Cu titlu de informaie adiional, n funcie de mediul n care ne situm, putem vorbi despre
securitate familial
securitate urban
securitate social
securitate economic
securitate energetic
securitate industrial
securitate naional, etc.
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Dac ne referim la conceptul n sine i la gradul de acoperire a cerinelor de securitate avem
n vedere noiunile:
securitate sufcient
securitate total
securitate deplin
securitate maximal
securitate minimal
securitate vital
securitate obligatorie, .a.
Ca subiect principal al acestui text, menionm c securitatea industrial este capacitatea
sistemelor de protectie, ataate proceselor economice derulate de entitile juridice de interes
public i de societile comerciale de interes privat, de a asigura continuitatea derulrii acestora n
condiiile confdenialitii complete a patrimoniului de informaii ncredinat. Din punct de vedere
juridic, securitatea industrial reprezint sistemul de norme i msuri minimale care reglementea
protecia informaiilor clasifcate n domeniul activitilor contractuale ( vezi Legea 182/2002, HG
585/2002 i HG 781/2002 ).
Informaiile clasifcate sunt informaiile, datele sau documentele de interes pentru securitatea
naional, care sunt ncadrate n clase i niveluri de secretizare, n funcie de nivelurile de importan
i consecintele care s-ar produce prin dezvluirea sau diseminarea lor neautorizate. Sunt dou clase
de secretizare:
clasa informaiilor secrete de serviciu -cele a cror dezvluire poate produce prejudicii unei
persoane juridice de drept public sau privat
clasa informaiilor secrete de stat -sunt informaii relevante privind securitatea naional i a
cror divulgare poate prejudicia sigurana naional i aprarea rii.
In interiorul clasei secret de stat se atribuie trei niveluri de secretizare:
nivelul secret
nivelul strict secret
nivelul strict secret de importan deosebit.
Persoanele juridice de interes privat nu au dreptul s dein informaii clasifcate, dect ca
urmare a participrii la un contract economic clasifcat, promovat de persoane juridice de interes
public, n condiiile reglementrilor legale n materie.
Accesul i derularea unui proiect / contract clasifcat se fac cu respectarea reglementrilor
legale n materie i, n principal, au dou faze importante:
etapa de califcare la licitaie / cerere de ofert i de negociere / ctigare a contractului
etapa de derulare efectiv a contractului.
Asigurarea securitii 1.3.
Fie i numai din enumerarea succint a celor de mai sus se constat c asigurarea securitii
este o activitate deosebit de complex i cu implicaii n numeroase domenii de activitate uman i
social-economic, avnd n vedere aspecte de natur :
juridic
tiinifc
organizatoric
economic
fzico-tehnologic
informaional.
Din punct de vedere practic, abordarea asigurrii securitii pentru un obiectiv se poate face
mprindu-l, virtual, pe acesta, n patru componente:
componenta fzic - ea conine elementele constructive, precum i msurile i echipamentele
10
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
instalaiile propuse pentru oprirea intruziunilor nedorite
componenta funcional - format din totalitatea proceselor predominante din obiectiv la care
se adaug msurile i echipamentele/ instalaiile propuse pentru asigurarea continuitii acestor
activiti defnitorii ale obiectivului
componenta informaional - compus din echipamentele de tehnic de calcul i programele
aferente, mpreun cu msurile i echipamentele/ instalaiile propuse pentru asigurarea
confdenialitii, integritii i disponibilitii informaiile deinute i vehiculate
componenta de personal - care se refer la cerinele privind personalul propriu i modul de
tratare a posibililor infractori, n corelare cu msurile i echipamentele/ instalaiile propuse
pentru protecia personalului obiectivului i contracararea ameninrilor provenite de la
eventualii infractori.

Activitatea de asigurare a securitii este una deosebit de complex, desfurat de la nivelul
factorilor de conducere, la specialiti i pn la nivelul ntregului personal i este cunoscut sub
numele de managementul riscului.
Cunoaterea riscului duce la alegerea atitudinii corespunztoare: tolerare, reducere raional,
sau asigurare parial, dar singura soluie adecvat este controlul riscului.
Principalele etape ale managementului riscului sunt:
identifcarea riscului
evaluarea riscului
tratarea riscului.
Evaluarea riscului este o activitate de un nalt profesionalism, care trebuie s conduc la
determinarea acelei valori care s fe ct mai apropiat de situaia obiectivului, att din punct de vedere
constructiv-funcional, ct, mai ales, din punctul de vedere al ameninrilor caracteristice mediului.
n literatura de specialitate este cunoscut sub numele de analiza de risc i presupune utilizarea
de instrumente dedicate. Etapele principale ale aplicrii unei asemenea metode sunt :
identifcarea resurselor (bunurilor, valorilor etc)
identifcarea ameninrilor la resurse
cunoaterea vulnerabilitilor obiectivului care pot conduce la succesul ameninrilor
evaluarea impactului pe care manifestarea ameninrilor l poate produce
determinarea valorii riscului
Menionez cteva metode, cu utilizare mai frecvent:
metoda interdependenelor funcionale
metoda matricelor de risc
metoda arborelui de defectri
metoda diagramei Fishbone
metoda OCTAVE
metoda MEHARI.
Reglementri legale i norme n materie 1.4.
Principalele reglementri privind activitatea de asigurare a securitii obiectivelor sunt
cuprinse n urmtoarele acte normative:
Legea 10/1995, legea calitii n construcii
Legea 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor
HG 1010/2004, se refer la condiiile tehnice de aplicare a prevederilor legii 333
HG 1698/2005, aduce precizri la HG 1010, privind parametrii necesari pentru proiectarea i
funcionarea sistemelor de supraveghere prin TVCI
Legea 307/2006, privind aprarea mpotriva incendiilor
Legea 182 /2002, privind protecia informaiilor clasifcate
11
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
HG 585/2002, Standardele naionale de protecie a informaiilor clasifcate n Romnia
HG 781/2002, privind protecia informaiilor clasifcate secret de serviciu
Legea 677/2001, pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal i libera circulaie a acestor date.
Costurile insecuritii 1.5.
Realizarea securitii unui obiectiv necesit resurse umane de nalt nivel, materiale i nu
n ultimul rnd, resurse fnanciare corespunztoare. Din cauza faptului c una din caracteristicile
ameninrilor l constituie aspectul nevizibil, potenial, se observ adesea reticen n acordarea de
fonduri sufciente pentru securitate.
Din acest motiv vom prezenta succint cteva aspecte specifce.
Costul efectelor unui eveniment nedorit, Cn, este:
Cn=Cp+Ca
n care:
Cp = costurile primare (bunuri distruse direct ca urmare a evenimentului produs)
Ca = costurile adiacente (reparaii sau nlocuiri de bunuri distruse, cheltuieli cu restabilirea
funcionalitii obiectivului, a asigurrii continuitii afacerii etc).
S presupunem cazul unei frme care presteaz servicii de telefonie sau INTERNET, la care
se ntmpl distrugerea serverelor cu informaii i programe de serviciu. Costul Cp, de nlocuire a
echipamentelor menionate, poate f ridicat, dar nu excesiv. Trecnd la evaluarea lui Ca, vom constata
c activitatea de refacere a datelor despre clieni, a situaiilor fnanciar-economice, cost de cteva ori
mai mult dect Cp, dureaz sptmni sau chiar luni de zile, la care se adaug i pierderea credibilitii
frmei pe pia. n majoritatea cazurilor, costurile adiacente sunt cu cteva ordine de mrime mai mari
dect costurile primare i cu implicaii nemateriale deosebit de suprtoare.
Sisteme Integrate de Securitate- SIS 2.
Funciile principale ale sistemelor integrate de securitate 2.1.
Multidimensionalitatea conceptului de securitate, diversitatea ameninrilor interne i externe
obiectivului de protejat, dinamica riscurilor, a preveniei i a aciunii att n timpul producerii unor
evenimente nedorite, ct i pentru limitarea efectelor acestora dup producere determin conceperea
i realizarea unei structuri de securitate complexe i multifuncionale.
Complexitatea multifuncionalitii este determinat de caracterul mixt om-main al
mecanismului de securitate, de diversitatea ameninrilor i dinamica riscului, de interactivitatea
ntregului proces, precum i de necesitatea deschiderii i a perfecionrii.
Indiferent de strategia de securitate aleas, mecanismul (sistemul) de securitate ales trebuie
s asigure integrarea funcional, din punct de vedere al securitii, a procesului ce trebuie protejat,
pe baza reglementrilor n vigoare, ntr-o structur ierarhic efcient. El este implementat procesului
i nu exclude, ci include omul, find format din echipamente, dar i dintr-un set coerent de proceduri
operaionale.
n scopul asigurrii condiiilor necesare funcionrii n siguran i stabilitate a obiectivului,
sistemul integrat de securitate, i propune s ndeplineasc urmtoarele funcii principale:
S previn accesul neautorizat n perimetru i n zonele stabilite din interiorul acestuia;
S detecteze i s evalueze ncercrile de ptrundere n for sau pe ascuns la nivelul mprejmuirii
perimetrale, precum i n zone stabilite din interiorul perimetrului;
S detecteze i s semnalizeze nceputurile de incendii, inundaii i alte pericole;
S coreleze i s intercondiioneze automat funcionarea elementelor subsistemelor componente
12
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
n scopul realizrii funciilor sale;
S pun la dispoziia operatorilor informaii complete privind situaia creat;
S asigure detecia incipient a evenimentelor de securitate, transmiterea alarmelor, analiza lor,
precum i comunicarea acestora, n timp util, ctre forele de intervenie
S precizeze operatorilor contramsurile ce trebuie ntreprinse n fecare situaie;
S alarmeze personalul i forele de intervenie fe automat, fe prin intermediul operatorilor,
funcie de procedura prestabilit n fecare situaie;
S nregistreze i s arhiveze datele furnizate de subsistemele componente n vederea analizrii
ulterioare a acestora.
Pentru integrarea i gestionarea unitar a componentelor complexe ale unui sistem de
securitate s-au conceput programe software cu diferite grade de complexitate. Avantajele utilizrii
unei aplicaii de management de securitate unice rezult din posibilitatea de a realiza integrarea
diverselor subsisteme din componena unui sistem de securitate. Pentru a asigura funcia de integrare
a sistemului, echipamentele centrale ale subsistemelor i staiile de lucru pentru managementul
sistemului conectate n reeaua de securitate a obiectivului sunt reunite n dispecerat.
n principiu, un sistem de complex de securitate integreaz urmtoarele subsisteme:
subsistemul de detecie i alarmare perimetral
subsistemul de control acces
subsistemul de televiziune cu circuit nchis
subsistemul de detecie i alarmare la efracie
subsistemul de detecie i alarmare/stingere la incendii, inundaii i alte pericole
subsistemul comunicaii de securitate i transmiteri de date
subsistemul Dispecerat
subsistemul electroalimentare
alte categorii de subsisteme integrabile:
subsisteme de sonorizare i adresare public
pota pneumatic
detecia i alarmarea la ncercri de furt n centrele comerciale
sisteme de management n cldiri inteligente
subsisteme de protecie la scurgerea informaiilor prin radiaii parazite
subsisteme de protecie a reelelor interne de date ale organizaiilor fa de accesul
neautorizat (prin INTERNET) sau ncercri de introducere de software cu coninut
insidios (virui, viermi, malware etc)
sisteme de securitate de tip antitero.
Integrarea n acest caz nseamn c producerea unui eveniment la unul din subsistemele
de supraveghere menionate declaneaz aciuni i n celelalte subsisteme de supraveghere i/sau
avertizare. n acest mod, pe de o parte, informaia asupra evenimentului produs devine mai bogat,
iar pe de alt parte, modalitile de aciune pentru nlturarea acestuia devin mai efciente i mai
coordonate. Sistemul de management al securitii obiectivelor primete informaii de la elementele de
achiziie de date dispuse n obiectiv, prin intermediul echipamentelor de supraveghere i reacioneaz
la aceste informaii prin emiterea de mesaje sau comenzi napoi n zonele supravegheate din obiectiv
tot prin intermediul echipamentelor de supraveghere i/sau echipamentele de avertizare sonor.
Managementul securitii se realizeaz practic prin intermediul operatorilor de la staiile de lucru din
dispecerat, care primesc mesaje de la elementele de achiziie de date: senzori de perimetru, cititoare
de cartele de acces, senzori de efracie, camere de luat vederi, senzori de incendiu via echipamente
de supraveghere: centrala de monitorizare a senzorilor de perimetru, centrale de control acces,
centrale de incendiu i sonorizare, matrice video, centrale de semnalizare la efracie, legturile ntre
aceste componente fcndu-se pe linie serial i/sau pe reea de tip Ethernet, pe baza protocoalelor
de comunicaie specifce fecrui tip de echipament de supraveghere. Aceste legturi fac posibil
transmiterea de mesaje, att de la senzorii de achiziie de date spre echipamentele de supraveghere
13
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
i apoi la staiile de lucru din dispecerat legate ntr-o reea local, ct i de la staiile de lucru din
dispecerat spre echipamentele de supraveghere i tratarea mesajelor corespunztor cu evenimentul
produs i situaia concret ce trebuie gestionat.
PRINCIPIILE DE BAZ PRIVIND CONCEPIA I
REALIZAREA SISTEMELOR DE SECURITATE
Din analiza structurii i funcionrii sistemelor de securitate, precum i din experiena trecut se
relev faptul c, orict de mare ar f gradul de asemnare ntre dou obiective care trebuie protejate, este
evident c nu se poate aplica principiul copy and paste n concepia, proiectarea i funcionarea SIS.
Capitolul la care se nregistreaz cele mai multe diferene este cel al ameninrilor.
Pentru ndeplinirea obiectivului su, SIS trebuie s aib la baz un concept deosebit, precum i
caracteristici constructiv-funcionale, dintre care menionez:
s respecte principiile de realizare ale unui sistem din categoria C3I (comand-control-
comunicaii i informaii )
arhitectura de sistem s fe de tip deschis, adic s permit dezvoltri ulterioare, fr
modifcri ale interfeelor existente
sistemul s fe construit modular, pentru a facilita operaiile de mentenan i service
structura sistemului s respecte principiul inelelor de securitate concentrice i al proteciei n
adncime
pentru asigurarea tratrii complete a tuturor ameninrilor identifcate n obiectiv se vor
aborda, n aceeai concepie i elementele de protecie a integritii corporale, a vieii
persoanelor i sntii acestora
sistemul s asigure integrarea unitar a componentelor hardware i software, precum i
a factorului uman ( personal cu atribuii n domeniul securitii, personalul neimplicat al
obiectivului, vizitatori etc )
asigurarea corelrii activitilor de monitorizare cu msurile de avertizare i evacuare a
personalului din obiectiv, n situaiile de urgen
aplicarea msurilor de monitorizare, asigurnd, n acelai timp, neintruziunea n viaa privat
i respectarea confdenialitii datelor personale
asigurarea redundanei componentelor i conexiunilor cu roluri deosebit de nsemnate n
funcionarea sistemului
efectuarea operaiilor de back-up asupra bazelor de date operaionale.
Prelund unele elemente ce in de practica i teoria militar, se evideniaz concepte de baz
ale unui sistem de securitate, ca, de exemplu :
protecia n adncime
redundana elementelor vitale
dispersarea lor n obiectiv.
Fig. 5 Principiul dispunerii barierelor fzice
C i c l u l 2.1.1.
de via al
14
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
sistemului de securitate
Realizarea i funcionarea unui sistem integrat de securitate pun n eviden caracterul ciclic,
permanent, al activitilor, n principal cele care reprezint scopul pentru care a fost implementat,
precum i alte categorii de msuri care concur la asigurarea fnalitii sistemului i stabilitii n
funcionare.
Principalele etape sunt:
planifcarea (care conine: inspecia n obiectiv, analiza de risc, elaborarea conceptului de sistem,
proiectarea, instalarea, punerea n funciune) - PLAN
derularea funciei principale a sistemului (utilizarea sistemului, asigurarea mentenanei
complexe ) - DO
controlul riscurilor (verifcarea permanent a gradului de rspuns al sistemului, n raport de
cerinele iniiale de performan ) -CHECK
mbuntirea funcionrii (adaptarea funcionrii sistemului la schimbrile constructiv-funcionale
din obiectiv, precum i la eventualele noi ameninri care nu au fost prezente la faza iniial.
- ACT
Evident, ultima etap presupune adaptarea unor elemente ale sistemului, fzice, tehnice sau
operaionale, adic revenirea la planifcare i reluarea ciclului.
2.3 Funciile subsistemelor
2.3.1 Subsistemul de Detecie Perimetral
n principiu, funciile unui subsistem de detecie i alarmare perimetral sunt:
detectarea ncercrilor de ptrundere/ieire frauduloas n/din perimetrul protejat
anunarea operatorilor din dispecerat cu privire la tentativele de efracie la nivelul mprejmuirii
perimetrale, cu indicarea zonei n care au loc acestea
alarmarea subsistemului TVCI n scopul atenionrii operatorilor i comutrii la afare pe
monitoarele de alarm a camerelor video ce supravegheaz zona n care se produce violarea
perimetrului
transmiterea ctre software-ul sistemului pentru managementul securitii a semnalelor de
alarm/ sabotaj, oferindu-i-se acestuia controlul activrii i dezactivrii zonelor de perimetru i
posibilitatea confrmrii primirii semnalelor de alarm
dezactivarea/activarea individual a zonelor de detecie perimetral pentru permiterea accesului
legal, ocazional, n perimetru, cu comand local de la punctul de control acces sau cu comand
central, din dispecerat
dezactivarea/activarea individual a zonelor de detecie perimetral n cazurile n care
este necesar efectuarea de lucrri care, dac s-ar efectua cu zonele activate, ar conduce la
generarea de alarme false
alarmarea n timp util a forelor de intervenie.
2.3.2. Subsistemul de detecie la efracie
Mai detaliat, funciile subsistemului ncorporat n cadrul unui sistem integrat de securitate (SIS)
al unui obiectiv sunt:
detectarea ncercrilor de intruziune n zonele de securitate ale obiectivului
semnalizarea operatorilor cu privire la tentativele de efracie la nivelul zonelor de securitate,
cu indicarea zonei n care au loc acestea
alarmarea subsistemului de televiziune cu circuit nchis n scopul atenionrii operatorilor i
comutrii la afare pe monitoare a camerelor video care supravegheaz zona de securitate n
care se produce evenimentul
15
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
transmiterea ctre software-ul sistemului pentru managementul securitii obiectivului a
semnalelor de alarm i sabotaj, oferindu-i acestuia controlul activrii i dezactivrii zonelor
de securitate, posibilitatea confrmrii primirii semnalelor de alarm de ctre operatori i
acionrii conform instruciunilor primite din partea sistemului pentru managementul
securitii
dezactivarea individual din dispecerat sau cu comand local a zonelor de securitate pentru
permiterea accesului autorizat n acestea
posibilitatea de programare/reprogramare din dispecerat a utilizatorilor, a nivelurilor de
autorizare i a codurilor de acces n vederea activrii/dezactivrii locale de la tastaturile
amplasate lng camerele cu destinaie special
dezactivarea individual a zonelor de securitate n cazul n care este necesar efectuarea de
lucrri care, dac zonele ar f activate, ar putea genera alarme false
alarmarea n timp util a forelor de intervenie.
2.3.3. Subsistemul de control acces
Funciile subsistemului de control acces sunt urmtoarele:
interzicerea accesului neautorizat al persoanelor i vehiculelor n zonele de securitate ale
obiectivului
anunarea operatorilor cu privire la tentativele de ptrundere neautorizat la nivelul inelelor
de securitate, cu indicarea fltrului unde au loc acestea
alarmarea subsistemului de televiziune cu circuit nchis n scopul atenionrii operatorilor i
comutrii la afare pe monitoare a camerelor video care supravegheaz fltrul violat
transmiterea de semnale de alarm i sabotaj, pe fltre, ctre subsistemul de detecie i alarmare
antiefracie
transmiterea ctre software-ul sistemului pentru managementul securitii a datelor privind
accesele valide i invalide, a semnalelor de alarm i sabotaj, oferind acestuia controlul
fltrelor de control acces
facilitarea obinerii de situaii i rapoarte privind prezena, circulaia i rspndirea personalului
n zonele de securitate ale obiectivului
dezactivarea automat a fltrelor de control acces la apariia de evenimente confrmate n
subsistemul de detecie a incendiilor
dezactivarea manual a fltrelor de control acces n situaii de urgen sau la nevoie.
2.3.4 Subsistemul de supraveghere prin televiziune cu circuit nchis
Funciile subsistemului TVCI sunt:
supravegherea video a mprejmuirii perimetrale a obiectivului i a cilor de acces n
obiectiv
detectarea ncercrilor de efracie la nivelul perimetrului prin procedeul detectrii video a
micrii n zona supravegheat
supravegherea zonei interioare dintre gard i cldire
urmrirea intruilor n interiorul perimetrului
supravegherea cilor de acces n cldire
supravegherea unor zone din interiorul cldirii
comutarea automat a camerelor ce supravegheaz curtea i a celor de interior (acolo unde
acestea exist) pe zonele de pe perimetru i din cldire, la alarme generate de subsistemele de
protecie perimetral, antiefracie i controlul accesului
nregistrarea, stocarea i arhivarea de imagini video pentru analize post-eveniment
distribuirea imaginilor video la utilizatori conform autorizrii stabilite de benefciar.
16
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
2.3.5. Subsistemul de detecie i semnalizare /stingere la incendii, inundaii i alte pericole
Funciile subsistemului de detecie i semnalizare/stingere la incendii, inundaii i alte pericole
sunt:
detectarea n faz incipient a incendiilor prin identifcarea unuia sau a mai multor fenomene
tipice focului, cum ar f produii de combustie: fumul, fcrile sau cldura
anunarea operatorilor cu privire la apariia unui nceput de incendiu sau la declanarea unei
alarme tehnice, cu indicarea zonei n care s-a produs aceasta
alarmarea subsistemului TVCI n scopul verifcrii alarmei
declanarea comenzilor de stingere n incintele supravegheate
transmiterea ctre software-ul sistemului pentru managementul securitii obiectivului a
semnalelor de alarm de incendiu sau alarme tehnice, oferindu-i acestuia controlul activrii
sau/i dezactivrii zonelor de detecie
dezactivarea individual a zonelor de detecie n cazul n care este necesar efectuarea de
lucrri care ar duce la generarea de alarme false
testarea integral sau pe zone a subsistemului de detectare i alarmare la incendii, inundaii
i alte pericole
alarmarea personalului
la detectarea unui incendiu s poat comanda:
oprirea instalaiei de ventilare o
pornirea instalaiei de evacuare mecanic a fumului o
declanarea de mesaje sonore de avertizare o
acionarea uilor antifoc. o
alertarea automat a forelor de intervenie conform cu algoritmul prevzut n Planul de
aprare mpotriva incendiilor al obiectivului
detectarea apariiei inundaiilor i alertarea forelor de intervenie
monitorizarea incintelor supravegheate referitor la existena de substane toxice sau periculoase
i semnalizarea acestor situaii .
2.3.6. Subsistemul de comunicaii de securitate i transmiteri de date
Subsistemul de comunicaii poate f format din subsisteme pariale, proflate pe date, voce i/
sau radio, avnd urmtoarele funcii:
2.3.6.1. Funciile subsistemului de comunicaii de securitate
asigur transmisiile de date (secretizate) ntre componentele SIS, folosind echipamente active
de reea (tip switch), cu arhitectur modular i cabluri adecvate (fbr optic, de ex.)
asigur redundana transmisiei de date prin prevederea, n arhitectura echipamentelor active
de reea, a unor module de rezerv (plac de management, surse etc.)
asigur o lime de band corespunztoare pentru desfurarea unui trafc intens de vitez i
calitate corespunztoare
folosete echipamente active de reea care, prin standardele lor, ofer suport pentru realizarea
de reele virtuale private (VLAN Virtual Local Area Network), n scopul separrii utilizatorilor
din aceeai reea, n grupuri distincte de lucru
software-ul folosit ofer posibilitatea controlului complet al echipamentelor, precum i o
imagine fdel a strii acestora
asigur autentifcarea utilizatorilor n reea
asigur protecia reelei de atacuri externe, n cazul interconectrii cu reeaua obiectivului
protejat sau cu alte reele, prin folosirea de echipamente hardware specializate.
17
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
2.3.6.2. Funciile subsistemului de comunicaii voce
acolo unde se impune, asigur comunicaiile voce codifcate sau secretizate ntre componentele
SIS, folosind echipamente telefonice (central i aparate telefonice), analogice sau digitale, cu
faciliti multiple i algoritmi de criptare, care utilizeaz chei cu lungimi corespunztoare
completeaz funciile subsistemului de control acces, oferind posibilitatea convorbirilor ntre
dispecerat i Filtrele de Control Acces (toate sau numai cele mai importante)
asigur interconectarea reelei telefonice a SIS cu reeaua telefonic a obiectivului protejat.
2.3.6.3. Funciile subsistemului de comunicaii radio
asigur o legtur la distan, secretizat, de rezerv, ntre dispecerat i fora de intervenie
mobil i unele puncte fxe importante din obiectiv
folosete, pentru asigurarea legturii, radiotelefoane fxe, mobile i portabile n banda de
frecvene aprobat i modul de lucru stabilit (simplex, semiduplex alternat, duplex).
2.3.7. Subsistemul dispecerat
Prin intermediul sistemului pentru managementul securitii i al operatorilor, n
subsistemul dispecerat se realizeaz:
concentrarea tuturor semnalelor i imaginilor generate de senzorii i subsistemele instalate
n obiectiv
corelarea i intercondiionarea automat a funcionrii elementelor subsistemelor componente
n scopul realizrii funciilor sistemului integrat de securitate
evaluarea gradului de ameninare n cazul unui atac
punerea la dispoziia operatorilor a informaiilor complete privind situaia creat
precizarea contramsurilor ce trebuie ntreprinse de ctre operatori n fecare situaie
permite generarea de comenzi i transmiterea acestora ctre elementele de execuie din
obiectiv, n mod centralizat
alarmarea personalului i a forelor de intervenie fe automat, fe prin intermediul operatorilor,
funcie de procedura prestabilit n fecare situaie
nregistrarea i arhivarea datelor furnizate de subsistemele componente n vederea analizrii
ulterioare a acestora.
2.3.8 Subsistemul de Electroalimentare
Subsistemul de electroalimentare trebuie s asigure:
alimentarea permanent i sigur a sistemului integrat de securitate
alimentarea (de la reea) complet separat a SIS de sistemul de electroalimentare al obiectivului
protejat (alimentare de la intrarea n obiectiv), astfel ca ntreruperea alimentrii SIS s se produc
numai atunci cnd cade reeaua oraului
alimentarea cu surse neintreruptibile (UPS) cu puteri corespunztoare n punctele importante
ale SIS (consumatori vitali=dispecerat, camera tehnic etc.), care preiau alimentarea SIS n
intervalul de timp necesar intrrii n funciune a grupului electrogen al obiectivului (pn la
cteva zeci de minute, funcie de puterea instalat)
alimentarea echipamentelor SIS dispuse n obiectiv prin tablouri electrice separate, dispuse
funcie de rspndirea echipamentelor i prevzute cu elemente de protecie diferenial
alimentarea nentrerupt a echipamentelor i cu ajutorul surselor proprii cu acumulatori sau
cu surse neintreruptibile proprii.
18
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Activitatea tehnicienilor pentru sisteme de detecie, supraveghere video, control acces 3.
Local i rolul tehnicienilor de securitate n realizarea SIS 3.1.
Dei n titulatur este menionat c acest curs se adreseaz tehnicienilor pentru sisteme de
detecie, supraveghere video i control acces, din activitatea practic s-a constatat c, n cele mai
multe obiective, se ntlnesc i alte categorii de echipamente i sisteme de protecie:
detecie, semnalizare / stingere incendii, inundaii i alte pericole (la centre comerciale, cldiri
de birouri de nlime mare, .a.)
supraveghere i detecie perimetral (la depozite, faciliti aeroportuare i navale etc)
monitorizarea funcionrii sistemelor de securitate i tratarea alarmelor
comunicaii de securitate i transmiteri de date
sonorizare i adresare public
protecia fa de scurgerile de informaii utile din cauza radiaiilor parazite de la computere
supravegherea integritii conductelor petroliere sau cu alte produse
transporturile de bunuri sau valori
protecia informaiilor clasifcate,
n care activitatea specialitilor sus amintii este strict necesar.
Principalele activiti 3.2.
Din textul prezentat n paginile anterioare compunerea i funcionarea unui sistem integrat de
securitate nseamn, in general :
implementarea n obiectiv a unor categorii diverse de subsisteme de securitate, cerute de specifcul
obiectivului i relevate de analiza de risc i care sunt coninute n proiectul de execuie
concentrarea semnalelor de la senzori, echipamente i subsisteme ntr-o entitate centrala
(cunoscut sub numele de subsistem de monitorizare, dispecerat sau control room )
afarea, nregistrarea i prelucrarea primar a datelor i informaiilor adunate
prelucrarea cu mijloace software speciale a informaiilor primate
analiza i generare comenzi n sistem
integrarea factorului uman ( operatori, ingineri de sistem, manageri de securitate, fore de
intervenie etc).

Aa cum se observ din enumerarea succint anterioar, la acest moment dat nu se poate vorbi
despre asemenea echipamente complexe fr a sublinia rolul i locul elementului uman.
Referitor la implicarea tehnicienilor n asigurarea funcionrii sistemului de securitate se
impune menionarea principalelor activiti n care rolul acestora este determinant.
Gestionarea echipamentelor specifce 3.2.1.
respectarea prevederilor Legii 333/2003, privind comercializarea echipamentelor i
componentelor sistemelor de asigurare a securitii
la furnizarea echipamentelor ctre echipele de instalatori este necesar s se acorde o
atenie special referitoare la ncadrarea n clasele de mediu i gradele de securitate,
conform precizrilor standardelor SR EN 50130....50136
Studierea documentaiei de execuie a proiectului de securitate 3.2.2.
dac proiectul/ contractul de implementat/ derulat este clasifcat, personalul care solicit
studierea documentaiei de execuie trebuie s fe autorizat n mod corespunztor cu
clasa i nivelul de secretizare al proiectului
pregtirrea profesional a personalului se va face pe subsisteme i echipamente
specifce, n funcie de cunotinele i experiena acumulate i include:
verifcarea i pregtirea sculelor i dispozitivelor necesare implementrii
pregtirea echipamentelor auxiliare (scri, platforme ridictoare etc)
19
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Pregtirea din punctul de vedere al sntii i securitii muncii 3.2.3.
verifcarea strii de sntate a personalului
verifcarea avizelor de lucru pentru condiii grele (n exterior, lucrul la nlime etc)
pregtirea echipamentelor de protecie (generale i specifce, de exemplu mti pentru
activiti n subsoluri sau canale )
Instalarea traseelor de cabluri i a tubulaturii 3.2.4.
Este necesar s fe subliniat necesitatea ndeplinirii prevederilor legale, conform legii
333/2003, HG 1010/2004 i HG 1698/2005, nainte de a aborda concret activitile de implementare
a proiectului n obiectiv i anume:
proiectarea conform cerinelor HG 1010/2004
prezentarea spre avizare la serviciile abilitate ale poliiei, de ctre investitor/
proprietar
avizarea pr oiectului de ctre poliie.
Numai dup parcurgerea acestor etape se poate trece la lucrul efectiv de instalare. Mai este
de subliniat faptul c, dac contractul este clasifcat, accesul n obiectiv i nceperea lucrului sunt
permise doar dup ce frma furnizoare primete, din partea ORNISS ( Ofciul Registrului Naional al
Informaiilor Secrete de Stat ), Certifcatul de Securitate Industrial (CSI).
Alte cerine specifce activitii:
respectarea prevederilor normativelor I18-1/2002 i I18-2/2002
asigurarea separrii traseelor de cabluri fa de alte categorii de instalaii i trasee (
instalaii sanitare, alte trasee de curei slabi, trasee de cureni tari, .a.)
separarea traseelor aparinnd subsistemului de securitate de alte trasee de cureni slabi
din obiectiv i protejarea lor
dispunerea la vedere i marcarea cu band adeziv viu colorat a canalelor de
cabluri aferente canalelor cu circuite de transmitere a informaiilor clasifcate, n
scopul sesizrii imediate a ncercrilor de afectare a integritii, confdenialitii i
disponibilitii acestora (normele INFOSEC )
marcarea i etichetarea cablurilor, conform cu prevederile standardelor SR EN 50131
50136

Montarea de echipamente 3.2.5.
montarea echipamentelor i dispozitivelor cu respectarea proiectului de securitate
se va avea n vedere respectarea prevederilor legii 677/2001, privitoare la protecia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
respectarea cerinelor ergonomice
marcarea i etichetarea echipamentelor, conform cu prevederile standardelor SR EN
5013150136
Conectarea echipamentelor n cadrul subsistemelor i ntre subsisteme 3.2.6.
activitatea are loc n condiiile deconectrii alimentrii cu energie electric a
echipamentelor montate
verifcarea, msurarea i montarea, dac e cazul, a unei prize noi de mpmntare
asigurarea securitii accesului la dozele i cutiile de conexiuni
asigurarea condiiilor normale de funcionare n cminele de cabluri ngropate
luare a msurilor adecvate de asigurare a condiiilor de mediu n cazul conectorizrii
fbrelor optice
20
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Efectuarea punerii n funciune a componentelor (PIF) 3.2.7.
abordarea sistemic a acestei activiti:
nti se pun n funciune echipamentele distribuite i instalate n obiectiv (
dispozitive independente, senzori, cititoare, elemente de execuie, controllere de
zon etc)
apoi echipamentele de centralizare pe subsisteme (centrale de efracie, de control
acces, de detecie la incendiu etc)
urmeaz echipamentele care formeaz centrele de monitorizare / dispecerizare
( monitoare, HDR-uri, matrici, switch-uri, staii de lucru, centrale de interfonie,
asigurarea intercorelrilor ntre subsisteme, .a.)
fnalizarea i verifcarea integrrii de tip hardware
asigurarea integrrii de tip software
verifcarea transmiterii comenzilor n sistem i analiza reaciilor determinate de
aceste comenzi
Aplicarea unei asemenea abordri conduce la creterea efcienei activitii de acest tip, prin
evitarea ntoarcerilor la verifcarea funcionrii elementelor din camp.
Participarea la Testare & Evaluare 3.2.8.
Tehnicienii au rol important n aceast activitate, deoarece cunosc foarte bine echipamentele
afate n proces de testare / evaluare, parametrii acestora, precum i spaiul / zona de acoperire /
supraveghere (n cazul senzorilor, camerelor video etc ), n ambele faze:
testarea evaluarea fzic individual a echipamentelor
testarea evaluarea operaional (conform Planului de testare/evaluare, elaborate de
investitor /proprietar.
Asigurarea mentenanei necesare 3.2.9.
Activitatea se desfoar att pe durata asigurrii garaniei contractuale, dup recepia
sistemului, ct i pe timpul lucrrilor efectuate n cadrul unui contract expres de mentenan. Este de
menionat faptul c, n prevederile legii 333/2003, este inclus obligativitatea ncheierii unui contract
de mentenan, cu o frm specializat, la terminarea etapei de garanie contractuale.
Mentenana poate f:
preventiv, atunci cnd se execut, de regul, lucrri de:
curenie
gresri periodice
aspectarea unor componente specifce
corectiv, care conine, n principal, activitile:
diagnosticare
nlocuire
reparare:
in site o
la sediul furnizorului de servicii o
la sediul productorului. o
Conform prevederilor standardelor SR EN 5013150136 , n coninutul proiectului de
securitate este obligatoriu s fe menionate date privind modul de desfurare a procesului de
mentenan:
elementele i componentele situate pe locuri importante privind mentenana
detalierea operaiilor specifce de mentenan, pentru fecare component n parte
precizarea intervalelor de timp la care sunt prevzute operaiile mai sus menionate.
21
SECURITATEA INDUSTRIALA
DEFINIRE, IMPLEMENTARE, MENTENANTA CONTINUA
Concluzii 4.
Activitile de realizare, punere n funciune, testare&evaluare i mentenan fac parte din
ciclul de via al produsului fnal- sistemul integrat de securitate. Dei parte integrant a lucrrilor de
instalaii electrice, n segmentul curenilor slabi, toate aceste activiti au caracter aparte, care este
determinat de scopul specifc al unui asemenea produs: asigurarea funcionrii n condiii de siguran
i stabilitate, adic n securitate deplin.
Bibliografe 5.
Ing. T. URDAREANU, Dr. ing. Gh. ILIE, Ing. M. BLAHA: 1) Securitatea instituiilor
fnanciar-bancare, Editura UTI, Bucureti, 1998
Dr. ing. Gh. ILIE, Ing. T. URDAREANU: 2) Securitatea deplin, Editura UTI, Bucureti,
2001
Standardele 3) SR EN 5013050136
NP I7-2002 : 4) Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice, cu
tensiuni pn la 1000 Vc.a. i 1500 Vc.c.
I18-1-2002: 5) Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice interioare
de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie.
I18-2-2002 : 6) Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de semnalizare a
incendiilor i a sistemelor de alarmare mpotriva efraciei.
ntocmit,
Lector : Ing. Adrian ROCA
PROTECIA MECANO-FIZIC
22
PROTECIA MECANO-FIZIC
Lector: Mihai BNULEASA
Dipl. ing. Mecanic/Master Criminalistic
Reproducerea parial sau integral a acestui material se poate face numai cu acceptul scris al
autorului (mihai.banuleasa@gmail.com)
Capitole: 1. Defniii, cerine legale
2. Elemente de protecie mecano-fzice
3. Standarde de referin
Defniii, cerine legale 1.
n ara noastr exist obligativitatea ca bunurile, datele i informaiile cu caracter secret de stat,
valorile i suporturile de stocare a documentelor deinute de diferite entiti s aib paza asigurat,
s fe prevzute cu mijloace mecano-fzice de protecie i sisteme de alarmare mpotriva efraciei n
locurile de pstrare, depozitare i manipulare a acestora, precum i n locurile unde se desfoar
activiti care au un asemenea caracter.
n accepiunea legilor n vigoare, protecia mecano-fzic
reprezint acele componente ale sistemelor tehnice de securitate
care asigur protecia mpotriva efraciei. n sensul Legii 333/2003
prin elemente de protecie mecano-fzice se ntelege: ziduri, plase,
blindaje, case de fer, seifuri, dulapuri metalice, tezaure, geamuri
i folie de protecie, grilaje, ui i ncuietori.
n proiectele de execuie a construciilor destinate
producerii, pstrrii sau detinerii unor bunuri ori valori importante
sau a lucrrilor de modernizare, modifcare i transformare
a acestora trebuie s se prevad obligatoriu construirea sau
introducerea mijloacelor de protecie mecano-fzice.
Elementele de protecie mecano-fzice incorporate imobilelor destinate pstrrii, depozitrii
si manipulrii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie s fe certifcate ca rezistente la efracie,
corespunztor gradului de siguran impus de caracteristicile obiectivului pzit. Furnizorii de
echipamente de protecie mecano-fzice au obligativitatea de a comercializa numai acele echipamente
care sunt certifcate. Certifcarea calitii mijloacelor de protecie mecano-fzice i a componentelor
acestora, produse n Romnia sau importate, se face de ctre un laborator de ncercri din ar, autorizat
i acreditat, potrivit legii. Este obligatoriu ca n procesul comercializrii elementelor de protecie
mecano-fzice, acestea s fe nsoite de un certifcat de calitate eliberat de un laborator autorizat din
ar, s fe menionate standardele naionale sau internaionale n baza crora au fost fabricate i s fe
precizat clasa de siguran n care se ncadreaz, conform normelor europene (care sunt obligatorii
i pentru Romnia).
Toi operatorii sistemelor de protecie mecano-fzice (importatori, distribuitori, instalatori
autorizai persoane juridice sau lctui mecanici autorizai) au obligaia conform legii de a pstra
confdenialitatea informaiilor referitoare la benefciarii sistemelor importate, distribuite sau instalate,
precum i a sistemelor pe care le au n ntreinere sau efectueaz ocazional intervenii asupra lor.
Elemente de protecie mecano-fzice 2.

Protecia mecano-fzic este baza de la care se pleac atunci cnd se concepe protecia unui
obiectiv. Aceasta se mbin armonios cu sistemele electronice i paza. Elementele de protecie
PROTECIA MECANO-FIZIC
23
mecano-fzice ca parte component a sistemelor tehnice de securitate care asigur protecia mpotriva
efraciei sunt:
Ziduri
Plase
Blindaje
Case de fer
Seifuri
Dulapuri metalice
Tezaure
Geamuri i folie de protecie
Grilaje
Ui
ncuietori
n practic se utilizeaz diferite
combinaii ale acestor elemente, n funcie de
specifcul obiectivului de protejat, grupate n
urmtoarele categorii de echipamente:
Seifuri, tezaure, camere de tezaur, ui de tezaur 2.1.
Seifurile (sau case de fer) sunt acele dulapuri metalice fabricate ntr-o construcie robust,
care au diferite protecii mpotriva atacurilor brutale la deschidere prin forare i foc, destinate pstrarii
banilor, documentelor i a altor bunuri. Un seif este defnit atunci cnd este ndeplinit condiia ca cel
puin una din laturile exterioare ale acestuia s fe mai mic de 1m. Dac toate laturile exterioare ale
seifului depaesc 1 m, atunci acesta iese din categoria seifurilor i intra in categoria tezaurelor.
Din punct de vedere constructiv seifurile pot f tip dulap (independente), nglobate (n
pardoseal sau perete) sau seifuri distribuitoare de bani (tip ATM). Tehnologiile moderne de fabricaei
permit executarea seifurilor i din elemente prefabricate.
Aceste seifuri trebuie s aib posibilitatea de a f ancoarte n pardoseal i/sau perete i s
rspund la cerinte minime de rezisten la efracie. Seifurile se clasifc n 11 clase de rezisten (pe
o scara de la 0 la 10), n funcie de: rezistena la efracie, rezistena la ancorare, clasa de siguran
a ncuietorilor folosite, rezistena la taiere cu facr oxiacetilenic, rezistena la gauritul cu scule
diamantate, rezistena la explozibili.
Rezistena de ancorare se determin pentru seifurile cu mas sub 1000 Kg i const n
verifcarea, cu ajutorul unui echipament de ncercare, a rezistenei construciei seifului i a sistemului
de ancorare n elementul de construcie n care se face prinderea.
Rezistena la aciunea uneltelor de efracie se calculeaz pe baza timpilor nregistrai i a
tipurilor de unelte folosite la realizarea accesului parial i a accesului complet. Standardul stabilete
PROTECIA MECANO-FIZIC
24
tipurile i categoriile de unelte folosite, fecrui tip i categorie findu-i alocat un anumit coefcient
i o anumit valoare de baz. Uneltele de efracie folosite sunt cele care n opinia colectivului de
ncercri determin valorile minime ale rezistenei. Accesul parial implic realizarea unei deschideri
de: 125 cm
2
, la nivelul peretelui sau a uii seifului, iar accesul complet implic fe realizarea la
nivelul peretelui sau a uii seifului a unei deschideri de 990 cm
2
, fe ndeprtarea sau deschiderea uii
seifului, crendu-se un spaiu de minimum 300 mm lime i de peste 80% din nlimea interioar
a volumului de depozitare. n cazul seifurilor nglobate, ndeprtarea acestora din materialul n care
se face nglobarea se consider acces complet. Controlul realizrii accesului se face cu ajutorul unor
abloane rigide standardizate.
Fazele ncercrii de determinare a rezistenei de ancorare sunt urmtoarele:
montarea pe seif a echipamentului de ncercare, prin intermediul sistemului de ancorare -
recomandat de productor, ce trece prin una din gurile de ancorare, conform instruciunilor de
instalare a seifului;
aplicarea unei fore de 50 kN sau 100 kN (funcie de clasa de rezisten urmrit) n sistemul de -
ancorare; ncrcarea se face lent, timp de 2 - 3 min;
meninea ncrcrii timp de 1 min dup care se face descrcarea; -
nregistrarea forei aplicate i evaluarea strii sistemului de ancorare i a zonei orifciului de -
trecere (sistemul de ancorare nu trebuie s se rup sau s treac prin perete).
Fazele ncercrii de determinare a rezistenei la aciunea uneltelor de efracie sunt
urmtoarele:
stabilirea pe baza documentaiei tehnice i a inspectrii eantionului a metodelor de atac i a -
uneltelor cele mai indicate pentru obinerea valorilor minime ale rezistenei;
realizarea accesului parial i a accesului complet cu cronometrarea timpilor de utilizare a -
fecrei unelte;
calcularea valorii rezistenei cu ajutorul unei relaii stabilite prin standard, pe baza timpilor -
msurai i a coefcienilor i valorilor de baz ale uneltelor folosite.
Clasa de rezisten la efracie (de la 0 la X) se determin pe baza cerinelor stabilite prin
standard n funcie de:
valoarea rezistenei la aciunea uneltelor de efracie pentru realizarea accesului parial i accesului -
complet;
valoarea rezistenei de ancorare; -
numrul i clasa de rezisten a ncuietorilor. -
Tezaurele sunt incinte special amenajate pentru pastrat valori, la care toate laturile exterioare
depaesc 1m. Camerele de tezaur i uile de tezaur se clasifc n 14 clase de rezisten (pe o scar
de la 0 la 13) n funcie de rezistena la efracie cu unelte, clasa ncuietorilor i cerinele suplimentare
de rezisten la atacul cu scule diamantate i explozibili. Astfel, standardele prevd urmtoarele
ncercri :
pentru camerele de tezaur complet echipate, cel puin o ncercare cu unelte de efracie pentru -
realizarea accesului complet la nivelul peretelui camerelor de tezaur i o ncercare cu unelte de
efracie pentru realizarea accesului complet la nivelul uilor camerelor de tezaur;
pentru camerele de teazaur fr u, cel puin o ncercare cu unelte de efracie pentru realizarea -
accesului complet la nivelul peretelui camerelor de tezaur;
pentru uile de tezaur, cel puin o ncercare cu unelte de efracie pentru realizarea accesului -
complet la nivelul uilor (inclusiv rama i seciunile adiacente de perete, dac este necesar).
Rezistena la aciunea uneltelor de efracie se calculeaz pe baza timpilor nregistrai i a
tipurilor de unelte folosite la realizarea accesului complet. Uneltele de efracie folosite sunt cele care
n opinia colectivului de ncercri determin valorile minime ale rezistenei. Accesul complet implic,
fe realizarea unei deschideri de 990 cm
2,
la nivelul peretelui i /sau a uii camerei, sau ndeprtarea
sau deschiderea uii, crendu-se un spaiu de minimum 300 mm lime i de peste 80% din nlimea
interioar a volumului de depozitare. Controlul realizrii accesului se face cu ajutorul unor abloane
rigide standardizate.
PROTECIA MECANO-FIZIC
25
Fazele ncercrii de determinare a rezistenei la aciunea uneltelor de efracie sunt
urmtoarele:
- stabilirea pe baza documentaiei tehnice i a inspectrii eantionului a metodelor de atac i a
uneltelor cele mai indicate pentru obinerea valorilor minime ale rezistenei;
- realizarea accesului parial i a accesului complet cu cronometrarea timpilor de utilizare a
fecrei unelte;
- calcularea valorii rezistenei cu ajutorul unei relaii stabilite prin standard, pe baza timpilor
msurai i a coefcienilor i valorilor de baz ale uneltelor folosite.
Clasa de rezisten la efracie (de la 0 la XIII) se determin pe baza cerinelor stabilite prin
standard n funcie de:
valoarea rezistenei la aciunea uneltelor de efracie pentru accesul complet; -
numrul i clasa de rezisten a ncuietorilor. -
Seifurile destinate ATM-urilor au o construcie specifc, prin care se pot transfera n mod
automat bani din interiorul acestuia catre exterior, pastrnd caracteristicile unui seif. Exist 9 clase de
rezisten ale acestor tipuri de seifuri (clasa L, i de la 1 la 8). Standardele prevd dou ncercri ale
acestor seifuri :
- ncercarea de determinare a rezistenei de ancorare;
- ncercarea de determinare a rezistenei la aciunea uneltelor de efracie.
Rezistena de ancorare a seifurilor ATM-urilor se evalueaz prin aplicarea unei fore orizontale
de 100 kN asupra unui eantion de ncercare i msurarea unghiului de nclinare i a deplasrii
eantionului de ncercare.
Rezistena la aciunea uneltelor de efracie se calculeaz pe baza timpilor nregistrai i a
tipurilor de unelte folosite la realizarea accesului parial, a accesului complet sau pentru tierea
sau distrugerea prinderii ATM-ului de elementul de construcie de rezisten. Standardul stabilete
tipurile i categoriile de unelte folosite, fecrui tip i categorie findu-i alocat un anumit coefcient
i o anumit valoare de baz. Uneltele de efracie folosite sunt cele care n opinia colectivului de
ncercri determin valorile minime ale rezistenei. Accesul parial implic realizarea la nivelul
peretelui sau a uii seifului a unei deschideri de: 125 cm
2
, iar accesul complet implic fe realizarea la
nivelul peretelui sau a uii seifului a unei deschideri de 990 cm
2
, fe ndeprtarea sau deschiderea uii
seifului, crendu-se un spaiu de minimum 300 mm lime i de peste 80% din nlimea interioar
a volumului de depozitare. Se consider acces complet i taierea sau distrugerea prinderilor dintre
seif i elementul de construcie de care acesta se ancoreaz. Controlul realizrii accesului se face cu
ajutorul unor abloane rigide standardizate.
Fazele ncercrii de determinare a rezistenei de ancorare sunt urmtoarele:
montarea seifului ATM-ului pe o plac de ncercare utiliznd metoda de prindere recomandat -
de productor; Pentru seifurile ATM-urilor montate n zid, seifurile se rotesc la 90
0
i se prind
pe placa orizontal de ncercare, astfel nct s se simuleze peretele vertical de montaj;
realizarea unei ncercri cu unelte de efracie pentru ndeprtarea sau slbirea oricror prinderi -
exterioare;
aplicarea pe direcie orizontal a unei fore de 50 kN sau 100 kN (funcie de clasa de rezisten -
urmrit); ncrcarea se face lent, timp de 2 - 3 min;
meninea ncrcrii timp de 1 min dup care se msoar unghiul de nclinare al seifului ATM- -
ului;
dup descrcare se msoar distana pe care seiful s-a deplasat sub aciunea forei; -
nregistrarea forei aplicate, a unghiului sub care seiful s-a nclinat i a distanei pe care seiful -
ATM-ului a fost deplasat sub aciunea forei aplicate. Aplicarea forei nu trebuie s produc
deplasarea seifului ATM-ului pe mai mult de 200 mm sau nclinarea sub un unghi mai mare de
60
0
.
ncercarea de determinare a rezistenei la aciunea uneltelor de efracie pentru clasele I -
VIII ale seifurile ATM-urilor trebuie s cuprind cel puin o ncercare cu unelte de efracie pentru
realizarea:
PROTECIA MECANO-FIZIC
26
accesului parial la nivelul uii sau corpului; a)
accesului complet la nivelul uii sau corpului; b)
tierii sau distrugerii prinderii prin atac direct asupra oricrei dotri de prindere. c)
ncercri suplimentare cu unelte de efracie, conform a) sau b) trebuie realizate asupra oricrei
zone a eantionului de ncercare care are o construcie diferit i pentru care se ateapt ca valoarea
de rezisten s poate f mai mic (de ex. zona cu guri deja existente).
ncercarea pentru realizarea accesului parial la clasele I - VIII ale seifurilor ATM-urilor
trebuie s cuprind:
cel puin o ncercare cu unelte de efracie la nivelul corpului sau uii realizat astfel nct a)
orifciile preexistente ( obturate sau nu ) s fac parte din golul accesului parial.
cel puin o ncercare cu unelte de efracie care trebuie realizat pentru obinerea unui acces b)
parial prin mrirea unei deschideri neobturate de eliberare a numerarului sau a unei deschideri
neobturate de intoducere a unei depuneri (dac pe eantion exist o astfel de deschidere).
ncercri cu unelte de efracie care trebuie realizate la nivelul deschiderilor obturate de eliberare c)
a numerarului sau deschiderilor obturate de introducere a depunerilor (pe eantion trebuind s
fe prezent o deschidere obturat).
ncercrile suplimentare cu unelte de efracie pentru realizarea accesului parial trebuie
realizate la nivelul oricrei zone sau dotri a eantionului de ncercare, incluznd diferite mijloace de
obturare i pentru care valoarea de rezisten previzionat se ateapt a f mai mic.
ncercarea pentru realizarea accesului complet la clasele I - VIII a seifurilor ATM-urilor trebuie
s cuprind o ncercare cu unelte de efracie la nivelul corpului i uii. ncercrile suplimentare cu
unelte de efracie trebuie realizate la nivelul oricrei zone a eantionului de ncercare pentru care sunt
previzionate s apar valori de rezisten inferioare. De asemenea este necesar o ncercare cu unelte
de efracie la nivelul dotrilor de prindere prin tierea sau distrugerea prinderilor.
Toate seifurile ATM-urilor de clas L trebuie supuse unei ncercri cu unelte de efracie pentru
realizarea:
unui acces parial la nivelul uii; a)
unui acces complet la nivelul uii; b)
tierii sau distrugerii prinderilor prin ncercare cu unelte de efracie la nivelul oricrei c)
dotri de prindere.
n funcie de construcia seifului (grosimi i rezistene de rupere a materialelor utilizate, tipuri
de cordoane de sudur) pot f necesare ncercri suplimentare pentru realizarea accesului parial i
complet la nivelul corpului.
Fazele ncercrii de determinare a rezistenei la aciunea uneltelor de efracie sunt
urmtoarele:
- stabilirea pe baza documentaiei tehnice i a inspectrii eantionului a metodelor de atac i a
uneltelor cele mai indicate pentru obinerea valorilor minime ale rezistenei;
- realizarea accesului parial i a accesului complet cu cronometrarea timpilor de utilizare a
fecrei unelte;
- calcularea valorii rezistenei cu ajutorul unei relaii stabilite prin standard, pe baza timpilor
msurai i a coefcienilor i valorilor de baz ale uneltelor folosite.
Clasa de rezisten la efracie se determin pe baza cerinelor stabilite prin standard n funcie
de:
- valoarea rezistenei la aciunea uneltelor de efracie pentru accesul parial (general i utiliznd
orifciile existente) i accesul complet;
valoarea rezistenei de ancorare; -
valoarea rezistenei la aciunea uneltelor de efracie pentru distrugerea sau ndeprtarea -
dotrilor de prindere;
numrul i clasa de rezisten a ncuietorilor. -
n cazul seifurilor prefabricate, seifurilor nglobate (n pardoseal i perete), seifurilor i
postamentelor distribuitoarelor de bani pe baz de card (ATM-urilor), uilor de tezaur, camerelor
PROTECIA MECANO-FIZIC
27
de tezaur (cu sau fr u) rezistente la tentativele de efracie realizate cu explozivi, standardele
stabilesc, suplimentar fa de ncercrile prezentate mai sus, realizarea unei ncercri de determinare
a rezistenei la aciunea unei cantiti standardizate de exploziv (tetranitrat de pentaeritritol).
n cazul seifurilor, se ncearc un eantion cu volumul interior cuprins ntre 300 i 400 dm
3
,
iar ncrctura exploziv se plaseaz n centrul geometric al volumului interior de depozitare. Dup
detonare se efectueaz o ncercare cu unelte de efracie pentru realizarea accesului complet. Aceast
ncercare trebuie nregistrat ca ncercri de efracie post detonare.
n cazul uilor i camerelor de tezaur pentru introducerea ncrcturii explozive se pot realiza
deschideri n eantioanele de ncercare prin ncercri de efracie exploratorii. Att durata acestor
ncercri, ct i tipurile de unelte de efracie sunt stabilite de ctre standard. ncrctura exploziv
este introdus n deschiderea astfel realizat, se bureaz i se detoneaz. Dup explozie, se continu
ncercarea cu unelte de efracie pn la realizarea accesului complet.
Calculul valorii de rezisten la efracie pentru ncercrile post-detonare se face cu ajutorul
unei relaii stabilite prin standard, pe baza timpilor msurai i a coefcienilor i valorilor de baz ale
unealtelor folosite.
Clasa de rezisten la efracie se determin pe baza cerinelor stabilite prin standard n funcie
de:
- valoarea rezistenei la aciunea uneltelor de efracie pentru accesul parial i complet;
- valoarea rezistenei la efracie pentru ncercrile post-detonare;
numrul i clasa de rezisten a ncuietorilor
Geamurile de securitate 2.2.
Geamurile de securitate sunt geamuri special fabricate cu rezisten la atacuri manuale sau la
aciunea armelor de foc. Se pot utiliza i folii de acoperire de tip antiefracie sau antivandal, clasifcrile
conform standardelor se aplic n aceast situaie pentru ansamblul folie-geam.
Standardele prevd ncercarea i clasifcarea geamurilor rezistente la atacuri manuale, fr a
face o distincie ntre destinaia vitrajului (anti-vandal sau anti-efracie). Pentru alegerea tipului de
vitraj n funcie de destinaie se recomand solicitarea avizului unui expert sau direct a productorului.
Ca regul general vitrajele cu pn la 3 straturi de PVB (butiral polivinilic) sunt considerate ca
vitraje antivandal, iar cele cu peste 4 straturi de PVB ca find vitraje antiefracie (au rol de ntrziere
a ptrunderii prin efracie).
Standardul specifc dou metode de ncercare:
- ncercarea la aciunea unei bile lsate s cad de la o anumit nlime pe vitraj;
- ncercarea la aciunea uneltelor manuale de efracie.
Geamurile rezistente la atacuri manuale se clasifc n 8 clase de rezisten. n laboratoarele
de testare se utilizeaz ca unelte manuale de efracie ciocanul i toporul. ncercarea se desfoar
pe un stand ce asigur repetabilitatea condiiilor de ncercare, inclusiv unghiul de lovire. Obiectivul
ncercrii este de a realiza n placa de vitraj o deschidere de 400 X 400 mm. n acest scop se aplic,
ntr-o prim etap, o serie de lovituri, capul toporului find nlocuit cu un cap de ciocan. Numrul
minim de lovituri aplicate n fecare punct este de 12, efectul loviturilor find acela de penetrare a
tuturor straturilor ce formeaz vitrajul. Dup spargerea geamului, se nlocuiete capul de ciocan cu
capul de secure i se aplic lovituri pe conturul deja spart pn la penetrarea foilor de geam. Loviturile
se aplic pn la realizarea deschiderii de 400 X 400 mm, n geam, proba ncetnd n momentul n
care partea decupat se desprinde i cade. n funcie de numrul de lovituri aplicate se ncadreaz tipul
de geam ncercat ntr-o categorie de rezisten.
Geamurile rezistente la armele de foc se mpart n doua categorii : cele rezistente la putile
de vntoare cu alice (grupate n dou clase : SG1 i SG2) i cele rezistente la arme de foc cu glon :
pistoale, puti, carabine (grupate n 7 clase de la BR1 la BR7).
Standardele descriu modul de ncercare i clasifcare a geamurilor rezistente la aciunea
armelor de foc (puti/carabine, pistoale i arme de vntoare), n funcie de calibrul armei, forma i
PROTECIA MECANO-FIZIC
28
materialul glonului. Pentru alegerea tipului de vitraj n funcie de destinaie se recomand solicitarea
avizului unui expert sau direct a productorului.
ncercrile de tragere se efectueaz pe 3 eantioane de geam, iar proba se consider reuit
dac prin toate cele 3 eantioane glonul sau pri ale acestuia nu trec prin geam.
n plus standardul face distincie ntre geamurile din care n urma impactului cu glonul se
desprind sau nu achii de sticl, prin introducerea dup clasa de rezisten a meniunii S - pentru
tipurile de geam din care se desprind achii, sau NS - pentru tipurile de geam din care nu se desprind
achii.
De reinut faptul c nivelele BR1.... BR7 sunt ordonate n funcie de nivelul de protecie oferit,
de exemplu un panou ce satisface exigenele defnite pentru o anumit clas, satisface i exigenele
claselor inferioare. Vitrajele din clasele SG nu satisfac n mod automat i exigenele defnite pentru
clasele BR, muniia utilizat find diferit.
EXEMPLU DE SIMBOLIZARE:
BR1(S) - geam antiglon rezistent la aciunea glonelor din plumb, de form conico-cilindric,
trase de o arm cu calibrul 0,22 LR, n urma impactului cu glonul, din faa opus loviturii existnd
posibilitatea de desprindere de achii;
BR1(NS) - geam antiglon rezistent la glon conico-cilindric, din plumb, tras de o arm
cu calibrul 0,22 LR, n urma impactului cu glonul, ne desprinzndu-se achii din faa opus
loviturii.
Maini blindate pentru transportul valorilor 2.3.
n prezent, pentru mainile blindate de transport valori nu exist standarde de ncercare i
clasifcare. Pentru construcia, dotarea i exploatarea mainilor blindate destinate transportului de
valori sunt luate n consideraie n principal: asigurarea reistenei la efracie i rezistena la aciunea
armelor de foc.
Pe plan european s-au stabilit cerine generale tehnice de siguran i ergonomie, care s
asigure protecia angajailor, pe ct posibil, mpotriva atacurilor i incidentelor i care prin asigurarea
bunului transportat trebuie s descurajeze semnifcativ tentativele de atac. Pentru aceasta au fost
luate n considerare n mod semnifcativ cerine tehnice de siguran din alte domenii profesionale
comparabile.
Mainile blindate pentru transportul valorilor sunt vehicule cu construcii i dotri de protecie
la ptrunderea prin efracie i rezisten la aciunea armelor de foc, inclusiv sisteme suplimentare de
siguran, care protejeaz personalul, n mare parte contra atacurilor i care prin msurile de asigurare
a coninutului transportat descurajeaz semnifcativ tentativele de atac.
Construcia i dotarea : Cabinele de conducere i construciile care servesc la protecia
personalului mpotriva atacurilor trebuie executate integral n soluii constructive care asigur
proteciei la ptrunderi prin efracie cu ajutorul uneltelor simple i rezistena la aciunea armelor de
foc. Acestea se refer de exemplu i pentru plafoane, podea, locaul roilor i parbrize.
Ca msuri efciente, suplimentare n vederea reducerii tentaiei de atac asupra mainii blindate se
recomand urmtoarele construcii:
Construcia unei incinte destinete transportului de valori legate solid de asiu i asigurate contra -
ndeprtrii ei nedorite;
Deschiderea acestei incinte s nu poat f posibil pe parcursul derulrii transportului, chiar i de -
ctre personalul de nsoire;
nstalarea unui sistem lansator de fum colorat, n caz de atac care s funcioneze efcient i cu un -
debit corespunztor de fum. Ptrunderea fumului n compartimentul ocupat de persoane trebuie
npiedicat prin masuri de etanare a coartimentului i prevederea unor sisteme efciente de
ventilare;
PROTECIA MECANO-FIZIC
29
Geamurile laterale trebuie s nu poat f coborte, iar toate vitrajele trebuie s fe fxate rigid i -
asigurate mpotriva desprinderii;
Vopsirea exterioar a mainilor, n special a plafonului s se fac n culori puternic refectorizante, -
tonuri deschise reducndu-se astfel efectele cldurii.
Instalaii de nclzire i ventilare, sisteme de rcire a aerului i climatizare : mainile
blindate pentru transportul valorilor trebuie dotate cu instalaii pentru nclzire i ventilare. Instalaiile
trebuie s fe astfel executate nct s fe corespunztor dimensionate i s funcioneze i independent
de motorul mainii. Instalaiile pentru nclzire i ventilare, ca i agregatele de rcire trebuie s fe
construite i instalate astfel nct s fe excluse pericolele de incendiu i explozie i s nu perecliteze
sntatea ocupanilor, prin gazele eapate, lipsa de oxigen, temperaturi ridicate la ieirea aerului sau
suprafee incinse. Se recomand ca instalaiile s nu produc cureni de aer n zona tuturor scaunelor
i s asigure o temperatur, n cabin, n poligonul de confort, chiar i pe perioadele de staionare.
Ui, deschideri i ieiri de urgen: prin modul de construcie a uilor, deschiderilor i
ieirilor de siguran, trebuie s se asigure ca n timpul ncrcrii i descrcrii, precum i la urcarea,
respectiv la coborrea curierilor ce manipuleaz valori n zonele accesibile publicului, un atac direct
asupra persoanelor de nsoire rmase n main i asupra coninutului comartimentului de valori s
nu fe posibil. Acesta se realizeaz prin prevederea unor compartimente intermediare (ecluze) sau a
unor sisteme de nchidere cu acces restricionat supravegheat.
Toate uile exterioare, deschiderile i ieirile de siguran trebuie prevzute cu sisteme de
nchidere n minim 5 puncte, iar deschiderea din exterior s se fac numai prin intermediul unor
ncuietori de securitate. Sunt acceptate i alte sisteme de nchidere i asigurare n condiiile n care
rezistena lor este certifcat corespunztor.
Toate uile de acces trebuie prevzute cu vitraje care s permit observarea eventualelor
pericole. Vitrajele trebuie s asigure acelai grad de protecie la tentativele de atac prin efracie i la
aciunea armelor de foc ca i restul construciei mainii.
La mainile blindate pentru transportul valorilor trebuie s existe n mod obligatoriu cel puin
o ieire de urgen, dimensionat corespunztor ( spaiul de evacuare s fe de 600 mm X 600 mm)
i care s nu se gseasc pe aceiai parte cu ua exterioar de acces. n cazul n care maina este
prevzut cu mai multe compartimente n care se af persoane, este permis existena unor deschideri
de trecere ntre compartimente.
Toate uile i deschiderile trebuie s poat f deschise uor din interior i n orice moment
i trebuie s fe astfel executate nct s reziste tentativelor de efracie sau forrilor din exterior
efectuate cu unelte simple.
Scaune, centuri de siguran i tetiere: scaunele pentru ofer i ale tuturor nsoitorilor
trebuie s fe astfel realizate i poziionate nct s evite, pe ct posibil, rnirea personalului.
Scaunele trebuie astfel aranjate nct axa longitudinal a scaunului s fe paralel cu ax
longitudinal a mainii. Scaunul oferului trebuie s poat f reglat corespunztor taliei acestuia.
Toate scaunele trebuie prevzute cu centuri de siguran n trei puncte, cu dispozitive ce
adapteaz automat centurile funcie de utilizator i cu mecanism de blocare care s acioneze n caz
de necesitate. Toate scaunele trebuie s fe dotate cu tetiere n modalitatea constructiv livrat de
productor sau ntr-o form aprobat de autoriti.
Instalaii pentru supravegherea zonei nconjurtoare: pentru asigurarea posibilitii de
observare a zonei inconjurtoare mainile blindate pentru transportul valorilor trebuie prevzute cu
sisteme supliementare. Acestea pot f ferestre, oglinzi sau sisteme video.
Instalaii radio i de alarmare: mainile blindate pentru transportul valorilor trebuie
prevzute cu un aparat de radio emisie-recepie sau cu un sistem de comunicaie prin care s se
poat lua legtura cu dispeceratul sau alte posturi (centrala operativ, locul de destinaie, poliia etc).
Suplimentar se recomand contactul radio ntre main i curierii care transport valorile.
Mainile blindate pentru transportul valorilor trebuie prevzute cu o instalaie de alarmare ce
acioneaz sonor i vizual. Dispozitivul de declanare a alarmei trebuie s se gseasc la persoanele
rmase n main pentru asigurarea proteciei.
PROTECIA MECANO-FIZIC
30
Inscripionarea exterioar a plafonului : mainile blindate pentru transportul valorilor
trebuie inscipionate pe exteriorul plafonului asfel nct s fe posibil indentifcarea lor din aer.
Instalaii i mijloace ajuttoare pentru asigurarea ncrcturii: n compartimentele de
transport a valorilor trebuie s existe dispozitive pentru asigurarea ncrcturii care s fe astfel
concepute, nct la utilizri curente, s mpiedice cderea, alunecarea sau rsturnarea ncrcturii.
Dac ncrctura nu este asigurat sufcient numai cu ajutorul acestor dispozitive, trebuie s fe
disponibile mijloace auxiliare pentru asigurarea ncrcturii. Aceasta este valabil i pentru dotrile
tehnice transportate n main n scopul descurajrii tentaiei de atac. Astfel de sisteme pot f: suporturi
de ncrcare, peri rezisteni la lovire, suporturi pentru aparatura nsoitoare, curele, dispozitive de
oprire i imobilizare, puncte de fxare, plase, prelate etc.
Exist o procedur elaborat n detaliu referitoare la ncercarea rezistenei mainilor blindate
la aciunea armelor de foc.
Dulapuri, camere i containere rezistente la foc destinate depozitrii 2.4.
purttorilor de date
Standardele stabilesc clasifcarea dulapurilor de date n funcie de natura purttorilor de date i durata
expunerii la foc n urmtoarele clase de protecie
Clasa de protecie
Creterea maxim a
temperaturii
Umiditatea relativ
maxim 60 min 120 min
S 60 P S 120 P 150
0
C nici o cerin
S 60 D S 120 D 50
0
C 85 %
S 60 DIS S 120 DIS 30
0
C 85 %
unde S reprezint simbolul aplicat dulapurilor pentru date rezistente la foc.
Valorile numerice, din clasa de protecie, reprezint timpii de expunere la foc, la ncercri, exprimai
n minute, iar literele caracterizeaz tipurile de purttori de date ce pot f protejai, n fecare clas,
dup cum urmeaz:
P - Documente pe hrtie termosensibil, mai puin categoriile de hrtie ce pierd
informaiile sub 170
0
C.
D - Purttori de date sensibili la umiditate i temperatur, cum ar f purttorii magnetici
i hrtia termosensibil, mai puin purttorii care pierd informaiile sub 70
0
C.
DIS - Purttori de date sensibili la umiditate i temperatur, cum ar f dischetele, mai puin
purttorii care pierd informaiile sub 50
0
C.
Prin standarde se specifc dou ncercri pentru determinarea rezistenei la foc, i anume:
- ncercarea de determinare a rezistenei la foc;
- ncercarea de determinare a rezistenei la oc termic i impact.
Rezistena la foc se evalueaz pe baza expunerii eantionului de ncercare la un regim nclzire
- rcire, n cuptor, conform unei relaii standardizate, temperatur - timp, determinndu-se umiditatea
i temperaturile maxime atinse n anumite puncte din interiorul eantionului.
Rezistena la oc termic i impact se evalueaz pe baza expunerii eantionului la un
regim nclzire - rcire, n cuptor, combinat cu o ncercare de determinare a rezistenei la impact a
eantionului, realizat prin cderea eantionului de la o nlime de 9,15 0,05m pe un pat de pietri
de ru, cu grosimea de 0,5m
Tmplria de securitate 2.5.
Tmplrie rezistent la efracie: clasele de rezisten sunt n numr de 6. Responsabilitatea
pentru utilizarea i alegerea claselor de rezisten revine de regula utilizatorului, de exemplu
PROTECIA MECANO-FIZIC
31
proprietarului imobilului, arhitectectului, companiei de asigurri, poliiei. Trebuie inut cont c un
produs cu o clas de rezisten mai mare va costa mai mult.
Clasa de
rezisten
Metoda anticipat de a realiza ptrunderea
1
Sprgtorul ocazional ncearc s sparg fereastra, ua sau jaluzeaua utiliznd
violena fzic de exemplu lovind, fornd cu umrul, ridicnd, rupnd/smulgnd
2
Sprgtorul ocazional ncearc n plus s sparg fereastra, ua sau jaluzeaua utiliznd
unelte simple, de exemplu urupelnie, cleti, pene
3
Sprgtorul ncearc s realizeze ptrunderea utiliznd o urupelni suplimentar
i o rang
4
Sprgtorul experimentat utilizeaz n plus ferstraie, ciocane, topor, dli i maini
de gurit portabile alimentate de la baterii
5
Sprgtorul experimentat utilizeaz n plus unelte electrice portabile, de exemplu
maini de gurit, ferstru pendular i cu lan i polizor de col cu un disc de max.
125 mm
6
Sprgtorul experimentat utilizeaz n plus unelte electrice portabile puternice, de
exemplu maini de gurit, ferstru pendular i cu lan i polizor de col cu un disc
de max. 230 mm
Tentativele de efracie se execut n zonele de atac defnite mai jos:
atacuri asupra componentelor de ncuiere; -
atacuri asupra componentelor mobile; -
atacuri asupra corpului elementelor; -
atacuri asupra dotrilor mecanice (feroneriei); -
atacuri asupra altor zone relevante. -
Tmplrie rezistent la aciunea armelor de foc: standardele se aplic atacurilor cu pistoale,
revolvere, carabine, puti i arme de vntoare, asupra ferestrelor, uilor, obloanelor i jaluzelelor,
mpreun cu umpluturile i ramele lor, utilizate att la exteriorul ct i la interiorul cldirilor.
Jaluzelele i obloanele trebuie ncercate separat i nu mpreun cu o fereastr sau o u,
pentru clasifcarea n ceea ce privete rezistena la glon.
Sunt defnite de ctre standarde 7 clase de rezisten (de la FB1 la FB7).
n tabelul de mai jos este prezentat concordana dintre clasele de rezisten la aciunea armelor
de foc ale ferestrelor, uilor i jaluzelelor i cele ale geamurilor antiglon.
Clasa
Clasa minim a geamului ce trebuie folosit la
ncercri (conform EN 1063)
FB1 BR1
FB2 BR2
FB3 BR3
FB4 BR4
FB5 BR5
FB6 BR6
FB7 BR7
FSG SG2
PROTECIA MECANO-FIZIC
32
Zidurile 2.6.
Pentru a constitui o barier de protecie n cadrul unor obiective cum ar f pereii unei incinte
de procesat banii, zidurile trebuie s aib grosimea de minim 40 cm i s fe din crmid plin,
fr goluri la interior. O grosime mai mic de 40 cm impune utilizarea unor panouri metalice
suplimentare de blindare.
Casele de transfer 2.7.

Casele de transfer sunt minisisteme de tip ecluz, utilizate pentru transferul unor volume
relativ mari, pachete speciale, transportul acestor valori efectundu-se pe o podea, fe cu role, fe
telescopic, sau cu ajutorul unui minicrucior.
Dispozitivele de nchidere 2.8.
Dispozitivele de nchidere reprezint acele dispozitive (pri active) ale sistemelor de securitate
mecanice care receptioneaz cheia fzic sau virtual (sub forma unui cod), o recunoate, o decodifc
i permite activarea unei funcii de blocare/deblocare a cel puin unui element fzico-mecanic cu
menirea de blocare/deblocare (prin retragerea unor zvoare, de exemplu) a componentelor pasive
cum ar f: ui, ferestre, trape etc.
n cazul seifurilor, aceste dispozitive de nchidere sunt clasifcate n 4 clase (A-D) i sunt
prevzute urmtoarele cerine pentru toate ncuietorile: codul de deschidere trebuie s fe singurul
capabil s permit deschiderea ncuietorii, s nu poat f schimbat sau modifcat dect printr-un cod
de autorizare, existena unor mijloace din construcie care s asigure blocarea ncuietorii sau s poat
realiza micarea unui element de blocare a ncuietorii.
Se iau n considerare:
rezistena la manipulare (manipularea este metoda de atac ce are drept scop anularea funciei
de blocare a ncuietorii, fr producerea de stricciuni evidente);
rezistena la spionare (orice informaii introduse ntr-o ncuietoare electronic trebuie s nu mai
fe recunoscut dup 30 de secunde de la introducerea, chiar i dac numai o parte din codul de
deschidere a fost modifcat);
rezistena la efracie distructiv (efracie distructiv este metoda de atac ce are drept scop anularea
funciei de blocare prin care ncuietorii i se produc stricciuni ce nu mai pot f ascunse);
rezistena electric i electromagnetic (sursele de alimentare ale ncuietorilor trebuie s
rmn n condiii normale de funcionare pe perioada variaiilor, cderilor de tensiune sau
ntreruperilor de scurt durat ale alimentrii.)
Ca soluii constructive de dispozitivele de ncuiere pentru seifuri putem avea ncuietoarea
mecanic cu cifru mecanic, cu cifru electronic, ncuietoarea cu carduri de proximitate sau ncuietoarea
biometric. Exist i dispozitive cu deschidere temporizat, pentru a preveni tentativele de deschidere
prin efracie.
n cazul uilor de acces, aceste dispozitive de nchidere sunt sub forma unor broate ngropate
sau aplicate prevzute cu cilindri de siguran (butuci), sau broate ngropate/aplicate prevzute cu
verturi. Acestea pot sa fe cu nchidere/blocare pe toc monopunct sau multipunct, pe 2, 3 sau 4 laturi.
Exist i variante electro-mecanice.
Cilindri de siguran (butucii) se fabric ntr-o varietate de modele i nivele de securitate.
Standardul SR EN 1303 reglementeaz nivelele de securitate; acestea trebuie s fe n concordan
cu specifcaiile de securitate ale benefciarului. Un cilindru de nalt securitate trebuie s folosesc
o cheie cu un profl restricionat (posibilitatea procurrii cheilor brute limitat, implicit duplicarea
neautorizat), nivel crescut de securitate datorit componentelor mecanice interne, un numr mare de
combinaii pentru a evita aparitia n timp a aceleiai combinaii i a f pretabil la un sistem de acces
de tip Master Key.
PROTECIA MECANO-FIZIC
33
Echiparea casieriilor 2.9.
n proiectarea compartimentului casieriei, a amplasrii acestuia fa de alte sli adiacente
(sala clienilor, camera de numrat bani), se impune luarea n consideraie a unor msuri cu caracter
conceptual i constructiv privind att securitatea personalului ct i a valorilor sau bunurilor
materiale:
Zona de primire clieni trebuie s fe separat de zona unde lucreaz angajaii, iar clienii s
aib accesul controlat (printr-un fltru la intrare).
Clienii vor avea la dispoziie fe ncperi separate, fe spaii special dotate cu mese
compartimentate cu geamuri/materiale transparente pentru verifcarea numerarului de ctre
clieni spaii ce pot f supravegheate.
Compartimentul de casierie este un spaiu nchis/deschis special amenajat, separat de
celelalte compartimente din banc, unde se desfoar urmtoarele activiti: depozitarea, pentru scurt
timp, a valorilor; ncasri i pli de numerar; grupe de verifcare a numerarului; primiri i eliberri
de metale preioase i alte valori. Fiecare banc poate organiza diferite tipuri de casierie (casierii
operative de ncasri i/sau pli, de ncasri serale, de primire valori spre pstrare, de schimb valutar
etc.) corespunztor solicitrilor, ns trebuie inut cont c acest compartiment poate f ameninat de
atacuri cu mn armat, dublate de luarea de ostateci, inta atacului constituind-o coninutul seifurilor,
banii n numerar etc. Protecia antiglon a compartimentului devine obligatoriu o prioritate, deci
trebuie introduse n proiect principii tehnico-constructive conform normelor sau se pot folosi casierii
deschise echipate cu TCD sau TCR sau cu seifuri speciale de casierie cu temporizator.
Pereii de acces ai compartimentului (zonei) de casierie trebuie s corespund cu rezistena
i duritatea pereilor de crmid plin cu grosimea de 40 cm. Uile de intrare n compartiment se
vor confeciona din metal sau lemn de esen tare (cu grosimea de minim 4 cm) i/sau placat cu
sticl de securitate i se vor dota cu ncuietori de siguran (ncuietoare cu cilindru, cu cel puin 5
tifturi, protejat mpotriva guririi, prevzut cu 4 puncte de nchidere sigur). Tocul uii de acces
n compartiment se va confeciona din metal sau lemn de esen tare. La casierii se va folosi zidrie
sau alte materiale rezistente antiglon (calibru 7,62 mm) i sertar de preluare-predare de siguran
antiglont (preluare indirect). Structurile de limitare n toate direciile vor f executate de la nivelul
podelei pn la nivelul plafonului rigid.
La executarea casieriilor se poate renuna la prevederile anterioare, dac se folosesc
echipamente de casierie care previn svrirea infraciunilor: case de bani cu temporizare, sisteme
automate de depozit/plat cu comand computerizat sau panouri de separare din materiale antiglon
care se interpun ntre sala clienilor i casierie la declanarea alarmei.
Grupele de verifcare i desfoar activitatea n spaii separate de celelalte activiti din
compartiment n condiii de sigurare a securitii valorilor. Casierii grupelor de verifcare vor avea
seifuri, iar verifcatorii de bani vor avea mese de verifcat numerarul, compartimentate cu geamuri
transparente.
Uile de acces spre spaiul casieriei sunt ui de siguran, echipate cu sisteme de nchidere
acionate mecanic sau cu cartel.
Toat structura de protecie se recomand s fe rezistent antiglon (calibru 7,62 mm) i
prevzut cu un sertar de preluare-predare de siguran (evitarea contactului fzic). tructurile de
limitare n toate direciile vor f executate de la nivelul podelei la nivelul plafonului rigid. La casieriile
executate n linie se poate renuna la prescripiile punctului anterior pentru pereii despritori dintre
cabine. Uile casieriilor se vor dota cu ncuietori de siguran, asigurndu-se nchiderea separat.
Casieriile pot f acoperite special. Nu se admit orifcii.
Iat n continuare sugestii de amenajare a ghieelor: ghiee blindate complet, de la sol la
plafonul fals, ce sunt prevzute cu sertar de transfer, blat interfon; ghieu modular, cu sertar de
transfer, geam blindat cu fante orizontale pentru transmisia fonic de numerar dup programul normal
de lucru sau amplasrii n spaii deschise); ferestre blindate cu rame antiglon pentru montare n gol
de zidrie.
PROTECIA MECANO-FIZIC
34
Pentru comunicarea dintre client i casier se poate alege una din variantele: transmisie fonic
indirect (geam antiglon dintr-o singur plac continu) folosind interfon; transmisie fonic direct
(geam antiglon cu 2-3 plci cu suprapunere, crendu-se o fant fonic i o gril de aerisire; cu orifciu
de comunicare / aerisire acoperit de o sticl de suprafa mai mare).
Considerentele de siguran impun ca transferul de valori s se realizeze fr contact direct
care ar putea facilita jaful i pune n pericol viaa funcionarilor i a clienilor. n funcie de volumul i
greutatea fondurilor sau a valorilor transferabile disponibile sistemele de transfer se pot clasifca n:
- sertare de transfer pentru operaii curente;
- case de transfer pentru operaii curente la volume mari;
- case/sasuri de transfer ntre transport i trezorerie.
Sertarele de transfer pentru operaii curente sunt dispozitive destinate efecturii n deplin
siguran a operaiilor la ghiee, find componente integrate ntr-un set complet de montaj (alturi de:
geam blindat, sistem de intercomunicaii, sisteme de iluminare etc.) folosite n bnci, case de schimb
s.a. Executate din materiale dure, ele se clasifc dup rezistena antiglon, corespunztor standardului
DIN 52290, partea 2, pentru nrmri i materiale, n clasele M1-M5, ns gradul de siguran al
ansamblului n care sunt nglobate este dat de cel mai mic grad de siguran acordat fecrui element
component. Aplicnd prevederile legale coroborate cu tabelul de echivalen la clase i tipuri de
arme, ar rezulta c pot f folosite doar cele din clasa M4 i superioare. Exist o varietate de modele
constructive pentru sertarele de transfer: sertare activate mecanic (cu contraplac de protecie): fxe,
cu un sertar mobil, cu un sertar fx i un sertar mobil, cu dou sertare mobile care se desfoar n
sens opus construcia lor find astfel conceput nct transferul documentelor i al banilor s se fac
simultan; sertare cu activare electric (cu unul sau dou sertare mobile).
Casierii deschise: pstrarea banilor se permite numai n:
- seifuri automate de depozit / plat
- seifuri cu ncuietori temporizate
- distribuitoare automate de numerar deservite de casieri
Standarde de referin 3.
SR EN 1047 - 1 - Uniti de depozitare de securitate. Clasifcare i metode de ncercare pentru
determinarea rezistenei la foc. Partea 1 Dulapuri pentru date.
SR EN 1047 - 2 - Uniti de depozitare de securitate. Clasifcare i metode de ncercare pentru
determinarea rezistenei la foc. Partea 2 Camere i containere pentru date.
EN 356 Geamuri rezistente la atacurile manuale
EN 1063 Geamuri rezistente la atacurile armelor de foc
SR EN 1143-1:1997/A2 - Uniti de depozitare de securitate. Cerine, clasifcare i metode
de ncercare pentru determinarea rezistenei la efracie. Partea 1: Seifuri, ui de tezaur i camere de
tezaur.
Standard SR ENV 1627 - Ferestre, ui i jaluzele - Rezistena la efracie - cerine i clasifcare.
SR ENV 1628 - Ferestre, ui i jaluzele - Rezistena la efracie - Metoda de ncercare pentru
determinarea rezistenei la ncrcare static.
SR ENV 1629 - Ferestre, ui i jaluzele - Rezistena la efracie - Metoda de ncercare pentru
determinarea rezistenei la ncrcare dinamic.
SR ENV 1630 - Ferestre, ui i jaluzele - Rezistena la efracie - Metoda de ncercare pentru
determinarea rezistenei la atacuri manuale.
SR ENV 1627 - stabilete cerinele i clasele de rezisten pe baza ncercrilor stabilite prin
celelalte standarde.
SR EN 1522 - Ferestre, ui, obloane i jaluzele - Rezistena la glon Cerine i clasifcare.
SR EN 1523 - Ferestre, ui, obloane i jaluzele - Rezistena la glon Metoda de ncercare.
EN 1300 ncuietori
EN 1303 Cilindri de siguran
35
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
A. LEGEA SECURITATII SI SANTATII IN MUNCA, NR.319/2006
GENERALITATI, TERMINOLOGIE
In domeniul securitatii si sanatatii in munca, legea de baza in vigoare, in tara noastra, este
Legea nr.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca adoptata in data de 14 iulie 2006 si
publicata in Monitorul Ofcial nr.646 din 26 iulie 2006.
Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului
nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii
lucratorilor la locul de munca,
Legea securitatii si sanatatii in munca a intrat n vigoare la data de 01.10.2006.
Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de msuri privind promovarea
mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor.
Conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu
parteneri strini, n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde
clauze privind securitatea i sntatea n munc.
Legea securitatii si sanatatii in munca se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice,
ct i private.
Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplic angajatorilor, lucrtorilor i
reprezentanilor lucrtorilor.
Fac excepie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile n care particularitile
inerente ale anumitor activiti specifce din serviciile publice, cum ar f forele armate sau poliia,
precum i cazurile de dezastre, inundaii i pentru realizarea msurilor de protecie civil, vin n
contradicie cu legea securitatii si sanatatii in munca.
Termeni i expresii defnitorii:
a) lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n
perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc,
cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice;
b) angajator - persoan fzic sau juridic ce se af n raporturi de munc ori de serviciu cu
lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii;
c) ali participani la procesul de munc - persoane afate n ntreprindere i/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, n perioada de verifcare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea
angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat,
precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au
contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob;
d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifce n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile
legale, s i reprezinte pe acetia n ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i
sntii lucrtorilor n munc;
e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului
de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n
timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat
disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de
profesiune;
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
36
g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut
profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu
i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau
profesii, cauzat de ageni nocivi fzici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum
i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;
i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc;
j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a f purtat sau mnuit de
un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol
securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
ndeplini acest obiectiv;
k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii
i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n
cadrul desfurrii activitii;
l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete
doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment;
m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specifc meseriei sau specialitii n care
se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional;
n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop
asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii
fzice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc;
o) incident periculos - evenimentul identifcabil, cum ar f explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui
echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrtorii, dar ar f fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar f fost posibil s produc
pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fzice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate
s presteze servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc, conform
legii;
q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superfciale care necesit numai
acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3
zile;
r) boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori
determinani sunt de natur profesional.
OBLIGAIILE ANGAJATORULUI (Extras din Legea nr.319/14 iulie 2006)
1. Obligaii generale.
a) s asigure securitatea i sntatea lucrtorilor n toate aspectele legate de munc;
n cazul n care apeleaz la servicii externe, angajatorul nu este exonerat de responsa
bilitile sale n domeniu;
obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere
principiului responsabilitii angajatorului.
b) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia msurile necesare pentru:
asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
prevenirea riscurilor profesionale;
informarea i instruirea lucrtorilor;
37
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n
munc;
2. Obligaii generate de natura activitilor desfurate.
s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv alegerea echipa a)
mentului de munc i/sau a substanelor chimice utilizate la amenajarea locurilor de
munc;
s ia n considerare capacitile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n b)
munc, atunci cnd i ncredineaz sarcini;
s consulte lucrtori i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele asupra c)
securitii i sntii lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i
mediul de munc;
s ia msurile corespunztoare pentru ca n zonele cu risc ridicat, accesul s fe permis d)
numai lucrtorilor care au primit i i-au nsuit instruciunile adecvate;
msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munc, nu trebuie s comporte n nici o e)
situaie obligaii fnanciare pentru lucrtori.
n funcie de mrimea unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii s desem- f)
neze unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie i de
prevenire a riscurilor profesionale - denumii lucrtori desemnai;
dac n unitate nu se poate organiza activitatea de prevenire i de protecie din lipsa g)
personalului competent, conform legii, angajatorul trebuie s apeleze la servicii
externe;
s ia toate msurile necesare pentru coordonarea primului ajutor, stingerea incen- h)
diilor, evacuarea personalului i s stabileasc legturile necesare cu serviciile spe-
cializate (serviciul medical de urgen, salvare i pompieri);
s desemneze un numr de lucrtori adecvat mrimii i/sau riscurilor specifce uni- i)
tii care n situaii de pericol grav i iminent trebuie s:
s informeze ct mai curnd posibil toi lucrtorii care pot f expui unui pericol
grav i iminent i riscurile implicate n acest pericol;
s furnizeze instruciuni pentru oprirea lucrului i prsirea imediat a locului de
munc n locuri sigure.
3. Alte obligaii ale angajatorilor:
s a) realizeze i s fe n posesia unei evaluri a riscurilor specifce activitii pe care
o desfoar;
s decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate i, dup caz, asupra echi- b)
pamentului de protecie care trebuie utilizat;
s tin evidena tuturor evenimentelor care au loc n timpul procesului de munc c)
i/sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu ale lucrtorilor;
accidente de munc i/sau profesionale cu incapacitate temporar de munc de
cel putin 3 zile calendaristice (accidente de traseu, accidente uoare, accidente
colective, incidente periculoase etc.);
accidente de munc ce au ca urmare invaliditate sau deces.
d) s elaboreze rapoarte privind accidentele de munc suferite de lucrtori si, i s le
nainteze autoritilor competente, conform prevederilor stabilite prin Ordin al
Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
38
3.1. Obligaii generate de asigurarea condiiilor de securitate i sntate n munc, prevenirea
accidentelor de munc i bolilor profesionale.
s adopte pentru toate fazele de derulare a activitilor i/sau proceselor de munc, soluii a)
conforme prevederilor legale n vigoare privind securitatea i sntatea n munc, prin a
cror aplicare s fe eliminate sau diminuate riscurile de accidentare i de mbolnvire a
lucrtorilor;
s ntocmeasc un plan de prevenire i protecie compus din msuri tehnice, sanitare i b)
organizatorice, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care s le aplice corespunztor condi-
iilor de munc specifce activitilor desfurate;
s obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc c)
nainte de nceperea oricrei activitii conform prevederilor legale;
s stabileasc pentru lucrtori, prin fa postului, atribuiile i rspunderiile ce le revin n d)
domeniul securitii i sntii n munc, corespunztor funciilor exercitate;
s elaboreze instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de e)
securitate i sntate n munc innd seama de particularitile activitilor i ale locu-
rilor de munc afate n responsabilitatea lor;
s asigure i s controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor pre- f)
vzute n planul de prevenire i de protecie stabilit, precum i a prevederilor legale n
domeniul securitii i sntii n munc, prin lucrtorii desemnai, prin propria compe-
ten sau prin servicii externe;
s ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare instruirii lucrtorilor cu privire la g)
securitatea i sntatea n munc (afe, flme etc.);
s asigure informarea fecrei persoane, anterior angajrii n munc, asupra riscurilor la h)
care aceasta este expus la locul de munc, precum i asupra msurilor de prevenire i de
protecie necesare;
s ia msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i profesiilor prevzute n legislaia i)
specifc;
s angajeze numai persoane care, n urma examenului medical i, dup caz, a testrii j)
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munc pe care urmeaz s o execute i s
asigure controlul medical periodic i/sau controlul psihologic periodic, ulterior anga jrii;
s in evidena zonelor cu risc ridicat i specifc activitilor desfurate n unitate; k)
s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a l)
aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutrali zare
a substanelor nocive degajate n desfurarea proceselor tehnologice;
s prezinte documentele i s dea relaiile solicitate de inspectorii de munc n timpul m)
controlului sau al cercetrii evenimentelor;
s asigure realizarea msurilor dispuse de inspectorii de munc cu prilejul vizitelor de n)
control i al cercetrii evenimentelor;
s desemneze, la solicitarea inspectorului de munc, lucrtorii care s participe la efec tuarea o)
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
s nu modifce starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n p)
afar de cazurile n care meninerea acestei strii ar genera alte accidente ori ar pere-clita viaa
accidentailor i a altor persoane;
s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor; q)
39
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
s asigure echipament individual de protecie, iar n cazul degradrii sau al pierderii cali- r)
tilor de protecie, s acorde obligatoriu alt echipament nou;
s acorde n mod obligatoriu i gratuit alimentaia de protecie pentru lucrtorii care lucreaz s)
n condiii de munc ce impun acest lucru, stabilit prin contract colectiv de munc i/sau
contract individual de munc;
s acorde n mod obligatoriu i gratuit, materialele igienico-sanitare necesatre lucrtorilor care t)
lucreaz n locuri de munc ce impun acordarea acestora, stabilite prin contract colectiv de
munc i/sau contract individual de munc;
3.2. Informarea, consultarea i participarea lucrtorilor:
a) s ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii din exterior care desfoar
activiti n unitatea sa, s primeasc informaii adecvate privind aspectele legate de
securitatea i sntatea n munc care privesc aceti lucrtori;
consult lucrtorii i/sau reprezentanii lor i permit participarea acestora la discu- b)
tarea problemelor referitoare la securitatea i sntatea n munc;
pentru informarea, consultarea i participarea lucrtorilor i/sau reprezentanilor c)
acestora pentru realizarea prevederilor legate de securitatea i sntatea n munc la
nivelul angajatorului, se nfineaz, se organizeaz i funcioneaz comitetul de
securitate i sntate n munc n conformitate cu prevederile legale n domeniu.
s asigure condiii pentru ca fecare lucrtor s primeasc o instruire sufcient i d)
adecvat, n special sub form de informaii i instruciuni de lucru, specifce
locului de munc i postului su;
supravegherea sntii lucrtorilor este obligatorie i este asigurat prin medicii de medicina e)
muncii la intervale regulate conform reglementrilor legale de specialitate.
3.3. Obligaii privind comunicarea, cercetarea i raportarea evenimentelor.
a) orice eveniment produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu, se comunic, de ndat angajatorului, de conductorul locului de munc sau orice
alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia;
b) angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz:
Inspectoratul Teritorial de Munc;
Asigurtorului;
Organelor de urmrire penal, dup caz.
n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, organele de poliie c)
rutier vor trimite n termen de 5 zile, un exemplar al procesului verbal de cercetare la
faa locuim;
cercetarea evenimentelor este obligatorie i se desfoar dup cum urmeaz: d)
de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de
munc;
de ctre Inspectoratul Teritorial de Munc n cazul evenimentelor cu invaliditate,
deces, colective, incuidente periculoase, persoane disprute etc.;
de Inspecia Muncii n cazul accidentelor colective, generate de evenimente deosebite
(avarii i explozii);
de autoritile de sntate public n cazul bolilor profesionale.
rezultatul cercetrii evenimentului se consemneaz ntr-un proces verbal; e)
n cazul decesului persoanei accidentate, instituia medico-legal este obligat s nain- f)
teze Inspectoratului Teritorial de Munc n termen de 7 zile de la data decesului, o copie
a raportului de constatare medico-legal.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
40
IV. OBLIGAIILE LUCRTORILOR (Extras din Legea nr.319/14 iulie 2006)
1. Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea n conformitate cu pregtirea i instruirea
sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la
pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte
persoane care pot f afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc,
drept pentru care i revin urmtoarele obligaii:
s utilizeze corect mainile, aparatura, substanele periculoase, echipamentele de a)
transport i alte mijloace de producie;
s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i dup utilizare, s-1 b)
pun la locul destinat pentru pstrare;
s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modifcarea, schimbarea sau nlturarea c)
arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii,
uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor i s utilizeze corect aceste dispozitive;
s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc d)
pe care o consider un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i
orice defcien a sistemelor de protecie;
s aduc la cunotina conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele e)
suferite de propria persoan;
s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai pentru: f)
a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de
munc i inspectorii sanitari, pentru protecia securitii i sntii lucrtorilor;
a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt
sigure i fr riscuri pentru securitatea i sntatea n domeniul su de activitate.
g) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei n domeniul securitii i sntii
n munc i msurile de aplicare a acestora;
h) s dea relaiile solicitate de ctre inspectori de munc i inspectori sanitari.
2. Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere
principiului responsabilitii angajatorului.
B.NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n
munc nr. 319/2006( HG 1425/2006)
TERMINOLOGIE
n nelesul normelor metodologice, termenii i expresiile folosite au urmtoarea o
semnifcaie:
autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc - asumarea
de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de
vedere al securitii i sntii n munc;
serviciu intern de prevenire i protecie - totalitatea resurselor materiale i umane alocate
pentru efectuarea activitilor de prevenire i protecie n ntreprindere i/sau unitate;
comitet de securitate i sntate n munc - organul paritar constituit la nivelul angajatorului,
n vederea participrii i consultrii periodice n domeniul securitii i sntii n munc, n
conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
zone cu risc ridicat i specifc - acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care
au fost identifcate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM ) - accident care produce
incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confrmat
prin certifcat medical;
41
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confrmat prin
decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
accident mortal (D ) - accident n urma cruia se produce decesul accidentatului, confrmat
imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal;
accident colectiv - accidentul n care au fost accidentate cel puin 3 persoane, n acelai timp i
din aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment;
accident de munc de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice
sau generat de trafcul rutier, dac persoana vtmat se afa n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu;
accident de munc de traseu :
accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu
i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;
accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator,
pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde ia masa i invers, i care
a antrenat vtmarea sau decesul;
accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i
ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;
accident n afara muncii - accident care nu ndeplinete condiiile prevzute la art. 5 lit. g) i
la art. 30 din lege;
invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, confrmat prin decizie de
ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
invaliditate evident - pierdere a capacitii de munc datorat unor vtmri evidente, cum
ar f un bra smuls din umr, produse n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de
ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept;
intoxicaie acut profesional - stare patologic aprut brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munc;
ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare, fa postului, deciziile scrise,
dispoziiile scrise ori verbale ale conductorului direct sau ale eflor ierarhici ai acestuia;
comunicare - procedura prin care angajatorul comunic producerea unui eveniment, de ndat,
autoritilor prevzute la art. 27 alin. (1) din lege;
eviden - mijloacele i modalitile de pstrare a informaiilor referitoare la evenimentele
produse;
cercetare a bolilor profesionale - procedur efectuat n mod sistematic, cu scopul de a stabili-
caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
semnalare a bolilor profesionale - procedur prin care se indic pentru prima oar faptul c o
boal ar putea f profesional;
raportare a bolilor profesionale - procedur prin care se transmit informaii referitoare la
bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naional de coordonare metodologic i
informare privind bolile profesionale i la Centrul Naional pentru Organizarea i Asigurarea
Sistemului Informaional i Informatic n Domeniul Sntii Bucureti.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
42
AUTORIZARE A FUNCIONRII DIN PUNCT DE VEDERE
AL SECURITII I SNTII N MUNC
n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea
accidentelor i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s obin autorizaia de funcionare din
punct de vedere al securitii i sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti.
Nu se autorizeaz, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fzice,
asociaiile familiale i persoanele juridice pentru care autorizarea funcionrii, inclusiv din punct
de vedere al securitii i sntii n munc, se efectueaz n temeiul Legii nr. 359/2004 privind
simplifcarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fzice, asociaiilor
familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii
persoanelor juridice, cu modifcrile i completrile ulterioare.
Asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din
punct de vedere al securitii i sntii n munc se face pentru activitile care se desfoar la
sediul social, la sediile secundare sau n afara acestora.
n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, angajatorul
are obligaia s depun la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia i desfoar activitatea
o cerere, completat n dou exemplare semnate n original de ctre angajator, conform modelului
prevzut n anexa nr. 1.la Normele Metodologice.
Cererea va f nsoit de urmtoarele acte:
a)copii de pe actele de nfinare;
b)declaraia pe propria rspundere, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, din care rezult
c pentru activitile declarate sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia
specifc n domeniul securitii i sntii n munc.

n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, inspectoratele
teritoriale de munc procedeaz dup cum urmeaz:
a)nregistreaz cererile de autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii
n munc;
b)verifc actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraia pe propria rspundere;
c)completeaz i emit certifcatul constatator, conform modelului prezentat n anexa nr. 3 la
Normele Metodologice.;
d)asigur evidena certifcatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat n anexa
nr. 4 la Normele Metodologice.;
e)asigur arhivarea documentaiei n baza creia s-au emis certifcatele constatatoare.
Termenul de eliberare a certifcatului constatator este de 5 zile lucrtoare, calculat de la data
nregistrrii cererii.
Certifcatul constatator, emis n baza declaraiei pe propria rspundere, d dreptul angajatorilor
s desfoare activitile pentru care au obinut certifcatul.
ATENTIE
n cazul n care n cadrul controalelor se constat abateri de la respectarea prevederilor legale
din domeniul securitii i sntii n munc, inspectorul de munc sisteaz activitatea i propune
inspectoratului teritorial de munc nscrierea meniunii n certifcatul constatator.
n situaia prevzut mai sus, angajatorul poate relua activitatea numai dup ce demonstreaz
c a remediat defcienele care au condus la sistarea activitii i a obinut autorizarea conform
Normelor Metodologice..
43
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
ACTIVITATI DE PREVENIRE I PROTECIE
Angajatorul trebuie s asigure planifcarea, organizarea i mijloacele necesare activitii de
prevenire i protecie n unitatea i/sau ntreprinderea sa.
Activitile de prevenire i protecie desfurate n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii sunt
urmtoarele:
1. identifcarea pericolelor i evaluarea riscurilor pentru fecare component a sistemului de munc,
respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/ echipamente de munc i mediul de
munc pe locuri de munc/posturi de lucru;
2. elaborarea i actualizarea planului de prevenire i protecie;
3. elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate
i sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor i ale unitii/ntreprinderii,
precum i ale locurilor de munc/ posturilor de lucru;
4. propunerea atribuiilor i rspunderilor n domeniul securitii i sntii n munc, ce revin
lucrtorilor, corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fa postului, cu
aprobarea angajatorului;
5. verifcarea cunoaterii i aplicrii de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de
prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n domeniul
securitii i sntii n munc, stabilite prin fa postului;
6. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a lucrtorilor
n domeniul securitii i sntii n munc;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitii adecvate pentru fecare
loc de munc, asigurarea informrii i instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n
munc i verifcarea cunoaterii i aplicrii de ctre lucrtori a informaiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii i/sau unitii;
9. asigurarea ntocmirii planului de aciune n caz de pericol grav i imminent i asigurarea ca toi
lucrtorii s fe instruii pentru aplicarea lui;
10. evidena zonelor cu risc ridicat i specifc;
11. stabilirea zonelor care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc, stabilirea tipului
de semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006
privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc;
12. evidena meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specifc, pentru care este necesar
autorizarea exercitrii lor;
13. evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare;
14. evidena posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesit
testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i
control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n
mediul de munc;
16. verifcarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgen,
precum i a sistemelor de siguran;
17. informarea angajatorului, n scris, asupra defcienelor constatate n timpul controalelor efectuate
la locul de munc i propunerea de msuri de prevenire i protecie;
18. ntocmirea rapoartelor i/sau a listelor prevzute de hotrrile Guvernului emise n temeiul
art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibraii, zgomot i antiere
temporare i mobile;
19. evidena echipamentelor de munc i urmrirea ca verifcrile periodice i, dac este cazul,
ncercrile periodice ale echipamentelor de munc s fe efectuate de persoane competente,
conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc;
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
44
20. identifcarea echipamentelor individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru din
ntreprindere i ntocmirea necesarului de dotare a lucrtorilor cu echipament individual de
protecie, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele minime
de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de
protecie la locul de munc;
21. urmrirea ntreinerii, manipulrii i depozitrii adecvate a echipamentelor individuale de
protecie i a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii prevzute de
Hotrrea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform;
23. ntocmirea evidenelor conform competenelor;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munc suferite de lucrtorii din ntreprindere i/
sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmrirea realizrii msurilor dispuse de ctre inspectorii de munc, cu prilejul vizitelor de
control i al cercetrii evenimentelor;
26. colaborarea cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, serviciile externe de prevenire
i protecie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonrii msurilor de prevenire i
protecie;
27. colaborarea cu lucrtorii desemnai/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n
situaia n care mai muli angajatori i desfoar activitatea n acelai loc de munc;
28. urmrirea actualizrii planului de avertizare, a planului de protecie i prevenire i a planului de
evacuare;
29. propunerea de sanciuni i stimulente pentru lucrtori, pe criteriul ndeplinirii atribuiilor n
domeniul securitii i sntii n munc;
30. propunerea de clauze privind securitatea i sntatea n munc la ncheierea contractelor de
prestri de servicii cu ali angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori strini;
31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfurarea acestor activiti.
Organizarea activitilor de prevenire i protecie
Organizarea activitilor de prevenire i protecie este realizat de ctre angajator, n urmtoarele
moduri:
a) prin asumarea de ctre angajator, a atribuiilor pentru realizarea msurilor prevzute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrtori pentru a se ocupa de activitile de prevenire i
protecie;
c) prin nfinarea unui serviciu intern de prevenire i protecie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire i protecie.
(1) n cazul ntreprinderilor cu pn la 9 lucrtori inclusiv angajatorul poate efectua
activitile din domeniul securitii i sntii n munc, dac se ndeplinesc cumulativ
urmtoarele condiii:
a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5 la
lege;
b) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere
i/sau unitate;
c) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n
munc, corespunztoare cel puin nivelului de baz.
(2) n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul trebuie
s desemneze unul sau mai muli lucrtori,, sau poate organiza serviciul intern de prevenire i
protecie, i/sau s apeleze la servicii externe.
(3) n situaia n care sunt ndeplinite condiiile de la alin. (1), dar angajatorul nu realizeaz
45
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
n totalitate activitile de prevenire i protecie, pentru activitile pe care nu le realizeaz
angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe.
(1) n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 i 49 de lucrtori inclusiv, angajatorul poate
efectua activitile din domeniul securitii i sntii n munc, dac se ndeplinesc cumulativ
urmtoarele condiii:
a) activitile desfurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevzute n anexa nr. 5;
b) riscurile identifcate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
c) angajatorul i desfoar activitatea profesional n mod efectiv i cu regularitate n ntreprindere
i/sau unitate;
d) angajatorul ndeplinete cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n
munc corespunztoare cel puin nivelului de baz.
(2) n situaia n care nu sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1), angajatorul
trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori sau poate organiza serviciul intern de prevenire i
protecie, i/sau s apeleze la servicii externe.
(3) n situaia n care sunt ndeplinite condiiile prevzute la alin. (1) i (2), dar angajatorul,
lucrtorii desemnai sau serviciul intern nu realizeaz n totalitate activitile de prevenire i protecie,
angajatorul trebuie s apeleze la servicii externe.
(1) n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor ntre 50 i 149 de lucrtori, angajatorul
trebuie s desemneze unul sau mai muli lucrtori sau s organizeze serviciu intern de
prevenire i protecie pentru a se ocupa de activitile de prevenire i protecie din cadrul
ntreprinderii.
(2) n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor prevzute la alin. (1), care desfoar activiti
dintre cele prevzute n anexa nr. 5, angajatorul trebuie s organizeze serviciu intern de prevenire i
protecie.
(3) n cazul n care lucrtorii desemnai/serviciul intern de prevenire i protecie nu au
capacitile i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie
prevzute la art. 15, angajatorul trebuie s apeleze la unul sau mai multe servicii externe.
(1) n cazul ntreprinderilor i/sau unitilor care au peste 150 de lucrtori, angajatorul
trebuie s organizeze serviciul intern de prevenire i protecie.
(2) n cazul n care serviciul intern de prevenire i protecie nu are capacitile i aptitudinile
necesare pentru efectuarea tuturor activitilor de prevenire i protecie, angajatorul trebuie s apeleze
la unul sau mai multe servicii externe.
3. Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc
Nivelurile de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc, necesare pentru dobndirea
capacitilor i aptitudinilor corespunztoare efecturii activitilor de prevenire i protecie, sunt
urmtoarele:
a) nivel de baz;
b) nivel mediu;
c) )nivel superior.
(1) Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare
nivelului de baz sunt:
a) studii n nvmntul liceal fliera teoretic n profl real sau fliera tehnologic n profl
tehnic;
b) curs n domeniul securitii i sntii n munc, cu coninut minim conform celui prevzut n
anexa nr. 6 lit. A, cu o durat de cel puin 40 de ore.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
46
(2) Nivelul de baz prevzut la alin. (1) se atest prin diploma de studii i certifcatul de
absolvire a cursului prevzut la alin. (1) lit. b).
(1) Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare
nivelului mediu sunt:
a) studii n nvmntul postliceal n profl tehnic;
b) curs n domeniul securitii i sntii n munc, cu coninut minim conform celui prevzut n
anexa nr. 6 lit. B, cu o durat de cel puin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevzut la alin. (1) se atest prin diploma de studii i certifcatul de
absolvire a cursului prevzut la alin. (1) lit. b).
(1) Cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare
nivelului superior sunt:
a) studii superioare tehnice;
b) curs n domeniul securitii i sntii n munc, cu coninut minim conform celui prevzut
n anexa nr. 6 lit. B, cu o durat de cel puin 80 de ore;
c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durat de cel puin 180 de ore.
(2) Nivelul superior prevzut la alin. (1) se atest prin diploma de studii i certifcatele de
absolvire a cursurilor prevzute la alin. (1) lit. b) i c).
(3) Cerina minim prevzut la alin. (1) lit. b) este considerat ndeplinit i n situaia
n care persoana a absolvit o form de nvmnt postuniversitar n domeniul securitii i
sntii n munc.
ATENTIE
Cursurile n domeniul securitii i sntii n munc, se efectueaz de ctre furnizori de formare
profesional autorizai conform prevederilor art. 18 - 27 din Ordonana Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesional a adulilor, aprobat cu modifcri i completri prin Legea nr. 375/2002,
republicat, cu modifcrile i completrile ulterioare.
Lucrtori desemnai
Desemnarea nominal a lucrtorului/ lucrtorilor pentru a se ocupa de activitile de prevenire
i protecie se face prin decizie a angajatorului.
Angajatorul va consemna n fa postului activitile de prevenire i protecie pe care lucrtorul
desemnat are capacitatea, timpul necesar i mijloacele adecvate s le efectueze.
Observatii
Pentru a putea s desfoare activitile de prevenire i protecie, lucrtorul desemnat trebuie
s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc
corespunztoare cel puin nivelului mediu
Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/
sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n
cadrul ntreprinderii i/sau unitii.
Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate i timpul necesar pentru ca lucrtorii
desemnai s poat desfura activitile de prevenire i protecie conform fei postului.
Serviciile interne de prevenire i protecie
Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s fe format din lucrtori care ndeplinesc
cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului
mediu i/sau superior, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfura activiti auxiliare.
47
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Conductorul serviciului de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele minime
de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului superior.
Serviciul intern de prevenire i protecie se organizeaz n subordinea direct a angajatorului
ca o structur distinct.
Lucrtorii din cadrul serviciului intern de prevenire i protecie trebuie s desfoare numai
activiti de prevenire i protecie i cel mult activiti complementare cum ar f: prevenirea i stingerea
incendiilor i protecia mediului.
Angajatorul va consemna n regulamentul intern sau n regulamentul de organizare i
funcionare activitile de prevenire i protecie pentru efectuarea crora serviciul intern de prevenire
i protecie are capacitate i mijloace adecvate.
Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s aib la dispoziie resursele materiale i umane
necesare pentru ndeplinirea activitilor de prevenire i protecie desfurate n ntreprindere.
Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire i protecie n funcie de mrimea
ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia
acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii.
Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire i
protecie s poat desfura activitile specifce.
Cnd angajatorul i desfoar activitatea n mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire
i protecie trebuie s fe organizat astfel nct s se asigure n mod corespunztor desfurarea
activitilor specifce.
n situaia n care activitatea de prevenire i protecie este asigurat prin mai multe servicii
interne, acestea vor aciona coordonat pentru asigurarea efcienei activitii.
Serviciul intern de prevenire i protecie poate s asigure i supravegherea medical, dac
dispune de personal cu capacitate profesional i de mijloace materiale adecvate.
Servicii externe de prevenire i protecie
Serviciul extern de prevenire i protecie asigur, pe baz de contract, activitile de prevenire
i protecie n domeniu.
Serviciul extern trebuie s aib acces la toate informaiile necesare desfurrii activitii de
prevenire i protecie.
Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
a)s dispun de personal cu capacitate profesional adecvat i de mijloacele materiale necesare
pentru a-i desfura activitatea;
b)s fe abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare
a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n
munc.
Serviciul extern de prevenire i protecie trebuie s fe format din lucrtori care ndeplinesc
cerinele minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului
mediu i/sau superior, i, dup caz, ali lucrtori care pot desfura activiti auxiliare.
Conductorul serviciului extern de prevenire i protecie trebuie s ndeplineasc cerinele
minime de pregtire n domeniul securitii i sntii n munc corespunztoare nivelului superior.
n cazul n care serviciul extern de prevenire i protecie este format dintr-o singur
persoan, aceasta trebuie s ndeplineasc cerinele minime de pregtire n domeniul.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
48
COMITETUL DE SECURITATE I SNTATE N MUNC
Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc
Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie n unitile care au un numr de cel
puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei.
Inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc
n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile
identifcate.
n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot nfina mai multe
comitete de securitate i sntate n munc; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de
munc aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i funcionare.
Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie i n cazul activitilor care se
desfoar temporar, respectiv cu o durat mai mare de 3 luni.
n unitile care au mai puin de 50 de lucrtori, atribuiile comitetului de securitate i sntate
n munc revin reprezentanilor lucrtorilor, cu rspunderi specifce n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor.
Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca
Comitetul de securitate i sntate n munc este constituit din reprezentanii lucrtorilor cu
rspunderi specifce n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, pe de o parte, i angajator sau
reprezentantul su legal i/sau reprezentanii si n numr egal cu cel al reprezentanilor lucrtorilor
i medicul de medicina muncii, pe de alt parte.
Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de securitate i sntate
n munc.
Lucrtorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire i protecie este
secretarul comitetului de securitate i sntate n munc.
Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc vor f desemnai
de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifce n domeniul securitii i
sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz:
a) de la 50 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani;
b) de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani;
c) de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani;
g) peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani.
Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor f alei pe o
perioad de 2 ani.
Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate
n munc va f stabilit prin contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de
organizare i funcionare.
Angajatorul are obligaia s acorde fecrui reprezentant al lucrtorilor n comitetele de
securitate i sntate n munc timpul necesar exercitrii atribuiilor specifce.
Timpul alocat acestei activiti va f considerat timp de munc i va f de cel puin:
a) 2 ore pe lun n unitile avnd un efectiv de pn la 99 de lucrtori;
b) 5 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 100 i 299 de lucrtori;
c) 10 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 300 i 499 de lucrtori;
d) 15 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 500 i 1.499 de lucrtori;
e) 20 de ore pe lun n unitile avnd un efectiv de 1.500 de lucrtori i peste.
49
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n
munc trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii.
Membrii comitetului de securitate i sntate n munc se nominalizeaz prin decizie scris a
preedintelui acestuia, iar componena comitetului va f adus la cunotin tuturor lucrtorilor.
La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc vor f convocai s participe
lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care
angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie, reprezentanii
acestora.
La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc pot f invitai s participe inspectori
de munc.
Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munc
Comitetul de securitate i sntate n munc funcioneaz n baza regulamentului de funcionare
propriu.
Angajatorul are obligaia s asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munc
cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar.
Ordinea de zi a fecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu consultarea
reprezentanilor lucrtorilor, i este transmis membrilor comitetului de securitate i sntate n munc,
inspectoratului teritorial de munc i, dac este cazul, serviciului extern de protecie i prevenire, cu
cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului.
Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc convoac n scris membrii comitetului
cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite.
La fecare ntrunire secretarul comitetului de securitate i sntate n munc ncheie un proces-
verbal care va f semnat de ctre toi membrii comitetului.
Comitetul de securitate i sntate n munc este legal ntrunit dac sunt prezeni cel puin
jumtate plus unu din numrul membrilor si.
Comitetul de securitate i sntate n munc convine cu votul a cel puin dou treimi din
numrul membrilor prezeni.
Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc va afa la loc vizibil copii ale
procesului-verbal ncheiat.
Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc transmite inspectoratului teritorial de
munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal ncheiat.
Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc
Pentru realizarea informrii, consultrii i participrii lucrtorilor, n conformitate cu art. 16,
17 i 18 din lege, comitetul de securitate i sntate n munc are cel puin urmtoarele atribuii:
a) analizeaz i face propuneri privind politica de securitate i sntate n munc i planul de
prevenire i protecie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare i
funcionare;
b) urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare
realizrii prevederilor lui i efciena acestora din punct de vedere al mbuntirii condiiilor de
munc;
c) analizeaz introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, lund n considerare
consecinele asupra securitii i sntii, lucrtorilor, i face propuneri n situaia constatrii
anumitor defciene;
d) analizeaz alegerea, cumprarea, ntreinerea i utilizarea echipamentelor de munc, a
echipamentelor de protecie colectiv i individual;
e) analizeaz modul de ndeplinire a atribuiilor ce revin serviciului extern de prevenire i protecie,
precum i meninerea sau, dac este cazul, nlocuirea acestuia;
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
50
f) propune msuri de amenajare a locurilor de munc, innd seama de prezena grupurilor sensibile
la riscuri specifce;
g) analizeaz cererile formulate de lucrtori privind condiiile de munc i modul n care i
ndeplinesc atribuiile persoanele desemnate i/sau serviciul extern;
h) urmrete modul n care se aplic i se respect reglementrile legale privind securitatea i
sntatea n munc, msurile dispuse de inspectorul de munc i inspectorii sanitari;
i) analizeaz propunerile lucrtorilor privind prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor
profesionale, precum i pentru mbuntirea condiiilor de munc i propune introducerea
acestora n planul de prevenire i protecie;
j) analizeaz cauzele producerii accidentelor de munc, mbolnvirilor profesionale i evenimentelor
produse i poate propune msuri tehnice n completarea msurilor dispuse n urma cercetrii;
k) efectueaz verifcri proprii privind aplicarea instruciunilor proprii i a celor de lucru i face un
raport scris privind constatrile fcute;
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate i sntate n munc de ctre
conductorul unitii cel puin o dat pe an, cu privire la situaia securitii i sntii n munc,
la aciunile care au fost ntreprinse i la efciena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile
pentru planul de prevenire i protecie ce se va realiza n anul urmtor.
Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munc
Angajatorul trebuie s furnizeze comitetului de securitate i sntate n munc toate informaiile
necesare, pentru ca membrii acestuia s i poat da avizul n cunotin de cauz.
Angajatorul trebuie s prezinte, cel puin o dat pe an, comitetului de securitate i sntate n
munc un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munc, aciunile care
au fost ntreprinse i efciena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de
prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor.
Angajatorul trebuie s transmit raportul prevzut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de
securitate i sntate n munc, n termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munc.
Angajatorul trebuie s supun analizei comitetului de securitate i sntate n munc documentaia
referitoare la caracteristicile echipamentelor de munc, ale echipamentelor de protecie colectiv
i individual, n vederea selecionrii echipamentelor optime.
Angajatorul trebuie s informeze comitetul de securitate i sntate n munc cu privire la
evaluarea riscurilor pentru securitate i sntate, msurile de prevenire i protecie att la nivel
de unitate, ct i la nivel de loc de munc i tipuri de posturi de lucru, msurile de prim ajutor,
de prevenire i stingere a incendiilor i evacuare a lucrtorilor.
Angajatorul comunic comitetului de securitate i sntate n munc punctul su de vedere sau,
dac este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire i
protecie, asupra plngerilor lucrtorilor privind condiiile de munc i modul n care serviciul
intern sau extern de prevenire i protecie i ndeplinete atribuiile.
INSTRUIREA LUCRTORILOR
N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC
Instruirea n domeniul securitii i sntii n munc are ca scop nsuirea cunotinelor i
formarea deprinderilor de securitate i sntate n munc.
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc la nivelul ntreprinderii i/
sau al unitii se efectueaz n timpul programului de lucru si este considerata timp de munca
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-general;
b) instruirea la locul de munc;
c)instruirea periodic.
51
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
La instruirea personalului n domeniul securitii i sntii n munc vor f folosite mijloace,
metode i tehnici de instruire, cum ar f: expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de flme,
diapozitive, proiecii, instruire asistat de calculator.
Fiecare angajator are obligaia s asigure baza material corespunztoare unei instruiri
adecvate.
Angajatorul trebuie s dispun de un program de instruire - testare, pe meserii sau activiti.
Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc se consemneaz
n mod obligatoriu n fa de instruire individual, conform modelului prezentat n anexa nr. 11, cu
indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii.
Completarea fei de instruire individual se va face cu pix cu past sau cu stilou, imediat dup
verifcarea instruirii.
Dup efectuarea instruirii, fa de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit
i de ctre persoanele care au efectuat i au verifcat instruirea.
Fia de instruire individual va f pstrat de ctre conductorul locului de munc i va f
nsoit de o copie a fei de aptitudini, completat de ctre medicul de medicina muncii n urma
examenului medical la angajare.
Pentru persoanele afate n ntreprindere i/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul
stabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare i funcionare, reguli privind
instruirea i nsoirea acestora n ntreprindere i/sau unitate.
Pentru lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti pe baz
de contract de prestri de servicii n ntreprinderea i/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul
benefciar al serviciilor va asigura instruirea lucrtorilor privind activitile specifce ntreprinderii i/
sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile
de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderilor i/sau unitii, n general si se va
n fa de instruire colectiv, conform modelului prezentat n anexa nr. 12la Normele Metodologice.
Fia de instruire colectiv se ntocmete n dou exemplare, din care un exemplar se va pstra
de ctre angajator/lucrtor desemnat/serviciu intern de prevenire i protecie care a efectuat instruirea
i un exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucrtorilor instruii sau, n cazul vizitatorilor, de
ctre conductorul grupului.
Reprezentanii autoritilor competente n ceea ce privete controlul aplicrii legislaiei
referitoare la securitate i sntate n munc vor f nsoii de ctre un reprezentant desemnat de ctre
angajator, fr a se ntocmi f de instructaj.
Instruirea introductiv-general
Instruirea introductiv-general se face:
a) la angajarea lucrtorilor defnii conform art. 5 lit. a) din lege;
b) lucrtorilor detaai de la o ntreprindere i/sau unitate la alta;
c) lucrtorilor delegai de la o ntreprindere i/sau unitate la alta;
d) lucrtorului pus la dispoziie de ctre un agent de munc temporar.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specifce
ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i
msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general.
Instruirea introductiv-general se face de ctre:
a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau
b) lucrtorul desemnat; sau
c) un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; sau
d) serviciul extern de prevenire i protecie.
Instruirea introductiv-general se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de specifcul activiti i de riscurile pentru
securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul
ntreprinderii i/sau al unitii, n general.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
52
Angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta
nu va f mai mic de 8 ore.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmtoarele probleme:
a) legislaia de securitate i sntate n munc;
b) consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n
munc;
c) riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifce unitii;
d) msuri la nivelul ntreprinderii i/sau unitii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor i evacuarea lucrtorilor.
Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie s fe n conformitate cu tematica aprobat
de ctre angajator.
Instruirea introductiv-general se va fnaliza cu verifcarea nsuirii cunotinelor pe baz de
teste.
Rezultatul verifcrii va f consemnat n fa de instruire.
ATENTIE
Lucrtorii nu vor putea f angajai dac nu i-au nsuit cunotinele prezentate n
instruirea introductiv-general.
Instruirea la locul de munc
Instruirea la locul de munc se face dup instruirea introductiv-general i are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de
prevenire i protecie la nivelul fecrui loc de munc, post de lucru i/sau fecrei funcii exercitate.
Instruirea la locul de munc se face tuturor lucrtorilor, inclusiv la schimbarea locului de
munc n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii.
Instruirea la locul de munc se face de ctre conductorul direct al locului de munc, n grupe
de maximum 20 de persoane.
Fia de instruire se pstreaz de ctre conductorul locului de munc.
Durata instruirii la locul de munc depinde de riscurile pentru securitate i sntate n munc,
precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fecrui loc de munc, post de
lucru i/sau fecrei funcii exercitate.
Durata instruirii la locul de munc nu va f mai mic de 8 ore i se stabilete prin instruciuni
proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:
a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau
b) lucrtorul desemnat; sau
c) un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; sau
d) serviciul extern de prevenire i protecie.
Instruirea la locul de munc se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul
care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul
intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator,
care vor f pstrate la persoana care efectueaz instruirea.

Instruirea la locul de munc va cuprinde:
a) informaii privind riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifce locului de munc
i/sau postului de lucru;
b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munc i/sau postul de lucru;
c) msuri la nivelul locului de munc i/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor;
d) prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifce ale
locului de munc i/sau postului de lucru;
53
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
e) instruirea la locul de munc va include n mod obligatoriu demonstraii practice privind activitatea
pe care persoana respectiv o va desfura i exerciii practice privind utilizarea echipamentului
individual de protecie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim ajutor.
nceperea efectiv a activitii la postul de lucru de ctre lucrtorul instruit se face numai dup
verifcarea cunotinelor de cate eful ierarhic superior celui care a fcut instruirea i se consemneaz
n fa de instruire individual.
Instruirea periodic
Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilor i are drept scop remprosptarea i actualizarea
cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munc.
Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munc.
Intervalul dintre dou instruiri periodice va f stabilit prin instruciuni proprii, n funcie de
condiiile locului de munc i/sau postului de lucru, i nu va f mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre dou instruiri periodice va f de cel
mult 12 luni.
Verifcarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care efectueaz instruirea
i prin sondaj de ctre angajator/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciile
externe de prevenire i protecie, care vor semna fele de instruire ale lucrtorilor, confrmnd astfel
c instruirea a fost fcut corespunztor.
Instruirea periodic se va completa n mod obligatoriu i cu demonstraii practice.
Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a
asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern
de de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator,
care vor f pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri:
a) cnd un lucrtor a lipsit peste 30 de zile lucrtoare;
b) cnd au aprut modifcri ale prevederilor de securitate i sntate n munc privind activiti
specifce ale locului de munc i/sau postului de lucru sau ale instruciunilor proprii, inclusiv
datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate;
c) la reluarea activitii dup accident de munc;
d) la executarea unor lucrri speciale;
e) la introducerea unui echipament de munc sau a unor modifcri ale echipamentului existent;
f) la modifcarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va f mai mic de 8 ore
i se stabilete n instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:
a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau
b) lucrtorul desemnat; sau
c) un lucrtor al serviciului intern de protecie i prevenire; sau
d) serviciul extern de protecie i prevenire.
Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a
asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern
de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care
vor f pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
54
COMUNICAREA, CERCETAREA, NREGISTRAREA
I RAPORTAREA EVENIMENTELOR
Comunicarea evenimentelor
Orice eveniment, va f comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de
munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre producerea acestuia.
Angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz:
inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele; a)
asigurtorului, potrivit b) Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli
profesionale, cu modifcrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporar de munc, invaliditate sau deces, la confrmarea acestora;
organelor de urmrire penal, dup caz. c)
Cercetarea evenimentelor
Cercetarea evenimentelor este obligatorie i se efectueaz dup cum urmeaz:
de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc; a)
de ctre inspectoratele teritoriale de munc, n cazul evenimentelor care au produs invaliditate b)
evident sau confrmat, deces, accidente colective, incidente periculoase, n cazul evenimentelor
care au produs incapacitate temporar de munc lucrtorilor la angajatorii persoane fzice, precum
i n situaiile cu persoane date disprute;
de ctre Inspecia Muncii, n cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, c)
precum avariile sau exploziile;
de ctre autoritile de sntate public teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, n cazul d)
suspiciunilor de boal profesional i a bolilor legate de profesiune.
Rezultatul cercetrii evenimentului se va consemna ntr-un proces-verbal.
n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituia medico-legal
competent este obligat s nainteze inspectoratului teritorial de munc, n termen de 7 zile de la data
decesului, o copie a raportului de constatare medico-legal.
ACCIDENTE DE MUNC
Prin accident de munc se intelege vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia
acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate
ori deces.
Este, de asemenea, accident de munc:
accidentul suferit de persoane afate n vizit n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea a)
angajatorului;
accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n b)
cadrul unor activiti culturale, sportive, n ar sau n afara granielor rii, n timpul i din cauza
ndeplinirii acestor sarcini;
accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i din cauza c)
ndeplinirii acestor activiti;
accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ d)
pentru salvarea de viei omeneti;
accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ e)
pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public i privat;
accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul f)
55
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
persoanei juridice sau la adresa persoanei fzice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munc
organizat de acetia, n timpul programului de munc, i nu se datoreaz culpei exclusive a
accidentatului;
accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul g)
lucrtorului la locul de munc organizat de angajator i invers;
accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei h)
fzice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de
munc;
accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei i)
fzice la care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o
alt persoan juridic sau fzic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de
deplasare;
accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de j)
lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul
individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afa n baie
ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din ntreprindere sau unitate i
invers;
accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de k)
angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri;
accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane fzice romne, delegai l)
pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata i traseul prevzute
n documentul de deplasare;
accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor ri, n m)
baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice
romne cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de califcare, recalifcare sau perfecionare a pregtirii n)
profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practic;
accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar f furtun, viscol, cutremur, o)
inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afa n timpul procesului de
munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc p)
presupunerea decesului acesteia;
accidentul suferit de o persoan afat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei q)
agresiuni.
ATENTIE.
n situaiile menionate la lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustifcate
de la traseul normal i, de asemenea, transportul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile
de securitate i sntate n munc sau de circulaie n vigoare.
Clasifcarea accidentelor de munca
Accidentele de munc se clasifc, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor
accidentate, n:
accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice; a)
accidente care produc invaliditate; b)
accidente mortale; c)
accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai d)
cauz.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
56
Cercetarea accidentelor de munca
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea mprejurrilor i a cauzelor care au condus la
producerea acestora, a reglementrilor legale nclcate, a rspunderilor i a msurilor ce se impun a f
luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare i, respectiv, pentru determinarea caracterului
accidentului.
Cercetarea se face imediat dup comunicare, n conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1)
din lege.
Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporar de munc se efectueaz de ctre
angajatorul la care s-a produs evenimentul.
Angajatorul are obligaia s numeasc de ndat, prin decizie scris, comisia de cercetare a
evenimentului.
Comisia de cercetare a evenimentului va f compus din cel puin 3 persoane; una dintre
acestea trebuie s fe lucrtor desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului
extern, cu pregtire de nivel superior.
Persoanele numite de ctre angajator n comisia de cercetare a evenimentului trebuie s aib
pregtire tehnic corespunztoare i s nu fe implicate n organizarea i conducerea locului de munc
unde a avut loc evenimentul i s nu f avut o responsabilitate n producerea evenimentului.
Angajatorul care i-a asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munc nu
poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, n acest caz urmnd s apeleze la servicii
externe.
Dac n eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferii, n comisia de cercetare numit
de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor f nominalizate i persoane numite prin decizie
scris de ctre ceilali angajatori.
Angajatorul care a organizat transportul rspunde pentru cercetarea accidentului de circulaie
produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporar de munc, cu respectarea, atunci cnd
este cazul.
Cercetarea evenimentului,dac acesta a avut loc n afara ntreprinderii i/sau unitii
angajatorului i nu a avut nicio legtur cu aceasta, se efectueaz n condiiile legii.
Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal sufcient trebuie s
asigure cercetarea apelnd la servicii externe de prevenire i protecie.
Persoanele mputernicite, potrivit legii, s efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul s ia
declaraii scrise, s preleveze sau s solicite prelevarea de probe necesare cercetrii, s solicite sau s
consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat s le pun la dispoziie n
condiiile legii.
Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experi sau specialiti cum ar f cei din cadrul
unor operatori economici cu competene potrivit legii s efectueze expertize tehnice, iar acetia trebuie
s rspund solicitrii.
Specialitii i experii ntocmesc expertize tehnice care vor face parte integrant din dosarul
de cercetare a evenimentului.
Cheltuielile aferente efecturii expertizelor se suport de ctre angajatorul la care a avut
loc evenimentul sau care se face rspunztor de organizarea activitii n urma creia s-a produs
evenimentul.
Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporar de munc se va ncheia n cel mult
5 zile lucrtoare de la data producerii.
Fac excepie de la prevederile paragrafului anterior situaii cum ar f cele n care este necesar
prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita n scris, argumentat i
n termen, la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia s-a produs evenimentul, prelungirea
termenului de cercetare.
Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evident, accident colectiv sau
situaie de persoan dat disprut, precum i cercetarea incidentelor periculoase se vor ncheia n cel
mult 10 zile lucrtoare de la data producerii acestora.
57
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Fac excepie de la prevederile paragrafului anterior situaii cum ar f cele n care este necesar
eliberarea certifcatului medico-legal, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care
inspectoratul teritorial de munc care cerceteaz evenimentele poate solicita n scris, argumentat i n
termen, la Inspecia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.
n cazul accidentului cu incapacitate termporar de munc, n urma cruia a intervenit
invaliditate confrmat prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munc va completa
dosarul de cercetare ntocmit la data producerii evenimentului i va ntocmi un nou proces-verbal de
cercetare bazat pe dosarul astfel completat.
ntocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevzut la paragraful anterior se
face n cel mult 5 zile lucrtoare de la data primirii de ctre inspectoratul teritorial de munc a deciziei
de ncadrare ntr-un grad de invaliditate sau a certifcatului de constatare medico-legal.
n cazul evenimentului a crui consecin este invaliditate evident, evenimentul va f cercetat
de inspectoratul teritorial de munc ca eveniment care a produs incapacitate temporar de munc
Dosarul de cercetare va cuprinde:
a) opisul actelor afate n dosar;
b) procesul-verbal de cercetare;
c) nota de constatare la faa locului, ncheiat imediat dup producerea evenimentului de ctre
inspectorul de munc, n cazul evenimentelor care se cerceteaz de ctre inspectoratul teritorial
de munc/Inspecia Muncii, conform competenelor, sau de ctre lucrtorul desemnat/serviciile de
prevenire i protecie, n cazul evenimentelor a cror cercetare intr n competena angajatorului,
i semnat de ctre angajator/reprezentantul su legal, care va cuprinde precizri cum ar f poziia
victimei, existena sau inexistena echipamentului individual de protecie, starea echipamentelor de
munc, modul n care funcionau dispozitivele de protecie, nchiderea fei individuale de instructaj
prin barare i semntur, ridicarea de documente sau prelevarea de probe;
d) schie i fotografi referitoare la eveniment;
e)declaraiile accidentailor, n cazul evenimentului urmat de incapacitate temporar de munc sau de
invaliditate;
f) declaraiile martorilor i ale oricror persoane care pot contribui la elucidarea mprejurrilor
i a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
g) copii ale actelor i documentelor necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale
ale evenimentului;
h) copii ale certifcatului constatator sau oricror alte autorizaii n baza crora angajatorul i
desfoar activitatea;
i) copii ale fei de expunere la riscuri profesionale i ale fei de aptitudine, ntocmite conform
legii;
j) copii ale contractelor individuale de munc ale victimelor;
k)copii ale felor de instruire individual n domeniul securitii i sntii n munc ale victimelor;
n caz de deces aceste fe se vor anexa n original;
l) concluziile raportului de constatare medico-legal, n cazul accidentului mortal;
m) copie a hotrrii judectoreti prin care se declar decesul, n cazul persoanelor date
disprute;
n) copie a certifcatelor de concediu medical, n cazul accidentului urmat de incapacitate
temporar de munc;
o) copie a deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, n cazul accidentului urmat de
invaliditate;
p) actul emis de unitatea sanitar care a acordat asistena medical de urgen, din care s rezulte
data, ora cnd accidentatul s-a prezentat pentru consultaie i diagnosticul, n cazul accidentelor de
traseu;
q) copie a procesului-verbal de cercetare la faa locului, ncheiat de serviciile poliiei rutiere, n
cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
58
Dosarul va mai cuprinde, dup caz, orice alte acte i documente necesare pentru a determina
caracterul accidentului, cum ar f:
a) copie a autorizaiei, n cazul n care victima desfura o activitate care necesita autorizare;
b) copie a diplomei, adeverinei sau certifcatului de califcare a victimei;
c) acte de expertiz tehnic, ntocmite cu ocazia cercetrii evenimentului;
d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care s se poat stabili locul, data i ora
producerii evenimentului sau s se poat justifca prezena victimei la locul, ora i data producerii
evenimentului;
e) documente din care s rezulte c accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu;
f) corespondena cu alte instituii/uniti n vederea obinerii actelor solicitate;
g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, n conformitate cu art. 120 alin. (2) i (4);
h) actul medical emis de unitatea sanitar care a acordat asisten medical de urgen, din care
s rezulte diagnosticul la internare i/sau externare;
i) procesul-verbal ncheiat dup producerea evenimentului, n condiiile prevzute la art. 111;
j) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc, denumit n continuare FIAM, aprobat
prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei.
Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) flele dosarului s fe numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de
membrii comisiei de cercetare, numit de angajator, i tampilate cu tampila inspectoratului sau a
angajatorului;
b) numrul total de fle coninut de dosarul de cercetare i numrul de fle pentru fecare document
anexat la dosar s fe menionate n opis;
c) fecare document, cu excepia procesului-verbal de cercetare, s fe identifcat n dosarul de
cercetare ca anex;
d) paginile i spaiile albe s fe barate;
e) schiele referitoare la eveniment, anexate la dosar, s fe nsoite de explicaii;
f) fotografile referitoare la eveniment s fe clare i nsoite de explicaii;
g) formularul pentru declaraie s fe conform modelului prevzut n anexa nr. 14;
h) declaraiile afate la dosar s fe tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate
scrisului ilizibil, certifcate ca find conforme cu originalul i semnate de ctre inspectorul care a
efectuat cercetarea sau de ctre unul dintre membrii comisiei de cercetare.
Dosarul de cercetare a evenimentelor se va ntocmi astfel:
a) ntr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporar de munc;
dosarul se pstreaz n arhiva angajatorului care nregistreaz accidentul;
b) ntr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pstreaz la inspectoratul teritorial
de munc care a efectuat cercetarea;
c) n dou exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confrmat prin decizie,
deces, accidente colective; originalul se nainteaz organelor de urmrire penal i un exemplar se
pstreaz la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea;
d) n dou exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evident; originalul se
pstreaz la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea i un exemplar se transmite
angajatorului care nregistreaz accidentul;
e) n trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspecia Muncii; originalul se nainteaz
organelor de urmrire penal, un exemplar se pstreaz la Inspecia Muncii i un exemplar la
inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia s-a produs evenimentul;
f) n mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporar de munc
pentru victime cu angajatori diferii; originalul se pstreaz n arhiva angajatorului care nregistreaz
accidentul i celelalte exemplare se pstreaz de ctre ceilali angajatori.
59
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
n cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporar de munc
sau al incidentelor periculoase n care faptele comise pot f considerate infraciuni, potrivit legii,
dosarul de cercetare se ncheie n dou exemplare, originalul find naintat organului de urmrire
penal.
Dosarul de cercetare, ntocmit de comisia numit de ctre angajator, se nainteaz pentru
verifcare i avizare la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia s-a produs evenimentul, n
termen de 5 zile lucrtoare de la fnalizarea cercetrii.
Inspectoratul teritorial de munc va analiza dosarul, va aviza i va restitui dosarul n cel mult
7 zile lucrtoare de la data primirii.
Dosarul va f nsoit de avizul inspectoratului teritorial de munc.
n cazul n care inspectoratul teritorial de munc constat c cercetarea nu a fost efectuat
corespunztor, poate dispune completarea dosarului i/sau refacerea procesului-verbal de cercetare,
dup caz.
Comisia de cercetare va completa dosarul i va ntocmi procesul-verbal de cercetare n termen
de 5 zile lucrtoare de la data primirii dosarului.
Dosarul de cercetare ntocmit de inspectoratul teritorial de munc va f naintat n vederea
avizrii la Inspecia Muncii, n cel mult 5 zile lucrtoare de la fnalizarea cercetrii.
Dosarul de cercetare pentru cazul dispariiei de persoane, ca urmare a unui eveniment i n
mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acestora, va f pstrat la inspectoratul teritorial
de munc care a efectuat cercetarea, pn la emiterea hotrrii judectoreti prin care se declar
decesul persoanelor disprute, conform prevederilor legale n vigoare; dup completarea dosarului,
acesta va f naintat n vederea avizrii la Inspecia Muncii.
Inspecia Muncii avizeaz i restituie dosarele n cel mult 10 zile lucrtoare de la data
primirii.
n cazul n care Inspecia Muncii constat c cercetarea nu a fost efectuat corespunztor,
poate dispune completarea dosarului i ntocmirea unui nou proces-verbal de cercetare.
Inspectoratul teritorial de munc va completa dosarul i va ntocmi noul proces-verbal de
cercetare n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii dosarului.
Inspectoratul teritorial de munc transmite dosarele de cercetare organelor de urmrire
penal,dupa caz, numai dup ce au fost avizate de ctre Inspecia Muncii.
Dosarul de cercetare al accidentului de munc cu invaliditate, naintat organelor de urmrire
penal, se restituie la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, pentru completare i
ntocmirea unui nou proces-verbal de cercetare, n cazul n care se produce decesul accidentatului ca
urmare a accidentului suferit, confrmat n baza unui act medico-legal.
Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de munc n
termen de 10 zile lucrtoare de la data solicitrii acestuia.
Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior i ntocmirea noului proces-verbal de
cercetare a evenimentului se fac n cel mult 5 zile lucrtoare de la primirea dosarului la inspectoratul
teritorial de munc.
Dosarul completat i noul proces-verbal de cercetare vor f naintate n vederea avizrii la
Inspecia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de munc n termen de 10 zile lucrtoare
de la data primirii.
Dup avizarea de ctre Inspecia Muncii, dosarul va f naintat organelor de urmrire penal
de ctre inspectoratul teritorial de munc.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
60
Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie s conin urmtoarele capitole:
a) data ncheierii procesului-verbal;
b) numele persoanelor i n ce calitate efectueaz cercetarea evenimentului;
c) perioada de timp i locul n care s-a efectuat cercetarea;
d) obiectul cercetrii;
e) data i ora producerii evenimentului;
f) locul producerii evenimentului;
g) datele de identifcare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului
su legal;
h) datele de identifcare a accidentatului/accidentailor;
i) descrierea detaliat a locului, echipamentului de munc, a mprejurrilor i modului n care
s-a produs evenimentul;
j) urmrile evenimentului i/sau urmrile suferite de persoanele accidentate;
k) cauza producerii evenimentului;
l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
m) alte constatri fcute cu ocazia cercetrii evenimentului;
n) persoanele rspunztoare de nclcarea reglementrilor legale, din capitolele de la lit. k), I) i m);
o) sanciunile contravenionale aplicate;
p) propuneri pentru cercetare penal;
q) caracterul accidentului;
r) angajatorul care nregistreaz accidentul de munc sau incidentul periculos;
s) msuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare i persoanele responsabile pentru
realizarea acestora;
t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munc privind realizarea msurilor prevzute
la lit. s);
u) numrul de exemplare n care s-a ncheiat procesul-verbal de cercetare i repartizarea
acestora;
v) numele i semntura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
w )avizul inspectorului-ef adjunct securitate i sntate n munc;
x)viza inspectorului-ef/inspectorului general de stat.
n capitolul prevzut la lit. b) se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit crora
persoanele sunt ndreptite s efectueze cercetarea, precum i numele angajatorului i ale
persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetri.
n capitolul prevzut la lit. c) se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat
prelungirea termenului de cercetare.
n capitolul prevzut la lit. e) se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul n care s-a
produs un eveniment i ulterior a survenit decesul victimelor implicate n acest eveniment.
n capitolul prevzut la lit. g) se vor indica, de asemenea, datele de identifcare ale angajatorilor
la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentanilor legali ai angajatorilor, numrul
documentului prin care s-a certifcat autorizarea de funcionare din punct de vedere al securitii
i sntii n munc, adresa punctului de lucru.
n capitolul prevzut la lit. h) se vor indica, de asemenea, urmtoarele: numele, prenumele,
cetenia, vrsta, starea civil, numrul de copii minori, domiciliul, locul de munc la care este
ncadrat, profesia de baz, ocupaia n momentul accidentrii, vechimea n munc, n funcie
sau n meserie i la locul de munc, data efecturii ultimului instructaj n domeniul securitii i
sntii n munc, iar pentru persoanele care, n momentul accidentrii, desfurau o activitate
pentru care este necesar autorizare, se va face referire i la aceasta.
Capitolul prevzut la lit. i) va conine urmtoarele subcapitole:
a) descrierea detaliat a locului producerii evenimentului;
b) descrierea detaliat a echipamentului de munc;
c) descrierea detaliat a mprejurrilor;
d) descrierea detaliat a modului n care s-a produs evenimentul.
61
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
n capitolele prevzute la lit. k)-m) se va face trimitere la reglementrile legale n vigoare
nclcate, cu redarea integral a textului acestora.
Denumirea capitolului prevzut la lit. o) se va schimba n Propuneri pentru sanciuni
administrative i disciplinare, n cazul accidentelor cercetate de ctre comisia numit de
angajator.
Capitolele prevzute la lit. w) i x) se vor regsi n procesul-verbal de cercetare numai pentru
evenimentele cercetate de ctre inspectoratul teritorial de munc sau Inspecia Muncii,
conform competenelor.
n cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va ncheia cu capitolul prevzut
la lit. w), care va f numit Viza angajatorului.
ATENTIE
n situaiile n care din cercetare rezult c accidentul nu ntrunete condiiile pentru a f
ncadrat ca accident de munc, se va face aceast meniune la capitolele procesului-verbal de cercetare
prevzute la lit. q) i r) i se vor dispune msurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea
unor cazuri asemntoare.
Comisia de cercetare a unui eveniment numit de angajator poate face propuneri de sanciuni
disciplinare i/sau administrative, pe care le va meniona n procesul-verbal de cercetare.
Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se ntocmete n:
a) 3 exemplare, n cazul accidentului de munc urmat de incapacitate temporar de munc, pentru
angajatorul care nregistreaz accidentul, inspectoratul teritorial de munc care a avizat dosarul i
asigurtor;
b) mai multe exemplare, n cazul accidentului de munc urmat de incapacitate temporar de
munc pentru lucrtori cu angajatori diferii, pentru fecare angajator, inspectoratul teritorial de munc
care a avizat dosarul i asigurtor;
c) 5 exemplare, n cazul accidentului de munc urmat de invaliditate, pentru angajatorul care
nregistreaz accidentul, organul de urmrire penal, inspectoratul teritorial de munc care a efectuat
cercetarea, Inspecia Muncii i asigurtor;
d) 5 exemplare, n cazul accidentului de munc mortal sau al celui colectiv, precum i n cazul
accidentului mortal n afara muncii, pentru angajatorul care nregistreaz accidentul, organul de
urmrire penal, inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, Inspecia Muncii i
asigurtor;
e) exemplare, n cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care nregistreaz incidentul,
organele de urmrire penal, inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, Inspecia
Muncii i asigurtor.

ATENTIONARI
(1) n cazul n care accidentul de munc s-a produs la un angajator, altul dect cel care l
nregistreaz, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va f trimis i acestuia.
(2) n cazul n care angajatorul la care se nregistreaz accidentul de munc i are sediul,
domiciliul sau reedina pe teritoriul altui jude dect cel pe raza cruia s-a produs accidentul, se va
trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia
are sediul, domiciliul sau reedina angajatorul.
(3) n cazul evenimentelor care nu au fost comunicate i cercetate, dar persoana vtmat prezint
un certifcat medical cu cod accident de munc, angajatorul care i-a asumat atribuiile n domeniul
securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul
extern de prevenire i protecie va solicita acesteia o declaraie scris privind modul i mprejurrile
n care s-a produs evenimentul.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
62
nregistrarea i evidena accidentelor de munc i a incidentelor periculoase
a) Inregistrarea
nregistrarea accidentelor de munc i a incidentelor periculoase se face n baza procesului-
verbal de cercetare.
Accidentul de munc produs n timpul prestrii unor servicii pe baz de contract, comand
sau alte forme legale ncheiate n ntreprinderea i/sau unitatea unui angajator, alta dect cea la care
este ncadrat victima, se nregistreaz potrivit clauzelor prevzute n acest sens n documentele
ncheiate.
n situaia n care documentul ncheiat nu prevede clauze n acest sens, clauzele nu sunt
sufcient de acoperitoare pentru toate situaiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor
norme metodologice, accidentul de munc se nregistreaz de ctre angajatorul rspunztor de
conducerea i/sau de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului.
Accidentul de munc produs n timpul prestrii unor servicii pe baz de comand, la domiciliul
clientului, se nregistreaz de ctre angajatorul la care este/a fost angajat victima.
Accidentul de munc suferit de o persoan afat n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n
ntreprinderea i/sau unitatea altui angajator se nregistreaz de ctre angajatorul rspunztor de
conducerea i/sau de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului.
Accidentele suferite n timpul stagiului de practic profesional de ctre elevi, studeni,
ucenici i omeri n perioada de reconversie profesional se nregistreaz de ctre angajatorul la care
se efectueaz practica/reconversia profesional.
Accidentul de munc suferit de o persoan n cadrul activitilor cultural-sportive, n timpul
i din cauza ndeplinirii acestor activiti, se nregistreaz de ctre instituia sau angajatorul care a
organizat aciunea respectiv.
Accidentul de munc produs ca urmare a unei aciuni ntreprinse de o persoan, din proprie
iniiativ, pentru salvarea de viei omeneti sau pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol grav
i iminent ce amenin avutul public sau privat din ntreprinderea i/sau unitatea unui angajator, se
nregistreaz de ctre angajatorul la care s-a produs accidentul.
n cazul accidentului produs ca urmare a unei aciuni ntreprinse de o persoan, din proprie
iniiativ, pentru salvarea de viei omeneti sau pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol grav
i iminent ce amenin avutul public sau privat, produs n afara ntreprinderii i/sau unitii unui
angajator i care nu are nicio legtur cu acesta, nregistrarea se face conform legii.
Accidentul de munc de traseu se nregistreaz de ctre angajatorul la care este angajat
victima sau, dup caz, de angajatorul rspunztor de conducerea i/sau de organizarea activitii care
a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetrii.
Accidentul de munc de circulaie se nregistreaz de ctre angajatorul la care este angajat
victima sau, dup caz, de angajatorul rspunztor de conducerea i/sau de organizarea activitii care
a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetrii.
Accidentul produs n afara ntreprinderii i/sau unitii, ca urmare a nelurii unor msuri de
securitate de ctre un alt angajator, se nregistreaz de ctre angajatorul din vina cruia s-a produs
accidentul.
Accidentul de munc suferit de nsoitorii de ncrcturi, personalul de pot de la vagoanele
C.F.R., angajai ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligai s delege nsoitori pentru astfel de
ncrcturi, pe mijloace de transport ce nu le aparin, se va nregistra de ctre angajatorul rspunztor
de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, dup caz, n condiiile
clauzelor prevzute n documentele ncheiate.
Observatie.
Pentru unele situaii neprevzute n prezentele reglementri, cu privire la nregistrarea accidentelor
de munc, inspectoratul teritorial de munc sau Inspecia Muncii va stabili modul de nregistrare a
accidentului n cauz.
63
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Dispariia unei persoane n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc
presupunerea decesului acesteia se nregistreaz ca accident mortal, dup rmnerea defnitiv i
irevocabil a hotrrii judectoreti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul.
Data producerii accidentului de munc mortal, prevzut la alin. precedent, este data nscris
n hotrrea judectoreasc ca find data decesului.
Angajatorul la care a fost angajat persoana disprut va comunica, imediat, numrul i data
hotrrii judectoreti la inspectoratul teritorial de munc.
Accidentul de munc cu invaliditate se va nregistra pe baza procesului-verbal de cercetare
ntocmit de inspectoratul teritorial de munc.

n baza procesului-verbal de cercetare ntocmit de persoanele mputernicite prin lege,
angajatorul la care se nregistreaz accidentul va completa FIAM.
FIAM se completeaz pentru fecare persoan accidentat n cte 4 exemplare care se nainteaz
spre avizare dup cum urmeaz:
a) inspectoratului teritorial de munc care a avizat dosarul de cercetare ntocmit de comisia
angajatorului, n termen de 3 zile lucrtoare de la primirea avizului;
b) inspectoratului teritorial de munc care a efectuat cercetarea, n termen de 3 zile lucrtoare de
la primirea procesului-verbal de cercetare.
Verifcarea i avizarea FIAM de ctre inspectoratul teritorial de munc se fac n termen de 5
zile lucrtoare de la primirea formularului.
Angajatorul la care se nregistreaz accidentul anexeaz FIAM la dosarul sau la procesul-
verbal de cercetare i distribuie celelalte exemplare la persoana accidentat, inspectoratul teritorial de
munc i asigurtorul pe raza cruia i are sediul social, domiciliul sau reedina.
n cazul n care victima unui accident de munc a fost propus pentru pensionare odat cu
emiterea deciziei de ncadrare ntr-o grup de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care
se va anexa la dosarul de pensionare ce va f naintat unitii de expertiz medical i recuperare a
capacitii de munc.
b)Evidenta
Angajatorul va ine evidena evenimentelor n:
a) Registrul unic de eviden a accidentailor n munc, conform modelului prevzut n anexa nr.
15 la Normele Metodologice;
b) Registrul unic de eviden a incidentelor periculoase, conform modelului prevzut n anexa
nr. 16 la Normele Metodologice;
c) Registrul unic de eviden a accidentelor uoare, conform modelului prevzut n anexa nr. 17
la Normele Metodologice;
d) Registrul unic de eviden a accidentailor n munc ce au ca urmare incapacitate de munc
mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevzut n anexa nr. 18 la Normele Metodologice.
n registrul prevzut la lit. d) se va ine evidena accidentailor n munc pentru care perioada de
incapacitate temporar de munc este de minimum 4 zile de lucru, fr a lua n calcul ziua producerii
accidentului.
Registrele de eviden trebuie s fe actualizate.
n baza FIAM i a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul
teritorial de munc va ine evidena tuturor accidentelor de munc i a incidentelor periculoase
nregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau reedina pe teritoriul judeului respectiv.
Inspectoratul teritorial de munc va ine evidena n:
a) Registrul unic de eviden a accidentailor n munc;
b) Registrul unic de eviden a incidentelor periculoase;
c) Registrul unic de eviden a accidentailor n munc ce au ca urmare incapacitate de munc
mai mare de 3 zile de lucru.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
64
RASPUNDEREA JURIDICA
Infraciuni
Sunt prevazute de Legea 319/2006, la art.37 si art.38.
7.1.1. (1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc de ctre
persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de
producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se
pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea
de la un an la 3 ani sau amend.
(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la
un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare
de la 6 luni la un an sau cu amend.
7.1.2.(1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la
securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere
a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amend.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea
de la un an la 3 ani sau amend.
(3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor,
anterior eliminrii tuturor defcienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea
de la un an la 2 ani sau amend.
(4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la
3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.
Contravenii
Sunt prevazute de Legea 319/2006, la art.39.
(1) Constituie contravenii faptele svrite de angajatorii afai n una dintre situaiile prevzute
de prezenta lege.
(2) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 13 lit. b), c), p) i r), din Legea 319/2006.
(3) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei la 10.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 13 lit. n) din Legea 319/2006.
(4) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 4.000 lei la 8.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 12 alin. (1) lit. a) i b), art. 13 lit. a), d) - f), h) - m) i o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit.
a) i ale art. 32 alin. (2) din Legea 319/2006.
(5) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 3.500 lei la 7.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 7 alin. (4) - (6), art. 8, art. 11 alin. (1) i (3), art. 13 lit. q) i s) i ale art. 27 alin. (1)
lit. a) i b) din Legea 319/2006.
(6) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei la 6.000 lei urmtoarele
fapte:
nclcarea dispoziiilor a) art. 9 alin. (1), ale art. 10 i 16 din Legea 319/2006;
nclcarea dispoziiilor b) art. 14, 15 i ale art. 34 alin. (1) din Legea 319/2006.
(7) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei nclcarea
dispoziiilor art. 11 alin. (2) i (4), ale art. 17, 19 i 21 din Legea 319/2006.
(8) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 2.000 lei la 4.000 lei urmtoarele
fapte:
65
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
nclcarea dispoziiilor a) art. 12 alin. (1) lit. c) i d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) i (6) i
ale art. 36 din Legea 319/2006;
nclcarea dispoziiilor b) art. 34 alin. (5) din Legea 319/2006.
(9) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei
nerespectarea reglementrilor de securitate i sntate n munc privind:
fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanelor ori preparatelor a)
chimice periculoase i a deeurilor rezultate;
prevenirea prezenei peste limitele maxime admise a agenilor chimici, fzici sau biologici, b)
precum i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
darea n exploatare sau repunerea n funciune, parial ori total, a construciilor, c)
echipamentelor de munc noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor
tehnologice;
ntocmirea i respectarea documentaiilor tehnice pentru executarea lucrrilor care d)
necesit msuri speciale de siguran;
folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munc unde acestea sunt e)
interzise;
prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, ntreinerea i f)
repararea instalaiilor i a echipamentelor electrice, precum i pentru prevenirea efectelor
electricitii statice i ale descrcrilor atmosferice;
asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate la locurile de munc g)
unde exist pericole de incendiu sau de explozie;
asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electric a echipamentelor de h)
munc;
transportul, manipularea i depozitarea echipamentelor de munc, materialelor i i)
produselor;
delimitarea, ngrdirea i semnalizarea zonelor periculoase; j)
semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc; k)
asigurarea exploatrii fr pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau l)
lichefate, a instalaiilor mecanice sub presiune i a celor de ridicat, a conductelor prin
care circul fuide sub presiune i a altor asemenea echipamente de munc;
utilizarea, ntreinerea, revizia i repararea periodic a echipamentelor de munc; m)
asigurarea, marcarea i ntreinerea cilor de acces i de circulaie; n)
asigurarea iluminatului de siguran; o)
organizarea activitii de pstrare, ntreinere i denocivizare a echipamentului individual p)
de protecie;
ntocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor de q)
munc i a rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de exploatare;
aplicarea metodelor de exploatare minier, execuia, exploatarea i ntreinerea lucrrilor r)
miniere, realizarea i funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasifcrii minelor
din punctul de vedere al emanaiilor de gaze;
amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la nlime, n spaii nchise i n condiii de s)
izolare.
Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei
neprezentarea de ctre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Sanciunile contravenionale prevzute la art. 39 alin. (2) - (9) i la art. 40 din Legea
319/2006se aplic angajatorilor.
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
66
Constatarea contraventiilor
(1) Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor prevzute la art. 39 alin. (2) - (9) i la
art. 40 din Legea 319/2006 se fac de ctre inspectorii de munc.
(2) Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor prevzute la art. 39 alin. (6) lit. b) alin.
(8) lit. b) din Legea 319/2006 se fac i de ctre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sntii
Publice i al unitilor subordonate.
(3) n caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz n prevederile art. 37 i 38 din
Legea 319/2006, inspectorii prevzui la alin. (1) i (2) vor sesiza de ndat organele de urmrire
penal competente, potrivit legii.
Observatii.
Prevederile 1. art. 39 alin. (2) - (9) i ale art. 40din Legea 319/2006, se completeaz cu dispoziiile
Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu difcri
i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modifcrile i completrile ulterioare.
Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii 2.
procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii
prevzute de lege, corespunztor faptei pentru care a fost sancionat, inspectorul de munc
fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal.
Angajatorii rspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor 3.
accidentelor de munc sau bolilor profesionale, n msura n care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestaiile asigurrilor sociale de stat.
ntocmit
Jr. Constantin BUJOR
67
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
REGLEMENTAREA DOMENIULUI SISTEMELOR DE ALARMARE
MPOTRIVA EFRACIEI N LEGEA NR.333/2003
BIBLIOGRAFIE:

- Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor;
- Norme metodologice de aplicare a prevederilor proiectului legii.
- Standardele S.R.C.E.I. seria 839
- Normele tehnice privind proiectarea, instalarea, ntreinerea i utilizarea sistemelor de alarm
mpotriva efraciei.
n cadrul legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanei se
reglementeaz domeniul sistemelor de alarmare mpotriva efraciei.
Astfel, la CAPITOLUL IV Sisteme tehnice de protecie i de alarmare mpotriva efraciei,
prin cele trei seciuni, respectiv 9 articole se reglementeaz domeniul sistemelor de alarmare,
licenierea societilor specializate n instalarea sistemelor i dispeceratele de monitorizare.
Seciunea I Mijloace de protecie i alarmare mpotriva efraciei
Seciunea a - II a - Licenierea societilor specializate n sisteme de alarmare
mpotriva efraciei
Seciunea a - III a - Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare
n Seciunea I, la art. 28 alin. (1), este stipulat obligaia conductorilor de uniti care dein
bunuri, valori i suporturi de stocare a documentelor de a-i asigura paza, mijloacele de protecie
mecano-fzice i sistemele de alarmare mpotriva efraciei.
n alin. (2), este stabilit competena de avizare a proiectelor de instalare a sistemelor de
protecie i alarmare mpotriva efraciei, potrivit actelor normative ce privesc protecia informaiilor
clasifcate.
Alin. (3) precizeaz condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc elementele de protecie
mecano-fzice, respectiv s fe certifcate c rezist la efracie, corespunztor gradului de siguran
impus de caracteristicile obiectivului pzit.
La alin. (4) sunt defnite elementele de protecie mecano-fzic i anume: ziduri, plase, blindaje,
case de fer, seifuri, dulapuri metalice, tezaur, geamuri i folie de protecie, grilaje, ui i ncuietori.
n alin. (5) se defnete sistemul de alarmare mpotriva efraciei.
Prin sistem de alarm mpotriva efraciei se nelege ansamblul de echipamente electronice
compus din central de comand i semnalizare optic i acustic, detectoare de prezen, antioc
i acustice, butoane i pedale de panic, control acces i televiziune cu circuit nchis, cu posibiliti
de nregistrare i stocare a imaginilor i datelor de natur s asigure o protecie corespunztoare
obiectivelor i persoanelor
Alin. (6) stabilete condiiile de instalare a sistemelor de alarmare dup avizarea proiectelor i
controlul poliiei n executarea instalaiilor i punerea n funciune.
Ultimul alineat, respectiv alin. (7) precizeaz c proiectele sistemelor de alarm mpotriva
efraciei se ntocmesc n conformitate cu normele tehnice stabilite prin hotrre de guvern.
n art. 29, este stabilit obligaia frmei prestatoare i a benefciarului n folosirea de mijloace
de protecie mecano-fzice i sisteme de alarmare certifcate.
Certifcarea calitii mijloacelor de protecie mecano-fzice se face de ctre un laborator de
ncercri din ar, autorizat i acreditat.
La art. 30, se stabilete obligaia de prevedere a mijloacelor de protecie mecano-fzice i
sistemelor de alarmare mpotriva efraciei n faza de proiect de execuie a cldirilor.
Art. 31 stabilete condiiile de comercializare a mijloacelor de protecie mecano-fzice i de
alarmare mpotriva efraciei dup ncadrarea ntr-o clas de siguran (rezisten), n conformitate cu
normele europene.
n art. 32 este stabilit obligaia benefciarilor, a personalului frmelor prestatoare n pstrarea
confdenialitii informaiei referitoare la sistemele instalate sau afate n ntreinere.
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
68
n ultimul articol din seciune, respectiv art. 33, sunt precizate condiiile de clasifcare
a sistemelor de alarmare n raport cu importana bunurilor i a valorilor ce urmeaz a f aprate
i categoria de importan a construciei, competena de clasifcare find acordat societilor de
asigurri.
Seciunea a II a - Licenierea societilor specializate n sisteme de alarmare mpotriva
efraciei
n art. 34 alin. (1) se reglementeaz condiiile de a desfura activiti de proiectare, instalare i
ntreinere a sistemelor de alarmare mpotriva efraciei numai n baza licenei Inspectoratului General
al Poliiei Romne i avizului prealabil al Serviciului Romn de Informaii.
n alin. (2), se stabilete obligaia conducerii frmelor liceniate de a face cunoscute organului
de poliie modifcrile survenite n structura i organizarea activitii.
n alin. (3), se stabilete necesitatea avizrii conductorilor i personalului tehnic din cadrul
societilor liceniate.
Prin art. 35 alin. (1), este stabilit interdicia de culegere a informaiilor, nregistrrilor audio
sau video care exced obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licen, precum i instalarea de
echipamente care s le permit executarea acestor activiti.
n alin. (2) este stabilit obligaia conducerii societilor specializate n sisteme de alarmare
n asigurarea respectrii prevederilor legale i a regulamentelor proprii de organizare i funcionare
aprobate cu ocazia licenierii.
La alin. (3), se reglementeaz asocierea societilor specializate cu frme strine de profl.
Seciunea a III - a - Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare
Art. 36 stabilete cine poate organiza dispecerate de zon.
Astfel, unitile de jandarmi, corpul gardienilor publici, societile specializate de paz i cele
din domeniul sistemelor tehnice de alarm pot nfina dispecerate de monitorizare.
Alin. (2) nfinarea dispeceratelor de zon se face numai dup avizarea regulamentului de
organizare i funcionare de ctre Inspectoratul General al Poliiei Romne. Fac excepie unitile de
jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
La alin. (3), se stabilete obligaia existenei contractelor ncheiate cu benefciarii conectai la
dispecerat.
Alin. (4) stabilete persoanele care pot efectua intervenii la obiectivele alarmate, find
competent numai personalul califcat din jandarmerie, corpurile gardienilor publici i societile
specializate de paz.
La alin. (5) se reglementeaz procedura de intervenie i msurile ce se impun, n funcie de
situaie.
n ultimul alineat (6), este stipulat obligativitatea menionrii n planul de paz a faptului
c obiectivul respectiv este conectat la un dispecerat de monitorizare.
Prin standardele CEI seria 839 sunt defnii termenii, faciliti ale echipamentelor componente
ale sistemelor de alarmare.
Rspunderi i sanciuni:
Potrivit art. 57: Nerespectarea dispoziiilor prezentei legi atrage, dup caz, rspunderea
civil, material, disciplinar, contravenional sau penal.
Astfel, art. 58: Desfurarea de activiti de paz sau protecie, de proiectare, producere,
instalare i ntreinere a sistemelor de alarm mpotriva efraciei sau a componentelor acestora fr
atestat sau fr licena de funcionare prevzut de lege constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
69
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
Sanciuni contravenionale:
Art.60 lit.g: nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin. (2), art. 41 alin. (7) i (9) i ale art. 42 se
sancioneaz cu amend de la 5-10 milioane lei;
Art.34 alin (2) Persoanele fzice sau juridice prevzute la alin. (1) sunt obligate ca, n termen de 15
zile, s comunice n scris unitii de poliie competente orice modifcare intervenit n structura i
organizarea activitii pentru care a fost eliberat licena.
Art.60 lit. h) instalarea de sisteme tehnice de alarm mpotriva efraciei sau de componente ale
acestora cu nclcarea prevederilor art. 28 alin. (6) i (7), precum i nerespectarea prevederilor art. 30
i 31; se sancioneaz cu amend de la 5- 10 milioane lei.
(6) Instalarea, modifcarea, inclusiv punerea n funciune a sistemelor de alarmare mpotriva efraciei,
se avizeaz i se controleaz potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare mpotriva efraciei se ntocmesc n conformitate cu normele
tehnice stabilite prin hotrre a Guvernului.
ART. 31 -Se interzice comercializarea, n orice mod, a mijloacelor de alarmare mpotriva efraciei,
a mijloacelor de protecie mecano-fzice sau a componentelor acestora fr prezentarea certifcatului
de calitate, eliberat de un laborator autorizat din ar, a standardului naional sau internaional i fr
precizarea clasei de siguran n care se ncadreaz, conform normelor europene.
Svrirea ntr-un interval de 3 luni a cel puin dou dintre contraveniile menionate, atrage
suspendarea, pe o perioad de la o lun la 3 luni, a dreptului societii sancionate de a ncheia noi
contracte i de a angaja personal.
Depirea limitelor obiectului de activitate al societii specializate se sancioneaz cu amend
de la 5-10 milioane lei i anularea autorizaiei.
ART. 35- (1) Societilor specializate n domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea
de informaii, nregistrrile audio sau video care excedeaz obiectului de activitate pentru care li s-a
acordat licen, precum i instalarea de echipamente disimulate care s le permit executarea acestor
activiti.
n conformitate cu art. 62, licena de funcionare a societilor se anuleaz n urmtoarele cazuri:
a) la svrirea uneia dintre contraveniile prevzute la art. 60 lit. i) - k), dac fptuitorul are
calitatea de conductor al societii care are ca obiect de activitate paza i/sau protecia, precum i a
contraveniilor prevzute la art. 60 lit. l) i m);
i) refuzul de a asigura accesul reprezentanilor autoritilor publice afai n exerciiul
funciunii, al personalului poliiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuiilor
legale de control, pentru luarea msurilor de prevenire n obiectivele pzite sau asistate prin mijloace
tehnice antiefracie i n organizarea activitii de gard de corp;
j) depirea limitelor obiectului de activitate al societii specializate sau al corpurilor
gardienilor publici;
k) refuzul de a furniza datele, informaiile sau documentele solicitate de ctre reprezentanii
autoritilor publice competente, potrivit legii, afai n exerciiul funciunii;
l) executarea, n fapt, a atribuiilor de organizare i funcionare a activitii societilor
specializate de ctre persoane care au suferit condamnri pentru infraciuni svrite cu intenie;
m) nerespectarea condiiilor care au stat la baza eliberrii licenei de funcionare.
b) la repetarea, n interval de un an, a faptelor care atrag msura suspendrii;
c) la svrirea uneia dintre infraciunile prevzute la art. 59;
d) la svrirea de ctre conductorii societilor specializate de paz i protecie, ai celor
liceniate n domeniul sistemelor de alarmare mpotriva efraciei ori al componentelor acestora sau
al celor de monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infraciuni n legtur cu activitatea acestor
societi.
(2) Anularea licenei de funcionare se dispune de ctre Inspectoratul General al Poliiei
Romne sau, dup caz, de ctre instana de judecat i se comunic ofciului registrului comerului
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
70
pe raza cruia funcioneaz societatea specializat de paz i protecie, n termen de 10 zile de la data
rmnerii defnitive a procesului-verbal de contravenie sau a hotrrii judectoreti prin care s-a
respins plngerea mpotriva procesului-verbal de contravenie.
De asemenea, potrivit art. 32: Benefciarii, conductorii i personalul societilor specializate
n domeniul sistemelor de alarmare i al mijloacelor de protecie mecano-fzice sunt obligai s
pstreze confdenialitatea informaiilor referitoare la sistemele instalate sau avute n ntreinere.
Intocmit,
Comisar Sef Catrinoiu Aurel
CAZUISTIC PE LINIA SISTEMELOR DE ALARMARE
MPOTRIVA EFRACIEI
Efciena sistemelor de alarmare este dat de modul de proiectare i executare a instalaiilor,
lipsa unor componente creaz puncte vulnerabile care mrete gradul de risc al producerii de
evenimente negative.
Cele mai multe spargeri nregistrate n obiective protejate cu sistem au fost produse cu
anihilarea (distrugerea) echipamentelor componente, dislocarea sirenelor exterioare i scufundarea n
ap, umplerea cu spum poliuretanic ori distrugerea unitilor centrale.
Concepia sistemelor de alarm reprezint segmentul care poate prevede n bun msur
asigurarea unei protecii efciente, ns n cadrul acestei activiti se constat greeli din partea
personalului frmelor specializate, respectiv, alegerea de soluii neadecvate (echipamente
subdimensionate ca zone i partiii, principii de funcionare etc.), lipsuri n structura sistemului,
nesupravegherea cilor de acces i a tuturor zonelor vulnerabile.
De asemenea, n cadrul activitilor de instalare a echipamentelor se comit o mulime de
greeli. Cele mai frecvente sunt de montare necorespunztoare prin amplasare neadecvat ori cu
nerespectarea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor - centrala de alarm n zona de intrare n
obiectiv, detectori la nlime mare, sirena de exterior la mic nlime ori n zone uor accesibile,
neorientarea detectorilor.
Alte greeli sunt cele de programare a centralei prin stabilirea unor timpi de temporizare la
intrare mari, ceea ce faciliteaz aciunile de anihilare a sistemului n aceast perioad de timp.
Nemascarea traseelor cablurilor de conexiuni ntre echipamente la lucrrile executate aparent
permite descoperirea cu uurin a elementelor sistemului, reuindu-se obinerea de date despre sistem
ceea ce poate ajuta persoanele interesate care pregtesc un atac asupra obiectivului s-l anihileze
Activitatea de mentenan a echipamentelor cu toate c n multe cazuri este neglijat, prezint
importan n depistarea componentelor defecte, acoperite, deplasate, murdare (zugrvite), lovite etc.,
ceea ce presupune o revizie periodic a sistemului i o testare a bunei funcionri.
i n utilizarea sistemelor sunt ntlnite o serie de greeli, datorate n special lipsei de instruire
a benefciarului. n mod frecvent au fost constatate cazuri de nefolosire a sistemului prin nearmarea
acestuia la plecarea din unitate, cazuri n care codurile nu erau personalizate, find folosit acelai cod
de ctre tot personalul utilizator, coduri formate din datele de natere ori numerele de telefon ale
posesorilor, neschimbarea codurilor periodic sau ori de ctre ori s-a ntmplat spionarea codului de
ctre alte persoane.
Sistemul nu se testeaz periodic, mergndu-se pe premiza c acesta este funcional i nu se
analizeaz periodic memoria jurnal a evenimentelor din centrala de alarm pentru a se verifca modul
de efectuare a serviciului de ctre personalul de paz.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri organele de poliie prin maitrii militari electroniti din serviciile
de ordine public trebuie s coordoneze i controleze permanent toate segmentele de activiti
menionate.
71
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
Astfel, ncepnd cu activitatea de proiectare prin verifcrile efectuate cu ocazia avizrii trebuie
s analizeze structura sistemului din aplicaia ce urmeaz a f executat pentru a se vedea modul de
supraveghere a obiectivului i acoperirea punctelor vulnerabile.
n timpul activitii de instalare a echipamentelor verifcrile n teren sunt necesare pentru a
se urmri respectarea proiectului i n mod special locul de amplasare a componentelor sistemului.
De asemenea, modul de utilizare al sistemului trebuie controlat periodic pentru a se verifca
dac acesta este exploatat n mod corespunztor i este n perfect stare de funcionare.
Trebuie remarcat c numai n aceste condiii sistemul de alarm poate prezenta o efcien
sporit i poate aduce un aport substanial sistemului de paz al obiectivului protejat.
Toate acestea conducnd la nregistrri de fapte cu anihilri de sisteme ori eludarea acestora.
Exemplifcm, cazul de la Braov, unde la Banca Romneasc n seara zilei de 08.04.2001,
paznicul JINGA CONSTANTIN, de 21 ani, salariatul SC APS VALAHIA SRL Bucureti, ce efectua
serviciul de paz la sediul bncii a disprut cu armamentul din dotare, sustrgnd din banc suma de
7.600 dolari USA, 400 DM i 2.000.000 lei.
Verifcrile au reliefat c cel n cauz, dup prezentarea la serviciu, la ora 19
22,
a scos caseta
video de la sistemul de televiziune cu circuit nchis, dup care, cunoscnd codul, a dezarmat sistemul
de alarm, a ptruns n antetezaurul bncii i a deschis o cas de bani, cu cheile gsite ntr-un sertar,
de unde a sustras sumele menionate.
Evenimentul s-a produs pe fondul lipsei de control asupra sistemului de paz i a gravelor
neglijene manifestate de personalul bncii, care l-a folosit anterior pe agentul de paz la transportul
unor saci de bani, n acest fel observnd codul de acces ce se folosea.
Pentru evitarea unor asemenea evenimente este necesar ca echipamentul de nregistrare s fe
protejat i asigurat ntr-un spaiu cu acces numai pentru factorii de conducere.
De asemenea, n noaptea de 23/24.04.2000 autori necunoscui au ptruns n sediul societii
Liberty Oradea punct de lucru Cluj Napoca dup tierea frelor telefonice ale ntregii cldiri, acetia
au reuit s sustrag cca. 500 milioane lei pstrai ntr-un dulap. Sistemul de alarm cu toate c era
monitorizat pe linie telefonic, dispeceratul nu a recepionat semnalul de alarm, iar din componena
acestuia lipsea sirena de exterior care ar f avertizat locatarii despre spargere.
Montarea necorespunztoare a unitii centrale a creat posibilitatea ca multe spargeri s nu fe
semnalate n timp util, autorii reuind cu rapiditate s anihileze unitatea central i respectiv sistemul
de alarmare.
La data de 16.08.2002, autori necunoscui, prin tierea ncuietorii de la ua de acces i la
folosirea de chei potrivite au ptruns n dou puncte de schimb valutar din Bucureti aparinnd SC
ADRIATICA EXCANGE SRL, de unde au sustras suma de 160 milioane lei.
Cu ocazia verifcrilor n teren s-au constatat urmtoarele:
Punctele de schimb valutar sunt n spaii separate, primul funcioneaz la parterul unui imobil
de locuine, n incinta unui spaiu comercial cu destinaie de curtorie chimic cu intrarea principal
din strad, iar cea secundar prin spatele imobilului, iar cel de-al doilea ntr-un spaiu propriu la o
distan de 10 metrii de primul, cu acces din strad.
Spaiul aferent primului punct de schimb este compartimentat fa de restul unitii i fa de
clieni cu material din carton presat pe o nlime de 2 metrii, fr a avea parte superioar i tavan.
Accesul se realizeaz printr-o u confecionat din acelai material asigurat cu o ncuietoare tip
yal. Cel de-al doilea are compartimentare din sticl normal vopsit, iar ctre exterior (strad) vitrin
din tmplrie metalic cu geam termopan. Ua de acces este din acelai material find asigurat cu
dou ncuietori tip yal.
Valorile primului punct de schimb erau pstrate ntr-o cas de bani, de mrime 50 x 50 x 60
cm, ncastrat n pardoseal i zidit de pereii laterali, respectiv cas tip HESPER de aproximativ 800
kg.
Ptrunderea n unitate s-a realizat pe ua de acces principal prin tierea inelului de asigurare
cu lact, cu toate c exista clopot de protecie a ncuietorii, a escaladat peretele punctului de schimb
valutar i cu ajutorul unor chei potrivite a deschis casa de bani, de unde au sustras valorile existente,
prsind zona pe ua din spatele cldirii.
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
72
Punctul de schimb valutar era prevzut cu sistem de alarm, care se compunea dintr-o
central, doi senzori de prezen, un buton de panic, tastatur de comand i siren de exterior,
echipamentele find instalate la deschiderea casei de schimb de o frm specializat. Sistemul de
alarm supravegheaz numai spaiul punctului de schimb, restul ncperii nefind protejat, acesta find
monitorizat pe linie telefonic la un dispecerat de zon.
La orele 7
00
i 7
02
la centrul de monitorizare s-au primit semnale de efracie de la cele dou
puncte de schimb, dispecerul de serviciu trimind echipa de intervenie care ns a ajuns dup ce
autorii spargerii au prsit zona. Din documentele existente echipa de intervenie a sosit la obiectivul
alarmat n aproximativ 5 minute.
La nivelul biroului de ordine public al Seciei 8 poliie, urmeaz a se verifca activitile
desfurate de poliiti pe aceast linie.
n perioada 21-22 decembrie 2002, autori necunoscui, prin tierea ncuietorii de la ua de acces al
magazinului UNISEM i decuparea peretelui despritor, au ptruns n spaiul punctului de schimb
valutar din Bucureti aparinnd SC THE BEST EXCHANGE SRL, de unde au sustras suma de 720
milioane lei i 300 euro.
Cu ocazia verifcrilor n teren s-au constatat urmtoarele:
Punctul de schimb valutar funcioneaz la parterul unui imobil de locuine, ntr-un spaiu
nchiriat de la SC UNISEM SRL. Compartimentarea spaiului fa de magazinul de semine este
total i realizat cu PAL melaminat de 2 cm, accesul n punctul de schimb fcndu-se direct din
Calea Moilor printr-un spaiu n care funcioneaz un magazin de telefoane GSM.
Valorile punctului de schimb sunt pstrate ntr-o cas de bani cu dou ui, de mrime 90 x 50
x 60 cm, ncastrat n zid.
Sistemul de alarm este comun cu cel al magazinului de telefoane GSM, find compus dintr-o
central, doi detectori de prezen, unul montat n spaiul casei de schimb i cellalt la intrare n
spaiul magazinului de telefoane i o siren de exterior. Acesta este monitorizat prin sistem radio de o
frma specializat
Ptrunderea n spaiul punctului s-a realizat prin tierea lactului i forarea ncuietorii de la
ua magazinului UNISEM, care nu este protejat cu sistem de alarm i decuparea peretelui despritor
realizat din pal melaminat de 2,5 cm pe o poriune de 1m x 45 cm. Decuparea s-a realizat n zona de
amplasare a casei de bani, permind accesul necesar deschiderii uilor casei de bani prin tiere cu
scule achietoare.
Detectorul de prezent care supravegheaz spaiul punctului de schimb este orientat spre ua
de acces, fr s acopere zona de amplasare a casei de bani, fapt ce a favorizat ptrunderea i forarea
seifului fr ca sistemul de alarm s sesizeze aceasta.
Nu a putut f contactat administratorul casei de schimb pentru a se stabili cine a instalat sistemul
de alarm fr s existe avizul poliiei pe proiectul sistemului.
Conform listingului de evenimente n perioada 21-23.12.ac. la dispeceratul societii nu s-a recepionat
semnal de alarm de la punctul de schimb, find efectuate dou teste de prob n zilele de 21 i 22
n jurul orelor 18
50
, la care s-a confrmat funcionarea sistemului local, iar la verifcare efectuat de
poliitii afai la cercetarea la faa locului (orele 13
06
) s-a stabilit c sistemul funcioneaz.
n noaptea 09/10 ianuarie 2003, autori necunoscui, au ptruns n casa de schimb amplasat n incinta
magazinului AUTO CROS SRL din Bucureti, prin forarea casei de bani, au furat din interiorul
acesteia lei i valut n valoare total de circa 2.000 dolari USA.
Cu ocazia verifcrilor n teren s-au constatat urmtoarele:
Punctul de schimb valutar funcioneaz la parterul unui imobil de locuine, n incinta
magazinului de covoare al SC AUTO CROS SRL, ntr-o compartimentare tip cabin realizat din
tmplrie de aluminiu cu geam normal.
Valorile punctului de schimb sunt pstrate ntr-o cas de bani cu o u tip Salamandra, de
mrime 500 x 50 x 50 cm, ncastrat n pardoseal.
Spaiul magazinului de covoare i cel al punctului de schimb valutar au fost protejate prin
sisteme de alarm independente, care au fost distruse prin lovire cu corpuri contondente, cu toate c
73
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
centrala de alarm a magazinului era montat la o nlime foarte mare, folosindu-se pentru aceasta
de un stativ de covoare. Nici un dintre sisteme nu avea prevzut siren de exterior ori comunicator
de transmitere la distan a semnalului de alarm i nu erau avizate de poliie.
Ptrunderea n spaiul punctului s-a realizat prin tierea lactelor de la ua
magazinului de covoare i descuierea yalei uii cabinei punctului de schimb. Prin decupare cu ajutorul
unor scule tietoare au fost practicate dou orifcii de aproximativ 7x7 cm n ua casei de bani,
reuind deschiderea uii i devalizarea valorilor monetare, autorii prsind ncperea pe ua din
spatele imobilului.
Cu ocazia verifcrilor nu a putut f contactat administratorul casei de schimb pentru a se
stabili cine a instalat sistemul de alarm fr s existe avizul poliiei pe proiectul sistemului.
La data de 16.01.2003, oferul de serviciul al Seciei 15 poliie a fost sesizat de dispeceratul
IDM cu privire la faptul c n jurul orelor 20
15
, un individ necunoscut a furat din incinta punctului de
schimb valutar 8.860.163 lei, 2350 dolari USA i 150 euro.
Cu ocazia verifcrilor n teren s-au constatat urmtoarele:
Punctul de schimb valutar funcioneaz la parterul unui imobil de locuine, avnd intrarea
direct din bulevard, cu vecini, magazin de mobil la stnga i agenie Loto Prono la dreapta.
Spaiul punctului de schimb a fost realizat prin compartimentare din magazinul de mobil,
avnd pereii comuni realizai din material tip PAL, protejai cu tabl de fer de aproximativ 5 mm i
grilaj metalic la plafon (pe exterior), find creat spaiu separat pentru lucrtor i clieni. Delimitarea
spaiului este total find realizat din acelai material, avnd ghieul de tranzacii monetare din sticl
securizat i u de acces care poate f blocat din interior cu ajutorul a dou zvoare.
Valorile punctului de schimb sunt pstrate ntr-o cas de bani cu dou compartimente de
mrime 1200 x 60 x 60 cm, ncastrat n pardoseal.
Punctul de schimb valutar este protejat cu sistem de alarm compus dintr-o central tip DSC,
doi senzori PIR, n hol clieni i lucrtor, contact magnetic la ua exterioar i dou sirene, interioar
i exterioar.
De asemenea, punctul este supravegheat de o camer video cu nregistrare pe caset video,
cu pornire la apariia micrii n zona gestionarului, instalaie realizat artizanal care asigura o
nregistrare secvenial. Camera video este amplasat n spaiul lucrtorului i supraveghea n mod
special activitatea acestuia, cuprinznd i puin zona clientului de la ghieu, limitarea find determinat
de afele lipite pe sticla ghieului.
n jurul orelor, 20
15
, dup ora de nchidere a unitii, n momentul n care gestionarul de
serviciu HAGIU GABRIELA de 32 de ani a vrut s ias din punctul valutar, un individ de aproximativ
1,70 m, slab, mbrcat cu o geac de culoare de culoare nchis, cu fes pe cap i pulover cu gt ridicat
la nivelul brbiei, a mpins-o n interior i prin ameninare verbal a determinat-o s se aeze cu faa
la pardoseal, i-a luat cheile i a descuiat casa de bani de unde a luat 8.860.163 lei, 2350 dolari USA
i 150 euro, dei n casa de bani se mai afau 70.254.00 lei, 172 dolari, 16 euro i 5 lire englezeti.
nainte de a pleca autorul a legat-o pe Hagiu Gabriela la gur, mini i picioare cu band de
scoch pentru ambalaj, a scos caseta din videorecorder prin forarea cutiei unde acesta este asigurat,
ns a aceasta a fost gsit pe casa de bani.
Dup vizionarea casetei video a rezultat c momentul producerii evenimentului nu a fost
surprins de camera video.
Cu ocazia cercetrii efectuate la faa locului au fost ridicate mai multe urme papilare, cercetrile
find continuate de poliitii Seciei 15.
Un caz n care autorii au acionat cu mult profesionalism, l constituie cel comis la
01.11.2002, n Bucureti la casa de schimb valutar aparinnd SC PARIS EXCHANGE SRL, cnd
autori necunoscui au ptruns n spaiul punctului de schimb prin subsolul imobilului, secionnd
i nlturnd o eav de plastic destinat scurgerii apei menajere, apoi realiznd spargerea peretelui
despritor al ncperii unde se afa seiful cu valori. Acesta avea o grosime de circa 3 cm, find
confecionat din beton cu plas de srm. S-a reuit forarea casei de bani i sustragerea a 12.500
dolari USA, 760 Euro i 500.000 lei. Spaiul punctului de schimb era prevzut cu sistem de alarmare,
ns n ncperea unde era casa de bani nu exista detector de prezen.
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
74
n acest caz, rezult clar c autorii au fcut n prealabil o documentare amnunit cu
privire la spaiul, vecintile i dotrile punctului de schimb.
Poliia Seciei 19 a fost sesizat telefonic c n noaptea de 17-18 octombrie a.c. n jurul orelor
2
45
, autori necunoscui prin ameninare cu o arm au solicitat vnztoarei de la barul afat n incinta
staiei de benzin OMV situat pe oseaua Alexandriei, banii provenii din ncasri.
n urma negocierilor cu acetia i artndu-le c au fost flmai de camerele de supraveghere,
autorii au renunat la aciune, find identifcai n persoana numiilor Ioni George de 26 ani, Costache
George tefan, 21 ani, ambii din Bucureti i Hodoroag Cristian Alexandru, 18 ani din comuna
Botoroag, jud.Teleorman.

Cu ocazia verifcrilor n teren s-au constatat urmtoarele:
n incinta staiei de benzin este amenajat un bar i un magazin de produse, pentru deservirea
acestora find prevzut un lucrtor n afara celui care deservete staia de benzin.
Pentru asigurarea securitii staiei exist prevzut un post de paz pe trei schimburi, nenarmat,
ncadrat cu personal de la o societate specializat, conform planului de paz aprobat.
De asemenea, frma menionat a instalat un sistem electronic de securitate format din instalaia
de supraveghere video i antiefracie, care este monitorizat pe linie telefonic la dispeceratul aceleai
societi.
Instalaia de televiziune cu circuit nchis este compus din 10 camere de luat vederi care
supravegheaz zonele celor 4 pompe de benzin, cele dou case de marcat ale ncasrilor, zona
barului i exteriorul magazinului (partea din spate), spltoriei. Imaginile preluate sunt prelucrate
i nregistrate cu sistemul digital Matrix pe un computer cu o autonomie la nregistrare de 72 ore.
Sistemul antiefracie cuprinde unitatea central i 3 butoane de panic, montate la casele de marcat
i n biroul efului de staie.
Valorile monetare sunt pstrate ntr-un seif tip Hesper cu trap, fxat n perete, cu acces pentru
depunerea banilor din magazin. Valorile din seif pot f ridicate numai din biroul efului de staie unde
sunt situate i uile seifului.
n noaptea de 17/18 oct. a.c. n serviciu se afau dou persoane, una la bar i casiera de la staia
de benzin.
n timpul atacului, casiera de serviciu a avut prezena de spirit de a atrage atenia agresorilor
asupra camerelor de luat vederi spunndu-le c sunt flmai i astfel vor f foarte uor identifcai de
poliie, fr a aciona butonul de panic, motiv pentru care acetia au renunat la intenia lor, find
identifcai ulterior pe baza nregistrrilor sistemului de TVCI.
n urma percheziiei efectuate la locuina numitului Costache George tefan a fost gsit o
puc cu aer comprimat tip Gamo cal.4,5 mm, dou pistoale cu aer comprimat, dou lunete pentru
arm, o bt de base-ball, un lan, mai multe cuite de vntoare i alice de plumb pentru puc i
pistoale, precum i un binoclu marca Practica- 10x25S.
Cercetrile sunt continuate cu primii doi n stare de reinere, lundu-se msuri de depistare i
prindere a celui de-al treilea autor care este disprut de la domiciliu, pentru tentativ la infraciunea
de tlhrie i complicitate la tentativ de tlhrie.
Dei staia de benzin este asigurat cu un post de paz permanent, n timpul atacului, agentul
de paz afat n serviciu nu era de fa ntruct se afa n vestiar unde dormea.
Verifcndu-se documentele afate n obiectiv s-a constatat c nu s-a consemnat evenimentul n
registrul special destinat, nu s-a ntocmit de fecare dat proces verbal de predare primire a serviciului
i nu s-au efectuat controale de noapte din partea conducerii societii de paz.
Imaginile cu evenimentul au fost copiate pe un CD i predate Seciei 19 poliie pentru
continuarea cercetrilor.
Au mai fost cazuri de nepstrare a confdenialitii codurilor de acces, neglijen a personalului
propriu care a mascat zona de supraveghere a detectorului ori a acoperit obiectivul camerei video.

75
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
Cu ocazia analizelor de caz efectuate au rezultat urmtoarele aspecte:
echipamentele sistemelor de alarmare nu sunt instalate profesional ori sunt incomplete,
neprezentnd astfel, efciena scontat n detectarea ptrunderilor n spaiile supravegheate i
alarmarea personalului abilitat ori a autoritilor;
nu sunt protejate spaiile prin alegerea mai multor soluii tehnice;
nu sunt respectate condiiile de fxare mecanic a echipamentelor;
utilizatorii nu folosesc toate facilitile sistemelor i nu respect regulile tehnic privind testarea
periodic a funcionrii.
Intocmit,
Comisar Sef Catrinoiu Aurel
REGULI DE PROIECTARE A SISTEMELOR DE ALARMARE MPOTRIVA EFRACIEI.
Coninutul proiectelor de execuie a aplicaiilor
n conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor, instalarea sistemelor de
alarmare se face n baza proiectului de execuie avizate de poliie.
Proiectele sistemelor de alarmare vor f ntocmite de personalul tehnic avizat al societilor
liceniate n acest sens, cu respectarea prezentelor norme tehnice.
Proiectarea aplicaiilor cu sisteme de alarmare mpotriva efraciei se realizeaz cu
respectarea normelor n domeniu i a celor proprii unitilor, inndu-se seama de gradul de
protecie stabilit de conducerea unitilor n funcie de valorile ce trebuie protejate (umane i
materiale), existena i situarea zonelor vitale, cile de acces, circulaia personalului propriu i
al clienilor, amenajrile mecano-fzice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului de paz
i deprtarea fa de echipajul specializat de intervenie cu care unitatea are contract de prestri
servicii.
Proiectele de execuie ce urmeaz a f avizate se vor prezenta la Serviciul poliiei de ordine
public al inspectoratului judeean pe a crui raz teritorial se af obiectivul sau la Direcia
General de Poliiei a Municipiului Bucureti, dup caz, i vor cuprinde urmtoarele documente:
cererea de avizare a benefciarului, care va conine: adresa benefciarului i a obiectivului ce a)
urmeaz a f protejat, numrul de telefon/fax, obiectul proiectului i termenul de realizare,
societatea care execut lucrarea i numrul licenei emise de Inspectoratul General al Poliiei
Romne, personalul care a ntocmit, verifcat i aprobat proiectul i eful de lucrare cu numerele
avizelor eliberate de poliie;
planul cuprinznd amplasamentul i mprejurimile obiectivului la care urmeaz s se execute b)
lucrarea de instalare a sistemului de alarmare mpotriva efraciei, cu denumirea strzilor i a
cldirilor cu care se nvecineaz (schi);se precizeaz i cile de acces i dedicaiile acestora.
elemente privind construcia: tipul construciei (veche, nou, reamenajat, n construcie), c)
dimensiunile ncperilor (nlime, lungime, lime), ct i destinaia acestora, toate find realizate
la o scar convenabil. La cldirile vechi sau la cele care se reamenajeaz, n mod obligatoriu,
trebuie s se fac referire la materialele de construcie, grosimea pereilor exteriori, a plafoanelor i
pardoselilor, ct i pereilor camerelor unde se pstreaz valori. Pentru suprafeele vitrate, ferestre
i uile de acces se va preciza modul de protejare cu mijloace mecano-fzice i clasa de siguran
a acestora.
prezentarea tabelar a structurii sistemului de alarmare mpotriva efraciei pe categorii de d)
instalaii (efracie, control acces, TVCI) propus pentru instalare: denumirea i tipul elementelor
(componentelor), numrul acestora, denumirea frmei productoare, furnizorul, avize de calitate
LEGISLAIE, NORME,
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
76
descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare mpotriva efraciei, elementul de detecie e)
alocat, modul de programare al zonei i partiia din care face parte (prezentare tabelar), iar notarea
elementelor de detecie din structura sistemului de alarmare mpotriva efraciei se va regsi n
desenele proiectului. Aceleai descrieri i pentru celelalte subsisteme:
- pentru TVCI se vor preciza camerele video i zonele supravegheate, menionndu-se imaginea
care se dorete a f preluat
(imagine de ansamblu ori de detaliu) i intele care se doresc a f supravegheate (clieni, personal
propriu etc). n situaia camerelor mobile se precizeaz zonele de interes acoperite i procedura
de localizare a acesteia.
Se va ntocmi memoriu tehnic situaiile proiectate pentru fecare instalaie, precizndu-se ce
funciuni realizeaz fecare component i modul de utilizare al ntregului sistem.
specifcarea locului de amplasare al centralei de alarmare mpotriva efraciei i a tastaturilor de f)
comand precum i al echipamentelor de control acces i TVCI;
calculul energetic al sistemului din care s rezulte autonomia acestuia n cazul scoaterii din g)
funciune a reelei de tensiune (pe instalaii);
datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare mpotriva efraciei, performane, h)
domenii de utilizare, descrierea funcional, posibiliti de programare i alte faciliti cu anexarea
prospectelor productorului;
modul de asigurare a garaniei, service-lui i interveniei n cazul defectrii sistemului de alarmare i)
mpotriva efraciei. Termenul maxim de remediere a defeciunilor sistemelor de alarmare
mpotriva efraciei instalate n obiectivele de importan va f de maxim 12 ore n localitatea frmei
instalatoare, respectiv 24 ore n alte localiti;
jurnalul de cabluri n care se precizeaz conexiunile(de la doza, pn la), codul cablului, tipul j)
de cablu folosit i seciunea;
documentele de certifcare pentru echipamentele utilizate, emise de un laborator acreditat conform k)
legii;
desenele obiectivului cu amplasarea elementelor componente sistemului, care vor f ntocmite la l)
o scar convenabil, folosindu-se simboluri standardizate i formate standardizate cu includerea
cartuului. Desenele se realizeaz separat pe tipuri de instalaii, executndu-se i scheme bloc
pentru fecare instalaie.
(1) Proiectele vor f ntocmite cu respectarea urmtoarelor cerine:
a) ntocmirea n dou exemplare, unul se va preda benefciarului pe baz de proces verbal,
cellalt se va pstra de proiectant n regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea
legii.
b) nregistrarea proiectelor de proiectant, atribuirea unui cod i numerotarea flelor, cu
specifcarea numrului total de fle, n antetul sau subsolul crora se vor trece codul i denumirea
frmei proiectante;
c) realizarea paginii de titlu, cu menionarea obiectivului i a personalului care a ntocmit
documentaia;
(2) Accesul la proiectele sistemelor de alarmare mpotriva efraciei este permis numai
personalului autorizat, care are atribuii profesionale n legtur cu acesta.
Aspecte care se vor urmrii cu ocazia ntocmirii proiectelor:
semnarea paginilor care necesit aceasta ( pagina de titlu, desene); -
corelarea ntre notarea (identifcarea) elementelor de detecie din tabelul de zonare i -
indicativele din desenele obiectivului, precum i cu specifcaia de aparatur ( nr. buci);
existena tuturor capitolelor i datelor precizate; -
concordana cu realitatea a desenelor cu compartimentrile obiectivului; -
Intocmit,
Comisar Sef Catrinoiu Aurel
77
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRATIE
SI PROTECTIE PERIMETRALA.
Modulul VII: Sisteme de securitate antiefratie si protectie perimetrala.
Tema nr 4: Principii de detectie, tipuri de detectoare
Ce este un sistem de securitate electronic: Defnitie, exemplifcari. 1.
Detectie / detectoare: tipuri de detectie, principiul de detectie, cum se instaleaza, care sunt 2.
cauzele de alarme false sau modalitati de sabotare.
Tema nr 5: Arhitectura unui sistem. Concepte si terminologie. Comunicatia intre componentele
sistemului si centrala.
Tema nr 6: Programarea sistemelor de securitate: principii de baza.
Tema nr 7: Testarea periodica si mentenanta.
Modulul VIII: Executia si mentenanta sistemelor de securitate antiefractie si protectie perimetrala
Tema nr 1 - Caracteristicile sistemului instalat
Tema nr 2 - Echipamentele de protectie
Tema nr 3 - Starea de functionare a sistemului
Tema nr 4 - Mentenanta sistemului
Tema nr 5 - Alimentarea cu energie electric a sistemului
Tema nr 6 - Setarile programelor confgurare a echipamentelor/ sistemelor tehnice de detecie,
efracie i control acces
Modulul VII: Sisteme de securitate antiefratie si protectie perimetrala.
Introducere: Mecanismul de asigurare a securitatii unui obiectiv
Realizarea securitatii unui obiectiv este un proces structurat pe urmatoarele 4 componente:
Detectia evenimentului 1.
Transmiterea evenimentului catre dispeceratul de monitorizare si interventie si /sau evaluarea 2.
alarmei
Asigurarea intirzierii evenimentului prin mijloace de securitate mecanica 3.
Asigurarea interventiei 4.
Detectia evenimentului se realizeaza cu ajutorul sistemelor de securitate antiefractie si protectie
perimetrala, utilizind senzori adecvati metodelor de intruziune ce se doreste a f detectata, specifce
obiectivului. Desi sunt folosite principii si tehnologii comune, exista o diferenta semnifcativa
intre detectia antiefractie la interior si detectia la exterior necesara in cazul sistemelor de protectie
perimetrala. Aceasta diferenta este generata de factorii de mediu externi, mult mai agresivi in cazul
protectiei perimetrale.
Transmiterea evenimentului catre dispeceratul de monitorizare este specifca sistemelor de securitate
antiefractie si este tratata intr-un modul separat in acest curs. In cazul protectiei perimetrale, pentru
a asigura o interventie efcienta (localizare precisa a evenimentului si eliminarea alarmelor specifce
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
78
mediului) este necesara evaluarea evenimentului (operatiune care se efectueaza cu ajutorul sistemelor
CCTV. Timpul de reactie este extrem de important, evaluarea alarmei si asigurarea interventiei find
asigurate de factorul uman.

Acest modul de curs prezinta conceptele ce stau la baza realizarii primei componente a mecanismului
de asigurare a securitatii.
Tema nr 4: Principii de detectie, tipuri de detectoare
1. Ce este un sistem de securitate electronic: Defnitie, exemplifcari.
Ca functionalitate primara, un sistem de securitate poate f defnit ca un ansamblu de dispozitive ce
detecteaza si semnalizeaza o intruziune sau o stare de pericol asociata intrarii neautorizate in spatiul
protejat. Dezvoltarea capacitatii de prelucrare a informatiilor precum si a tehnologiilor de comunicatie
au extins functiunile primare ale sistemului de securitate astfel incit, in prezent, pot f monitorizate
mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie potentiala de pericol cum ar f alarmele de tip
tehnic sau medical.
Domeniul de aplicatie este extrem de vast: de la aplicatii rezidentiale la sisteme de inalta securitate. In
functie de particularitatile obiectivului protejat (cu referire deosebita la valorile ce trebuiesc protejate)
gradul de complexitate al unui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza unui
sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeauna aceleasi.
FF IMPORTANT: orice sistem de securitate are si rolul de a se autoproteja la interventii neautorizate.
Pentru realizarea acestei functii, toate dispozitivele sistemului sunt prevazute cu un contact antisabotaj
(tamper). Rolul acestuia este de a genera o alarma speciala, de sabotaj, atunci cind se incearca
interventia in sistem. De asemenea, cutiile de jonctiuni pentru sistemele de securitate sunt special
construite si protejate cu un contact anti-sabotaj.
Exista doua categorii de detectie: detectia pasiva si cea activa.
Detectia pasiva este cea care utilizeaza un parametru existent in mediu asociat evenimentului ce se
doreste a f detectat. Detectorul este un observator tacut al mediului.
Detectia activa presupune generarea unui parametru in mediul supravegheat a carui modifcare este
asociata cu evenimentul care se doreste a f detectat.
2. Detectie / detectoare: tipuri de detectie, principiul de detectie, cum se instaleaza, care sunt cauzele
de alarme false sau modalitati de sabotare
Contactul magnetic a.
Cel mai vechi senzor utilizat de la inceputurile sistemelor de securitate este contactul mecanic.
Acesta a fost utilizat pentru sesizarea pozitiei elementelor de acces in spatiile protejate: usi si ferestre.
Conform defnitiei, contactul mecanic este un senzor pasiv, starea sa find dictata de elementele din
mediu supravegheate. Ca dispozitiv de securitate, contactul mecanic este usor sabotabil iar montarea si
reglajul sunt difcile in cele mai multe cazuri. El este in continuare intilnit in dispozitive electromecanice
de control al accesului, find incorporat in dispozitiv in faza de productie al acestuia.
Contactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr-un releu reed si
un magnet (fg. 1)
79
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Fig. 1 Ansamblu contact magnetic
Ca ansamblu, contactul magnetic este un senzor activ; magnetul genereaza cimpul supravegheat. Prin
modifcarea pozitiei acestuia, cimpul magnetic care actioneaza releul reed si il tine in pozitia inchis
(N.C.) scade in intensitate pina cind contactul se deschide, semnalizind o stare de alarma.
Exista o varietate mare de tipuri constructive, toate avind acelasi principiu de functionare. Pentru
aplicatii destinate usilor metalice se poate utiliza varianta constructiva numita heavy duty care prin
modalitatea de instalare creaza un intrefer intre dispozitiv si usa metalica, permitind functionarea
corecta a contactului magnetic. De asemenea se pot utiliza versiuni incastrate in tocul usii sau ferestrei
precum si contacte magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inchidere poate prezenta abateri
de ordinul milimetrilor.
Contactul magnetic poate f sabotat relativ usor, prin utilizarea unui magnet exterior puternic in
cazul in care este cunoscuta pozitia in care acesta este instalat. Exista tipuri constructive care au o
imunitate ridicata la sabotarea cu magnet extern, la care magnetul se pozitioneaza intr-o plaja limitata
a distantelor (prea aproape sau prea departe de contact genereaza alarma).
De asemenea, contactul magnetic nu poate f utilizat in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de
control al accesului pentru activarea intrarilor de tip usa deschisa, dar este util ca element suplimentar
de control.

Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR) b.
Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu minim 10-15 cm/s a unui corp
cu diferenta de temperatura fata de mediu de minim 3-5
0
C.
Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil la radiatia infrarosie din spectrul termic (8-14 m)
numit piroelement (fg2).
Magnet
Contact magnetic propriu-zis (releu reed)
Elemente distantiere si protectoare a termina-
lelor
Fig 2. Schema de principiu a unui sensor pasiv in infrarosu
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
80
Fig. 3 Principiul de functionare al senzorului PIR
Pentru concentrarea radiatiei infrarosii se utilizeaza un ansamblu special de lentile Fresnell. Modul de
amplasare si dimensiunile acestora determina caracteristica de detectie a senzorului. Exista senzori
volumetrici, senzori cortina, senzori cu spot lung, senzori de tavan.
Fig 4 Exemple de caracteristici de detectie:
Pentru senzor cu mai multe nivele a spoturilor si pentru senzori de tavan
81
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Switch-uri pentru
Regleta de jonctiuni Contact antisabotaj Piroelement selectarea sensibilitatii
Fig. 5 Tipuri de senzori IR
O alta modalitate de concentrare a radiatiei este data de utilizarea unei oglinzi concentratoare de
forma parabolica, piroelementul situandu-se in focarul parabolei. PIR-urile cu oglinda sunt senzori
volumetrici in adevaratul inteles al cuvantului.
Senzorul PIR prezinta doua avantaje:
i. Elementele de delimitare a spatiilor (pereti, geamuri, usi) sunt opace la radiatia IR, astfel incit
senzorul nu detecteaza miscare in exteriorul spatiului protejat.
ii. Datorita fexibilitatii in constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive pentru o varietate
larga de aplicatii.
Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2 2,3 m de la poadeaua incaperii si au un unghi de
detectie de 90 105
0
. Se instaleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa.
Raza de detectie pe spoturile centrale este in general de 12m, ceea ce face sufcienta instalarea unui
singur senzor intr-o incapere obisnuita.
Dezvoltarea tipurilor constructive de piroelemente (dual element, quad element) au permis fabricarea
de senzori PIR imuni la corpuri de dimensiune redusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare
digitala avansata pentru cresterea imunitatii la alarme false.
Pentru protectie perimetrala exista senzori special construiti sa functioneze atit in conditii speciale de
mediu cit si cu performante ridicate (distanta supravegheata). In acest scop se produc senzori cu lob
ingust, cu lentila mare, care au o acoperire de max. 120m, vezi fg. 6.
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
82
Fig. 6 Senzor IR de exterior
Senzorul PIR este un senzor mascabil el functioneaza numai in raza de vizibilitate. Vopselurile,
hirtia, sticla obisnuita sunt opace la radiatia IR, ceea ce face ca senzorul sa fe relativ usor sabotabil
in cazul in care potentialul infractor are acces la senzor atunci cind zona supravegreata de acesta cand
sistemul de securitate nu este activat.
Pentru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire a miscarii accidentale a
corpurilor din incaperi (ex. hirtia termica de fax) precum si a curentilor de aer calzi sau reci (ferestre
deschise, amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare
de caldura.
Cu toate aceste limitari, senzorul PIR este cel mai popular element utilizat in sistemele de securitate
datorita fexibilitatii ridicate si a costului scazut al dispozitivului.
Senzorul activ cu microunde c.
Detectoarele cu microunde sunt senzori activi care genereaza un cimp electromagnetic in
spatiul protejat. Orice miscare a unui corp care refecta radiatia electromagnetica este sesizata si
genereaza alarma. Principiul de detectie se bazeaza pe efectul Doppler. Senzorii transmit semnale in
banda X de regula (10,5 Ghz) dar exista si produse fabrcate in benzile S (2,54 Ghz) sau K (24 Ghz)
generate de o dioda Gunn care nu are efecte nocive asupra oamenilor sau echipamentelor sensibile
(pacemakere etc.).
Puterea semnalului este de asemenea extrem de redusa, semnalul avind o bataie de maximum
100m in linie dreapta. Deviatia de frecventa masurata prin efect Doppler este de ordinul herzilor (20
100Hz). Aceasta gama este corelata cu miscarea unui corp uman; orice alte frecvente find excluse.
Emitatorul si receptorul sunt amplasate in aceeasi carcasa. Aria de acoperire este reglabila in funcite
de sensibilitatea receptorului. Acest reglaj este deosebit de important intrucit microundele trec de
regula prin pereti, char si cei din beton armat.
Detectoarele cu microunde se pot utiliza atit la interior cit si la exterior, nefind sensibile la
variatii termice sau curenti de aer. Sunt detectoare sensibile, greu sau imposibil de mascat dar au ca
problema principala imposibilitatea delimitarii spatiului protejat.
In conditiile in care exista surse electromagnetice de frecvente apropiate (banda X) apar limitari de
utilizare. Zonele iluminate cu tuburi fuorescente pot genera alarme false; ciclul de ionizare creat de
astfel de lampi putind f interpretat de detector ca o alarma falsa.
Senzorul poate f mascat cu obiecte metalice mari, care refecta radiatia electromagnetica in spectrul
mentionat.
83
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Fig. 7. Carcteristici de directivitate a detectoarelor cu microunde:
zona de detectie activa funcite de distanta si zona de acoperire
Pentru delimitarea stricta a zonei supravegheate peretii trebuiesc ecranati. Acest lucru se poate realiza
relativ usor in cazul peretilor armati cu plasa metalica, tinind cont ca plasa metalica este un ecran
in cazul in care dimensiunile ochiurilor plasei sunt mai mici decit lungimea de unda a semnalului
detectorului.
Pentru detectoarele care functioneaza in banda X, lungimea de unda este de 3 cm.
Pentru protectia perimetrala exista dispozitive active monostatice (emitator si receptor incorporate),
in aceleasi benzi K si X. Ca o regula generala de amplasare, dispozitivele trebuie sa se protejeze intre
ele.
Fig. 8 Amplasarea detectoarelor monostatice cu MW
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
84
Si in cazul detectoarelor monostatice de exterior se impune controlul distantei pe care se face
detectia.
Senzorul de vibratii d.
Detectoarele de vibratii sau socuri sunt destinate in general unor aplicatii speciale, cum ar f
protectia peretilor tezaurelor dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un traductor
care transforma semnale de tip acustic in semnale electrice. In general, traductorul este de tip piezo
dar exista si alte tipuri de traductoare.
Fig. 9 Senzor de soc/vibratie
Raza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele
protejat. Majoritatea producatorilor asigura o raza de acoperire de aproximativ 6m pentru pereti de
beton. Aceste detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar f ciocanituri in pereti sau zgomote de
reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fe limitata din cauza acestor factori.
La instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor protejati: atit materialul de
baza (beton, caramida, lemn etc.) cit si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu, instalarea
unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu un strat izolator antifonic de polistiren
expandat trebuie realizata prin aplicarea senzorului de soc pe strucrtura de baza a peretelui, inainte de
acoperirea acestuia cu polistiren. De asemenea, trebuie luat in calcul un coefcient mult mai mare de
absorbtie a sunetelor.
Reglarea sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta. Senzorul nu trebuie sa fe
extrem de sensibil pentru a elimina pe cit posibil alarmele datorate zgomotului de mediu.
Senzorul de geam spart e.
Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei spectrale sunetului produs de
spargerea unei suprafete vitrate (spectrul intre 1 si 5 Khz). Acest sunet are in componenta sa armonici
superioare la o anumita intensitate sonora ceea ce face ca sunetul sa poata f distins de alte zgomote din
mediu. Acest tip de senzori este mult mai indicat pentru protejarea suprafetelor vitrate decit senzorii
de vibratii intrucit nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regula de joasa frecventa). Senzorul
se monteaza la o distanta de pina la 5m de suprafata vitrata si are a acoperire de aprox. 6 metri.
Datorita diversitatii materialelor din care se fac in prezent suprafete vitrate anumiti producatori
de echipament calibreaza senzorii in functie de tipul de material al zonei protejate.
Testarea si reglajul se fac cu dispozitive speciale (testere simulatoare). Implicit, producatorii
care au o gama mai larga de detectoare de geam spart pun la dispozitie si testerele specifce fecarui
tip de detector.
Principala limitare consta in faptul ca un geam poate f taiat fara a genera zgomotul specifc
de spargere. Se recomanda ca atit detectoarele de socuri cit si detectoarele de geam spart sa fe
utilizate in conjunctie cu elemente de detectie volumetrica.
85
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Senzorul geofonic (seismic) f.
Senzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avind o functie similara senzorilor
de vibratii. Diferenta majora dintre cele doua tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa
analizat. Asa cum aratam in paragraful principii de detectie, detectoarele seismice analizeaza spectrul
subsonic cuprins intre 4 si 6 Hz.
Acest tip de senzor este foarte indicat pentru detectarea tentativelor de gaurire a seifurilor,
ATM- urilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire.
Raza de acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii.
Fig. 10 Instalare tipica a unui detector
de geam spart
Fig. 11 Detector de geam
spar
Aceste tipuri de detectoare pot f instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in cazul in care
trebuie protejati pereti exteriori afati in zone cu trafc greu.
Detectoare dubla tehnologie g.
Necesitatea crestierii imunitatii la alarme false a dus la aparitia unor dispozitive de detectie ce
incorporeaza de fapt doua module independente ce utilizeaza tehnologii de detectie diferite, cum ar
f:
Detectorul dual PIR + MW
Detectorul dual PIR + Geam spart
Detectorul dual PIR + Ultrasonic
Unele dispozitive permit confgurarea contactului de alarma atit in logica SI cit si in logica
SAU, ceea ce permite, in functie de necesitati, maximizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii
la zgomot a acestuia.
Fig .13 Senzori geofonici pentru
protectie
Fig. 12 Detector seismic perimetrala
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
86
De exemplu, utilizind in logica SI un detector dual PIR + MW dispunem de toate avantajele
cumulate ale celor doua tehnologii in optinerea unui senzor cu o rata redusa a alarmelor false deoarece
in cazul sectiunii PIR zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale incaperii iar
partea de MW asigura imunitatea la curenti de aer.
Ca aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto, deoarece poate
functiona intr-o gama extinsa de temperatura. Este un detector activ, ce functioneaza pe principiul
detectie modulatiei de amplitudine a semnalului receptionat (ecou) in cazul in care in aria protejata
exista corpuri in miscare.
Ca aplicatie de securitate in conjunctie cu un detector PIR se poate utiliza in spatii in care se
desfasoara in mod curent activitate (hipermarket-uri, cladiri de birouri, spatii industriale) si mai putin
ca aplicatie rezidentiala.
Detectoare antimasking h.
Detectoarele anti-masking sunt detectoare speciale, de regula cu dubla tehnologie, cae sesizeaza
obturarea zonei supravegheate cu un obiect plasat in proximitatea senzorului, si care semnalizeaza
obturarea utilizind un contact separat.
Aceste detectoare se utilizeaza in aplicatii de inalta securitate, atit pentru rata redusa de alarme false
cit si pentru siguranta in exploatare oferita de functia anti-mascare.
In fg. 16 sunt detaliate citeva tipuri de caracteristici de acoperire pentru senzori duali antimasking:
Fig. 14 Senzor dual PIR + MW
Fig. 15 Detector dual PIR + Ultrasonic
Fig. 16 Caracteristici de acoperire pentru senzori duali AM
87
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
i Senzori in linia de vizibilitate
Acesti tip de senzori pot f utilizati cu suscces in cazul in care terenul este plat ceea ce nu
permite aparitia unor zone mascate. Exista doua tehnologii: IR sau microunde. Tehnologia IR poate
f atit activa cit si pasiva, bariere si senzori. Tehnologia MW este activa, exista si bariere si senzori.
Bariere IR. Barierele IR sunt o solutie de detectie relativ scazuta ca pret. Barierele pot f atit de interior
cit si de exterior. Detectia se face in linia de vizibilitate. Bariera contine un ansamblu de emitatoare si
receptoare de semnal modulat pentru a nu putea f usor sabotate.
Zona protejata este cea de viziblitate intre emitator si receptor. Barierele IR se gasesc in multe variante
constructive, de la 1 la 8 spoturi, numarul ridicat de spoturi find necesar pentru cresterea inaltimii de
detectie a barierei. Spoturile pot f paralele sau incrucisate.
Principala caracteristica a unei bariere IR este distanta de detectie. Pentru aplicatiile de exterior,
distanta maxima trebuie redusa la jumatate fata de datele de catalog.
O deosebita atentie trebuie acordata alimentarii, unele dispozitiva avind un element de incalzire intern,
care creste mult consumul barierei in conditii de temperatura scazuta.
Barierele IR necesita o atentie deosebita la aliniere. Alinierea se face urmarind maximizarea nivelului
semnalului receptionat cu ajutorul unui instrument de masura.
Amplasarea barierelor este extrem de importanta. La exterior treabuie avuta in vedere eliminarea si
controlul permanent al vegetatiei pentru a nu genera alarme false. De asemenea, in cazuri extreme de
mediu (ploaie, ceata, ninsoare) functionarea barierelor va f temporar intrerupta.
Barierele cu microunde sunt mai sigure decit barierele IR datorita principiului de functionare.
Semnalul in cazul microundelor ajunge la receptor pe mai multe cai, direct sau prin refexie, ceea ce
face ca forma zonei de detectie sa fe un elipsoid de rotatie.
T transmitator (emitator IR)
R receptor IR
Fig. 17. Sistem de bariere active cu IR
Fig. 18. Bariera MW
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
88
Tehnologii de protectie a gardurilor i.
Protectia gardurilor se poate realiza cu:
Senzori discreti de vibratii
Cablu electic senzitiv
Fibra optica
Sisteme taut wire
Sisteme de detectie in camp electrostatic.
Sisteme de detectie cu localizare cu puls RF
Senzorii discreti de vibratii pot f de tip geofonici, sensibili la vibratiile mecanice. Lungimea zonei se
seteaza din modul de grupare al detectoarelor pe intrari.
Cablul senzitiv este un traductor care transforma vibratiile in semnal electromagnetic.
Este utilizat pentru protejarea gardurilor la tentativa de escaladare si presupune contact fzic intre
infractor si gardul protejat. Pentru cresterea sensibilitatii este recomandabila montarea in forma de S
a cablului senzitiv.
Fig. 19 Amplasarea senzorilor de vibratii mecanice
Fig. 20. Cablu senzitiv amplasat pe gard
89
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Fibra optica poate f de asemenea folosita pentru detectia vibratiilor unui gard. Detectia se realizeaza
prin schimbarea modului de propagare al luminii transmise pe fbra optica. Acest sistem poate acoperi
distante de pina la 2000m si necesita procesare la ambele capete ale cablului.
Fig. 21. Amplasarea in forma de S (serpuita)
pentru cresterea sensibilitatii de detectie.
SISTEMELE taut wire (sirma tensionata, intinsa): se bazeaza pe modifcarea echilibrului unei sirme
intinse de resorturi. Firele de sirma mentin senzorii in echilibru, escaladarea unui gard protejat cu un
asemenea sistem modifca echilibrul si genereaza alarma.
Lungimea zonelor este data de amplasarea senzorilor. Acestia pot f simple contacte sau senzori
piezo.
Fig. 22 Gard protejat cu fbra optica.
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
90
Sistemul taut wire prezinta avantajul imunitatii relativ mari la factorii de mediu perturbatori, inclusiv
curenti puternici de aer.
Sistemele de detectie in camp electrostatic sesizeaza prezenta unui intrus in zona supravegheata. Este
un sistem de detectie de tip capacitiv, zonarea se face pe tronsoane.
Fig. 23. Amplasarea sistemului taut wire
Fig. 24. Modalitatea de amplasare a unui sistem de
detectie in camp electrostatic.
91
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Sistemele de detectie a vibratiei cu localizare utilizind un puls RF sunt printre cele mai performante
sisteme de protectie perimetrale, datorita urmatoarelor avantaje:
a. precizia de detectie este foarte ridicata (3m).
b. zonele se seteaza software, oriunde pe cablul de detectie.
c. toate semnalele se transmit pe acelasi cablu: semnalul de detectie, comunicatia si alimentarea.
d. zonele se pot omite software sau pe baza unui program orar.
Fig. 25 Sistem de protectie perimetrala
ce utilizeaza un puls RF.
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
92
Tema nr 5: Arhitectura unui sistem. Concepte si terminologie. Comunicatia intre componentele
sistemului si centrala.
Elementele constitutive ale unui sistem de securitate sunt: senzorii, centrala, echipamentele periferice
ale centralei, dispozitivele de avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta.
Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare de alarma.
Centrala este o unitate de automatizare ce proceseaza informatiile preluate de la senzori in functie
de starea sistemului (activat, dezactivat etc). Rolul principal al oricarei centrale de efractie este de a
semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta) detectarea unei intruziuni in spatiul protejat.
Centrala este un automat programabil: starea iesirilor depinde de starea intrarilor + starea sistemului.
Iesirile pot f comenzi pentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau iesiri
pentru interconectarea cu alte dispozitive.
Echipamentele periferice ale centralei sunt modulele de expandare si interfetele de comanda.
Modulele de expandare au rolul de a extinde numarul de intrari si/sau de iesiri ale centralei pentru
confgurarea unor sisteme de capacitate sporita.
Interfetele de comanda (MMI men machine interface), numite in literatura de specialitate interfete
om-masina au rolul de a permite utilizatorilor sa comande diferite functiuni ale sistemului. Aceste
interfete pot
f contacte cu cheie speciala de securitate, tastaturi sau cititoare de tag-uri de acces, cititoare biometrice
etc.
Dispozitivele de de avertizare locala pot f optice, acustice sau opto-acustice (mixte). Rolul acestor
dispozitive este de a semnaliza o stare de alarma.
Dispozitivele de avertizare la distanta sint comunicatoare care utilizeaza diferite canale de comunicatie
pentru a semnaliza o alarma la un dispecerat de monitorizare si interventie. Multe din echipamentele
existente pe piata includ in centrala un port de comunicatie, de regula pe linie telefonca. Un alt tip de
suport poate f cel radio sau, mai nou, un port TCP/IP pentru transmisia pe suport internet.
Terminologie de specialitate.
a). Conceptul de zona.
Conceptul de zona prezinta doua semnifcatii distincte: din punct de vedere electric si d.p.d.v al
arhitecturii sistemului de securitate.
Din punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma semnalata ca entitate pe
dispozitivele de afsare.
Din punc de vedere sistemic, zona reprezina un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva
efractiei.
Comportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare) a unui semnal de alarma este diferit,
functie de tipul logic al zonei. Centralele existente pe piata au fe tipuri de zona predefnite fe permit
confgurarea de catre programator a comportamentului sistemului in functie de necesitati. Citeva
tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de securitate:
Zona instantanee este o zona care declanseaza instantaneu o alarma. Zonele de 24 de ore
declanseaza alarma indiferent de faptul ca partitia din care fac parte este activata sau nu, in
timp ce zonele de 12 ore genereaza alarma numai in cazul in care partitia ce le contine este
armata.
93
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Zona temporizata este o zona a carei activare genereaza o temporizare interna a sistemului
dupa care, in cazul in care acesta nu este dezactivat, declanseaza automat o alarma. Din zonele
temporizate fac parte zonele de intrare/iesire (Entry/Exit zone) care declanseaza temporizarea
si zonele de urmarire (EE Follower) care pastreaza temporizarea in cazul in care aceasta a fost
initiata de o zona de intrare/iesire sau genereaza instantaneu o alarma daca zona este activata
inainte de a se activa temporizarea de intrare de catre o zona de intrare/iesire. Aceste doua
tipuri de zone temporizate se gasesc amplasate pe caile de acces catre MMI-urile sistemului.
Zone de panica-atac sunt zone instantanee de 24 de ore. De regula in sistemele de securitate
monitorizate, aceste zone declanseaza o alarma silentioasa.
Zona de sabotaj / defectiune tehnica sunt zone de 24 de ore utilizate pentru monitorizarea
securitatii sistemului (contactele antisabotaj ale dispozitivului, zonele anti-masking etc).
b). Conceptul de partitie (arie). Partitia reprezinta o multime de zone care sunt activate si dezactivate
simultan, de catre acelasi utilizator.
Evident, si conceptul de arie/partitie prezinta aceeasi dualitate ca si conceptul de zona: din punct de
vedere electric o arie reprezinta o multime de zone fzice conectate electric la centrala (intrari) care
sunt operate simultan de aceiasi utilizatori, iar din punct de vedere sistemic o partitie este o suprafata
mai mare protejata de sistemul de securitate a carei functionare/utilizare are caracteristici comune
pentru toate zonele.
c). Coduri
Codurile sunt cheile sistemului. Codurile permit identifcare utilizatorului in sistem si efectuarea de
catre acesta de functii cum ar f:
Activare/dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate)
Omitere de zone. In anumite conditii este necesara omiterea (bypass) unei zone in mod
exceptional.
Recunoastere / resetare alarme.
Programare coduri utilizatori Programarea codurilor utilizatorilor este o operatiune ce
trebuie executata de personalul care exploateaza sistemul de securitate.
Un sistem are mai multe tipuri de coduri, de exemplu:
Codul de instalator - are rolul de a permite accesul la functiile de programare ale sistemului. In
majoritatea cazurilor, codul de instalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din
memoria centralei.
Codul master utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone etc
Cod user (utilizator simplu) armare, dezarmare, eventual omitere zone.
Cod constringere: este un tip special de cod user ce transmite la dispecerat un mesaj de constringere
(atac) si este folosit in cazul in care utilizatorul este fortat de agresori sa dezactiveze sistemul de
securitate.
Cod cu drepturi limitate (numai activare sistem) codul persoanelor care fac mentenanta si trebuie sa
activeze sistemul de securitate la terminarea activitatii.
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
94
2.2. Comunicatie
Un sistem de securitate are in general urmatoarea arhitectura:
Exista mai multe tipuri de comunicatie in interiorul sistemului:
comunicatia intre senzori si centrala sau unitatile de expandare. Dupa cum am aratat, decizia a.
referitoare la starea de alarma se ia la nivel de detector, ceea ce presupune o informatie pe 1
bit.
Exista urmatoarele tipuri de conexiuni a zonei:
contact normal deschis (NO)
contact normal inchis (NC)
contact normal inchis cu rezistenta de cap de linie (EOL)
contact normal inchis cu doua rezistente de cap de linie (DEOL)
Din punct de vedere al securitatii conexiunii, in sistemele de securitate nu se utilizeaza contacte
normal deschise intrucit acestea sunt cele mai usor de sabotat prin taierea unui singur conductor.
Pentru asigurarea unei securitati sporite antisabotaj se utilizeaza conexiunea cu rezistenta de cap de
linie: REZISTENTA SE MONTEAZA FIZIC IN SENZOR!!!
Pentru utilizarea ergonomica a intrarilor in centrala, se utilizeaza conexiunea cu doua rezistente de
cap de linie. Aceasta conexiune permite monitorizarea simultana atit a cuntactului de alarma (AL) cit
si a contactului antisabotaj (T = tamper) existent in carcasa senzorului.
Comunicatia intre centrala si expandoare sau MMI-uri este realizata prin intermediul unei
magistrale de date (BUS). Aceasta comunicatie presupune transmiterea unei cantitati mai mare
de informatie. Centrala interogheaza ciclic dispozitivele afate pe magistrala (expandoare sau
tastaturi) printr-un protocol de comunicatie seriala. Exista mai multe tipuri de comunicatie
Fig. 26 Arhitectura unui sistem de secruritate
Fig 27 Tipuri de conexiune utilizate in sistemele de securitate
95
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
folosite in sistemele de securitate. Unele dintre ele nu prezinta solicitari speciale referitoare la
arhitectura magistralei si permit conexiuni de tip STAR sau ramifcate, altele prezinta anumite
cerinte specifce. Un protocol extrem de utilizat, nu numai in cazul sistemelor de securitate dar si
in cazul sistemelor de control al accesului si pentru actionarile si comenzile utilizate in sistemele
CCTV este protocolul RS 485. Acest protocol de comunicatie seriala necesita:
Utilizarea unui mediu de comunicatie uniform (cablu pentru comunicatie de date, cum ar f o a.
pereche torsadata din cablul UTP sau STP)
Arhitectura PIPE-LINE, in care dispozitivele sunt conectate pe BUS ca margelele pe ata; b.
ramifcatiile, conexiunile in stea nu sunt permise deoarece introduc dezadaptari pe canalul de
comunicatie.
Terminatoare (adaptoare de impedanta) la capetele magistralei de comunicatie. c.
Porturile de comunicatie externa.
Porturile de comunicatie externa sunt fe porturi seriale pentru comunicatie locala (RS232 max
30m, RS485 maxim 1200m fara repetor), fe portul telefonic pentru avertizarea la distanta pe linie
telefonica, fe mai nou porturi TCP/IP utilizate in monitorizarea centralizata a unor sisteme distribuite
utilizind retele LAN sau WAN.
Dispecerizarea sistemelor poate f facuta utilizind oricare din porturile de comunicatie disponibile,
in cazul in care exista un protocol comun intre echipamentul monitorizat si cel de monitorizare.
Foarte utilizat in anii 90 este portul telefonic pentru care au fost dezvoltate o serie de protocoale de
comunicatie, cum ar f Contact ID ce permite transmiterea de mesaje complete de alarma ce includ:
codul de abonat, partitia, zona si tipul de alarma.
Alta modalitate de dispecerizare este utilizarea de iesiri programate pentru anumite tipuri de alarma
conectate la intrarile unui emitator radio dedicat pentru sisteme de securitate. Odata cu dezvoltarea
retelelor GSM, comunicatorul radio clasic a fost inlocuit de comunicatorul GPRS.
Tema nr 6: Programarea sistemelor de securitate: principii de baza.
Programarea sistemelor de securitate antiefractie este o procedura a carui nivel de difcultate depinde
mai putin de marimea sistemului si mai mult de nivelul de complexitate a interdependentelor dintre
subsisteme si automatizarile ce se doresc a f implementate.
Programarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pentru o aplicatie specifca.
Instalarea sistemelor de securitate este o activitate de productie in urma careia rezulta de cele mai
multe ori unicate sau, in cel mai fericit caz, produse de serie mica. De aceea, fecare sistem in parte
va avea particularitatile sale in ceea ce priveste programarea.
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
96
Exista doua etape distincte in activitatea complexa de programare a unui sistem:
elaborarea procedurilor de functionare si utilizare a.
programarea propriu-zisa a sistemului b.
Elaborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile cuprinse in proiectul
tehnic de executie, solicitarile specifce ale benefciarului si eventualele cerinte legale pentru obiectiv.
Aceasta activitate se face, de regula, impreuna cu persoana desemnata de benefciar sa receptioneze si
sa supervizeze exploatarea sistemului de securitate. Aceasta este de regula o atributie a Managerului
de securitate sau a Administratorului obiectivului daca functia de Manager de securitate nu exista in
structura organizatiei.
Programatorul sistemului de securitate trebuie sa obtina informatiile specifce referitoare la modul de
utilizare a spatiului (program de lucru) precum si la drepturile de accesare (utilizatori). In practica,
adeseori programatorul se afa in situatia de a genera solutii referitoare la utilizarea sistemului pentru
maximizarea rezultatelor in ceeea ce priveste asigurarea securitatii pe baza normelor in vigoare si a
functiilor specifce asigurate de echipamentul utilizat. In cazul in care exista un plan de paza pentru
obiectivul protejat, trebuie realizata corelarea procedurilor de operare a sistemului de securitate cu
masurile prevazute in planul de paza.
Dintre informatiile specifce care trebuie sa rezulte in urma acestei analize se numara:
timpii de intrare, iesire, durata semnalizarilor
numarul de utilizatori si drepturile specifce ale fecaruia.
Eventualele modifcari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele principale de acces
catre tastaturi. Daca sunt necesare astfel de modifcari fata de proiectul avizat, acesta trebuie
modifcat si reavizat in consecinta. Modifcarile pot f avizate cu ocazia inspectiei obligatorii
care se efectueaza la fnalul lucrarilor.
Programarea propriu-zisa este etapa de introducere a parametrilor de programare in memoria centralei.
Programatorul trebuie sa fe familiarizat cu functiile de programare specifce ale echipamentului
utilizat, cu accesarea modului de programare a echipamentelor si cu tehnica de programare a fecarei
informatii in parte.
In timpul operatiunilor de programare, programatorul de sisteme de securitate va avea in vedere
urmatoarele informatii ce trebuesc programate:
Optiunile generale de functionare a centralei (daca este cazul), cum ar f: afsarea orei, modul
de semnalizare a anumitor evenimente (cum ar f sabotajele) etc.
Tipul de zona specifc fecarei intrari si descriptorii de zona. In cazul in care comportamentul
unui anumit tip de zona este programabil, se vor programa intii tipurile de zona.
Timpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma.
Partitionarea (alocarea zonelor la partitii).
Programarea utilizatorilor doar partea de drepturi de utilizare (daca este cazul, functie de
echipamentul utilizat) EXCLUS PROGRAMAREA PROPRIU-ZISA A CODURILOR
DE UTILIZATOR!!!
Programarea tastaturilor (alocarea acestora la partitii, functii specifce tastaturilor cum ar f
blocarea in cazul introducerii repetate de coduri false de acces etc.)
Programarea iesirilor sistemului: iesirile utilizate pentru semnalizarile de alarma si celelalte
iesiri utilizate ale sistemului.
Programarea comunicatorului digital al centralei (daca este cazul). Aceasta sectiune de
programare presupune utilizarea de date obtinute de la frma ce efectueaza monitorizarea
sistemului cum ar f: codul de abonat, numerele de telefon ale dispeceratului, prtocolul de
comunicatie utilizat, codurile de alarma.
La fnalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate functiile de alarma, inclusiv
comunicatia cu dispeceratul de interventie.
97
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Tema nr 7: Testarea periodica si mentenanta.
Functionarea corecta a sistemelor de securitate este asigurata prin testarea periodica a sistemului si
prin procedurile de mentenanta preventiva.
Testarea periodica este recomandata a f facuta la cel putin doua saptamani. Prin testare se verifca
functionarea fecarei zone a sistemului de securitate. Scopul testului este de a verifca functionarea
completa a sistemului: armare, generare alarma, verifcare comunicatie cu dispeceratul de interventie.
Multe echipamente au incluse in meniul de utilizator o functie speciala de testare (walk test), prin care
se poate verifca fecare zona fara a f necesara armarea sistemului si generarea de alarme. Aceasta
functie se utilizeaza obligatoriu in conjunctie cu un test de alarma pentru a verifca atit semnalizarea
locala cit si la dispecerat. Aceste teste sunt specifce utilizatorului si este necesar sa fe efectuate de
catre acesta. Trebuie facuta distinctie intre testarea periodica si verifcarea electrica a sistemului /
mentenanta acestuia. Aceste din urma operatiuni sunt specifce echipei tehnice care a instalat sistemul
de securitate. Operatiunile de mentenanta vor f tratate in urmatorul modul.
Modulul VIII: Executia si mentenanta sistemelor de securitate antiefractie si protectie perimetrala
Tema nr 1 - Caracteristicile sistemului instalat
Prin caracteristicile sistemului instalat intelegem totalitatea functiilor de detectie si semnalizare
precum si comenzile de la si spre sistemul de securitate. Aceste atribute se gasesc in proiectul tehnic
de executie, dar modalitatea lor de implementare nu este specifcata in proiect. Modul de programare
precum si atributele de programare find specifce fecarui producator, informatiile din proiectul
tehnic trebuiesc interpretate de tehnicianul de sisteme de securitate relativ la specifcatiile tehnice
ale echipamentui instalat. De regula in proiectare se utilizeaza o terminologie standard (vezi tipul de
zona intrare/iesire) in timp ce producatorii utilizeaza un limbaj personalizat, uneori numai din motive
de marketing (se utilizeaza nu numai entry / exit zone ci si alte denumiri cum ar f entry zone, door
etc).
Atit pentru executie cit si pentru mentenanta, trebuie cunoscute urmatoarele detalii despre sistemul
de securitate:
tipul de echipament utilizat, pe fecare categorie: centrala, detectoare, 1.
sisteme de semnalizare, dispozitive de comunicatie etc.
Caracteristicile acestora si modul de instalare. 2.
Modalitatea de realizare a cablarii si traseele de cablare. 3.
Perioada de mentenanta precum si modalitatile/procedurile de asigurare a 4.
acesteia.
NOTA: Vor f respectate cu strictete toate specifcatiile producatorului referitoare la arhitecturile de
magistrale, tipul de cablu si lungimile maxime de cablare. Alegerea traseului va f facuta respectind
normele de realizare a instalatiilor de curenti slabi. De asemenea, se vor respecta cu strictete
specifcatiile referitoare la realizarea alimentarii dispozitivelor. Astfel de detalii nu sunt prezentate in
proiectul tehnic de executie si fac obiectul pregatirii lucrarii de catre inginerul de sisteme de securitate.
Este de datoria acestuia sa specifce modalitatea de realizare a alimentarii sistemului, a regulilor de
utilizare a cablului ecranat (daca este cazul etc).
Tema nr 2 - Echipamentele de protectie
In procesul de instalare este necesara respectarea normelor de protectie a muncii. Instalarea anumitor
echipamente presupune lucru la inaltime, utilizind utilaje speciale (scari inalte, platforma, schela etc).
Organizarea de santier presupune alocarea numarului de persoane necesar atit desfasurarii procesului
de instalare cit si pentru asigurarea securitatii muncii.
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
98
Atunci cind nu exista planuri detaliate ale cladirilor si nu se cunosc trasele de alimentare cu energie
electrica sau instalatii sanitare, perforarea peretilor trebuie efectuata doar dupa o analiza amanuntita
a acestora. Exista dispozitive care identifca pozitia aproximativa a insertiilor metalice in pereti
(utilizate pentru a descoperi traseele de dar nu este sufcient, instalatiile sanitare moderne utilizeaza
materiale plastice care nu pot f detectate cu aceasta metoda.
Tema nr 3 - Starea de functionare a sistemului
Prin functionarea sistemului se intelege posibilitatea sistemului de a efectua integral toate functiile
pentru care acesta a fost proiectat, in conditii de exploatare normale, precizate de catre instalator.
Sistemul trebuie re-adus in stare de functionare mai intii la punerea in functiune si ulterior dupa
aparitia oricarei defectiuni sau modifcari aduse sistemului de securitate.
In cadrul procesului de punere in functiune (PIF), tehnicianul de sisteme de securitate va verifca daca
fecare dispozitiv este alimentat corect, daca functioneaza local si daca functionarea acestuia este
receptionata corect la centrala de alarma. O categorie separata de probleme ce pot apare la punerea in
functiune sunt problemele de comunicatie pe magistrala. Diagnoza problemelor de comunicatie este
complexa si, pentru sisteme mari, trebuie executata sub coordonarea directa a unui inginer de sisteme
de securitate.
Tehnicile de diagnoza sunt specifce fecarui echipament. In general, la sistemele proiectate pina in
prima jumatate a anilor 90 diagnoza se efectua prin operatiuni direct pe echipament, din aproape in
aproape. Dupa aceasta data, atit programarea cit si operatiunile de testare au fost automatizate cu
ajutorul calculatorului. In prezent, multe echipamente vin insotite de pachete software complexe de
programare si testare, ceea ce permite diagnosticarea rapida a potentialelor probleme aparute la PIF.
Pentru fecare familie de echipamente, tehnicienii si inginerii de sisteme de securitate trebuie sa urmeze
programe de training dedicate, sustinute de distribuitorii de echipamente. Programul de training este
specifc competentelor ce se urmaresc a f acumulate de cursanti (program dedicat instalarii, program
de training specifc programarii etc).
Tema nr 4 - Mentenanta sistemului
Mentenanta sistemului este reprezentata de totalitatea operatiunilor ce trebuiesc executate pentru a
mentine un sistem de securitate in perfecta stare de functionare.
Specifc sistemelor de securitate antiefractie, procedurile de mentenanta periodica includ:
curatarea detectoarelor a.
verifcarea orientarii si fxarii acestora b.
testarea zonelor c.
verifcarea incarcarii acumulatoarelor daca aceasta functie nu este realizata automat de d.
sistemul de securitate
vizualizarea jurnalului de evenimente al centralei (in special pentru echipamentele la care e.
accesul la jurnalul de evenimente este permis numai instalatorului
test de comunicatie cu dispeceratul de monitorizare si interventie (daca este cazul) f.
Singura solicitare legala legata direct de activitatea de mentenanta se refera la inlocuirea periodica
a acumulatoarelor de back-up la un interval de 3 ani. Conform diagramelor oferite de producatori,
acesta este intervalul de timp dupa care, pentru acumulatoarele cu plumb de tipul celor utilizate in
sistemele de securitate, capacitatea acestora scade la 30% din capacitatea nominala.
99
SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACIE
I PROTECIE PERIMETRAL
Tema nr 5 - Alimentarea cu energie electrica a sistemului
O atentie deosebita trebuie acordata alimentarii cu energie electrica a sistemelor de securitate.
Cele mai multe probleme de functionare a sistemelor de securitate sunt generate de probleme de
alimentare, din care putem nominaliza:
lipsa pe o perioada mai indelungata a alimentarii cu energie electrica a.
supratensiuni aparute pe circuitul de alimentare iar in caz extrem deconectarea punctului de b.
nul ceea ce duce la spuratensiuni de pina la 380 Vca.
Caderi repetate si reporniri bruste a retelei. c.
De multe ori aceste pulsuri de tensiune duc la blocarea unitatilor centrale (atit la efractie cit si la
celelalte subsisteme). De aceea, pentru sistemele de securitate mari este recomandat ca alimentarea sa
se faca prin UPS-uri pentru aplicatii profesionale care sa protejeze sistemul de securitate.
Pentru realizarea alimentarii o serie de reguli in plus fata de normele de realizare a instalatiilor de
curenti tari trebuiesc respectate:
1. pentru alimentarea sistemelor de securitate se prevede un circuit electric separat
2. in cazul sistemelor complexe, alimentarea cu energie electrica se realizeaza dintr-o singura faza
3. in cazul sistemelor la care dispozitivele sunt amplasate pe distante mari si nu se poate realiza un
sistem de alimentare unitar, dispozitivele vor trebui izolate din punct de vedere galvanic.
4. impamantarea ca si ecranarea cablurilor de semnal (daca se utilizeaza) se efectueaza arborescent,
pornind dintr-un singur punct.
Tema nr 6 - Setarile programelor de confgurare a echipamentelor/ sistemelor tehnice de detectie,
efractie si control acces
Atunci cind echipamentele instalate sunt insotite de programe de confgurare si monitorizare,
acestea trebuiesc setate pentru a permite comunicatia cu echipamentul instalat. De regula, aceste
setari sunt relativ simple:
daca confgurarea se efectueaza de la distanta, va trebui setat modul de comunicare (linie a.
telefonica utilizand de regula un modem dedicat sau adresa IP)
daca operatia de confgurare se efectueaza local, atunci va trebui setat portul de comunicatie b.
sau adresa de IP.
O problema apare deseori cind se utilizeaza echipamente care sunt construite pentru a f programate
pe port serial clasic deoarece toate computerele moderne nu mai au in constructie acest port. In
aceasta situatie se instaleaza pe un anumit port USB o interfata USB - seriala si se confgureaza
portul COM aferent corespunzator specifcatiilor programului de programare (de multe ori nu
sunt acceptate decit COM 1-4). O data ce aceasta setare a fost efectuata, interfata USB nu trebuie
introdusa in alt port USB ci numai in acel port in care ea a fost confgurata.
ntocmit: Ing.Laureniu Popescu
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
100
SISTEME DE MONITORIZARE A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
ing. Silviu Clep
Cuprins
Cap.1 Noiuni introductive privind sistemele de monitorizare a alarmelor
Defniii i abrevieri 1.1.
Structura unui sistem de monitorizare 1.2.
Timpul de rspuns al echipelor de intervenie 1.3.
Optimizare sistemului de securitate monitorizat n faza de proiectare 1.4.
Cap. 2 Semnale procesate i transmise la CMRA de ctre sistemele de alarm
2.1. Semnalizri de stare
2.2. Alarme la efracie i hold-up
2.3. Alarme la incendiu
2.4. Alarme de control al accesului
2.5. Semnalizri tehnice
Cap. 3 Sisteme i echipamente de transmisie i recepie a mesajelor la CMwRA
3.1. Cerine ale sistemelor i echipamentelor de transmisie i recepie
3.2. Clasifcarea sistemelor i echipamentelor de transmisie
3.3. Clasifcarea sistemelor i echipamentelor de recepie

Cap. 4 Formate de comunicare la CMRA
4.1 Formatul Contact ID
4.2 Formatul SIA

Cap. 5 Centrul de Recepionare i Monitorizare a Alarmelor
5.1. Cerine ale organizrii i funcionrii CMRA
5.2. Cerine constructive ale CMRA
5.3. Alimentarea CMRA
5.4. Recepionarea semnalelor
5.5. Procedurile de funcionare i operare
5.6. Procedurile de urgen

Cap. 6 Mentenana sistemelor de securitate monitorizate
6.1. Mentenana CMRA
6.2. Mentenana sistemelor de securitate monitorizate
Cap 1. Noiuni introductive privind sistemele de monitorizare a alarmelor
Prin acest curs, autorul, dorete iniierea i familiarizarea Tehnicianului specialist n sisteme de
securitate cu noiunile de baz ce stau la baza conceperii, funcionrii, exploatrii i ntreinerii unui
sistem de monitorizare a alarmelor.
Teoria Sistemului de Management a Securitii defnete multidimensionalitatea conceptului de
securitate (fzic, tehnologic, informaional, inteligent uman ), diversitatea ameninrilor interne
i externe asupra obiectivului protejat, dinamica riscurilor, a preveniei i a aciunii att n timpul
101
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
producerii unor evenimente, ct i pentru limitarea efectelor acestora dup producere. Acest lucru
determin conceperea i realizarea unei structuri de securitate multifuncional care s asigure
integrarea funcional a tuturor subsistemelor care o compun.
n principiu, un Sistem Integrat de Securitate ( SIS) este compus din urmtoarele subsisteme:
subsistemul de detecie i alarmare perimetral -
subsistemul de control acces -
subsistemul de televiziune cu circuit nchis -
subsistemul de detecie i alarmare la efracie -
subsistemul de detecie i alarmare/stingere la incendii, inundaii i alte pericole -
subsistemul comunicaii i transmisii de date -
subsistemul dispecerat ( de monitorizare) -
subsistemul electroalimentare -
n subsistemul dispecerat ( de monitorizare) se realizeaz:
corelarea i intercondiionarea automat a funcionrii elementelor subsistemelor -
componente n scopul realizrii funciilor sistemului integrat de securitate
evaluarea gradului de ameninare n cazul unui atac extern -
punerea la dispoziia operatorilor a informaiilor complete privind situaia creat -
precizarea contramsurilor ce trebuie ntreprinse de ctre operatori n fecare -
situaie
alarmarea personalului i a forelor de intervenie fe automat, fe prin intermediul -
operatorilor, funcie de procedura prestabilit n fecare situaie;
nregistrarea i arhivarea datelor furnizate de subsistemele componente n vederea -
analizrii ulterioare a acestora
Teoretic Subsistemul dispecerat poate asigura monitorizarea oricrui subsistem al Sistemului
Integrat de Securitate, n realitate ns acest lucru este posibil doar pentru o monitorizare local a
subsistemelor SIS. Pentru monitorizarea la distan apar probleme tehnice de comunicaie i procesare
a informaiilor care limiteaz implementarea unui sistem funcional pentru oricare din subsistemele
SIS. Prezentul curs se wwrefer doar la monitorizarea echipamentelor de detecie a alarmelor la efracie
i incendiu, cu unele referiri i la sistemele de control al accesului i la sistemele de supraveghere
video n msura n care acestea funcioneaz intr-un sistem integrat cu sistemul de detecie si alarma
la efracie sau i cu sistemul de detecie i alarmare la incendiu.
1.1. Defniii i abrevieri
Uzual n practic se folosesc doi termeni monitorizare i dispecerizare. Pentru a nelege care
este terminologia corect ce trebuie utilizat din punct de vedere tehnic, dar i lexical, vom apela la
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne.
Monitorizare: - a supraveghea prin intermediul monitorului sau al altui aparat specializat
Monitor: - (inform) program de control care permite supravegherea mai multor programe fr legtur
ntre ele, ntr-un ordinator; (tehn.) aparat care dirijeaz, coordoneaz sau supravegheaz;..
Dispecerizare: - aciunea de control i reglementare operativ i permanent a unui proces
Dispecerat: - ncpere n care funcioneaz serviciul de dispeceri
Dispecer: - tehnician sau sistem automat care urmrete, coordoneaz i reglementeaz operativ
mersul produciei dintr-o ntreprindere, care supravegheaz micarea trenurilor pe o anumit poriune
a liniei etc
Din punctul de vedere al legislaiei romneti Legea 333/2003 i HG 1010/2004 utilizeaz termenul
de Dispecerate de Monitorizare, cu observaia c se refer doar la monitorizarea sistemelor de
alarm la efracie.
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
102
n cele ce urmeaz vom defnii termeni specifci sistemelor de monitorizare:
Acces: Aciunea de intrare sau ieire dintr-o suprafa securizat.
Condiia de alarm: Funcia unui sistem de alarm sau parte din el, de a reaciona n prezena unui
pericol.
Centrul de monitorizare i recepionare al alarmei ( CMRA): un centru continuu ctre care
informaia privind situaia unuia sau mai multor sisteme de alarm, este raportat.
Sistemul de alarm: o instalaie electric care rspunde unui detector manual sau automat la prezena
unei situaii de risc.
Echipament de transmisie alarme: Echipament care este folosit n mod special pentru transmiterea
mesajelor de alarma de la sistemul de alarma, ctre MARC.
Sistemul de transmitere alarme: echipamentul i reeaua folosite pentru a transfera informaii
cu privire la starea unui sistem de alarm sau a mai multor sisteme ctre unul sau mai multe
dispecerate.
Autentifcare: schimbarea unui cod ptr. a identifca faptul c premisele supravegheate ale emitor-
receptorului nu au fost substituite de un echipament similar fr acest cod, sau c informaia mesajului
transmis nu a fost modifcat.
Criptare: codarea, traducerea sau alt modifcare a informaiei prin care metoda n care este modifcat
informaia variaz n funcie de timp ntr-o manier pseudo-haotic.
Mesaj: serii de semnale parcurse de o reea care include identifcarea, funcia i diferite nelesuri
pentru furnizarea propriei integriti, imuniti i recepii potrivite.
Formatele mesajului: defniiile cuprinsului detaliat al tipurilor individuale de mesaje (cu structura
complet a unui mesaj) care au un neles specifc.
1.2. Structura unui sistem de monitorizare
n fgura 1 este prezentat schema bloc a unui sistem de monitorizare.
Fig.1 Schema bloc sistem monitorizare
Unde:
OP obiectiv protejat
SA sistem de alarma instalat la obiectivul protejat
CD comunicator digital, care poate fi interior sau exterior sistemului de alarm
MC mediu de comunicare
MARC Centrul de monitorizare i recepie a alarmelor (CMRA)
ER echipament de recepie
UPI unitate de procesare a informaiei
ECV echipament comunicare vocal
FIR for de intervenie rapid
103
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
1.3. Timpul de rspuns al echipelor de intervenie
Efciena unui sistem de monitorizare a unui sistem de securitate depinde de modul cum este conceput
acesta i de respectarea cu strictee a scenariului de securitate iniial. nc din faza de proiectare a unui
sistem de securitate trebuie luat n calcul dac respectivul sistem urmeaz a fi monitorizat local sau
la distan, i care dintre subsistemele sistemului integrat urmeaz a fi monitorizate.
Din analiza de risc care se face asupra obiectivului, proiectantul poate concepe sistem integrat de
securitate astfel nct el s poat fi monitorizat. Analiza de risc poate s evidenieze situaii n care
nu este nevoie de o monitorizare ulterioar a sistemului, n acest caz proiectantul concepnd structura
sistemului astfel nct acesta s ofere nivelul de securitate cerut i s asigure informaii despre sistem
i o alarmare local.
Dac n schimb analiza de risc impune pentru asigurarea unui nivel de securitate ridicat, monitorizare
sistemelor de securitate, atunci proiectantul trebuie s gndeasc sistemele de aa manier nct pe
de o parte acestea s ofere posibilitatea tehnic a monitorizrii, iar pe de alt parte s ofere CMRA
informaii utile i rapide despre evenimentele petrecute la obiectivul protejat.
Dac ntr-un sistem de securitate nu este prevzut i o for sau o aciune de rspuns, de intervenie
n cazul declanrii unei alarme reale, pentru a opri sau limita efectele cauzei care a provocat-o
nainte ca aceasta s-i ating elul propus, acel sistem se poate considera incomplet, oprindu-se n
funcionalitatea lui numai la nivelul semnalizrii.
Pentru ca aciunea forei de intervenie rapid s fe efcient este foarte important ca timpul scurs de
la declanarea unei alarme reale pn la momentul interveniei trebuie s fe ct mai mic
Pentru a exemplifca considerm un obiectiv protejat cu sistem de alarmare i detecie a efraciei, care
este supus unei efracii.
Cu ct este mai scurt timpul scurs de la declanarea alarmei pn la sosirea echipei de intervenie la
locul producerii acesteia sau la locul indicat de operator n baza urmririi rufctorului cu mijloacele
tehnice din cadrul sistemului de securitate, cu att crete probabilitatea ca aciunea echipei s fe
ncununat de succes.
Diagrama de timp cuprinznd corelaia dintre timpul necesar infractorului pentru a-i atinge inta i
timpul de aciune al sistemului de securitate este prezentat n Fig. 2
Fig. 2 Timpii desfurrii aciunilor i contraciunilor unei efracii
T
0
timpul la care infractorul i ncepe aciunea efracia
T
A
timpul primei alarme. Acest interval de timp (T
0
T
A
) este unul dependent de tehnologia
aparaturii folosite pentru detecia tentativei de efracie, dar i de structura sistemului de securitate
implementat.
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
104
T
CT
timpul de comand transmitere a alarmei. Acest interval de timp (T
A
T
CT
) este unul dependent
de algoritmii folosii n programarea sistemului de alarma pentru discriminarea alarmelor false
T
T
timpul de transmisie a alarmei. Este durata de transmisie a mesajului de alarm, din momentul
n care alarma a fost semnalizat de ctre echipamentul de emisie al centralei de alarm ctre
echipamentul de recepie central.
T
P
timpul de procesare a alarmei. Este timpul necesar procesrii informaiei recepionate de
echipamentul de emisie recepie a dispeceratului i luarea deciziei de ctre dispecer de declanare a
F.I.R.
T
C
timpul de comunicare. Este timpul necesar transmisiei informaiilor despre alarma ctre echipajul
de intervenie
T
I
timpul de intervenie este timpul de aciune al echipei de intervenie pentru oprirea aciunii i
anihilarea rufctorului.
T
E
timpul de efracie este timpul necesar infractorului pentru a duce la sfrit aciunea sa
Calculul acestor timpi trebuie efectuat nc din faza de proiectare a sistemului de securitate i reluat,
eventual corectat, n fazele de simulare i evaluare a efcienei acestuia.
Astfel timpul de efracie T
E
trebuie mrit din faza proiectrii construciei prin utilizarea unor materiale
de construcie rezistente la ocuri mecanice, pentru ui i ferestre trebuie luate n calcul msuri de
securizare adecvate, de asemenea n scenariul de securitate se pot prevedea diferite bariere de natur
a ntrzia producerea efraciei.
Aceeai diagram este aplicabil i n cazul unui incendiu, cu singura deosebire c rezultatul aciunii
distructive asupra obiectivului protejat este focul, iar fora de intervenie rapid este reprezentat de
aciunea trupelor de pompieri.
1.4. Optimizare sistemului de securitate monitorizat
n faza de proiectare
Dup cum artam, analiza de risc fcut asupra unui obiectiv poate recomanda monitorizarea
sistemului de securitate pentru reducerea riscurilor producerii unui eveniment nedorit i asigurarea
unui nivel de protecie ridicat.
Prin proiectul de arhitectur, dac se ine cont de analiza de risc, se pot alege soluii constructive i
materiale adecvate care s diminueze riscurile producerii unei efracii sau a unui incendiu. Proiectul
de arhitectur poate reduce timpul de efracie - T
E
sau timpul de foc - T
F
n cazul unui incendiu,
dar n nici un caz nu poate reduce major riscul producerii unui eveniment nedorit, acest lucru se
realizeaz n primul rnd prin implementarea unui sistem de securitate adecvat importanei destinaiei
obiectivului i riscurilor la care acesta este supus.
Prin proiectarea corect a sistemului de securitate Timpul propriu al sistemului de securitate - TPS
se poate reduce semnifcativ, fcnd posibil mrirea rezervei de timp ntre aciunea FIR producerea
efraciei sau consumarea incendiului.
n cele ce urmeaz voi ncerca s art cum poate f optimizat un sistem de securitate monitorizat astfel
nct s duc la reducerea TPS.
Pentru exemplifcare vom folosi planul obiectivului din Fig. 3, considernd necesitatea implementrii
unui sistem de alarm antiefracie i a unui sistem de detecie i avertizare n caz de incendiu.
Cel mai important obiectiv al unui sistem de securitate este acela de a face posibil ca intervalul (T
0

T
A
) s tind spre zero. n cazul sistemelor de alarm contra efraciei acest lucru este posibil dac
tentativa de efracie este detectat la momentul producerii ei, la nivelul perimetrului obiectivului.
Folosirea detectoarelor de spargere de geam, a detectoarelor de vibraii i/sau oc, a barierelor infraroii
instalate la nivelul ferestrelor i uilor etc., duc la detecia infractorului n afara spaiului protejat. n
cazul sistemelor de detecie i avertizare la incendiu acest lucru se poate realiza n principal prin
alegerea corect a tipului de detector folosit n concordan cu modul de exprimare a materialelor
combustibile din suprafeele de aciune, i de asemenea utilizarea unor detectoare cu timp mic de
rspuns duc la reducerea timpului primei alarme - T
A
105
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
O alt cerin a unui sistemului de securitate monitorizat este aceea de a avea toate spaiile i ncperile
supravegheate. Nendeplinirea acestei cerine neglijate de muli proiectani, pentru reducerea costurilor
de implementare, duce la diminuarea pe de o parte a efcienei sistemului de alarm propriu zis, dar
n principal duce la creterea timpului de procesare - T
p

Foarte important n efciena unui sistem de securitate monitorizat este reducerea timpului de transmisie
- T
T
. Acest lucru se realizeaz n principal prin utilizarea unei comunicator digital care s suporte
formate de comunicare rapide i utilizarea unui mediu de comunicare performant. De asemenea i
echipamentul de recepie montat la MARC, capacitatea i performanele lui, pot infuena direct acest
timp.
Cel mai greu de optimizat este timpul de intervenie T
I
- n primul rnd datorit condiiilor de trafc
i al restriciilor urbane. Totui i acest timp poate fi redus n baza unor simulri adecvate i prin
costuri materiale ridicate.
Fig. 3 Studiu de caz
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
106
Cap. 2 Semnale procesate i transmise la CMRA
de ctre sistemele de alarm
Scopul unei alarme este ntotdeauna acela de a iniia o reacie, pe plan local sau de la distan. Modul
de funcionare a alarmei are, n unele cazuri, un rol dublu: s previn ceva ce ar putea s apar, de
exemplu, intrarea prin efracie, i s reacioneze n cazul n care ceva se ntmpl. n majoritatea
cazurilor, sistemele de alarm cuprind echipamentul de detecie al evenimentelor posibile, echipamentul
de transmisie a alarmei, un centru de monitorizare i forele de reacie: poliie, jandarmi, pompieri,
asisten medical etc.
Caracteristicile pentru fecare dintre aceste componente din ntregul sistem de prevenire i rspuns
trebuie s corespund tipului de ameninare mpotriva creia asigur protecia:
Pentru sisteme antiefracie, protecie n caz de sabotaj sau transport, caracteristicile importante sunt:
nivelul gradului de risc, i cel mai important, disponibilitatea sistemului.
Pentru un sisteme de alarm la incendiu cele mai importante caracteristici pot f timpul de transmisie
i disponibilitatea, desigur raportate la gradul de risc.
Pentru o intervenie corespunztoare, trebuie oferite sufciente informaii prin sistemul de transmisie
a alarmei. Semnale transmise de centralele de alarm sunt:
Semnalizri de stare -
Alarme la efracie i hold-up -
Alarme la incendiu -
Alarme sociale -
Alarme medicale -
Alarme de control al accesului -
Semnalizri tehnice -
Semnalizri auxiliare -
2.1. Semnalizri de stare
Aceste tipuri de mesaje aduc operatorului CMRA informaii despre starea principalelor funcii ale
sistemului de alarm:
starea armat sau dezarmat a sistemului -
alimentare AC -
alimentare CC -
ceasul intern al sistemului -
baypas-are zone -
memorie de evenimente -
partiii -
107
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
2.2. Alarme la efracie i hold-up
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele de panic i efracie:
alarm zon efracie -
restaurare zon efracie -
panic -
restaurare panic -
alarm sabotaj -
restaurare sabotaj -
constrngere -
restaurare constrngere -
2.3. Alarme la incendiu
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele alarm la incendiu
alarm fum -
restaurare fum -
alarm termic -
restaurare termic -
alarm inundaie -
restaurare inundaie -
alarm manual incendiu -
restaurare manual incendiu -
alarm facr -
restaurare facr -
alarm gaz -
restaurare gaz -
2.4. Alarme de control al accesului
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele alarm pentru acces
armare/ dezarmare utilizator -
autoarmare sistem -
armare rapid -
acces validat -
acces refuzat -
armare cu baypas-are -
armare/dezarmare devreme -
armare/dezarmare trzie -
armare/dezarmare parial -
2.5. Semnalizri tehnice
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele referitoare la starea tehnic a sistemului:
lips/restaurare AC -
lips/restaurare CC -
defect/restaurare zon -
test periodic -
defect/restaurare periferice -
sabotaj cod utilizator -
lips ceas intern -
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
108
programare local -
eroare comunicare -
lips/restaurare comunicaie -
pierdere date -
Cap. 3 Sisteme i echipamente de transmisie i recepie
a mesajelor la CMRA
3.1. Cerine ale sistemelor i echipamentelor de transmisie i recepie
Una dintre componentele sistemului de securitate avnd o importan foarte mare n efciena unui
sistem monitorizat este comunicatorul digital CD, vezi fg. 1.Caracteristica acestei componente
determin pe de o parte valoarea timpului de transmisie - T
T
, dar foarte important poate asigura un
nivel de securitate ridicat sistemului, prin posibilitatea sau imposibilitatea violrii comunicrii ntre
sistemul de securitate i echipamentul de recepie instalat la CMRA. Colecia de standarde EN 50136
reglementeaz tocmai cerinele tehnice care trebuie respectate de echipamentele de emisie recepie
a mesajelor, dar i a mediului de comunicaie pe care se face comunicarea.
Pn n momentul de fa sunt adoptate urmtoarele standarde:
EN 50136 -1 Cerine generale pentru sistemele de transmitere ale alarmei
EN 50136 - 2 Cerine generale pentru echipamentul de transmitere al alarmei
EN 50136 - 3 Protocoalele de transmitere a alarmei (n pregtire)
EN 50136 - 4 Echipamentul de anunare
EN 50136 - 5 Liber
EN 50136 - 6 Liber
EN 50136 - 7 Ghidul de aplicaie
Aceste standarde specifc cerinele generale pentru performana, ncrederea i caracteristicile de
securitate ale sistemelor de transmitere ale alarmei, acoper cerinele generale pentru conexiunile
ntre un sistem de alarm i un centru de recepionare al alarmei. EN 50136 ar trebui s aplice pentru
transmiterea tuturor tipurilor de alarme: incendiu, efracie, control acces.. n aplicarea acestui standard
pentru comunicaii fcute prin reele publice de comunicaii, se va ine cont i de standardele de
comunicare relevante pentru acestea.
Depinznd de nivelul de siguran i caracteristicile operaionale ale echipamentelor de recepie
disponibile la CMRA, confguraia sistemelor de transmisie ce vor f folosite va varia, incluznd i
folosirea a mai mult de o ci de transmitere a mesajelor ntre un sistem de alarm i unul sau mai
multe CMRA
Pentru asigurarea nivelului de siguran impus sistemul de transmisie trebuie s fe reduntant, de
exemplu o cale de transmisie s fe reeaua de telefonie public, iar reduntan s fe asigurat de o
cale de transmisie dedicat.
Pentru a ndeplini cerinele EN 50136, un sistem de comunicare trebuie s asigure c transmiterea
strii sistemului de alarm va f:
continu,sau -
periodic i/sau -
atunci cnd starea sistemului de alarm se schimb. -
Dac transmisia nu este continu, aceasta trebuie controlat de ctre
de sistemul de alarm, i/sau -
CMRA i/sau -
sistemul transmisie de alarm -
Performanele unui sistem de transmisie a alarmei sunt evaluate dup criterii cum ar f timpul de
transmisie al mesajelor de alarm, timpul de raportare a defectelor, semnalizarea securitii i
disponibilitii, inclusiv a reelei de transmisie.
109
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
Reeaua de transmisie trebuie aleas n conformitate cu performanele cerute. Deoarece performanele
reelei de transmisie nu pot f infuenate, nainte de alegerea performanelor sistemului de transmisie
a alarmei, este necesar analizarea performanelor reelei de transmisie mpreun cu operatorul de
reea.
Pentru anumite caracteristici specifce este introdus un sistem de clasifcare sau msurare. Fiind
aplicabil la un numr al unei aplicaii foarte diferite precum efracia, focul i controlul accesului,
cerinele pentru fecare aplicaie vor trebui specifcate i vor include clase pentru:
timpul de transmitere ( tabelul 1) -
timpul maxim ( tabelul 2 ) -
perioada de raportare ( tabelul 3 ) -
disponibilitatea ( tabelul 4 ) -
Timpul de transmisie (tabelul1) este durata de transmisie a mesajului de alarm, din momentul
n care alarma a fost semnalizat de ctre echipamentul de emisie al spaiului supravegheat ctre
echipamentul de recepie central. ntruct timpul de transmisie poate varia de la o transmisie la
alta, datorit reelei de transmisie (disponibilitatea liniilor, tipul i numrul de comutri,..), valoarea
acestuia este statistic. Din acest motiv, se specifc media aritmetic i limita superioar de 95% a
acestei valori.
Atunci cnd se proiecteaz un sistem pentru un caz concret este important s se verifce performana
intrinsec a reelei, prezentat pe clase n tabelul 1 Adiional, cea mai nefavorabil valoare a timpului
de transmisie trebuie luat n calcul n raport cu valoarea limit a aplicaiei. Clasele superioare cu
timp de transmisie scurt sunt mult mai relevante dac timpul de rspuns este imediat sau scurt.
Timpul maxim ( tabelul 2 ) este specifcat separat. De fecare dat cnd timpul maxim este depit
trebuie s fe considerat eroare pe timpul verifcrilor de performan. Fiecare eroare afecteaz criteriul
de disponibilitate al sistemului de transmisie a alarmei
Transmiterea timpului ( sec )
Clasa D0 D1 D2 D3 D4
Medial aritmetic a tuturor
transmisiilor
- 120 60 20 10
95% din toate transmisiile 240 240 80 30 15
Tabelul 1 Clasifcarea timpilor de transmisie
Timp maxim (sec )
Clasa MO M1 M2 M3 M4
Timpul de transmisie maxim
acceptabil
- 480 120 60 20
Tabelul 2 Timpul de transmisie, valori maxime
Timpul de raportare ( tabelul 3 ) este perioada de timp din momentul apariiei erorii n sistemul
de transmisie a alarmei pn la raportarea centrului de recepie a mesajului de eroare. Este folosit
pentru a dovedi c sistemul de transmisie alarme este operaional, rezultnd disponibilitatea practic
a sistemului de transmitere a alarmelor. Timpul de raportare a erorii este legat de necesitile de timp
ale transmisiei, disponibilitate i de protecia la manipulare.
Exist mai multe moduri de a evalua timpul de raportare pentru a putea stabili o clasifcare. Metodele
selectate trebuie cuprinse ntr-o procedur scris clar. Cteva de exemple de evaluare:
msurarea timpului de la ultimul mesaj receptat cu succes de ctre centrul de -
recepie a alarmei(de ctre centrul de emisie recepie sau de la echipamentul de
avertizare)
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
110
monitorizarea continu folosind mesaje de test. -
Timpul raportat
Clasa T1 T2 T3 T4 T5 T6
Perioada maxim 32 Zile 24h 300 min 180 s 90 s 20 s
Tabelul 3, Clasifcarea timpului de raportare
Disponibilitatea sistemului de transmisie alarme reprezint perioada de timp, msurat anual sau
lunar, n care sistemul de transmisie este capabil de a transmite informaii; aceast evaluare include
probabilitatea apariiei unor erori i a timpului necesar pentru repunerea n funciune. Clasifcarea
adecvat, rezultat din metoda de calcul este de exemplu exprimat n procente. Evaluarea
disponibilitii depinde de echipamentul sistemului de transmisie a alarmei i de reelele de transmisie
care vor f selectate. Metoda de evaluare trebuie de exemplifcat clar printr-o procedur scris.
Suplimentar, aceste reele trebuie alese n mod adecvat, lund n consideraie urmtoarele:
n cazul n care se utilizeaz o reea de cablu trebuie acordat o atenie deosebit calitii i -
vulnerabilitii legturilor locale;
trebuie acordat atenie soliditii reelei de transmisie cu clasifcarea disponibilitii cerut -
de compania de securitate (de exemplu: reea de telefonie, reea de transmisii de date, linii
nchiriate,...).
Disponibilitatea poate f mrit prin folosirea cilor secundare sau a echipamentelor redundante.
Acesta poate f un alt sistem de transmisie a alarmei sau alt sistem sau linie de acelai tip. O combinaie
special care mbuntete substanial disponibilitatea poate f introducerea complementar pe lng
telefonia fx a unui sistem de telefonie mobil,radio, IP.
Aceasta va duce la creterea disponibilitii totale a sistemului combinat de transmisie a alarmei.
Trebuie identifcate prile comune ale sistemelor de transmisie a alarmei deoarece acestea pot reduce
disponibilitatea n ansamblu.
Disponibilitate
Clasa A0 A1 A2 A3 A4
Disponibilitatea tuturor sistemelor
n orice perioad din cele 12 luni
Nici o
cerin
97% 99,3% 99,5% 99,8%
Disponibilitate lunar
Nici o
cerin
75% 91% 95% 98,5%
Tabelul 4 Disponibilitatea sistemului
O alt caracteristic foarte important a unui sistem de transmisie este semnalizarea securitii
transmisiei. Sistemul de transmitere al alarmei va asigura msurile de prevenire sau detectare ale
atacurilor deliberate care interfereaz cu transmisia unui mesaj de alarm sau o alt informaie
transmis ntre un sistem de alarm i centrul receptor asociat prin blocarea sau substituirea n unul
din urmtoarele feluri:
SO nici o msur -
S1 Msuri de detectare a substituiei ale anexelor transmitorului prin adugarea unei identiti -
sau adrese n toate mesajele transmise la calea de transmitere a alarmei.
S2 msuri de detectare a substituiei ale anexelor supravegheate prin: -
criptarea identitii sau adresei n toate mesajele transmise la calea transmitorului de -
alarm
111
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
autentifcarea anexelor supravegheate prin adugarea unui cod diferit i nespus pentru -
fecare transmitor conectat sau,
o alt msur precum este specifcat de ctre furnizor -
Autentifcarea cere ntotdeauna un numr de chei sufcient pentru a asigura fecare transmitorul
conectat la un cod unic. Marja de identitate n S2 nu trebuie s fe mai mic de 250 adrese unice.
Protecia informaiei transmis de ctre CMRA va f asigurat ntr-una din urmtoarele feluri:
I0 fr msuri -
I1 msuri de prevenire a citirii neautorizate a informaiei transmise, acest lucru poate f realizat -
prin criptare
I2 msuri de prevenire modifcri neautorizate a informaiei transmise, acest lucru poate f -
realizat prin criptarea sau criptograferea metodei de autentifcare
I3 msuri de prevenire a citirii neautorizate i a modifcrii neautorizate a informaiei -
transmise.
O alt caracteristic important a unui sistem de transmisie este limea de band sau puterea de
trecere.
Comunicarea ntre un sistem de alarm i un echipament de recepie va continua s ntmpine cerinele
unei transmisii adecvate de timp din tabelul 1 i clasa de timp a unei transmisii maxime din tabelul 2
cnd alarma sau mesajele greite sunt generate:
la o rat echivalent unui asemenea mesaj pe minut de la fecare numr al anexelor supravegheate -
reprezentnd pan la 0,1% din capacitatea sistemului i
la o rat de cel puin 2 mesaje de alarm pe minut la interfaa centrului receptor ctre echipamentul -
de anunare.
Evaluarea va f fcut atunci cnd sistemul de transmisie al alarmei este ntr-o condiie stabil cu
rata stipulat de mesaje. Cnd se stabilete limea de band pentru un sistem de transmisie a alarmei
trebuie luat n considerare i o posibil cretere a numrului de mesaje de alarm ce pot aprea pe o
perioad scurt de timp.
Performana sistemului de transmisie poate f afectat de transmisia simultan a mesajelor de eroare a
centralelor n cazul unei cderi de tensiune ntr-o arie larg (de exemplu: ora). n acest caz, o metod
de pstrare a ratei de transmisie este atribuirea unui centru de transmisie fecrui tip de alarm (de
exemplu: incendiu, efracie) sau creterea numrului de canale.
Un alt mod de a prentmpina ncrcri mari pe liniile de transmisie este de exemplu echiparea
dispozitivelor de transmisie cu baterii de rezerv i ntrzierea pentru un timp a alarmei datorate
cderii de tensiune pentru a reduce numrul alarmelor simultane.
3.2. Clasifcarea sistemelor i echipamentelor de transmisie
Cu condiia respectrii cerinelor impuse sistemelor de transmisie prin standardul EN 50136,
echipamentele de transmisie pot f clasifcate n funcie de modul cum se face transmisia spre
echipamentele de recepie instalate la MARC, n:
comunicatoare vocale -
comunicatoare de date. -
Datorit limitrilor tehnice pentru respectarea cerinelor standardului, comunicatoarele vocale mai
sunt astzi ntrebuinate doar pentru alarmele sociale sau ptr. avertizri secundare. Pentru aplicaiile
de securitate antiefracie i incendiu sunt utilizate cu preponderen comunicatoarele digitale.
n funcie de modul de preluare a informaiei de la sistemul de securitate ele se clasifc n:
comunicatoare analogice -
comunicatoare digitale. -
Comunicatoarele analogice preiau de la sistemul de alarm semnale analogice n principiu: nivele
de tensiune sau stri ale unor contacte, pe care le convertesc n semnale digitale i le transmit spre
echipamentul de recepie. Dezavantajul acestui tip de comunicatoare este numrul limitat de semnale
preluate din sistem ( 4 16), i implicit un nivel sczut de informaii puse la dispoziia unitii de
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
112
procesare a informaiei UPI. Avantajul acestor tipuri de comunicatoare este c pot fi interfaate la
orice sistem de alarm, ele find n general un echipament exterior centralelor de alarm.
Comunicatoarele digitale, care n momentul de fa sunt cele mai utilizate, n general preiau informaia
de la centralele de alarm prin interfee RS 232 sau 485, avnd astfel posibilitatea s transmit toate
schimbrile de stare ale sistemului de alarm.
O alt posibilitate de clasifcare a comunicatoarelor poate fi fcut dup calea de transmisie.:
comunicatoare telefonice PST -
GSM -
SMS -
comunicatoare radio -
comunicatoare IP pe reele internet -
GPRS -
Comunicatoarele telefonice pe reele publice PSTN sunt cele mai rspndite, majoritatea centralelor
avnd integrate acest tip de comunicator.
Comunicatoarele GSM i cele SMS sunt n principiu echipamente externe centralelor de alarm,
prelund informaia de la acestea fe prin interfee 485 fe de la comunicatorul telefonic, transmind
o prin intermediul reelelor de telefonie mobil, pe purttoarea de voce. Comunicatoarele GSM
sunt utilizate cu precdere ca sistem de transmisie redundant pentru reeaua de transmisie pe telefonia
PSTN, sau n cazul n care nu exist posibilitatea de conectare la o astfel de reea.
Comunicatoarele SMS au deoarece nu pot ndeplinii ntru totul cerinele standardului sunt utilizate
n mod special pentru semnalizri auxiliare.
Comunicatoarele radio datorit costurilor ridicate a reelei de radio transmisie sunt tot mai puin
utilizate.
Viitorul comunicaiilor const n momentul n comunicatoarele IP. Comunicatoarele GPRS utilizeaz
canalele de date ale reelelor de telefonie mobil, asigurnd n momentul de fa costuri de comunicaie
foarte reduse. Comunicatoarele IP pe reele internet pot utiliza reele deschise de internet sau reele
nchise tip VPN.
3.3. Clasifcarea sistemelor i echipamentelor de recepie
Avnd n vedere diversitatea sistemelor de transmitere precum i a comunicatoarelor digitale,
productorii au dezvoltat o gam variat de echipamente de recepie a mesajelor de la sistemelor de
securitate. Este greu de fcut o clasifcare a acestora, totui pentru clarifcare o s facem o clasifcare
a lor.
Dup mediul de transmisie al mesajelor de la comunicatorul digital putem face clasifcarea
urmtoare:
Echipamente de recepie telefonic -
Echipamente de recepie GSM -
Echipamente de recepie radio -
Echipamente de recepie IP -
Echipamente de recepie combinate -
Echipamentul de recepie poate s ndeplineasc doar rolul de recepie a mesajelor, s decodifce
formatul de comunicare, iar informaia s o transmit unei uniti de procesare a informaiei care
poate fi un calculator dotat cu un soft adecvat. Constructiv aceste tipuri de echipamente sunt fe
de tip PC Base, fe sub forma unor echipamente externe calculatorului. Avantajul acestor tipuri de
echipamente const n preul redus de cost. Marele dezavantaj const n faptul c ofer o autonomie
redus n cazul cderii alimentrii AC, precum ridic probleme n ceea ce privete redundana.
Corespunznd ntr-u totul standardului EN 50136 sunt echipamentele de recepie care includ partea
de unitate de procesare a informaiei, acestea asigurnd un nivel de securitate ridicat, i o autonomie
de funcionare n regim de avarie foarte mare.
113
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
Acest curs nu dorete s prezinte echipamente de recepie, deoarece varietatea conceptelor pe care
productorii de astfel de produse face difcil alegerea unor echipamente. Este util ns a informa
cursantul despre anumite caracteristici pe care aceste echipamente trebuie s le ndeplineasc, pentru
a putea concepe un sistem de monitorizare performant.
Acceptnd c echipamentul selectat corespunde prevederilor standardelor, cnd alegem tipul de
echipament de recepie este bine s inem cont de urmtoarele recomandri:
Echipamentul de recepie trebuie s poat asigura funcionarea n regim de avarie, asigurnd -
pe lng recepionarea mesajelor de la sistemelor de alarm i posibilitatea punerii la dispoziia
operatorului dispecer un minim de informaii utile necesare lurii deciziei i coordonrii FIR
Echipamentul de recepie trebuie s aib n cazul utilizrii liniilor telefonice publice sau a reelelor -
de telefonie mobil a mai multor canale de intrare.
Echipamentul de recepie trebuie s aib posibilitatea ca fecare canal de intrare s aib posibilitatea -
s recepioneze mai multe formate de comunicare
Echipamentul de recepie trebuie s aib posibilitate s lucreze cu echipamente redundante fr -
a fi necesar intervenia uman
Echipamentul de recepie trebuie s aib dac e posibil s poat recepiona, utiliznd aceeai -
unitate de procesare a informaiei, de la mai multe tipuri de comunicatoare digitale
Cap. 4 Formate de comunicare la CMRA
n confgurarea unui sistem de securitate monitorizat, proiectantul trebuie s ia n calcul reducerea
ct mai mult posibil a timpului din momentul producerii efraciei pn la momentul aciunii FIR.
Reducerea timpului de transmisie - T
T,
artam c poate f realizat prin alegerea unui sistem de
comunicare adecvat, care s elimine pe ct posibil erori n transmiterea mesajelor, i s asigure o
disponibilitate mare.
In cazul comunicatoarelor digitale foarte important pentru reducerea timpului de transmisie - T
T

este alegerea formatului de comunicare ales pentru transmiterea informaiei. n funcie de tipul de
format ales timpul din momentul cnd centrala de alarm d comanda trimiterii mesajului pn n
momentul cnd primete confrmarea de la echipamentul de recepie al MARC poate s varieze ntre
cteva zeci de milisecunde pn la cteva minute. Performanele formatului depind de algoritmii de
criptare utilizai, dar i de adaptibilitatea formatului la diferite medii de comunicare.
Fiecare productor de sisteme de securitate la nceput a dezvoltat propriul format de comunicare,
ncercnd securizarea ct mai bun a semnalului transmis, dar i adaptarea formatului la diferite tipuri
de medii de comunicare: radio, reele de telefonie publice, reele de telefonie private.
Diversitatea de formate de comunicare a creat probleme pe piaa serviciilor de securitate prin
incompatibilitatea ntre centralele de alarm i echipamentele de recepie, impunnd o standardizare
a acestora. Primul standard a fost adoptat de ctre organismele de standardizare din SUA UL i
Canada ULC. n lipsa unui standard european, i productorii europeni de echipamente utilizeaz
practic aceleai formatele de comunicare.
Cele mai rspndite formate de comunicare, la majoritatea productorilor, sunt prezentate n tabelul
5, cu principalele caracteristici.
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
114
Nume Handshake Data Rata transm. Format Kiss off
1 Ademco Slow 1400 Hz 1900 Hz 10 BPS
3-1,3-2,4-1,4-
2,4-2+
1400 Hz
2 S.K Fast 1400 Hz 1900 Hz 14 BPS
3-1,3-2,4-1,4-
2,4-2+
1400 Hz
3 Franklin 2300 Hz 1800 Hz 20 BPS
3-1,3-2,4-1,4-
2,4-2+
2300 Hz
4 Radionics 2300 Hz 1800 Hz 40 BPS 3-1,4-2, 4-2+ 2300 Hz
5 Sur-Gard 2300 Hz DTMF DTMF 4-1, 4-2, 4-3 2300 Hz
6 Sur-Gard
Dual Tone/1400
Hz
DTMF DTMF 4-1, 4-2, 4-3 1400 Hz
7 Acron 1400 Hz DTMF DTMF 3-8, 4-8 1400 Hz
8 DTMF Express Dual Tone DTMF DTMF 4-1,4-2 1400 Hz
9 S.F.DTMF Dual Tone DTMF DTMF 4 8 - 1 1400 Hz
10 Scantronics Dual Tone DTMF DTMF
4-8-1,4-16-1,6-
16-1
1400 Hz
11 FBI Super Fast 2300 Hz DTMF DTMF 4 3 - 1 2300 Hz
12 Contact ID
Dual Tone/1400
Hz
DTMF DTMF 4-2-1-3-2-3 1400 Hz
13 SIA FSK MARK
FSK
MARK
110/300
BPS
Data
ACK
Tabelul 5 Caracteristici formate de comunicare
Formatele de la 1 la 8 sunt formate de comunicare mai lente, foarte stabile i adaptabile oricrui
mediu de comunicare, dar datorit algoritmilor de criptare utilizai si ai ratei mici de transmisie,
necesit un timp mare de transmisie.
Formatele de la 9 la 13 sunt formate de comunicare rapide realiznd transmiterea mesajelor ntr-un
timp extrem de scurt.
Cele mai utilizate formate de comunicare n momentul de fa de majoritatea productorilor de
sisteme de securitate sunt Contact ID i SIA.
4.1 Formatul Contact ID
Protocolul de comunicare Contact ID este urmtorul:
18 AAAA Q XYZ GG CCC
Unde:
18 Identifcator de protocol pentru dispecerat
AAAA Codul de abonat
Q Identifcator de eveniment: E = 1 Eveniment nou
R = 3 Restabilire eveniment
P = 6 Eveniment anterior
XYZ Codul evenimentului (3 cifre in format Hexazecimal)
GG Identifcator de grup (de regula 2 cifre in format Hexazecimal)
CCC Identifcator de zon, numr de senzor, identifcator de utilizator (3 cifre n format
Hexazecimal)
115
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
Clasifcarea Codurilor de raportare a evenimentelor in formatul Contact ID
Alarma Medicala 100
101 Transmitator de tip
Pedala
102 Lipsa raportare
Alarma Medicala - 100
101 Transmitator de tip
Pedala
102 Lipsa raportare
Alarma Medicala - 100
101 Transmitator de tip
Pedala
102 Lipsa raportare
Alarma de foc - 110
111 Fum
112 Combustie
113 Scurgere de apa
114 Caldura
115 Buton de incendiu
116 Galerie (cu referire
la galeriile de aerisire sau
ventilare)
117 Flacara
118 Alarma locala
Alarma de panica - 120
121 Constrangere
122 Silentios
123 Audibil
Alarma efractie - 130
131 Perimetral
132 Interior
133 24 ore
134 de tip Intrare/Iesire
135 de tip Zi/Noapte
136 De exterior
137 Sabotaj
Defectiuni de sistem 300 si
310
301 Pierdere AC
302 Acumulator descarcat
303 Semnal control RAM
incorect
304 Semnal control ROM
incorect
305 Reset de sistem
306 Modifcare Parametrii de
programare
307 Imposibilitate efecture
Auto-Test
308 Oprire sistem
309 Imposibilitate efecture test
acumulator
310 Defect de impamantare
Defecte de sirena/relee - 320
321 Sirena 1 (defect iesirea de
comanda sirena)
322 Sirena 2
323 Releu de alarma
324 Defect Releu de alarma
325 Inversare
Defecte periferice de sistem -
30/340
331 Bucla deschisa
332 Scurtcircuit bucla
333 Pierderea comunicatiei cu
modulele
334 Defectiune repetor
335 Lipsa hartie imprimanta
336 Defectiune imprimanta
Defect de comunicatie - 350 /
360
351 Defectiune linie telefonica 1
352 Defectiune linie telefonica 2
353 Sistem de transmisie
Operatii de la distanta - 410
411 Cere de apelare executata
412 Acces autorizat pentru
descarcare
413 Acces neautorizat
414 Inchidere sistem
415 Inchidere apelator
Control Acces - 420
421 Acces refuzat
422 Acces raportat de catre
utilizator
441 Armare cu ramanere
451 Deschider/Inchidere
devreme
452 Deschider/Inchidere tirzie
453 Intarziere la deschidere
(dezarmare)
454 Intarziere la inchidere
(armare)
455 Autoarmare nerealizata
459 Inchidere recenta (alarma
a avut loc in mai putin de 2
minute de la armare)
470 Inchidere partiala (una sau
mai multe zone au fost ocolite)
Operatii de dezactivare
sirene/relee- 520
521 Sirena 1 dezactivata
522 Sirena 2 dezactivata
523 Releu de alarma dezactivat
524 Dezacticare raportare
defect releu de alarma
525 Dezactivare raportare
revers releu de alarma
Operatii de dezactivare module
periferice - 530 /540
Deactivare comunicatie- 550
/ 560
551 Apelator dezactivat
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
116
Alarme generale - 140
141 Bucla deschisa
142 Bucla in scurt
143 Defect Modul de
Extesie
144 Sabotaj Senzor
Evenimente Non-Efractie
de tip 24H
150 and 160
151 Detectie Gaz
152 Refrigerare
153 Pierdere de caldura
154 Scurgeri de lichid
155 Spargere fna/uoar
156 Problema zilnica
157 Nivel scazut de Gaz in
recipient
158 Temperatura mare
159 Temperatura scazuta
161 Diminuare debit de aer
Supervizare la foc 200
si 210
201 Presiunea apei scazuta
202 Nivel scazut CO2
203 Senzor valva
204 Nivel scazut apa
205 Activare Pompa
206 Defectiune Pompa
Radio(VHF-UHF)
354 Defect de comunicare
355 Pierdere supervizare modul
Radio
356 Pierdere supervizare de la
dispecerat
Defecte de zona - 370
372 Defect de zona
373 Defect la zona de foc
Defecte senzori - 380
381 Pierdere semnal de
supervizare RF
383 Sabotaj Senzor
384 Baterie descarcata
dispozitiv radio (sensor radio)
Inchideri/deschideri - 400
401 Inchidere/Deschidere de
catre Utilizator
402 Inchidere/Deschidere de
Grup
403 Inchidere/Deschidere
Automata
404 Intarziere la armare/
dezarmare
405 Anulare autoarmare
406 Dezarmare cu alarma in
memoria de evenimente
407 Armare/dezarmare de la
distanta
408 Armare rapida
409 Inchidere/deschidere cu
cheie (functia keyswitch arm)
552 Transmitator radio
dezactivat
Operatii de ocolire 570
(bypass)
570 Ocolire zone
571 Ocolire zona de foc
572 Ocolire zona 24h
573 Ocolire zone antiefractie
574 Ocolire de grup
Test - 600
601 Test sistem (test declansat
manual)
602 Test periodic de sistem
603 Test periodic al
transmitatorului RF
604 Test incendiu
605 Urmarire raport de stare
606 Urmarire ascultare
607 Activarea modului de
testare local
621 Reset memoria de
evenimente
622 Memoria de evenimente la
50%
623 Memoria de evenimente la
90%
624 Depasire capacitate de
memorare
625 Resetare ora/data
626 Ora/Data inexacte
627 Intrare in modul de
programare
628 Iesire din modul de
programare
631 Exceptare modifcare orar
4.2 Formatul SIA
COD Denumirea codului Descrirea
Campul
de adres
AR Restabilire AC Tensiunea de alimentare a fost restabilita nefolosi
AT Lipsa AC Nu exista alimentare cu energie electrica nefolosit
BA Zona in alarma Zone in alarma zona
BB Ocolire zona Una din zone a fost ocolita zona
BC Anulare alarma Alarma a fost anumata de catre utilizator utilizator
BH Restabilire zona Restabilirea zonei in alarma zona
117
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
BJ Restabilire defect de zona Eliminarea cauzei de defect zona
BR Restabilire generala zone
Cauzele care au declansat alarma au fost
eliminate
zona
BS Supervizare alarma efractie Conditie sistem: Detecie patrundere efracie zona
BT Defect zona Zona testata raporteaza un defect zona
BU Dezactivare Ocolire zona Ocolirea zonei/zonelor dezactivata zona
BV Confrmare Efractie Mail mult de 3 zone au fost declansate zona
BX Test zona efractie Testare zona efractie zona
CA Inchidere automata Sistemul a fost armat in mod automat partitia
CE Armare extinsa Timpul automat de armare a fost extins utilizator
CF Armare fortata
Sistemul a fost armat, unele zone sunt
deschise
utilizator
CG Armare partitie O partitie a fost armata utilizator
CI Armare nereusita
O paritie nu a putut f armata la expirarea
timpului
utilizator
CJ Intarzierea la armare O partitie a foast armata dupa timpul alocat utilizator
CK Armare grabita Armare normala utilizator
CL Armare
O partitie a fost armata ianintea timpului
alocat
utilizator
CP Armare automata Sistemul a fost armat in mod automat utilizator
CR Armare recenta
Sistemul a dat alarma intr-un interval de
5min de la armare
utilizator
CS Armare prin keyswitch
Sistemul a fost armat printr-o zona de
keyswitch
zona de
keyswitch
CT Intarziere la deschidere Sistemul nu a fost dezarmat la timp partitia
CW A fost armat fortat Inceputul se sesiunii de armare fortata partitia
CZ Armarea unei zone O zona (nu o partitie) a fost armata Zona
DC Acces restrictionat Accesul restrictionat tuturor utilizatorilor usa
DD Acces nepermis Acces nepermis, cod incorect Usa
DF Usa fortata
Usa a fost deschisa fara o cerere de acces
autorizat
usa
DG Acces permis Accesul a fost autorizat usa
DK Acces blocat Accesul a fost blocat, codul este valid usa
DO Acces deschis
Accesul a fost alocat pentru utilizatorii
autorizati
usa
DR Restabilire usa Alarmele/ defectele au fost eliminate usa
DS Post Ua
Identifca usa corespunzatoare raportului
urmator
usa
DT Defect Acces Defectiune la sistemul de control acces nefolosit
DU ID apelator Descrierea zonei ce ofer ID apelator ID apelator
EA Alarma de iesire
O zona de iesire a fost deschisa peste timpul
alocat
zona
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
118
ER Reset modul extensie
Defectul de pe modulul de extensie a fost
eliminat
numarul
modulului
ET Defectiune modul extensie Unul din modulele de extensie are un defect
numarul
modulului
FA Alarma de incendiu
Afost detectata o conditie de alarma
incendiu
zona
FB Ocolire zona incendiu O zona de incendiu a fost ocolita zona
FH Restabilire zona incendiu Conditia de alarma a fost eliminata zona
FI Declansare Test incediu Declansarea testului de incendiu partitie
FJ Restabilire defect zona Defetul de zona a fost eliminat zona
FK Incheiere Test incendiu Incheierea testului de incendiu partitie
FR Restabilire zona incendiu Alarma/defectul a fost eliminat zona
FS Supervizare la incendiu
A fost detectata o posibila conditie de
alarma
zona
FT Defect zona incendiu
Zona a fost dezactivata din cauza unui
defect
zona
FU Ocolire zona foc dezactivata Ocolirea zonei de foc a fost dezactivata zona
FX Test zona foc Zona de foc a fost activate in timpul testului zona
FY Detector lipsa Lipsa detector de pe bucla zona
GA Alarma de gaz O zona de gaz a fost declansata zona
GB Ocolire zona de gaz Zona a fost ocolita zona
GH Restabilire zona gaz Zona a revenit din alarma zona
GJ
Restabilire zona gaz dupa
defect
Cauza defectului a fost eliminata zona
GR Restaurare zona gaz
Toate alarmele/defectele depe zona de gaz
au foat eliminate
zona
GS Supervizare la gaz Detectia unei scurgeri de gaz zona
GT Defect pe zona de gaz
Zona a fost dezactivata din cauza unei
defectiuni
zona
GU Dezactivare ocolire zona gaz Ocolirea zonei de gaz a fost dezactivata zona
GX Testare sensor GAZ
A fost activate o zona de gaz in timpul
testului
zona
HA Panica
Alarma silentioasa de panica, utilizator sub
constrangere
zona
HB Ocolire Panica Zona de panica a fost dezactivata/ocolita zona
HH Restabilire panica
Cauza declansarii alarmei de panica a fost
eliminata
zona
HJ
Restabilire zona de panica
dupa defect
Cauza defectiunii a fost eliminata zona
HR Restabilire panica Toate alarmele/defectle au fost eliminate zona
HS Supervizare panica
A fost detectata o posibila conditie de
alarma
zona
119
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
HT Defect zona de panica
Zona a fost dezactivata datorita unei cause
de defect
zona
HU Dezactivare ocolire panica Ocolirea zonei de panica dezactivata zona
JA Sabotaj cod utilizator
Incercari repetate si fara success de a
introduce un cod utilizator
Partitia
JD Schimbare data Data a fost modifcata utilizator
JH Schimbare orar vacanta Orarul de vacanta a foast modifcat utilizator
JL
Prag critic capacitate
memorie evenimente
A fost atins un prag critic al capacitatii
memoriei
neutilizat
JO
Capacitate memorie
evenimente depasita
A fost depasita capacitatea de stocare a
memorie
neutilizat
JR Executare Orar
A fost executat un eveniment dupa un orar
stabilit
partitia
JS Schimbare Orar A fost schimbat un orar utilizator
JT Modifcare Timp Timpul de TX/RX a fost schimbat utilizator
JV Modifcare cod utilizator A fost schimbat un cod de utilizator utilizator
JX Stergere cod utilizator A fost schimbat un cod de utilizator utilizator
KA Alarma de temperatura A fost depistata o crestere de temperature zona
KB Ocolire zona temperatura Senzorul de temperature a fost ocolit zona
KH
Restabilire alarma
temperature
Conditia de alarma a fost eliminata zona
KJ
Restabilire defect
temperatura
Restabilirea sensorului de temperature dupa
defect
zona
KR Restabilire temperatura
Toate conditiile de alarma/defect au fost
eliminate
zona
KS Supervizare termic Condiie system: detectare termic zona
KT
Defeciune sensor
temperatura
Zona a fost desactivata din cauza unei
defectiuni
zona
KU
Ocolire sensor temperature
dezactivat
A fost dezactivata ocolirea zonei zona
LB Intrare programare locala
Intrarea in meniul instalator pentru
programare
nefolosit
LD
Intrare programare locala
nepermisa
Accesul in meniul de programare nepermisa nefolosit
LE Sfarsit sesiune Listen-In nefolosit
LF Inceput sesiune Listen-In nefolosit
LR Restabilire linie telefonica Linia telefonica a fost reconectata linia
LS Programare locala Programarea locala realizata cu succes nefolosit
LT Defectiune linie telefonica
Linia telefonica a fost deconectata sau
intrerupta
linia
LU
Programare locala
nerealizata
Nu sa putut realize programarea nefolosit
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
120
LX
Sfasit sesiune programare
locala
S-a incheiat sesiunea de programare nefolosit
MA Panica medicala Cerere asistenta medicala de urgenta zona
MB Ocolire panica medicala Zona de panica medicala a fost ocolita zona
MH Restabilire panica medica Conditia de panica medicala a fost anulata zona
MJ
Restabilire defect panica
medicala
Conditia de defect a fost inlaturata zona
MR
Restabilire generala panica
medicala
Toate alarmele/defectele medicale anulate zona
MS Supervizare medicala Existenta condiie sistem zona
MT Defectiune panica medicala Defectiune la zona de panica medicala zona
MU
Ocolire zona medicala
dezactivata
Ocolirea zonei de panica medicala
dezactivata
zona
NA Fara activitate
Nu a existat nici un eveniment in intervalul
de timp programat
nefolosit
NF Perimetru cu armare fortata
Armarea partitiei/perimetrului cu zone
neinchise
partitia
NL Perimetru armat
O partitie a fost armata in mod stay/
perimetral
partitia
OA Deschidere automata Sistemul s-a dezarmat automat partitia
OC Anulare raport Anulare zona nedefnita utilizator
OG Partitie dezarmata Sistemul a fost partial dezarmat Partiti
OI Deschidere nerealizata
O partitie nu a fost dezarmata la expirarea
timpului alocat
partitie
OJ Intarziere la deschidere O partitie nu a fost dezarmata la timp utilizator
OK Deschidere radida
Partitia a fost dezarmata mai repede de
timpul alocat
utiliztor
OP Deschidere Dezarmarea sistemului utilizator
OR Dezarmare dupa alarma
Sistemul a fost dezarmat in timpul unei
alarme
zona
OS Dezarmare keyswitch
Ssitemul a fost dezarmat printr-o zona de
keyswitch
utilizator
OT Intarziere la inchidere Sistemul nu a fost armat la timp zona
OZ Deschidere partiala
A fost dezarmata o zona (nu o intreaga
partitie
zona
PA Panica Alarma de panica, activate manual zona
PB Ocolire declansare panica Zona de panica a fost ocolita zona
PH Restabilire panica Alarma de panica a fost eliminata zona
PJ Restabilire defect panica
Defcetul de pe zona de panica a fost
eliminate
zona
PR Restabilire generala panica Toate alarmele/defectele au fost eliminate zona
PS Supervizare panica Existenta conditie sistem zona
121
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
PT Defect zona panica Zona de panica este defecta zona
PU
Ocolirea zonei de panica
dezactivata
Ocolirea zonei de panica dezactivata zona
QA Urgenta Cerere de asistenta de urgrnta zona
QB Ocolire urgenta Ocolire zona de urgenta zona
QH Restabilire urgenta Alarma de urgenta a fost eliminate zona
QJ
Restabilire defectiune
urgenta
Defectul de urgenta a fost eliminat zona
QR Restabilire generala urgenta
Toate alarmele/defectele de urgenta au fost
eliminate
zona
QS Supervizare urgenta Existenta conditie sistem zona
QT Defectiune zona urgenta Defectiune la zona de urgenta zona
QU
Ocolirea zonei de urgenta
dezactivata
Ocolirea zonei de urgenta dezactivata zona
RA Comunicare nerealizata
Comunicare nerealizata cu calculatorul de
programare
nefolosi
RB
Inceput sesiune download cu
calculatorul
Inceput sesiune download cu calculatorul nefolosi
RC Releu activat Releul cu numarul din adresa s-a activate
adresa
releu
RD
Comunicare remote
nepermisa
Parola incorecta nefolosit
RN Reset de la distanta Sistemul a fost resetat de la distanta nefolosit
RO Releu dezactivat Releul cu numarul din adresa s-a dezactivat
adresa
releu
RP Test Automat Test comunicatie generat autonat nefolosit
RR Punere in functiue Sistemul a fost realimentat nefolosit
RS
Programare de la distanta
reusita
Programarea de la distanta s-a incheiat cu
succes
nefolosit
RT Pierdere date Pierdere mesaje, probleme la comunicator linia
RU
Programare de la distanta
nerealizata
Programare de la distanta nerealizata nefolosit
RX Test manual
Test de comunicatie declansat manual
utilizator
SA Declansare sprinkler
Exista o conditie de declanzare a
sprinklerelor
zona
SB Ocolire declansare sprinkler Ocolire declansare sprinkler zona
SH Restabilire sprinkler Conditia de declansare sprinklere eliminata zona
SJ Restabilire defect sprinkler
Eliminarea conditiei de defectiune la
sprinklere
zona
SR
Restabilire generala
sprinklere
Toate conditiile de alarna/defect sprinklere
eliminate
zona
SS Supervizare sprinklere conditie system: sprinkler neasigurat zona
ST Defectiune sprinkler Defectiune la zona de sprinklere zona
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
122
SU Dezactivare ocolire sprinkler Dezactivare ocolire sprinkler zona
TA Alarma de sabotaj Sabotaj la carcasa echipamentului zona
TB Ocolire zona sabotaj Dezactivare zona de sabotaj zona
TE Sfarsit de test Comunicatia a fost restabilita, test ok nefolosit
TR Restabilire sabotaj Zona de tamper a fost restabilita (inchisa) zona
TS Inceput de test Inceput de test nefolosit
TU Dezactivare ocolire sabotaj Comunicatia a fost orpita zona
TX Raportare de test
Declansarea unui test de comunicatie
manual/automatic
zona
UA Alarma zona nespecifcata
conditie de alarma nespecifcata de la o zona
nedefnita
zona
UB Ocolire zona nespecifcata Ocolire zona nespecifcata zona
UH
Restabilire zona
nespecifcata
Conditia de alarma a foast eliminata zona
UJ
Restabilire defect azona
nespecifcata
Conditia de defect a foast eliminata zona
UR
Restabilire generala zona
nespecifcata
Toate conditiile de alarma/defect au fost
eliminate
zona
US Supervizare zona nedefnita Conditie de la tip zona necunoscuta zona
UT
Defectiune zona
nespecifcata
Defectiune la zona nedefnita zona
UU
Desactivare ocolire zona
nespecifcata
Desactivare ocolire zona nespecifcata zona
UX Nespecifcat
O conditie de alarma a fost declansata
(nespecifcat)
nefolosit
UY Lipsa zona nespecifcata
O zona/punct care nu a fost armata lipseste
fzic
zona
UZ
Alarma la lipsa zona
nespecifcata
Alarma la lipsa zona nespecifcata Nefolosit
VI Incarcare hartie imprimanta Incarcare hartie imprimanta Printer
VO Lipsa hartie imprimanta Lipsa hartie imprimanta Printer
VR Restabilire imprimanta Restabilire imprimanta Printer
VT Defect imprimanta Defect imprimanta Printer
VX Test imprimanta Test imprimanta Printer
VY Imprimanta conectata Imprimanta receptorului este on-line Printer
VZ Imprimanta deconectata Imprimanta receptorului este off-line Printer
WA Alarma de inundatie Detectare infltrare/scurgere de apa zona
WB Ocolire zona inundatie Zona de inundatie a fost dezactivata/ocolita zona
WH Restabilire zona inundatie
Conditia de declansare alarma inundatie a
fost elimincata
zona
WJ
Restabilire defectiune zona
inundatie
Defectul a fost eliminat zona
123
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
WR
Restabilire generala zona
inundatie
Tote alarmele/defectele au fost eliminate zona
WS Supervizare umiditate conditie system: detectie umuditate zona
WT Defectiune zona inundatie Dezactivare datorata defectiunii zona
WU
Dezactivare ocolire zona
inundatie
Dezactivare ocolire zona inundatie zona
XE Punct exterior Centrala sesizeaza un punct exterior nedefnit
XF Punct exterior RF Centrala sesizeaza un punct RF nedefnit
XI Reset senzor Un utilizator a resetat o zona zona
XR
Restabilire baterie
telecomanda
Bateria din telecomanda a fost inlocuita zona
XT
Baterie telecomanda
descarcata
Baterie telecomanda descarcata zona
XW Punct fortat
Punct fortat in afara sistemului pe perioada
armata
zona
YB Secunde ocupate
Procentaj de timp in care cardul de line este
on-line
card
YC Lipsa comunicatie Lipsa comunicatie nefolosit
YD
Defectiune cartela de linie
receptor
Defectiune cartela de linie receptor linie
YE
Restabilire cartela de linie
receptor
Restabilire cartela de linie receptor linie
YF
Camp de control
necorespunzator
Camp de control necorespunzator nefolosit
YG Schimbare parametrii Schimbare parametrii nefolosit
YK Restabilire comunicatie Sistemul a reluat comunicarea cu receptorul nefolosit
YM Lipsa acumulator Lipsa acumulatorul sistemului/receptorului nefolosit
YN Raport Invalid Sistemul a trimis un mesaj invalid nefolosit
YO Mesaj necunoscut A fost receptionat un mesaj necunoscut nefolosit
YP Defectiune sursa alimentare Defectiune sursa alimentare nefolosit
YQ Restabilire sursa alimentare Restabilire sursa alimentare nefolosit
YR Restabilire lipsa acumulator Restabilire lipsa acumulator nefolosit
YS Defect de comunicatie Defect de comunicatie nefolosit
YT Defectiune acumulator Defectiune acumulator nefolosit
YW Reset watchdog Sistemul s-a resetat intern nefolosit
YX Necesar interventie service Sistemul necesita verifcare nefolosit
YY Raport de stare Inceput de transmisie nefolosit
YZ Service efectuat Service efectuat nefolosit
ZA Alarma de inghet A fost detectata o conditie de inghet zona
ZB Ocolire zona inghet Ocolire zona inghet zona
ZH Restabilire zona inghet Conditia de alarma a fost inlaturata zona
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
124
ZJ
Restabilire defect zona
inghet
Conditia de defect a fost inlaturata zona
ZR
Restabilire generala zona
inghet
Toate conditiile de alarma/defectiune au fost
eliminate
zona
ZS Supervizare inghetare Conditie sistem:inghetare nesigura zona
ZT Defectiune zona inghet Defectiune zona inghet zona
ZU
Dezactivare ocolire zona
inghet
Dezactivare ocolire zona inghet zona
Cap. 5 Centrul de Recepionare i Monitorizare a Alarmelor
5.1. Cerine ale organizrii i funcionrii CMRA
Pe lng condiiile tehnice prevzute n EN 50136, necesare a fi ndeplinite de sistemele de transmisie
a sistemelor de securitate i de ctre echipamentele de recepie, colecia de standarde EN 50518
reglementeaz aspecte organizatorice i funcionale ale CMRA, plecnd de la msurile de protecie
ale obiectivului unde este amplasat, trecnd la msurile de electro alimentare pn la procedurile de
funcionare i conducere.
Pn n momentul de fa sunt n curs de adoptare urmtoarele standarde:
EN 50518 -1 Cerinele pentru locaia i construcia
EN 50136 - 2 Cerine pentru facilitile tehnice
EN 50136 - 3 Procedurile i condiiile de operare
5.2. Cerine constructive ale CMRA
CMRA trebuie situat pe un amplasament care ofer riscuri sczute de incendiu, explozie, inundaii,
vandalism i expunere la pericole de la alte obiective. Acolo unde CMRA nu ocup toat cldirea n
care se af, ar trebui sa fe separat de restul cldirii printr-o limitare fzic.
Accesul n cldire sau ntr-o parte a cldirii ar trebui s fe utilizat exclusiv de ctre compania care
opereaz CMRA. Constructiv CMRA trebuie s dispun minim de urmtoarele ncperi: camera
operaiuni,vestibul, grup sanitar, loc de luat masa. In fg. 4 este prezentat un model de organizare a
unui CMRA.
Suprafaa cldirii ocupat de compania unde opereaz centrul de monitorizare trebuie sa fe protejat
printr-un sistem de alarma contra efraciei, sistem de detecie i avertizare n caz de incendiu, sistem
de supraveghere video, sistem de control al accesului. De asemenea cldirea trebuie prevzut cu
mijloace manuale de stingere a incendiului.
Sigurana i securitatea personalului CMRA trebuie s fe monitorizate n mod automat, la intervale
de maxim 60 minute. In cazul lipsei rspunsului la controlul de securitate al personalului n termenul
stabilit, trebuie alarmat un alt CRMA.
125
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
Fig. 4 Model CMRA
5.3 Alimentarea CMRA
Reeaua public de alimentare va f folosit ca surs principal de alimentare pentru centrul de
monitorizare. Distribuia consumatorilor interni se va face pentru urmtoarele circuite:
pentru echipamentul de recepionare semnale de alarm, -
pentru echipamentul de securitate -
pentru iluminat i consumatori electrocasnici -
Tabloul de distribuie se amplaseaz obligatoriu n interiorul MARC.
n cazul unei ntreruperi a reelei publice de alimentare, un generator al sursei stand-by se va conecta
automat. Sursa Stand-by va conine o baterie rencrcabil, localizat n interiorul centrului de
monitorizare, de o capacitate sufcient de susinere a funcionri echipamentului de recepie i a
sistemelor proprii de securitate, pentru o perioad nu mai mica de 24 ore, sau nu mai puin de 4 ore
n cazul unui singur generator Stand-by instalat sau 30 minute unde exist un generator secundar.
Pentru calculatorul centrelor de monitorizare, bateria rencrcabil va opera prin intermediul unui
sistem UPS.
Capacitatea amperor sursei stand-by va f calculat in baza mediei curentului de descrcare din ora
n ora nmulit cu 1.5. Orice facilitate de ncrcare va f sufcient pentru a produce maximum de
ncrcare cerut i simultan s rencarce bateria din faza de complet descrcat la 80% din capacitatea
ceruta n mai puin de 24 ore.
Unde este instalat un generator stand-by, nu neaprat n suprafaa protejat, acesta va produce
capacitatea de alimentare stand-by mai mult dect este necesar. Se va pregti o cantitate sufcienta de
combustibil adecvat pentru ca acesta s funcioneze cel puin 24 ore. Un asemenea generator va porni
automat.
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
126
5.4 Recepionarea semnalelor
Natura i locaia fecrui semnal recepionat va f separate identifcat la centrul de monitorizare i
toate
semnalele vor f automat nregistrate, oferind cel puin urmtoarele informaii:
- Identifcarea clientului/utilizatorului.
- Natura semnalului
- Data i ora recepionrii semnalului.
Adiional, unde aciunea operatorului rezult din recepionarea unui semnal, detaliile aciunilor luate
vor f nregistrate, inclusiv data i timpul completri i identitatea persoanei/persoanelor care a/au
luat msurile.
Mesajele pe band magnetic sau mesajele vocale generate electronic nu vor f folosite pentru a
transmite semnale centrului de monitorizare de la sistemele de alarma contra efraciei care apeleaz
automat.
O alt cerin impus CMRA, n ceea ce privete recepionarea semnalelor, este aceea referitoare la
monitorizarea conexiunilor liniilor de comunicare.
n cadrul unui sistem de comunicare digital calea de transmisie a alarmei este stabilit doar temporar
pentru transmisia unui eveniment. De aceea monitorizarea continu de la un capt la cellalt al ci de
transmisie, nu este posibil.
Una dintre cele mai folosite metode de monitorizare poate f atins prin iniierea transmisiilor test la
intervale regulate.
O alt soluie de monitorizare este cea de supervizare a liniilor de comunicare de ctre operatorul
care asigur mediul de comunicare, i notifcarea CMRA pentru aplicarea procedurilor n astfel de
situaii.
5.5. Procedurile de funcionare i operare
Centrul de monitorizare va f n permanen ntreinut de minim doi operatori. Daca un CMRA
opereaz mpreun cu un al doilea CMRA n acelai timp si metodele operaionale asigur c efectul
este acelai cu cel n care exista minim doi operatori, aceast cerin este nul
ntreg personalul CMRA trebuie s dein competenele profesionale i experien n activitatea pe
care o desfoar. naintea intrrii n serviciul operativ trebuie s existe o perioad minim de instruire
pentru a asigura competena necesar ndeplinirii obligaiilor de serviciu.
Pentru asigurarea disponibilitii CMRA, se recomand asigurarea redundanei cu un alt centru
CMRA. De asemenea este recomandat ca fecare CMRA s fe monitorizat de un alt CMRA, n
urmtoarele circumstane:
- deschiderea simultana a ambelor ui de la intrarea in centru
- atac personal
- activarea alarmelor de efracie i/sau incendiu
Informaii despre fecare sistem conectat la CMRA sunt disponibile dispecerilor. Informaiile pot f
scrise sau stocate n memoria unui calculator dar n ambele cazuri listarea trebuie s fe disponibil.
Informaiile trebuie s include:
- numele, adresa i numrul de telefon de contact al clientului
- numrul de referin al localului i orice aranjament special
- numele, adresa si numerele de telefon ale utilizatorilor
- aciunile care trebuie executate n cazul unei alarme
- nelegerile existente i resetarea timpilor acolo unde e necesar
Toate comunicrile ctre CMRA trebuie nregistrate i informaia trebuie arhivat pentru o perioad
de minim:
- 3 luni toate comunicrile telefonice ctre si din spre CMRA mpreun cu data i ora
- 12 luni - toate informaiile comunicate ctre i de la CMRA cu privire la evenimentele
monitorizate mpreun cu data i ora.
127
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
- 12 luni - Perioada de arhivare a comunicrilor sau informailor telefonice cu privire la
incidente supuse cerinelor autoritilor.
5.6. Procedurile de urgen
Procedurile de urgen trebuie sa in cont de posibilele pericole care pot apare. Unele ar putea f
urmtoarele:
- Incapacitatea total de procesare a CMRA
- Distrugerea sau avarierea utilitilor
- Foc, sau expunerea la foc de la locaiile nvecinate
- Inundaie, sau avariile evilor de ap.
- Eecul comunicrilor de infrastructur
- Accidente rutiere, inclusiv feroviare i aviatice
- deteriorare intenionat a CMRA
- Atac criminal, ameninare cu bomb sau situaii de constrngere
- activiti anormale sau defcit de personal
In cazul n care un CMRA este scos din funcie procedurile de urgenta trebuie aplicate pentru a face
fa situaiei date. Procedurile de urgen trebuie s fac fa oricrei apariii anormale la CMRA Aici
se include orice problema la CMRA, care degradeaz serviciului. Procedura de urgenta trebuie s
acopere o situaie tehnic sau orice situaie. Planul de urgen trebuie sa conin:
- modalitatea de informare a serviciilor de urgen
- modalitatea de conducere spre CMRA secundar i/sau redirecionarea semnalelor.
- modalitatea de informare a utilizatorilor de sistem afectat
- modalitatea de informare a clienilor/utilizatorilor
Cap. 6 Mentenana sistemelor de securitate monitorizate
Pentru pstrarea n parametrii iniiali ai sistemului de securitate monitoritzat este obligatoriu
asigurarea mentenanei periodice att la echipamentele aparinnd CMRA, ct mai ales asupra
sistemelor de securitate instalate la obiectivele monitorizate.
6.1. Mentenana CMRA
Urmtoarele echipamente ale centrului de monitorizare vor f verifcate pentru a funciona normal, i
rezultatele vor f nregistrate:
- La intervale de maxim 24 ore:
- Ora(orele) interne ale echipamentului de recepionare a semnalului de
alarm, mpreun cu orice alt echipament implicat n asigurarea ntregi activiti, inclusiv aciunile
operatorului, sunt exact datate.
- Comunicrile externe.
- La intervale nu mai mari de 7 zile:
- Sursele de alimentare principala si stand-by, transformatorul, iluminatul de
urgenta si sistemul de alarma al MARC.
- Toate liniile care recepioneaz semnalele de alarm mpreun cu cele ce
furnizeaz comunicarea vocala cu centrul de monitorizare.
SISTEME DE MONITORIZARE
A ECHIPAMENTELOR DE DETECIE A ALARMELOR
128
6.2. Mentenana sistemelor de securitate monitorizate
Verifcrile periodice ce trebuie operate asupra echipamentelor i sistemelor de securitate, sunt de regul
prevzute de productorii echipamentelor, dar i prin norme tehnice ale autoritilor de reglementare.
Aceste verifcri cad att n sarcina utilizatorului verifcri zilnice, sptmnale, ct i n sarcina
personalului frmelor de specialitate care asigur mentenana verifcri lunare, trimestriale, anuale.
Cnd sistemul de securitate este monitorizat este foarte important pe lng aceste verifcri, frma care
asigur monitorizarea s asigure verifcri asupra sistemelor de transmisie a mesajelor.
Verifcarea funcionalitii a unui sistem transmitor de alarm trebuie s cuprind un numr de
aspecte precum cele enumerate mai jos:
Verifcare comunicrii corecte la MARC a alarmei date pe fecare dispozitiv de detecie sau -
alarmare manual;
Verifcare comunicrii corecte la MARC a sabotajului pentru fecare dispozitiv, circuite electrice, -
i/sau elemente constructive ale sistemului
Verifcare comunicrii corecte la MARC a mesajelor de defect -
Verifcarea autonomiei sistemelor pe sursa stand - by -
Verifcarea faptului c mesajele de alarm sunt trimise printr-un sistem la destinaia intenionat -
i testat de sistemul de monitorizare.
verifcarea timpului de transmitere al alarmei -
o verifcare vizual a sistemului de securitate i identifcarea modifcrilor operate asupra acestuia -
de natur a diminua nivelul de securitate iniial
129
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII PROCEDURI I INSTRUCIUNI
ntocmit:
Ing.Adrian Mihai VASU
CUPRINS
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE N MANAGEMENTUL CALITII
Defnirea calitatii 1.1
Necesitatea implemantarii unui sistem de management al calitatii 1.2
Familia de standarde ISO 9000 1.3
CAPITOLUL 2 TERMINOLOGIE I MODELE APLICATIVE ALE CALITII
2.1 Modelul unui sistem de management al calitii bazat pe proces
2.2 Imbunatatirea continua a unui proces (PDCA - Roata lui Deming)
CAPITOLUL 3 PRINCIPII ALE MANAGEMENTULUI CALITII
CAPITOLUL 4 ISO 9001: 2008 PREZENTAREA CERINTELOR
CAPITOLUL 5 ETAPE PENTRU DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA SMQ
CAPITOLUL 6 DOCUMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITII
6.1 Generaliti
6.2 Ierarhia tipic a documentelor calitii
6.3 Proceduri si instructiuni
BIBLIOGRAFIE
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
130
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE N MANAGEMENTUL CALITII
1.1 DEFINIREA CALITATII
Pentru a putea intelege sistemele de management al calitatii este important sa defnim in primul rand
calitatea.
Sa incepem cu un exemplu concret.
Cred ca suntem cu totii de acord ca un Mercedes S600 nou ( cu motor de 517 CP la 5000rpm ), care
are un pret de lista ( fara optionale) de 129.500 Euro, este un autoturism de calitate.
De ce ?Din cauza pretului ? Din cauza designului ? Din cauza ca proprietarul lui este bogat si poate
renumit ?
Sa-l comparam cu Daewoo Cielo, al vecinului meu de bloc ( dl. Nelu ).
Acesta e vechi cam de opt ani, a costat cel mult 2000 Euro si trebuie reparat destul de des.
Daca punem problema astfel, cu siguranta ca automobilul d-lui Nelu nu poate f descris ca un produs
de calitate.
Dar ce este mai potrivit pentru necesitatile vecinului meu ?
Utilizarea potrivita este unul dintre factori.
Cielo il duce pe vecinul meu la serviciu la timp.
Are un consum de benzina rezonabil.
Reparatiile nu costa mult.
Masina este sufcient de incapatoare pentru nevoile lui de transport.
Alt factor ar f valoarea oferita pentru banii cheltuiti.
Daca e cat de cat intretinut Cielo mai rezista cativa ani.
Pentru a-si merita pretul, Mercedesul ar trebui sa-l duca pe vecinul meu la serviciu mai mult de 100
de ani.
Astfel Cielo va oferi o valoare superioara pentru banii cheltuiti de dl. Nelu.
Ce ne spun toate acestea despre calitatea masinii domnului Nelu ?
Se potriveste scopului sau, ofera valoare pentru banii cheltuiti si satisface exact necesitatile
proprietarului ceea ce il face un autoturism de calitate.
In schimb Cielo nu ar satisface necesitatile unui proprietar de frma cu cifra de afaceri anuala de
50 de milioane de Euro care trebuie sa-si impresioneze potentialii clienti cu confortul si luxul unui
Mercedes S600.
Calitatea ceruta de scopurile nostre este deci strans legata de necesitati.
Cel mai bun nivel al calitatii este acela care satisface exact necesitatile noastre si care ofera cea mai
buna valoare pentru banii cheltuiti.
Cand furnizam produse catre clientii nostrii, chiar daca preturile sunt scazute, daca produsele sau
serviciile noastre nu le vor satisface asteptarile, ei vor cauta produse de o calitate mai buna in alta
parte.
Esential este ca in calitate de furnizori sau prestatori de servicii sa determinam necesitatile clientilor
nostrii si sa le satisfacem la pretul pe care ei vor sa-l plateasca; numai atunci putem spune ca oferim
cea mai buna calitate.
Acum putem defni CALITATEA - este aptitudinea de utilizare potrivita si valoarea oferita pentru
banii cheltuiti, si mai mult decat atat, satisfacerea necesitatilor clientilor.
NECESITATEA IMPLEMENTARII UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL 1.1
CALITATII
Toate frmele preocupate de calitate trebuie in primul rand sa stie exact care sunt clientii lor.
Numai dupa aceea putem raspunde la cerintele specifce ale acestora si astfel sa reusim sa livram
produse si servicii de calitate.
131
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
Departamentul de marketing al frmei identifca clientii, nevoile lor si gradul in care ei sunt pregatiti
sa cheltuiasca pentru a-si satisface aceste nevoi.
Tot ce avem de facut in acest stadiu este sa obtinem acele produse si servicii care vor permite ca
frma noastra sa prospere.
Dar cum ne vom asigura ca:
proiectam produsele si serviciile noastre in concordanta cu cerintele clientilor ?
furnizam servicii pe linia acestor cerinte ?
folosim in produsele noastre numai materiale si servicii care ne fac capabili sa indeplinim
aceste cerinte ?
managementul frmei si angajatii cunosc toate cerintele si sunt instruiti in mod adecvat ?
procesele noastre de prestare a serviciilor sunt capabile sa indeplineasca toate cerintele ?
controlul calitatii va f corespunzator mentinerii nivelului standardizat ?
daca exista diferite probleme, ele pot f identifcate si corectate ?
invatam din greselile noastre si ne dezvoltam intr-un mediu de perfectionare continua ?
Raspunsul la toate aceste intrebari este:
prin implementarea unui sistem efcient de management al calitatii.
1.3 Familia de standarde ISO 9000
ISO semnifc International Organization for Standardization (Organizatia Internaional de
Standardizare ), care este o federaie mondial ai crei membrii sunt reprezentani alei din aproape
100 de organizaii nationale de standardizare.Fiecare organism membru al ISO reprezint organizaia
de standardizare din ara de origine. Din fecare ar este acceptat ca membru un singur organism.
ISO este compus din 182 comitete tehnice i 633 subcomitete, fecare comitet avnd competena i
responsabilitatea unui proiect de standardizare. Secretariatul central al ISO cu sediul n Genf- Elveia,
coordoneaz activitatea comitetelor.
ISO are ca obiectiv dezvoltarea standardizrii i facilitarea schimbului internaional de mrfuri i
servicii. Rezultatele activitii ISO sunt publicate sub forma standardelor internaionale, ghidurilor
sau altor documente similare.
Familia de standarde ISO 9000 este rezultatul unui ndelungat proces de evoluie care i are nceputul
n anii 50 n S.U.A..Creterea cerinelor de calitate n domeniul militar a condus la primele reglementri
de asigurare a calitii. Acestea conineau condiii referitoare la implementarea i controlul msurilor
de asigurare a calitii, structurate i formulate dup principiul aplicabilitii practice. Scopul acestor
reglementri a fost mbuntirea performanelor calitative ale ntreprinderilor.
n anul 1958, au aprut primele standarde de asigurarea calitii n industria militar.
MIL Q 9858 Specifcaii ale sistemului calitii
MIL L 45208 Cerine ale sistemului de inspecie
Aceste standarde se utilizeaz i astzi n S.U.A. n contractele cu furnizorii de armament.
Ele au fost preluate prin fliera NATO n toate rile participante sub forma unor reglementri militare
seria AQAP 1,4 i 9 referitoare de asemenea la sistemele calitii
( AQAP ) i de inspecie ( AQAP 4 Fabricaie, inspecie i ncercri; AQAP 9 Inspecii fnale).
n anul 1979, Marea Britanie le-a adaptat prin intermediul BSI, pentru a f aplicabile n ntreaga
economie britanic sub forma seriei de standarde voluntare BS 5750 prile 1,2,3
( prezentarea cerinelor ) i BS 5750 prile 4,5,6 ( interpretri ale acestora ).
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
132
n anul 1987, ISO le-a preluat ntr-o msur aproape integral sub forma ISO 9000, prima ediie.
n anul 1994, ISO 9001,2,3 au fost modifcate i revizuite aducndu-se mbuntiri considerabile
structurii iniiale.
n anul 2000, s-a modifcat modalitatea de abordare, standardele avnd acum la baz modelul
procesului.
Standardele 9001,9002 si 9003 au fost combinate si a rezultat un singur standard ISO 9001.
Editia din 2000 a standardului ISO 9001 a reprezentat o modifcare radicala a abordarii sistemelor
calitatii, trecandu-se de la asigurarea calitatii la managementul calitatii.
In 2008, ISO 9001 a fost modifcat pentru a clarifca unele puncte si pentru a imbunatati compatibilitatea
cu ISO 14001 standardul de referinta pentru cerintele de mediu. Nu au aparut cerinte noi.
n Romnia, seria ISO 9000 a fost preluat i adaptat limbii romne prin intermediul
CT 56 al IRS ( acum ASRO ) nfinat n 1990.
Cele mai cunoscute standarde din seria 9000 sunt urmatoarele:
SR EN ISO 9000: 2006 Sisteme de management al calitii Principii
fundamentale i vocabular
SR EN ISO 9001: 2008 Sisteme de management al calitii Cerine
SR EN ISO 9004: 2001 Sisteme de management al calitii Linii
directoare pentru mbuntirea performantelor
SR EN ISO 19011: 2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de management
al calitatii si/sau de mediu
Putem afrma c seria de standarde ISO 9000 este cel mai rspndit model de conducere a unei
organizaii. Acceptarea universal de care se bucur standardul se datoreaz i faptului c formuleaz
numai cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc un sistem de management al calitii. Modul de
transpunere n practic este lsat la latitudinea companiilor. Prin aceasta, reglementrile pot f utile
oricrei organizaii, indiferent de mrimea ei sau de domeniul n care activeaz.
CAPITOLUL 2 TERMINOLOGIE I MODELE APLICATIVE ALE CALITII
CALITATE
Msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci
ndeplineste cerinele.
ASIGURAREA CALITII
Parte a managementului calitii concentrat pe furnizarea
ncrederii c cerinele referitoare la calitate vor f ndeplinite.
CONTROLUL CALITII
Parte a managementului calitii concentrat pe ndeplinirea
cerinelor referitoare la calitate.
MANAGEMENTUL CALITII
Activiti coordonate pentru a orienta i controla organizaia
n ceea ce privete calitatea.
133
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITII
Sistem de management prin care se orienteaz i se
controleaz o organizaie n ceea ce privete calitatea.
POLITICA REFERITOARE LA CALITATE
Intenii i orientri generale ale unei organizaii referitoare la
calitate aa cum sunt exprimate ofcial de managementul de
la cel mai nalt nivel.
AUDIT
Proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de
dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina
masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.
INSPECIE
Evaluare a conformitii prin observare i judecare nsoite
dup caz, de msurare, ncercare sau comparare cu un calibru.
PLANUL CALITII
Document care specifc ce proceduri i resurse asociate
trebuie aplicate, de cine i cnd pentru un anumit
proiect, produs, proces sau contract.
SPECIFICAIE
Document care stabilete cerine.
DOVADA OBIECTIV
Date care susin c ceva exist sau este adevrat.
NECONFORMITATE
Nendeplinirea unei cerine.
AUDITOR
Persoan care are aptitudini demonstrate si competenta demonstrata de a efectuaun audit.
CLIENT
Organizaie sau persoan care primete un produs.
FURNIZOR
Organizaie sau persoan care furnizeaz un produs.
PROCES
Ansamblu de activiti corelate sau n interaciune care
transform elemente de intrare n elemente de ieire.
PRESCURTRI
SMQ Sistemul de Management al Calitii
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
134
F
i
g
.
1
135
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
2.2 Imbunatatirea continua a unui proces (ROATA LUI DEMING)
Fig.2
P - Plan (planifca) stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in
concordanta cu cerintele clientului si cu politicile organizatiei
D - Do (efectueaza) implementeaza procesele
C - Check (verifca) monitorizeaza si masoara procesele si produsul fata de politicile, obiectivele
si cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele
A - Act (actioneaza) intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor
proceselor
Adoptarea unui SMQ ar trebui sa fe o decizie strategica a unei organizatii. Pentru ca o organizatie sa
fe efcienta trebuie sa identifce si sa conduca numeroase activitati corelate.
Aplicarea unui sistem de procese in cadrul unei frme, impreuna cu identifcarea si interactiunile
acestor procese, precum si conducerea lor poate f considerata abordare bazata pe proces
Modelul unui SMQ bazat pe proces prezentat in fg.1 ilustreaza legaturile intre procesele la care se
refera cerintele din capitolele 4 pana la 8 ale standardul ISO 9001:2008 ( vezi fg. 3 )
Fig. 1 arata rolul semnifcativ pe care clientii il joaca in defnirea cerintelor ca elemente de intrare.
Monitorizarea satisfactiei clientului necesita evaluarea informatiilor referitoare la perceptia clientului
asupra faptului ca organizatia a satisfacut cerintele sale.
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
136
NOT: Numerotarea corespunde capitolelor standardului ISO 9001-2008
PDCA ISO 9001- 2008 CERINTE Fig. 3
137
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
CAPITOLUL 3 PRINCIPII ALE MANAGEMENTULUI CALITATII
Orientarea ctre client
Leadership
Implicarea personalului
Abordarea bazat pe proces
Abordarea managementului ca sistem
mbuntirea continu
Abordarea bazat pe fapte pentru luarea deciziilor
Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii
Orientarea ctre client
Organizaiile depind de clienii lor i de aceea trebuie s neleag nevoile curente i viitoare ale
clienilor, s ndeplineasc cerinele acestora i s le depeasc ateptrile.
Clienii tiu s aprecieze managementul calitii dup cum:
Primesc la timp produsele/serviciile;
Produsele/serviciile rspund cerinelor lor explicite i implicite;
Recurg la reclamaii mult mai rar.
Leadership
Conductorii stabilesc sensul, direcia i mediul intern al unei organizaii. Ei creaz mediul adecvat n
care oamenii pot deveni pe deplin implicai n atingerea obiectivelor organizaiei.
Managementul calitii este o problem colectiv dar conducerea organizaiei este responsabil pentru
crearea premiselor procesului de mbuntire a calitii; ea nsi trebuie s participe activ n acest
proces i s stimuleze totodat implicarea tuturor angajailor.
Implicarea personalului
Oamenii de la toate nivelurile sunt esena unei organizaii i implicarea lor total face posibil
utilizarea abilitilor lor pentru benefciul maxim al organizaiei.
Nu numai clienii vor profta de sistematizarea proceselor din interiorul organizaiei i de creterea
efcienei generat de aceasta. n egal msur, managementul calitii aduce schimbri n bine i
pentru angajai. n acest sens, creterea nivelului proftului aduce, pe lng posibilitatea creterii
nivelului veniturilor salariale i creterea implicrii organizaiei din punct de vedere social. ( contracte
de munc speciale, grdinie pentru copiii salariailor, sponsorizri pentru continuarea studiilor etc).
Principial, fecare angajat este integrat n acest sistem. Un sistem de management al calitii asigur
transparena frmei. Procesele i responsabilitile sunt clar defnite. Fiecare angajat i cunoate locul
pe care l ocup n cadrul acestor procese. El devine contient de importana sa ca parte component
a ntregului sistem i de rspunderea pe care o poart pentru calitatea produselor i serviciilor, pentru
succesul frmei.
Fiecare angajat care cunoate sensul muncii sale i se poate identifca cu aceasta, i va ndeplini
bine obligaiile. Cine constat c iniiativele i propunerile sale de efcientizare sunt luate n
serios, va participa activ la procesul de ameliorare a calitii.
Managementul calitii trebuie s asigure transpunerea n practic de ctre angajai a obiectivelor
frmei i ale calitii. Aceasta garanteaz bunul mers al afacerii dar nu ntr-un fel sau altul, ci
conform planifcrii contiente .
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
138
Abordarea bazat pe proces
Rezultatul dorit este atins mai efcient atunci cnd resursele i activitile care au legtur ntre ele
sunt administrate ca find un proces.
Funcionarea efcace a unei organizaii este determinat de identifcarea i conducerea a numeroase
activiti corelate. O activitate care este condus astfel nct s permit transformarea elementelor de
intrare n elemente de ieire este considerat un proces.
Abordarea managementului ca sistem
Identifcarea, nelegerea i administrarea unui sistem de procese interdependente pentru atingerea
unui obiectiv dat, contribuie la efcacitatea i efciena unei organizaii.
Sistemul se defnete ca find un ansamblu de elemente afate n corelaie sau interaciune, n cazul de
fa un ansamblu integrat, format din unul sau mai multe procese, hardware, software, infrastructur
i oameni, care furnizeaz o capabilitate de a satisface o necesitate sau un obiectiv specifcat.
mbuntirea continu
Obiectivul permanent al organizaiei este mbuntirea continu.
mbuntirea continu se refer la aciuni ntreprinse pentru sporirea trsturilor i caracteristicilor
produselor / serviciilor i / sau creterea efcacitii i efcienei proceselor utilizate pentru producerea
i livrarea lor.
Astfel de aciuni includ urmtoarele:
defnirea, msurarea i analizarea situaiei existente;
stabilirea obiectivelor pentru mbuntire;
cutarea soluiilor posibile;
implementarea soluiilor selectate;
msurarea, verifcarea i analizarea rezultatelor implementrii;
ofcializarea schimbrilor.
Abordarea bazat pe fapte pentru luarea deciziilor
Deciziile efcace se bazeaz pe analiza logic i anticipativ a datelor i informaiilor.
Analiza logic i anticipativ trebuie ntreprins n mod sistematic i documentat pentru a se asigura
c subiectul n discuie este potrivit, adecvat, efcace i efcient pentru ndeplinirea obiectivelor
stabilite.
Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii
Capacitatea organizaiei de a crea valoare este mrit de existena unor relaii reciproc
benefce cu furnizorii.
Furnizorul este defnit ca partea care este responsabil pentru un produs, proces sau serviciu. Defniia
poate f aplicat fabricanilor, distribuitorilor, importatorilor, montatorilor, furnizorilor de servicii,
interni sau externi organizaiei.
139
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
CAPITOLUL 4 ISO 9001- 2008 PREZENTAREA CERINELOR
ISO 9001 specifca cerinte pentru un SMQ atunci cand o organizatie are nevoie sa-si demonstreze
abilitatea de a furniza produse care indeplinesc cerintele clientului si ale reglementarilor aplicabile
si urmareste sa creasca satisfactia clientului.
Sistemele de management al calitatii pot ajuta organizatiile la cresterea satisfactiei clientului.
Clientii solicita produse cu caracteristici care sa le satisfaca necesitatile si asteptarile.
Aceste necesitati si asteptari sunt exprimate in specifcatiile produsului si sunt mentionate prin
termenul generic de cerinte ale clientului.
Cerintele clientului pot f specifcate contractual de catre client sau pot f determinate de organizatia
insasi. In oricare din cazuri, clientul decide in ultima instanta acceptarea produsului.
Deoarece necesitatile si asteptarile clientului se schimba si datorita presiunilor competitiei si
progresului tehnic, organizatiile sunt determinate sa-si imbunatateasca continuu produsele si
procesele.
Abordarea SMQ incurajeaza organizatiile:
sa analizeze cerintele clientului
sa defneasca procesele care contribuie la realizarea unui produs acceptabil pentru client
sa tina procesele defnite sub control
Un SMQ poate:
furniza cadrul pentru imbunatatirea continua pentru a mari probabilitatea de crestere a
satisfactiei clientului
furniza incredere organizatiei si clientilor sai ca este capabila sa ofere produse care
indeplinesc in mod consecvent cerintele
Standardele din familia ISO 9000 fac distinctie foarte clara intre cerintele pentru SMQ si cerintele
pentru produse.
Cerintele pentru sistemele de management al calitatii sunt specifcate in ISO 9001.
Aceste cerinte sunt generice si aplicabile organizatiilor din orice sector industrial sau economic
indiferent de categoria de produse oferite.
ISO 9001 nu stabileste cerinte pentru produse
CAPITOLUL 5 ETAPE PENTRU DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA SMQ
O abordare a dezvoltarii si implementarii unui SMQ consta din mai multe etape care include
urmatoarele:
determinarea necesitatilor si asteptarilor clientilor si ale altor parti interesate a)
stabilirea politicii si obiectivelor organizatiei referitoare la calitate b)
determinarea proceselor si responsabilitatilor necesare pentru a atinge obiectivele calitatii c)
determinarea si asigurarea resurselor necesare in scopul realizarii obiectivelor calitatii d)
stabilirea metodelor de masurare a efcacitatii si efcientei fecarui proces e)
aplicarea acestor masurari pentru a determina efcacitatea si efcienta fecarui proces f)
determinarea mijloacelor de prevenire a neconformitatilor si de eliminare a cauzelor acestora g)
stabilirea si aplicarea unui proces pentru imbunatatirea continua a SMQ h)
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
140
O organizatie care adopta modul de abordare de mai sus genereaza incredere in capabilitatea proceselor
sale si in calitatea produselor sale si asigura o baza pentru imbunatatirea continua. Aceasta poate sa
conduca la cresterea satisfactiei clientilor si a altor parti interesate si la succesul organizatiei.
CAPITOLUL 6 DOCUMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
CALITII
6.1 GENERALITI
Documentele unui sistem de management al calitii descriu structura organizaiei i modul de
funcionare.
Un sistem de management al calitii este unic pentru fecare organizaie. Din aceast cauz,
standardele internaionale nu intenioneaz s defneasc o structur, o form, un coninut sau o
metod de prezentare unice pentru descrierea elementelor sistemului calitii care pot f aplicate tuturor
produselor / serviciilor. Gradul de detaliere, responsabilitile, autoritile, precum i ierarhizarea
acestor documente sunt determinate de situaia concret a fecrei organizaii. Ierarhia tipic a
documentelor sistemului calitii este prezentat la pagina urmtoare.
Este obligatoriu ca fecare document al SMQ s fe aprobat de persoanele cu responsabiliti pe nivelul
respectiv, cu scopul de a se asigura claritatea, exactitatea, adecvarea i structura corespunztoare. De
regul, cu ct nivelul documentaiei este mai ridicat, cu att autoritatea care aprob trebuie s fe mai
nalt.
De-a lungul duratei de via a unui document vor aprea necesiti de schimbare a coninutului.
Documentele depite sau care nu mai sunt necesare trebuie eliminate din sistemul de documente
pentru a preveni folosirea lor inadecvat. Controlul emiterii i al modifcrii documentelor este
esenial pentru a se asigura c este autorizat n mod adecvat coninutul documentului. Schimbrile
trebuie controlate de persoanele care au creat originalul sau de personal autorizat care are acces la
informaii adecvate pe baza crora s-a creat originalul.
141
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
6.2 IERARHIA TIPIC A DOCUMENTELOR SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
CALITII
Politica referitoare la calitate
Acest document este o declaraie a managementului de la cel mai nalt nivel, n general semnat de
directorul general. Poate conine de la 2-3 propoziii la 2-3 pagini, n toate cazurile ea reprezentnd
dovada angajrii conducerii pe drumul calitii.
Manualul calitii
Scopul manualului este de a informa personalul despre politica managementului i despre obiectivele
calitii. n plus el poate informa clienii sau potenialii clieni despre modul n care este asigurat
calitatea n cadrul organizaiei.
Manualul conine ca cerine minimale ale ISO: domeniul de aplicare al sistemului de management
al calitii, inclusiv detalii i justifcri ale oricror excluderi, procedurile de sistem ale sistemului
de management al calitii sau o referire la acestea i o descriere a interaciunii dintre procesele
sistemului de management al calitii.
Manualul face de asemenea legturi ntre politica i obiectivele organizaiei i cerinele standardului
precum i cine este responsabil pentru atingerea acestor obiective.
Deoarece manualul este deseori folosit ca un ajutor n promovarea imaginii organizaiei, el conine
informaii de prezentare a acesteia, despre produsele i serviciile oferite.
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
142
Manualul de proceduri
Scopul procedurilor este de a instrui angajaii asupra modului n care politica conducerii, aa cum este
descris n manualul calitii, va f pus n aplicare.
Manualul de proceduri va f format din una sau mai multe proceduri legate direct de fecare afrmaie
fcut n manualul calitii. Ele vor defni modul n care grupuri de angajai din acelai departament
sau din departamente diferite vor colabora pentru a ndeplini obiectivele de calitate stabilite de
management.
Procedurile trebuie s ating fecare cerin a clauzelor relevante din cadrul standardelor. Puse la un
loc, procedurile vor arta cum acionez o organizaie pentru a transforma cererea iniial n produs
fnit sau serviciu.
Instruciuni de lucru
Scopul instruciunilor de lucru este de a furniza o descriere detaliat a operaiilor sau a activitilor
specifce pentru un produs sau serviciu.
Aceste documente pot f: modele, metode de lucru i verifcare cu aparate, desene, imagini, fuxuri
de inspecie etc. Esenial de subliniat este faptul c aceste documente nu provin absolut necesar din
interiorul organizaiei, ele pot f furnizate de ctre client.
nregistrri i formulare
Scopul nregistrrilor i formularelor este de a putea demonstra c un produs / serviciu a fost realizat
n conformitate cu cerinele specifcate i deci dovedesc operaionalitatea sistemului calitii.
Documentele de la acest nivel se constituie ca probe pentru activitile ce au fost executate la
alte nivele. n general, pentru un auditor ele furnizeaz dovezile necesare c organizaia i atinge
obiectivele declarate.
Aceste documente pot f variate, dar cele mai comune sunt:
Rapoarte de audit, contracte, NIR-uri, fe de verifcare, rapoarte de ncercri etc. 1
nregistrri ale cerinelor ISO 9001 ( Procese verbale ale analizelor managementului, liste 2
ale furnizorilor acceptai, nregistrri ale cursurilor de instruire etc.).
Planul calitii
Un document care stabilete practicile specifce referitoare la calitate, resursele i activitile
legate de un proiect, produs, contract sau obiectiv
Planul calitii face de obicei referire la procedurile existente dar necesit documente suplimentare,
rapoarte de inspecie i autorizaii ale personalului.
6.3 PROCEDURI SI INSTRUCTIUNI
6.3.1 Defnitia procedurii si tipuri de proceduri
O procedura ( conform ISO9000/2005) este un mod specifcat de desfasurare a unei activitati
sau a unui proces
Fiecare organizatie isi proiecteaza propriul model de proceduri. O procedura este particularizata prin
format, structura si continut.
Formatul nu este impus de nici o reglementare scrisa sau nescrisa. Experienta a demonstrat ca nu
forma asigura efcacitatea unei proceduri, ci continutul acesteia.
Continutul unei proceduri are doar constrangeri dictate de efcienta utilizarii ei: trebuie sa fe clar, usor
de inteles si de pus in practica, sa prezinte actiunile in ordinea lor freasca, sufcient de detaliat pentru
143
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
a putea f aplicate fara retinere, cu responsabilitatile bine defnite, cu descrierea exacta a metodelor
de lucru si de control, sa stabileasca modul de prezentare sau confrmare a rezultatelor, sa prezinte
inregistrarile aplicabile.
Trebuie reamintit ca standardul ISO 9001/2008 impune fara echivoc procedurarea urmatoarelor
sase procese:
Controlul documentelor ( 4.2.3 )
Controlul nregistrrilor ( 4.2.4 )
Auditul intern ( 8.2.2 )
Controlul produsului neconform ( 8.3 )
Aciune corectiva ( 8.5.2 )
Aciune preventiva ( 8.5.3 )
Procedurile pot f cu caracter general, precum cele de mai sus, aplicabile intregului SMQ (proceduri
generale sau de sistem), pot f aplicabile anumitor zone ale sistemului (proceduri operationale) sau
unui singur process simplu (proceduri de lucru).
6.3.2 Structura unei proceduri
O procedura trebuie sa aiba o structura care sa descrie cat mai clar si complet activitatea sau
procesul vizat.
Trebuie retinut ca procedura, pentru a f efcace trebuie sa raspunda la intrebarile clasice:
Ce ? - Ce trebuie facut ?
Unde ? - Unde trebuie facut ?
Cine ? - Cine trebuie sa faca ?
Cum ? - Cum trebuie sa faca ?
Cand ? - Cand trebuie sa faca ?
De ce ? - De ce trebuie sa faca ?
In general practica a demonstrat ca o procedura trebuie sa contina capitolele:
Scopul procedurii Se precizeaza scopul activitatii/procesului care se procedureaza
Domeniul de aplicare Se precizeaza limitele de aplicativitate ale procedurii
Documente de referinta si conexe : Se enumera toate documentele pe baza carora s-a
elaborat procedura, precum si elementele de legislatie, specifcatii si coduri aplicabile. Pentru
procedurile de lucru trebuie amintit si manualul calitatii dar si procedurile SMQ care apeleaza
activitatea procedurata. Se enumera procedurile conexe cu procedura descrisa, in cazul in care
acestea exista.
Defnitii si prescurtari aplicabile Se precizeaza termenii si abrevierile apelate in
procedura
Responsabilitati Se precizeaza cine si pentru ce este responsabil, adica atributiile
personalului, sectiilor, compartimentelor, referitoare la activitatea procedurata.
Procedura propriu-zisa : Se precizeaza cum, cand, unde si de ce se executa activitatea sau
operatia procedurata, modul in care este condusa, monitorizata si masurata. Se enumera, in
ordine logica, ceea ce este necesar sa fe efectuat pentru a atinge scopul procedurii. Se pot face
trimiteri la alte proceduri care preiau detalii din activitatea sau operatia procedurata.
Este indicat sa se introduca paragrafe care sa descrie problemele de protectie a mediului, de sanatate si
securitate a muncii specifce activitatii/procesului procedurat, pentru a veni in intampinarea viitoarelor
abordari ale managementului organizatiei.
NOIUNI DE MANAGEMENTUL CALITII
- PROCEDURI I INSTRUCIUNI
144
Inregistrari - Se enumera formularele apelate prin procedura, specifcand codul formularului,
denumirea inregistrarii, alte caracteristici defnitorii ( emitent, perioada de pastrare etc. )
Anexe - Cuprinde formulare anexe, organigrame, scheme logice, schite etc. precum si
amprentele stampilelor si etichetele utilizate.
6.3.3 Instructiuni tehnologice de lucru
Acestea sunt proceduri al caror scop este descrierea in detaliu a modului de desfasurare a unei activitati
sau proces de productie.
Ele trebuie sa fe redactate clar, coerent si sa cuprinda toate informatiile necesare pentru desfasurarea
in bune conditii a activitatii respective.
Instructiunea va respectat fresc structura unei proceduri.
O instructiune trebuie scrisa in asa fel incat orice persoana califcata corespunzator sa poata executa
operatia descrisa fara probleme urmarind instructiunea respectiva.
O instructiune este efcienta daca aplicarea ei este usoara si nu genereaza intrebari sau, si mai rau,
incurcaturi.
Dupa elaborare si aprobare este indicat ca instructiunea sa fe implementata imediat, pentru o scurta
perioada de proba. Astfel se pot corecta eventualele defciente cu sprijinul direct al utilizatorilor.
BIBLIOGRAFIE
SR EN ISO 9000: 2006
Sisteme de management al calitii Principii fundamentale
i vocabular
SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de management al calitii Cerine
Niculae Hertog
Procedura completa de implementare ISO9001- acum simpla si
rapida
Mike Mirams si Paul
McElheron
Certifcarea ISO 9000
147
COMUNICAREA INTERPERSONALA
COMUNICAREA EFICIENTA IN CADRUL UNEI ECHIPE
COMUNICAREA INTERPERSONALA
COMUNICAREA EFICIENTA IN CADRUL UNEI ECHIPE
ntocmit: Ing.Adrian Mihai VASU
Desi comunicarea este o caracteristica fundamentala e existentei, oamenii nu se preocupa de modul
in care comunica fe ca sunt prea ocupati, fe ca nu au timp pentru lucruri atat de neimportante.
Statisticile spun ca:
- peste 65 % din fecare zi de munca se petrece discutand si ascultand;
- peste 70% din ceea ce auzim auzim inexact;
- peste 75% din ceea ce auzim cu precizie uitam in 3 saptamani.
COMUNICAREA este transmiterea unui mesaj de la un emitator la un receptor.
MESAJ ideea , informatia care trebuie transmisa receptorului
EMITATOR RECEPTOR: comunicarea implica prezenta a cel putin doua persoane, fara de care
nu are sens.
Comunicarea umana fata in fata are 3 componente distincte:
continut sau cuvinte exprimate;
tonul vocii;
limbajul trupului (gesturi, contact vizual, pozitia corpului etc).
Exista diferite pareri asupra procentelor in care cele trei componente infuenteaza receptarea mesajului.
Ce este important de retinut: un procent extrem de mare din semnifcatia mesajului receptionat, dupa
unii specialisti chiar de 50-55%, este data de limbajul trupului (in cazul transmiterii de sentimente
sau atitudini).
De aceea voi enumera cateva reguli pentru utilizarea comunicarii non-verbale (limbajul trupului):
adaptarea posturii (pozitia corpului) la aceea a interlocutorului;
orientarea corpului spre interlocutor (vis--vis);
contactul vizual (nu lasati capul in piept si nici nu va uitati in alta parte);
evitarea incrucisarii mainilor si a picioarelor;
atingerea cotului, strangerea mainii sau o usoara bataie pe spate indica intentii de apropiere,
cooperare.
Comunicarea poate f:
scrisa
verbala
non-verbala .
Pasii procesului de comunicare:
1. Expeditorul (emitatorul) codifca mesajul decide exact ce vrea sa comunice si alege
cu grija limbajul potrivit;
2. Expeditorul trimite mesajul in cea mai adecvata forma: scrisa, verbala, non-verbala;
3. Destinatarul (receptorul) primeste mesajul el fltreaza comunicarea pentru a inlatura
elementele perturbatoare (denaturarile);
4. Destinatarul decodifca mesajul pe baza experientei anterioare, a unor puncte de vedere
personale, cunostinte, stari emotionale, preferinte.
Scopul fecarui proces de comunicare este de a ajunge la o intelegere reciproca cu ascultatorul.
146
COMUNICAREA INTERPERSONALA
COMUNICAREA EFICIENTA IN CADRUL UNEI ECHIPE
Desi teoretic suna foarte frumos ce am scris mai sus referitor la pasii procesului de comunicare,
exista cateva adevaruri fundamentale aplicabile in procesul de comunicare de care este foarte important
sa tinem cont:
Mesajele transmise nu sunt intotdeauna si primite;
Doua persoane nu interpreteaza acelasi mesaj in acelasi fel ( sau acelasi mesaj nu are aceeasi
semnifcatie pentru doua persoane);
Sensul unui mesaj este in intelect (in minte), nu in cuvintele sau simbolurile utilizate;
Simbolurile alese pentru a comunica nu sunt perfecte; cuvintele pot avea intelesuri diferite.
Transmiterea mesajului
Pentru a transmite cat mai bine un mesaj este necesar sa stabiliti:
CE doriti sa spuneti trebuie sa stabiliti obiectivele comunicarii;
CUI doriti sa spuneti e bine sa abordati persoana cea mai potrivita, de care depinde sau care
poate sa va ajute in rezolvarea unei probleme;
CAND veti transmite mesajul alegeti momentul cel mai bun pentru a aborda subiectul;
UNDE veti transmite mesajul alegeti locul potrivit, astfel incat mesajul sa fe receptat pe
cat posibil fara perturbari;
CUM veti transmite mesajul alegeti cuvintele potrivite si forma cea mai potrivita.
Receptarea mesajului
O greseala extrem de des intalnita in comunicare:
Expeditorul trimite mesaje si presupune ca ascultatorul sau cititorul intelege semnifcatia a ceea
ce s-a incercat sa se comunice. Cei mai multi expeditori (emitatori) nu verifca daca mesajul a fost
bine primit. Daca punem intrebari sau permitem comentarii si sugestii, inseamna ca reusim sa
verifcam si sa echilibram procesul comunicarii.
In realitate lucrurile stau cam asa:
100%-------------------------------------------------------------------------------------------------- 10%
EMITATOR RECEPTOR
100% Ce vrea sa comunice
90% Ce se gandeste sa spuna
80% Ce stie sa spuna
70% Ce spune efectiv
Ce asteapta 60%
Ce asculta 50%
Ce intelege efectiv 40%
Ce admite 30%
Ce retine 20%
Ce va spune 10%
Am realizat mai sus o reprezentare sugestiva a factorilor care pot afecta efcienta comunicarii,
constituind BARIERE IN COMUNICARE.
Pentru a imbunatati receptia unui mesaj putem folosi ASCULTAREA ACTIVA.
Se stie ca oamenii asculta de 4 ori mai rapid decat vorbesc. Pentru a deveni un bun ascultator, trebuie
sa invatam sa ne folosim viteza de ascultare cat mai efcient. Exista cateva reguli simple ale tehnicii
de ascultare activa:
Incurajati interlocutorii sa vorbeasca aratandu-le interes, zambind si dand semne aprobative;
147
COMUNICAREA INTERPERSONALA
COMUNICAREA EFICIENTA IN CADRUL UNEI ECHIPE
Evitati distragerile din afara;
Opriti-va din ceea ce faceti si acordati vorbitorului intreaga atentie (puneti-va mobilul deoparte
pe SILENT);
Permiteti celor cu care vorbiti sa termine ideea inceputa. Nu ii intrerupeti, nu anticipati ceea
ce vi se va spune, nu trageti concluzii;
Fiti atenti la comunicarea nonverbala ca sa intelelgeti mai bine mesajul real;
Cereti explicatii daca o informatie lipseste sau nu este sufcient de clara;
Incercati sa va puneti in locul vorbitorului ca sa percepeti problema din perspectiva lui;
Repetati ce s-a spus cu cuvintele dvs. (parafrazati), ca sa fti siguri ca ati inteles corect ceea
ce s-a spus.
Reactia de FEEDBACK
In procesul comunicarii indivizii primesc o multitudine de informatii dintre care unele sunt reactii
legate de propriul comportament. Fenomenul de feed-back poate oferi fecaruia o sansa de a invata sa
foloseasca reactiile celorlalt ca pe o oglinda in care se refecta rezultatele propriului comportament.
Feed-back-ul este o modalitate prin care fecare poate deveni mai constient de ceea ce face , cum face;
astfel putem deveni mai efcienti in relatia cu ceilalti. Este important sa oferim feed-back ( raspuns /
reactie ) la cele ascultate.
Exista o serie de factori prin care putem imbunatati rezultatele FEED-BACK-ului atat la emitator, cat
si la receptor. Astfel reactia de feed-back trebuie:
Sa se refere in primul rand la comportament si nu la persoana;
Sa se bazeze pe observatii directe si nu pe supozitii;
Sa se concentreze pe descriere si nu pe judecati;
Sa se refere la o situatie concreta (AICI si ACUM) si nu teoretic la comportamentul in general
(ACOLO si ATUNCI);
Sa caute alternative mai curand decat sa reprezinte solutii sau decizii;
Sa se concentreze pe valoarea pe care o poate avea pentru cel care o primeste si nu pe importanta
mentionata de cel care o ofera;
Sa cuprinda cantitatea de informatii pe mcare receptorul este in stare sa o primeasca si nu tot
ceea ce poate f oferit;
Sa fe oferita la momentul si locul potrivit;
Sa se refere la ceea ce s-a spus si nu la motivul pentru care s-a spus.
O forma importanta de comunicare este COMUNICAREA PRIN TELEFON.
Telefonul este un mijloc de comunicare folosit foarte frecvent.
Folosirea efcienta a telefonului are n vedere:
Pregatirea mesajului: nseamna sa realizam o detasare de la problemele care ne preocupau
pana n acel moment si defnirea prealabila a subiectului convorbirii, obiectivul conversatiei.
ntr-o conversatie telefonica se includ numai 2-3 idei principale;
Pregatirea pentru apelul telefonic: sa ne gandim la tonul si atitudinea pe care vom adopta, sa
avem o pozitie comoda. Vom vorbi mai rar decat in mod obisnuit, dar nu trebuie sa vorbim
tare, ci direct n telefon;
Prezentarea corecta a mesajului: trebuie sa evitam cuvintele si formularile negative si sa
prezentam clar si la obiect mesajul;
Ascultarea interlocutorului: se asculta cu mare atentie ce ni se spune, iar daca acesta se opreste
un timp, nu trebuie ntrerupt, se va lasa timp de gandire;
Concluzia convorbirii: la sfarsitul convorbirii se reformuleaza concluzia la care s-a ajuns.
Convorbirea trebuie ncheiata ntotdeauna ntr-un climat amical, indiferent de rezultatul ei.
146
COMUNICAREA INTERPERSONALA
COMUNICAREA EFICIENTA IN CADRUL UNEI ECHIPE
Forme de COMUNICARE SCRISA
Comunicarea scrisa, alaturi de cea verbala, reprezinta o componenta a comunicarii umane.
Caracteristicile mesajului scris sunt urmatoarele:
anumite restrictii de utilizare;
sa fe conceput explicit;
implica un control exigent privind informatiile, faptele si argumentele folosite;
poate f exprimat sub diferite forme;
este judecat dupa fondul si forma textului.
Un indicator care caracterizeaza comunicarea scrisa este lizibilitatea (lizibil = a putea f citit cu
usurinta). Pentru acest aspect se recomanda metoda FLESCH, care consta n calculul lungimii medii
a propozitiei si al numarului mediu de silabe pentru fecare 100 de cuvinte. Pentru textele normale
care trebuie citite si ntelese de 83% dintre oameni, media lungimii propozitiei trebuie sa fe de 15-17
cuvinte, cu 147 silabe la 100 de cuvinte.
Am enumerat mai jos cateva forme de comunicare scrisa, mai des folosite in frme:
Procesul verbal reprezinta un document ofcial n care se nregistreaza o anumita constatare
sau se consemneaza pe scurt discutiile si hotararile unei anumite adunari.
Minuta este un document care consemneaza anumite lucruri, asemanandu-se cu procesul
verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul ca aceasta din urma nregistreaza si
propuneri sau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaza a f completate ulterior.
Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri
n legatura cu o anumita problema, precum si propuneri de modifcare a situatiei existente.
Structura sa este compusa din: prezentarea succinta a problemei abordate; concluzii si
propuneri; semnatura.
Raportul cuprinde o relatare a unei activitati (personale sau de grup). Se face din ofciu sau
la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaza pe cercetari amanuntite, schimburi de experienta,
diverse documentari.
Tehnicianul de securitate este de multe ori sef de echipa sau sef de lucrare sau chiar sef de departament
intr-o frma de instalare de sisteme de securitate. In acest sens, pentru a realiza un proces de comunicare
efcient, trebuie sa asigure:
o comunicare reala cu subordonatii sai (membrii echipei);
o ascultare activa a membrilor echipei;
o informare corecta a membrilor echipei care presupune transparenta si utilizarea numai a
informatiilor corecte cat si o circulatie rapida a informatiei.
Seful de echipa trebuie:
sa asigure un climat de comunicare adecvat;
sa fe obiectiv;
sa evite contrazicerile directe si cearta;
sa dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerile;
sa comunice membrilor echipei schimbarile care se fac si sa tina cont si de parerile acestora;
sa evite monopolizarea discutiei;
sa protejeze membrii echipei de zvonuri si barfe;
sa ofere argumente rationale in procesul de comunicare.
Un sef de echipa competent si corect stie sa comunice cu fecare membru al echipei, individual,
si stie totodata sa-si tina promisiunile facute.
149
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR.
SISTEME DE SECURITATE LA INCENDIU.
SUPRAVEGHEREA PIEEI
1. Aspecte legislative privind aprarea mpotriva incendiilor
Aprarea mpotriva incendiilor reprezint ansamblul integrat de activiti specifce, msuri i
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public, planifcate,
organizate i realizate potrivit prezentei Legii nr. 307/2006, n scopul prevenirii i reducerii riscurilor
i asigurrii interveniei operative pentru limitarea i stingerea incendiilor n vederea evacurii, salvrii
i proteciei persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului mpotriva efectelor situaiilor de
urgen determinate de incendii.
Activitatea de aprare mpotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naional,
cu caracter permanent, la care sunt obligate s participe, autoritile administraiei publice centrale i
locale, precum i toate persoanele fzice i juridice afate pe teritoriul Romniei.
Coordonare, controlul i acordarea asistenei tehnice de specialitate n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor se asigur de Ministerul Internelor i Reformei Administrative, la nivel central
prin Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, iar la nivel local prin inspectoratele judeene
pentru situaii de urgen i al Municipiului Bucureti.
Aa cum am precizat anterior actul normativ care reglementeaz la nivelul rii noastre
aprarea mpotriva incendiilor este Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor.
Actele normative, de interes, subsecvente acestei legi sunt:
HGR nr. 1.739/2006 - pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri care se supun
avizrii i/sau autorizrii privind securitatea la incendiu.
HGR nr. 537/2007 privind sancionarea contravenional n domeniul aprrii mpotriva -
incendiilor.
OMAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n -
domeniul situaiilor de urgen modifcat i completat cu OMAI 786/2005.
OMAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la -
incendiu.
OMAI nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de aprare mpotriva incendiilor. -
OMIRA nr. 252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a persoanelor care proiecteaz, -
execut, verifc, ntrein i/sau repar sisteme i instalaii de aprare mpotriva incendiilor,
efectueaz lucrri de termoprotecie i ignifugare, de verifcare, ntreinere i reparare a
autospecialelor i/sau a altor mijloace tehnice destinate aprrii mpotriva incendiilor;
OMAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz i -
acoperirea riscurilor i a Structurii-cadru a Planului de analiz i acoperire a riscurilor.
OMAI nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identifcarea, evaluarea i controlul -
riscurilor de incendiu.
OMAI nr. 105/2007 pentru modifcarea OMAI 585/2005 pentru aprobarea unor msuri -
privind funcionarea Comisiei de recunoatere a organismelor pentru atestarea conformitii
produselor pentru construcii cu rol n satisfacerea cerinei securitate la incendiu.
OMAI nr. 106/2007 pentru aprobarea Criteriilor privind stabilirea consiliilor locale i -
operatorilor economici care au obligaia de a angaja cel puin un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor.
OMAI nr. 1.474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planifcare, organizare, pregtire -
i desfurare a activitii de prevenire a situaiilor de urgen.
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
150
Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se realizeaz prin
activiti de reglementare, avizare, autorizare, atestare, recunoatere, desemnare, informare preventiv,
control i asisten tehnic de specialitate, coordonarea organizrii i a pregtirii serviciilor voluntare
i a populaiei, asigurarea interveniilor n situaii de urgen a serviciilor profesioniste, coordonarea
interveniilor la nivel naional, control i sancionarea nclcrii prevederilor legale.
Controlul de stat, n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, la nivel central, se exercit prin
inspecia de prevenire i alte compartimente i uniti din subordinea IGSU, respectiv, la nivel local,
prin inspeciile de prevenire din cadrul inspectoratelor.
n toate fazele de cercetare, proiectare, execuie i pe ntreaga lor durat de existen,
construciile i amenajrile de orice tip, echipamentele, utilajele i instalaiile tehnologice se supun
unei analizri sistematice i califcate pentru evaluarea i controlul riscurilor de incendiu.
Una din formele cele mai importante ale activitii de aprare mpotriva incendiilor este
prevenirea.
Principalele forme ale activitii de prevenire sunt: reglementarea, avizarea, autorizarea,
acordul, atestarea, recunoaterea, desemnarea, supravegherea pieei, controlul, asistena tehnic de
specialitate, informarea preventiv a autoritilor, organismelor, factorilor implicai i a populaiei,
precum i pregtirea acestora pentru situaii de urgen, coordonarea serviciilor voluntare, publice
i private, pentru situaii de urgen, auditul de supraveghere a persoanelor fzice i juridice atestate,
constatarea i sancionarea nclcrilor prevederilor legale.

2. Sisteme de securitate la incendiu
Avnd n vedere noul statut al Romniei de stat membru al UE, cu obligaia de a respecta
riguros reglementrile europene, dar i progresul tehnic remarcabil din ultimii ani, care a dus la o
varietate tot mai mare de produse i instalaii de stingere a incendiilor, inclusiv de ageni de stingere
se impune analiza diferenelor dintre normele de proiectare din ara noastr i standardele europene
din domeniu.
Noua concepie european privind securitatea la incendiu, cuprins n documentul interpretativ
nr. 2, se refer i la diferitele tipuri de instalaii, att la cele utilitare, ct i la cele de stingere a
incendiului. Documentul prezint o nou abordare a evalurii instalaiilor ntr-o construcie analiznd
att rolul lor n funcionarea cldirii, respectiv n protecia mpotriva incendiului, ct i rezistena lor
la foc, deci att ca perioad de timp n care pot s asigure funcia pentru care au fost proiectate i
executate, ct i din punct de vedere al contribuiei lor la propagarea incendiului.
Documentul interpretativ nr. 2 prezint pe scurt principalele tipuri de instalaii i componente
pentru instalaii de detectare i alarmare la incendiu, controlul fumului, instalaii de stingere a
incendiilor, instalaii pentru cile de evacuare i pentru securitatea echipelor de salvare.
Au fost elaborate familii de standarde pentru familii de instalaii/componente ale instalaiilor.
Aceste standarde ofer prezumia de conformitate, adic permit aplicarea marcajului CE pe produsul
care ndeplinete toate cerinele standardului, aplicnd schema de atestare a conformitii. Ca urmare
vor putea f proiectate, comercializate sau utilizate numai acele instalaii sau componente de
instalaii care sunt conforme cu standardele europene armonizate.
Principala reglementare naional n vigoare referitoare la instalaiile de stingere a incendiilor
este Normativul pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor,
indicativ NP 086-05.
Mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor reprezint sistemele, instalaiile,
echipamentele, utilajele, aparatele, dispozitivele, accesoriile, materialele, produsele, substanele i
autospecialele destinate prevenirii, limitrii i stingerii incendiilor.
Armonizarea legislaiei este un proces continuu care evolueaz n contextul integrrii europene
propriu-zise.
Problema armonizrii implic perfecionarea actualelor reglementri, a structurrii acestora n
raport de exigenele comunitare.
151
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
Lista produselor pentru construcii cu rol n satisfacerea cerinei de securitate la incendiu, dintre
acestea fcnd parte i sistemele de securitate este cuprins n anexa nr. 1 din OMAI nr. 607/2005.
1. Seturi pentru instalare:
Detectarea incendiului/alarme de incendiu:
- seturi de sisteme combinate de detectare a incendiului i alarmare a incendiului;
- seturi de sisteme de detectare a incendiului;
- seturi de sisteme de alarmare la incendiu;
- seturi de sisteme de comunicaii de alertare n caz de incendiu;
Prevenirea i stingerea incendiilor:
- seturi de sisteme de hidrani interiori;
- seturi de sisteme de hidrani exteriori cu coloan uscat i umed;
- seturi de sisteme cu sprinklere i ap pulverizat;
- seturi de sisteme de stingere cu pulbere uscat;
- seturi de sisteme de stingere cu gaz (inclusiv CO2);
Instalaii pentru controlul focului:
- seturi de sisteme de evacuare a fumului i gazelor ferbini (desfumare);
- seturi de sisteme cu presiune diferenial;
- autodetectoare/semnalizatoare de fum.
2. Componente:
Detectarea incendiului/alarme de incendiu:
- detectoare de fum, de cldur i de facr;
- dispozitive de control i indicatoare;
- dispozitive de transmitere alarme la distan;
- izolatori pentru scurtcircuit;
- dispozitive de alarm;
- surse de energie;
- dispozitive de pornire/oprire;
- butoane manuale de semnalizare;
Prevenirea i stingerea incendiilor:
- hidranii de incendiu;
- indicatoare/comutatoare pentru debitul de ap;
- indicatoare/comutatoare pentru presiune;
- tubulatur de admisie;
- pompe i seturi de pompare pentru combaterea focului;
- tuuri/sprinklere/drencere;
- seturi de supape de alarm n circuit umed;
- seturi de supape de alarme uscate;
- seturi de supape de alarme inundate;
- dispozitive de control multiple;
- seturi de supape pentru containere sub presiune ridicate i dispozitivele lor de acionare;
- supape de distribuie i dispozitivele lor de acionare;
- dispozitive neelectrice de dezactivare;
- racorduri fexibile;
- manometre i presostate;
- dispozitive mecanice de msurare;
- supape de nchidere i supape de control.
Controlul focului:
- perdele de fum;
- umidifcatori;
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
152
- canale;
- ventilatoare electrice;
- ventilatoare naturale;
- panouri de control;
- panouri de control pentru urgene;
- surse de energie.
3. Supravegherea pieei
Actele normative care reglementeaz aceast activitate sunt:
Legea nr. 608/2001 *** republicat, privind evaluarea conformitii produselor; -
HGR nr. 622/2004 *** republicat, privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a -
produselor pentru construcii;
HGR nr. 891/2004 *** republicat, privind stabilirea unor msuri de supraveghere a pieei -
produselor din domeniile reglementate, prevzute n Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitii produselor, republicat;
OMAI nr. 607/2005 pentru aprobarea Metodologiei de control privind supravegherea pieei -
produselor pentru construcii cu rol n satisfacerea cerinei de securitate la incendiu;
OMTCT nr. 1558/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea conformitii -
produselor pentru construcii, cu modifcrile i completrile ulterioare;
OMAI nr. 770/2005 pentru aprobarea Regulamentului de autorizare a laboratoarelor i -
poligoanelor de ncercri la foc i a celor de distrugere a muniiei neexplodate modifcat i
completat de Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 311/2007.
Supravegherea pieei, precum i recunoaterea i desemnarea organismelor pentru atestarea
conformitii produselor cu rol n satisfacerea cerinei de securitate la incendiu sunt forme ale
activitii de prevenire care se execut prin structuri specializate, la nivel naional, de ctre Inspecia
de Prevenire.
Statele Membre ale Uniunii Europene au considerat c le revine sarcina de a se asigura c,
pe teritoriile lor, cldirile i lucrrile de inginerie civil sunt i trebuie s fe proiectate i executate
astfel nct s nu pun n pericol sigurana persoanelor, a animalelor domestice i a proprietii, cu
respectarea totodat i a altor cerine eseniale n interesul bunstrii generale.
n acest sens la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Directiva referitoare la produsele
pentru construcii nr. 89/106/CEE.
Direciile principale urmrite prin adoptarea i aplicarea directivei mai sus amintite sunt:
- elaborarea i aplicarea de dispoziii referitoare la sigurana cldirilor, sntate, durabilitate,
economia de energie, protecia mediului, aspecte economice i alte aspecte importante din punct
de vedere al interesului public unitar la nivelul Uniunii Europene. S-a luat n considerare faptul
c aceste reglementri, pot avea o infuen direct asupra naturii produselor pentru construcii
folosite i care ar putea f refectate n standarde de produs, agremente tehnice i alte specifcaii
i dispoziii tehnice naionale, care prin diversitatea lor, pot mpiedica schimburile comerciale n
cadrul Comunitii.
- constituirea unor cerine eseniale drept criterii, att de ordin general ct i specifce, pe care
construciile trebuie s le satisfac;
- constituirea unei baze de referin pentru standardele armonizate sau alte specifcaii tehnice
elaborate la nivel European;
- stabilirea documentelor interpretative pentru ntocmirea sau acordarea unui agrement tehnic
European, avnd ca scop transpunerea cerinelor eseniale ntr-o form concret la nivel tehnic;
- formularea precis a acestor standarde armonizate avnd n vedere natura special a produselor
pentru construcii;
153
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
- includerea, n cadrul standardelor armonizate, a unor clasifcri care s permit plasarea pe pia
a produselor pentru construcii care satisfac cerinele eseniale i care sunt fabricate i utilizate
conform legii n concordan cu tradiiile tehnice justifcate de condiiile locale de clim sau de
alt factur;
- aplicarea marcajului CE pentru produsele adecvate pentru utilizare, n scopul recunoaterii cu
uurin, permind totodat libera circulaie i utilizarea fr restricii n scopurile prevzute.
n cazul produselor pentru care standardele Europene nu pot f ntocmite sau prevzute ntr-un
interval rezonabil de timp sau al produselor care se abat substanial de la standard, adecvarea pentru
utilizare a unor asemenea produse poate f dovedit prin intermediul agrementelor tehnice Europene
pe baza unor ghiduri comune.
n absena standardelor armonizate i a agrementelor tehnice Europene, specifcaiile
tehnice naionale nearmonizate pot f recunoscute doar dac asigur o baz corespunztoare pentru
presupunerea c sunt satisfcute cerinele eseniale.
S-a considerat c este necesar s se asigure conformitatea produselor cu standarde armonizate
i cu specifcaii tehnice nearmonizate recunoscute la nivel european prin intermediul unor proceduri
privind controlul produciei de ctre productori i privind supravegherea, evaluarea prin ncercri i
certifcarea de ctre tere pri independente i certifcate de ctre productorul nsui.
Ca o concluzie s-a considerat c este util constituirea unui Comitet Permanent pentru
Construcii, compus din experi desemnai de Statele Membre, care s asiste Comisia n problemele
ce decurg din implementarea i aplicarea Directivei 89/106/CEE.
La nivel naional directiva produselor pentru construcii a fost transpus prin HGR nr. 622/2004
privitoare la stabilirea condiiilor de introducerea pe pia a produselor pentru construcii.
Totodat HGR nr. 891/2004 republicat, privind stabilirea unor msuri de supraveghere a
pieei produselor din domeniile reglementate, prevzute n Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitii produselor, republicat, stabilete c supravegherea pieei este activitatea prin care
autoritile competente asigur c sunt respectate prevederile reglementrilor tehnice prevzute
n Legea nr. 608/2001, republicat. Activitile de supraveghere se realizeaz de ctre structuri
nominalizate, cu respectarea prevederilor art. 26-28 din Legea mai sus menionat.
Urmare a HGR nr. 622/2004 a fost emis OMAI nr. 607 din 19.04.2005 pentru aprobarea
metodologiei de control privind supravegherea pieei produselor pentru construcii cu rol n satisfacerea
cerinei securitate la incendiu. Ordinul precizeaz c Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen
i exercit atribuiile de organ de control, stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 891/2004 privind
stabilirea unor msuri de supraveghere a pieei produselor din domeniile reglementate, prevzute
n Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor, cu modifcrile i completrile
ulterioare, modifcat prin Hotrrea Guvernului nr. 140/2005, prin Serviciul pentru supravegherea
pieei din cadrul Inspeciei de prevenire - Direcia pompieri.
Prin activitatea de supraveghere a pieei se controleaz dac:
- produsele enumerate n anexa nr. 1 ndeplinesc cerinele Hotrrii Guvernului nr. 622/2004 privind
stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor pentru construcii, cu modifcrile i
completrile ulterioare, denumit n continuare reglementare;
- cei responsabili de introducerea pe pia a produselor acioneaz pentru ca produsele neconforme s
fe aduse n conformitate cu cerinele reglementrii i pun n aplicare msurile dispuse.
Termenii utilizai n cuprinsul acestor acte normative sunt urmtorii cu precizarea c nu au
fost menionai n totalitatea acestora:
a) agrement tehnic european - specifcaie tehnic ce exprim o evaluare tehnic favorabil a
adecvrii unui produs la o utilizare preconizat, bazat pe satisfacerea cerinelor eseniale aplicabile
construciei n care produsul urmeaz a f utilizat;
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
154
b) atestarea conformitii produselor pentru construcii - sistem procedural prin care este
evaluat i stabilit conformitatea produselor pentru construcii cu specifcaiile tehnice aplicabile, n
vederea aplicrii marcajului european de conformitate CE, denumit n continuare marcaj CE;
c) construcii - orice obiect care este construit sau rezult din operaii i/sau lucrri de construcii
i este fxat de pmnt, termenul desemnnd att cldirile, ct i lucrrile de inginerie civil;
d) documente interpretative - documente elaborate de Comisia European, prin care cerinele
eseniale sunt transpuse ntr-o form concret i care creeaz legturile necesare ntre cerinele
eseniale ale construciei i mandatele de standardizare, mandatele pentru ghidurile pentru agremente
tehnice europene sau recunoaterea altor specifcaii tehnice;
e) documente tehnice directoare - ghiduri, regulamente i proceduri elaborate n temeiul
prezentei hotrri i n scopul aplicrii acesteia;
f) familie de produse - grup de produse generice care au utilizri prevzute similare, cum ar f:
fnisaje pentru perei interiori sau nvelitori de acoperi;
g) ghid - reglementare care cuprinde metode i procedee detaliate de satisfacere a cerinelor
aplicate;
h) organe de control - organe ale administraiei publice centrale care rspund de supravegherea
pieei produselor pentru construcii;
i) piaa produselor pentru construcii - ntreaga arie acoperit de lanul de distribuie a
produselor pentru construcii de la productor la consumatorul fnal, inclusiv antierele de construcii,
pn la punerea n oper;
j) produs pentru construcii - orice produs realizat n scopul de a f ncorporat n mod permanent
n construcii, termenul desemnnd materiale, elemente i componente individuale sau alctuind un
set, inclusiv pentru sisteme prefabricate sau instalaii, plasate pe pia n forma n care urmeaz a f
ncorporate, asamblate, aplicate sau instalate n construcii prin operaii i/sau lucrri de construcii;
k) specifcaie tehnic - document care stabilete caracteristicile unui produs, cum ar f niveluri
de calitate, performan, securitate sau dimensiuni, inclusiv cerine care se aplic produsului cu
privire la denumirea sub care acesta este comercializat, terminologie, simboluri, ncercri i metode
de ncercare, ambalare, marcare sau etichetare i proceduri pentru evaluarea conformitii;
l) utilizare preconizat - rol sau funcie care urmeaz a f ndeplinit de produs pentru
satisfacerea cerinelor eseniale ale construciei.
Verifcrile realizate de ctre Serviciul pentru supravegherea pieei sunt:
a) verifcri formale - privesc prezena i modul de aplicare a marcajului CE, declaraia de
conformitate dat de productor pe baza unui certifcat de conformitate EC, eliberat de un organism de
certifcare notifcat, informaiile ce nsoesc produsul i/sau corecta alegere a procedurilor de atestare
a conformitii
b) verifcri de fond - privesc verifcarea conformitii produsului cu cerinele eseniale, a
coninutului declaraiei de conformitate date de productor pe baza unui certifcat de conformitate
EC, eliberat de un organism de certifcare notifcat, i corecta aplicare a procedurilor de evaluare a
conformitii; de regul, verifcrile se refer numai la aspecte privind performanele produsului, cum
sunt: caracteristici de detectare, stingere, alarmare, semnalizare.
Productorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau alt persoan responsabil de introducerea
pe pia ori punerea n funciune a produsului este obligat s pun la dispoziie Serviciului pentru
supravegherea pieei declaraia de conformitate, certifcatul de conformitate EC i documentaia
tehnic n limba romn.
n conformitate cu prevederile OMIRA nr. 252/2007 pentru aprobarea Metodologiei de
atestare a persoanelor care proiecteaz, execut, verifc, ntrein i/sau repar sisteme i instalaii
de aprare mpotriva incendiilor, efectueaz lucrri de termoprotecie i ignifugare, de verifcare,
ntreinere i reparare a autospecialelor i/sau a altor mijloace tehnice destinate aprrii mpotriva
incendiilor ntregul personal care desfoar activitile enumerate n titlul actului normativ trebuie
s fe atestate.
155
ASPECTE LEGISLATIVE
PRIVIND APRAREA MPOTRIVA INCENDIILOR
Atestarea este recunoscut doar dup parcurgerea unui curs de formare profesional n
ocupaiile ce vizeaz activitile enumerate.
Dup parcurgerea programului de formare atestarea n vederea practicrii ocupaiei este
realizat de ctre Centrul Naional pentru Securitate la Incendiu i Protecie Civil.
ntocmit
Mr. George SORESCU
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
156
MODULUL VI Instalaii/sisteme de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu
Instalaii de protecie mpotriva incendiilor/ 1.1.
sisteme de detectare, semnalizare i alarmare
la incendiu
Cadru legislativ naional
Cadru legislativ internaional
2.3. Criterii minime de echipare a construciilor cu
instalaii/sisteme de detectare semnalizare i
alarmare la incendiu
Tema 3 Elemente de teorie a arderii i propagarea
incendiilor
3.1. Termeni tehnici utilizai n descrierea fenomenelor
de ardere
3.2. Fenomene fzice i chimice relevante n detecia
automat a incendiilor
Tema 4 Echipamente i dispozitive, componente ale
sistemelor de detectare automat a incendiilor
Tema 5 Arhitecturi i topologii pentru instalaiile de
protecie mpotriva incendiilor/sisteme de detectare,
semnalizare i alarmare la incendiu
Tema 6 Aspecte practice privind realizarea
instalaiilor de protecie mpotriva incendiilor/sisteme
de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu
6.1. Zonarea cldirilor
6.2. Alegerea detectoarelor i declanatoarelor
manuale
6.3. amplasarea echipamentelor de detecie i
alarmare
Tema 7 Noiuni generale privind instalaiile
de stingere automat i conexiunea acestora cu
sistemele de detectare, semnalizare i alarmare la
incendiu
COMPETENTE NECESARE
Recunoaterea principiilor de detecie i
tipurile de detectoare;
Recunoaterea principiilor de funcionare
ale echipamentelor de control i semnal-
izare;
Recunoaterea confguraiilor/modul de
confgurare a instalaiilor de protecie m-
potriva incendiilor/sisteme de detectare,
semnalizare i alarmare la incendiu;
Recunoaterea surselor de alimentare
cu energie electric a instalaiilor de
protecie mpotriva incendiilor/sisteme
de detectare, semnalizare i alarmare la
incendiu;
Recunoaterea sistemelor de manage-
ment a securitii cldirii;
Recunoaterea tipurilor de verifcri
i ncercri precum i ntreinerea
instalaiilor de protecie mpotriva incen-
diilor/sisteme de detectare, semnalizare
i alarmare la incendiu;
Utilizarea standardelor tehnice;
Utilizarea normativelor i reglementrile
privind execuia instalaiilor de protecie
mpotriva incendiilor/sisteme de detect-
are, semnalizare i alarmare la incendiu.
157
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Verifcarea alimentarilor cu energie
electric
Pornirea sistemului de detectare, semnal-
izare si alarmare la incendiu
Efectuarea setarilor programelor de
functionare a echipamentelor/ sistemelor
de detectare, semnalizare si alarmare la
incendiu
Verifcarea strii de functionare a
sistemului
Identifcarea defectiunilor sistemului
tehnic
Efectuarea operatiunilor de mentenant
MODULUL IX Executia si mentenanta
instalatiilor /sistemelor de detectare, semnalizare si
alarmare la incendiu
Tema 1- Sisteme tehnice de detectare
Tema 2 Reglementri legale n vigoare
Tema 3 Proceduri relevante
Tema 4 Mentenanta sistemelor de detectare
Focul fenomen fzico chimic. Forme de manifestare.
Triunghiul focului si Tetraedrul focului.
Cunoscut din cele mai vechi timpuri focul a fost o unealta in dezvoltarea umanitatii insa si un
permanent pericol datorita efectelor devastatoare produse la scaparea de sub control.
Cu toate ca este folosit de milenii propietatile acestuia nu sunt nici in prezent total cunoscute. Din punct
de vedere chimic combustia (focul) este un proces exoterm de oxidare in care anumite substante
reactioneaza, cu viteze de reactie diferite (de la lent la exploziv), cind se combina cu oxigenul in stare
libera producind o cantitate mare de caldura si frecvent lumina (radiatii cu lungimi de unda specifce
materialelor oxidate). Substantele ce reactioneaza in acest mod se numesc combustibili iar reactia se
numeste combustie.
Ne vom opri in urmatoarele rinduri asupra elementelor esentiale ale unui foc:
Pentru a exista focul are nevoie de prezenta celor trei factori importanti: Oxigen, Material combustibil
si Energie. Lipsa oricarui element impiedica producerea procesului de ardere.
Fara oxigen (prezent in orice forma) nu poate exista procesul de ardere, la fel de clar lipsa materialului
combustibil in mod evident nu permite arderea. Ceva mai complicat stau lucrturile cu energia (factorul
de initiere in anumite cazuri). Astfel in anumite tipuri de incendii factorul energetic consta doar in
asigurarea elementului de initiere ulterior procesul de ardere autointretinindu-se iar in alte cazuri lipsa
unui aport energetic constant duce la stingerea de la sine a focului.
Anumite tipuri de incendii nu pot f incadrate in modelul grafc prezentat (triunghiul focului) si a
impus dezvoltarea unui model mai avansat denumit Tetraedrul focului
Fig. 1.0 Triunghiul Focului
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
158
Fig. 1.1 Tetraedrul Focului
Cu usurinta observam ca elementul suplimentar
este Chain Reaction Reactia in Lant.
Reactia in lant este specifca incendiilor de
natura chimica sau nucleara dar poate f intilnita
si in alte incendii in care combinatia materialelor
combustibile genereaza prin oxidare compusi noi
cu caracteristici energetice superioare ce produc
prin efect cumulativ autointretinerea si cresterea
incendiului. Scara de timp poate f diferita
functie de materialul combustibil ceea ce face
ca unui observator perceptia rezultata sa fe de
la extindere lenta la cea exploziva. Un exemplu
usor de inteles este arderea amestecului motorina-
nitrat de amoniu. La temperaturi ridicate rezulta o
reactie in lant violenta exploziva ce degaja foarte
multa energie.
Din punctul de vedere al securitatii antiincendiu suntem in special interesati de doua aspecte:
moduri de manifestare al unui foc a)
In urma procesului de oxidare (ardere) apar o intreaga pleiada de fenomene fzice chimice ce permit
identifcarea unui incendiu. Dintre formele de manifestare ale focului utilizate in detectia unui incendiu
amintim:
fumul ; suspensie de particule de dimensiuni diferite in aer. -
efect termic ; ca urmare a procesului de ardere se produce o degajare de temperatura -
semnifcativa.
efect optic ; in multe cazuri arderea este insotita de prezenta facarilor ce genereaza radiatii -
in spectrul vizibil precum sii in UV/ IR (ultraviolet si infrarosu).
aport energetic; emisia de particule cu energii inalte ca urmare a procesului de ardere poate -
f pusa in evidenta cu usurinta prin efectul ionizant al acestora
emisia unor produsi chimici tipici arderii; in cazul in care este cunoscut materialul -
combustibil se stiu cu precizie compusii chimici rezultati in urma arderii. Evidentierea
acestora este un indiciu sigur privind existenta unui incendiu.
moduri de stingere b)
Stingerea inseamna intreruperea procesului de oxidare. Altfel spus trebuie actionat asupra unui
element din triunghiul energetic al focului astfel incit arderea sa devina imposibila. Exista
urmatoarele posibilitati:
actionarea asupra materialului combustibil. i. Este cea mai simpla metoda de stingere
(se indeparteaza materialul combustibil) dar din pacate nu este practica in multe cazuri.
Materialele combustibile sunt extrem de diverse si prezinta fecare energii degajate in
cazul arderii extrem de variate. Temperatura la care are loc arderea poate transforma
un material greu combustibil prin descompunere intr-un compus cu valoare energetica
foarte mare. Din motivele mai sus amintite singura actiune posibila asupra materialului
combustibil are caracter preventiv si consta in limitarea pe cit posibil a cantitatii de
material combustibil afat intr-un anumit spatiu sau separarea materialelor combustibile
functie de caracteristicile acestora.
actionarea asupra oxigenului. ii. Oxigenul este un gaz atmosferic prezent in compozitia
aerului intr-un procent de aprox. 21%.
159
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
COMPOZITIA AERULUI ATMOSFERIC USCAT

Mas molecular
MW
% volum
(m
3
/ m
3
)
% mas
(kg / kg)
Azot, N
2
28 78,08 75,52
Oxigen, O
2
32 20,95 23,15
Argon, A 40 0,93 1,28
Dioxid de carbon, CO
2
44 0,03 0,046
Altele 0,01 0,004
Lipsa oxigenului sau prezenta acestuia intr-un procent redus duce la intreruperea arderii. Reducerea
procentului de oxigen in aer are loc de la sine la arderea intr-un spatiu inchis. Oxigenul din aer se
combina, ca urmare a procesului de combustie, cu materialul combustibil pina ce aceasta reactie
consuma tot oxigenul disponibil moment in care arderea inceteaza. Acest caz este rar intilnit in
practica deoarece putine spatii sunt etanse si uzual etanseitatea se pierde ca urmare a celorlalte efecte
ale arderii (in special datorita efectului termic). Totusi reducerea procentului de oxigen in spatiul in
care are loc arderea este o metoda de stingere utilizata. Realizarea practica se face prin deversarea
unor gaze sau amestecuri de gaze inerte in cantitate mare (40-100% din volumul de stins) ce vor
reduce cantitatea de oxigen din spatiul respectiv stingind focul. Este evident ca aceasta metoda nu
poate f aplicata la incendiile din spatii deschise sau cu volume mari.
O alta cale este realizarea unei bariere intre oxigen si materialul combustibil. Aceasta este actiunea
tipica a agentilor spumanti sau peliculari ce adera la suprafata materialului combustibil izolindu-l fata
de oxigenul atmosferic.
actionarea asupra energiei. iii. In prezenta oxigenului si a materialelor combustibile focul nu
poate apare fara un aport extern de energie sau un factor de initiere. Aportul energetic poate
f sub forme variate dar pentru o mai buna intelegere a fenomenului vom exemplifca in
considerind aportul de energie ca find adus exclusiv sub forma energiei termice.
Pentru a declansa procesul de ardere o parte a combustibilului trebuie s aib o temperatur
mai mare dect punctul su de aprindere. Aportul termic necesar reprezinta diferenta
intre temperatura initiala si temperatura punctului de aprindere specifc acelui material
combustibil.
Odata declansata reactia in mod punctiform energia rezultata va permite extinderea reactiei in intreaga
masa* a materialului combustibil (*nota: presupunind ca materialul combustibil este un gaz sau un
lichid in stare de vapori. In cazul in care materialul combustibil este un lichid sau un corp solid
extinderea are loc pe intreaga suprafata expusa mediului, disponibila).
Daca aportul termic este intrerupt iar energia rezultata in reactie nu asigura depasirea temperaturii
aferente punctului de aprindere specifc materialului combustibil atunci procesul de ardere se intrerupe
de la sine.
Concluzia este evidenta actiunea asupra energiei este efcienta in urmatoarele cazuri:
preventiv cind exista conditiile aparitiei unui incendiu dar lipsa amorsei (factorului de initiere) a)
impiedica aparitia acestuia.
in procesul de stingere - eliminind o cantitate de energie mai mare decit cea necesara b)
automentinerii incendiului se produce stingerea. Uzual eliminarea energiei se face prin metode
fzico-chimice cum ar f:
racirea spatiului de stins, uzual cu substante ce preiau energia la transformarea dintr-o faza de
agregare in alta (exemplu apa lichida -> vapori) sau ca urmare a unor procese fzice (exemplu:
destinderea unui gaz comprimat proces endoterm)
utilizarea unor substante chimice ce intervin in procesul de ardere consumind energia
rezultata
deversarea unor substante energofage la nivel molecular sau substante ce cresc in mod artifcal
punctul de aprindere al materialului combustibil
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
160
Reactii chimice
Complexitatea fenomenului de oxidare si mai ales variatiile ce pot rezulta la arderea aceluiasi material
combustibil in conditii de mediu diferite fac imposibila descrierea in amanunt a reactiilor chimice
specifce insa putem grupa din punct de vedere chimic in doua mari clase :
oxidarea in mediu de oxigen pur -
oxidarea in aer -
O descriere a arderii unei hidrocarburi in oxigen pur ar f urmatoarea:
COMBUSTIBIL + Oxigen Caldura + Apa + Dioxid de carbon
In acest caz se observa ca arderea este curata adica avem ca produsi de ardere dioxidul de carbon si
apa. Aceasta ecuatie este corecta pentru o ardere completa intr-un mediu de oxigen (practic cantitatea
de oxigen este considerata nelimitata).
In realitate nu avem aceste cazuri ideale iar ecuatia trebuie sa fe scrisa astfel:
COMBUSTIBIL + AER Caldura + Apa + Dioxid de carbon + Azot
Daca tinem seama de conditii in care cantitatea de aer nu permite o ardere completa vor f intilniti atit
monoxidul de carbon cit si compusi ai azotului.
Daca la o hidrocarbura lucrurile sunt destul de complicate in cazul substantelor combustible complexe
predictia exacta a cocentratiei fecarui componente devine aproape imposibila deoarece apar diversi
compusi de ardere specifci vitezei si temperaturii de ardere.
Una din concluziile importante referitoare la procesul de ardere din punct de vedere chimic este
ca fumul rezultat intr-un proces de ardere poate avea compozitii diferite functie de parametri de
ardere (in mod special materialul combustibil, viteza si conditii de mediu) infuentind capacitatea de
detectie a unor tipuri de detectoare de fum.
DEFINITII SPECIFICE
FUMUL
Defnitia simpla si totodata clasica a fumului este:
Suspensie de particule solide in aer pusa in miscare de curenti termici ascendenti
Daca aceasta defnitie succinta permite o intelegere la nivel elementar a fenomenului pentru un studiu
aprofundat consideram ca o defnire mult mai completa este:
Suspensie de particule solide si lichide mixate intr-un volum de aer si produsi de ardere gazosi
pus in miscare de curenti termali
Partculele lichide (aerosolii) la care facem referire pot f vapori de apa, substante volatile (uleiuri,
fractiuni ale hidrocarburilor sau compusi de ardere rezultati prin descompunerea unor materiale
combustibile) dar de regula in cele mai multe cazuri au proprietatile unui lichid combustibil.
Gazele din fum pot f extrem de diferite din punct de vedere chimic functie de materialul combustibil
si conditiile de ardere. Carcteristica comuna consta in gradul de infamabilitate care ramine ridicat in
cele mai multe cazuri.
Concluzia este ca fumul nu trebuie privit exclusiv ca un element pasiv ci mai degraba ca o parte
componenta a unui incendiu putind transfera caldura si material combustibil intre doua zone
neizolate.
161
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
TERMENI TEHNICI UTILIZATI IN DESCRIEREA FENOMENELOR DE ARDERE
Consideram utila explicarea unor termeni intilniti care pot crea confuzie in descrierea unui anumit tip
de incendiu.
FLASH FIRE - Combustie cu caracter exploziv la care frontul facarilor are o deplasare rapida. Produce
unde considerabile de soc. Poate apare in conditiile in care aerul este amestecta cu combustibilul in
concentratii optime. Fluxul de temperatura este de aproximativ 84 kW/mp pentru intervale de timp
tipice mai mici de 3 secunde.
(Defnitie provenind dinCGSB 155.20-2000 and NFPA 2113).
Observatie. In incendii de tip FLASH FIRE viteza facarilor este subsonica iar daunele cauzate
de undele de soc sunt minore. Efectul major este cauzat de fuxul termic si de aparitia incendiilor
secundare
FLASHOVER Combustie simultana (sau intr-un interval de timp redus) a tuturor materialelor
dintr-un spatiu inchis. Acest fenomen apare cind majoritatea suprafetelor dintr-un spatiu inchis sunt
incalzite in special prin radiatie pina la atingerea punctului de autoaprindere.
Nota Daca fenomenul are loc in spatii deschise in conditii particulare poarta denumirea de furtuna
de foc frestorm. Poate apare in incendiile de padure sau ca urmare a bombardamentelor cu substante
incendiare.
Poate cel mai bun exemplu este oferit de un incendiu rezidential. Astfel intr-o camera in care are
loc un incendiu produsii de ardere creeaza un strat de fum supraincalzit la nivelul tavanului. Prin
fenomenul de radiatie termica suprafetele materialelor combustibile din camera se incalzesc puternic
eliberind gaze infamabile (piroliza locala). Cind temperatura suprafetelor devine sufcient de ridicata
gazele infamabile se aprind si intr-un interval de citeva secunde toate suprafetele din camera sunt in
facari.
Tipuri de fashover
LEAN FLASHOVER (denumit si ROLLOVER) - tipic pentru aprinderea unui strat de gaze la
nivelul tavanului. Amestecul gaz aer este la limita de jos a infamabilitatii.
Nota: Unii autori separa faza de fashover de cea de tip rollover specifcind ca fashover poate precede
rollover. Astfel rolover rezuminduse la efectul vizual creat de gazele pirolitice aprinse cu
un efect rotational pe suprafata tavanului. Rollover astfel defnit implicind aprinderea intregului
volum de gazedin incapere nu a tuturor suprafetelor combustibile. Termenul sinonim find in acest caz
FLAMEOVER distinct fata de fashover.
REACH FLASHOVER (denumit si BACKDRAFT) amestecul exploziv este bogat (la limita de
sus a infamabilitatii amestec suprasaturat).
DELAYED FLASHOVER (cunoscut si ca SMOKE EXPLOSION sau FIRE GAS IGNITION)
specifcul acestuia consta in faptul ca aprinderea are loc in exteriorul spatiului in care a izbucnit
incendiul. Functie de concentratia gazelor in mixtura combustibila arderea poate f foarte violenta.
HOT RICH FLASHOVER - fenomen specifc incendiilor violente in spatii inchise cu degajare
masiva de caldura si gaze. Amestecul suprasaturat de gaze pirolitice afat la temperaturi peste punctul
de aprindere se autoaprinde la exteriorul spatiului unde a fost generat in momentul in care prin dilutie
se atinge concentratia optima. Ulterior aprinderii facarile se pot intoarce in spatiul in care a fost
generat amestecul manifestindu-se asemanator unui reach fashover.
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
162
Descrierea fenomenelor observate in cazul unui incendiu real este deosebit de difcila deoarece
unele fenomene sunt foarte rapide iar alte manifestari pot f incadrate in mai multe categorii efectele
vizibile find similare iar monitorizarea fenomenelor tranzitorii pe suprafete mari imprecisa datorita
microconditiilor locale.
ECHIPAMENTE SI DISPOZITIVE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE
DETECTIE AUTOMATA A INCENDIILOR.
Pentru a descrie adecvat un sistem de detectie automata si partile sale componente este imperios
necesar ca semnifcatia termenilor folositi sa fe clara. In acest scop capitolul Defnitii incearca sa
expliciteze termenii tehnici uzuali. Mentionam ca defnitiile sunt cele din limba romana acceptate atit
de standardele romanesti SR EN 54 xx cit si de normativele in vigoare (ex. I18/2-2002)
Defnitii
Cale de transmisie conexiune fzica externa echipamentului de control si semnalizare (centrala de
semnalizare), necesara pentru transmiterea de informatii si/sau tensiuni de alimentare intre centrala
de semnalizare si celelalte componente ale instalatiei de semnaliza sau intre parti ale unei centrale de
semnalizare dispuse in carcase diferite.
NOTA: Calea de transmisie poate f un cablu o fbra optica sau o conexiune pe orice frecventa a
spectrului electromagnetic.
Echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare) - Componenta a sistemului
de detectare a incendiului, echipament multifunctional care asigura receptionarea, prelucrarea,
centralizarea si transmiterea semnalelor de la si catre elementele periferice interconectate in sistem.
Echipament de protectie impotriva incendiului - echipament automat de control si de interventie
impotriva incendiilor (exemplu: instalatie de stingere)
Circuit de detectare cale de transmisie care leaga punctele de detectare si/sau semnalizare la
centrala de semnalizare
Detector de incendiu Componenta a sistemului de detectare a incendiului care contine cel putin un
senzor care monitorizeaza cel putin un parametru fzic si/sau chimic asociat cu incendiul si furnizeaza
un semnal corespunzator la centrala de semnalizare..
Declansator manual de alarma (buton de semnalizare) Componenta a unei instalatii de
semnalizare a incendiilor care este utilizata pentru semnalizarea manuala a unui incendiu.
Dispozitiv de alarma la incendiu componeta acustica si/sau optica a sistemului de alarma la
incendiu, neinclusa in echipamentul de control si semnalizare, care este utilizata pentru avertizarea
in caz de incendiu.
Dispozitiv de transmisie alarma incendiu echipament intermediar care transmite un semnal de
alarma de la o centrala de semnalizare la un dispozitiv de receptie a alarmei
Dispozitiv de transmisie semnal de defect echipament intermediar care transmite un semnal de
defect de la o centrala de semnalizare la un dispozitiv de receptie a semnalului de defect
Elemente pentru conectare toate acele elemente care formeaza legaturile intre diferitele componente
ale unui sistem de detectie si de alarma la incendiu.
163
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Alarma - Semnal acustic si/sau optic initiat de om sau de un dispozitiv de initiere (detector sau
declansator manual de alarma) prin care persoanele din incinta sunt anuntate despre existenta unui
eveniment.
Alarma falsa alarma produsa in conditii in care pericolul nu este real.
NOTA O alarma falsa nu presupune neaparat echipament defect. Din punctul de vedere al unui
detector prezenta in camera de detectie a unor particule in suspensie similare fumului constituie un
motiv intemeiat de a declansa starea de alarma. Faptul ca particulele respective sunt particule de praf
si nu de fum face ca alarma sa fe falsa deoarece nu a rezultat ca urmare a unui incendiu dar indicatia
detectorului este corecta.
Defect de izolatie fata de pamint conexiune accidentala intre pamint si un element oarecare al unui
centrale de semnaliza a cailor de transmisie spre o centrala de semnalizare sau a cailor de transmisie
dintre elementele sistemului.
NOTA- defnitia se refera la cai de transmisie ce conduc curentul electric (exemplu cabluri sau alte
materiale conductive). Nu poate apare la cai de transmisie nonconductive sau la cele radio.
Defect de cablu defect al unei cai de transmisie sau al unui circuit de transmisie spre centrala
de semnalizare sau intre elementele sistemului de tip scurtcircuit, intrerupere sau orice alt tip care
afecteaza modul de functionare al circuitului respectiv
Nota:
Doua defecte de cablu sau de conectare pe un singur circuit nu trebuie sa impiedice protejarea
unei arii desfasurate mai mari de 10000 mp.
Distanta de cautare distanta maxima ce trebuie parcursa in cadrul unei zone pentru identifcarea
detectorului neadresabil care a initialt un semnal de alarma
Anulare semnalizare acustica operatie manuala de oprire a semnalului acustic
Semnalizare informatie furnizata de un indicator
Resetare operatie capabila de a incheia o stare de alarma de incendiu si/sau defect
Instalatie de semnalizare a incendiului ansamblu complex compus din declansatoare manuale si
detectoare automate conectate la o centrala de semnalizare care permite monitorizarea dispozitivelor
de semnalizare si care poate actiona automat instalatii de evacuare si stingere sau auxiliare.
Echipament de alimentare cu energie electrica componenta a instalatiei de semnalizare a
incendiului care asigura alimentarea cu energie electrica a echipamentului de control si semnalizare.
Include sursele de alimentare principala so de rezerva.
Sursa de alimentare electrica de baza alimentarea cu energie electrica a instalatiei de
semnalizare a incendiului in conditii normale de functionare
Sursa de alimentare electrica de rezerva - alimentarea cu energie electrica a instalatiei de
semnalizare a incendiului in cazul indisponibilitatii sursei de baza
Panou sinoptic (repetor) panou pe care se totalizeaza indicatiile vizuale prin intermediul carora
se poate constata rapid si in ansamblu starea unei instalatii de semnalizare a incendiului.
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
164
Zona Subdiviziune a spatiilor protejate in care sunt instalate unul sau mai multe puncte de
detectie si pentru care este furnizata o semnalizare zonala comuna.
Nota defnirea ca subdiviziune a spatiului nu trebuie considerata ca find neaparat separata fzic
din punct de vedere al circuitelor electrice. Zona poate f defnita si prin intermediul softului daca
aria pentru care se doreste semnalizarea comuna prezinta un anumit interes.
Echipamente de detectie
Pentru a detecta rapid un inceput de incendiu este necesar sa fe detectata una din formele de
manifestare ale acestuia cu un grad de precizie ridicat si pe cit posibil acea forma de manifestare sa
nu poata avea alta cauza. Practic acest lucru nu este posibil in acest moment fecare tip de element
de detectie avind limitarile sale. Centralele antiincendiu difera semnifcativ de la un producator la
altul astfel incit un mod general ne vom referi la ele numai din punct de vedere al tipului de sistem
in care opereaza si anume :
Centrale conventionale dispun de linii conventionale de detectie
Centrale conventional adresabile dispun de linii conventionale de detectie dar cu facilitati de
adresare
Centrale analogic adresabile dispun de bucle analogice adresabile cu un numar de adrese si
protocoale de comunicatie specifce fecarui producator.
SCHEMA INSTALATIE DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR
165
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
LEGENDA:
Detector (oare) de incendiu A-
Echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare) B-
Dispozitiv (e) de alarma incendiu C-
Declansator (oare) manual (e) de alarma (butoane de semnalizare) D-
Dispozitiv de transmisie alarma incendiu E-
Statie de receptie alarma incendiu F-
Comanda sistemelor automate de protectie impotriva incendiilor G-
Echipament de protectie impotriva incendiu sau instalatie de stingere H-
J - Dispozitiv de transmisie semnal de defect
K Statie de receptie semnal de defect
L Echipament de alimentare cu energie
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
166
EXEMPLU SCHEMA DE CONECTARE CENTRALA CONVENTIONALA
EXEMPLU INDICATOARE SI COMENZI PE PANOUL FRONTAL AL CENTRALEI
167
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
EXEMPLU Semnifcatia indicatoarelor
Exemplu ARHITECTURA ANALOGIC ADRESABILA
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
168
ARHITECTURI UZUALE CENTRALE SEMNALIZARE ANALOGIC
ADRESABILA CAI DE TRANSMISIE CABLATE
169
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
ARHITECTURA UZUAL CENTRALE SEMNALIZARE ANALOGIC
ADRESABILA CAI DE TRANSMISIE RADIO
Declansatoare manuale de alarma (descriere in EN 54-11)
Rolul functional al acestui dispozitiv este initierea unui semnal de alarma la actionarea butonului.
Din acest motiv locul de amplasare trebuie sa fe usor accesibil. Normativele in vigoare impun o
inaltime de montaj de 1,2 1,5 m fata de pardoseala. Pentru a se asigura o buna vizibilitate culoarea
rosie si inscriptionarea intuitiva (text si/sau simbol) permit deosebirea de alte dispozitive cu actionare
manuala.
Amplasarea declansatoarelor manuale se face astfel incit sa nu fe nevoie sa se parcurga mai mult de
30 de metri pina la cel mai apropiat buton. Pentru cladiri inalte, foarte inalte, aglomerari de persoane
sau pentru cladirile ce gazduiesc persoane cu handicap locomotor distanta maxima pina la cel mai
apropiat buton se reduce la 20 de metri. Pozitionarea in cladire se face pe caile de evacuare la interiorul
sau exteriorul fecarei usi, pe scara de evacuare (paliere sau cai de acces la scara) si la fecare iesire
spre exterior. Suplimentar ele pot f amplasate in apropierea spatiilor cu risc mare de incendiu.
Constructiv declansatoarele manuale sunt realizate astfel incit sa isi pastreze functionalitatea in
conditiile de mediu in care sunt amplasate. Conditii de mediu diferite au condus la aparitia unei
game constructive variate (de interior, de exterior, pentru medii Ex, pentru medii corozive etc.)
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
170
Declansatoarele manuale la care actionarea se realizeaza prin spargerea geamului nu pot f readuse
in starea initiala decit prin inlocuirea acestuia. Din acest motiv vor f considerate dispozitive
neresetabile.
Conectarea la instalatia de semnalizare a incendiilor se realizeaza prin cai de transmisie specifce
(uzual cablu sau radio) asigurindu-se transmiterea informatiei de stare in formatul adecvat. Astfel in
instalatiile de detectie conventionale scaderea rezistentei electrice produce initierea starii de alarma.
Pentru sistemele analogic adresabile se transmite semnalul ce identifca declansatorul manual si
starea sa (normala sau in alarma la actionare).Exemplu de cablare declansatoare manuale (aplicatii
conventionale)
Exemplu de cablare declansatoare manuale (aplicatii analogic adresabile)
I+/I- (7-8) conectoare intrare bucla
O+/O- (5-6) conectoare iesire bucla
K1K2 (1-2/3-4) contact suplimentar (nc/no)
Exemplu de semnal transmis analogic
171
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Detectoare automate de incendiu CLASIFICARE (conf EN 54-1/SR EN 54-1)
Din punct de vedere al formei zonei de detectie detectoarele pot f:
Detectorul punctual- Detector care raspunde la parametrul sesizat in vecinatatea unui punct fx
Detector multipunctual - Detector care raspunde la parametrul sesizat in vecinatatea mai multor
puncte fxe
Detector liniar- Detector care raspunde la parametrul sesizat in vecinatatea unei linii continue
Din punct de vedere al numarului de parametri monitorizati pot f:
Detector monosenzor Detector care raspunde la un parametru al incendiului
Detector multisenzor Detector care raspunde la mai mult de un parametru al incendiului
Din punct de vedere al marimii sau vitezei parametrului masurat:
Detector static Detector care initiaza o alarma cind marimea parametrului masurat depaseste o
anumita valoare pentru un interval de timp sufcient
Detector diferential- Detector care initiaza o alarma cind diferenta intre marimile parametrului masurat
in doua sau mai multe locuri depaseste o anumita valoare pentru un interval de timp sufcient
Detector de rata de crestere (velocimetric) - Detector care initiaza o alarma cind rata de schimbare a
parametrului masurat cu timpul depaseste o anumita valoare pentru un interval de timp sufcient
Din punct de vedere al parametrului masurat detectoarele pot f:
Detector de fum cu camera de ionizare Detector sensibil la produse de combustie capabile sa afecteze
curentii de ionizare din interiorul detectorului
Detector optic de fum - Detector sensibil la produse de combustie capabile sa afecteze absorbtia sau
difuzia unei radiatii in domeniul IR, vizibil si/sau ultraviolet a spectrului electromagnetic
Detector de gaz - Detector sensibil la produse de combustie si / sau descompunere termica
Detector de facara - Detector care raspunde la radiatia electromagnetica emisa de facarile unui
incendiu
Detectoare de caldura detectoare punctuale statice sau velocimetrice defnite de EN 54-5
Din punct de vedere constructiv detectoarele pot f:
Detector resetabil - Detector care dupa raspuns poate f reanclansat din satrea sa de alarma in starea
de veghe din momentul in care conditiile care au declansat intrarea lui in stare de alarma au incetat
fara a f necesara sa inlocuiasca unul din elementele sale.
Detector neresetabil Detector care nu poate f reanclansat fara a se inlocui o componenta a sa.
Principalele tipuri de elemente de detectie (senzori sau detectoare) sunt :
Detectoare de fum. 1.
Cea mai mare parte a incendiilor produc ca urmare a arderii reziduri solide de mici dimensiuni
ce sunt antrenate de curentii de aer ascendenti produsi de procesul exoterm. Suspensia acestor
particule solide in aer (uzual denumita fum) afecteaza propagarea luminii producind o atenuare
direct proportionala cu numarul de particule pe unitatea de volum. Functie de caracteristicile
materialului combustibil si de caracteristicile procesului de ardere variaza dimensiunea particulelor
si caractertisticile acestora (culoare, indice de refexie etc.).
Detectoarele de fum pot f clasifcate astfel:
A) Din punct de vedere al arhitecturii sistemului de detectie:
Detectoare conventionale. a)
Sistemele conventionale sunt structurate pe linii de detectie radiale ce suporta in mod uzual pina la
30 detectoare /linie. Detectorul conventional decide asupra starii proprii (alarma sau normal)
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
172
functie de calibrarea si performantele sale interne. Nu exista posibilitatea modifcarii pragurilor
de alarma sau de identifcare univoca a detectorului in alarma fata de restul detectoarelor de pe
linia respectiva.
Nota: pentru sistemele conventionale am intilnit si terminologia de zona de detectie ca find
echivalenta liniei de detectie.
Detectoare conventional adresabile b)
Similare cu cele conventionale insa permit identifcarea univoca a detectorului in alarma in baza
unei adrese unice pentru fecare detector.
Detectoare analogice. c)
Sistemele analogice permit instalarea pe fecare bucla analogica a unui detector. Acesta transmite
continuu date privind nivelul de fum catre unitatea centrala
Detectoare analogic adresabile similar dar cu multiple adrese pe fecare bucla de detectie d)
B) Din punct de vedere al ariei de acoperire:
Punctuale. Utilizind varii metode de identifcare a prezentei fumului transmit informatia a)
(cantitativ sau stare) referitor la punctul unde este amplasat detectorul.
Liniare. Transmit informatia referitor la un anume volum afat intre emitatorul si receptorul b)
detectorului. In literatura de specialitate sunt intilnite si sub denumirea de detectoare spot
(beam detector) sau detectoare cu fascicul proiectat (projected beam detector).
173
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Cu absorbtie. Prelevind probe din instalatia de ventilatie aceasta clasa de detectoare semnaleaza c)
prezenta fumului in anumite arii de unde sunt prelevate mostrele analizate.
C) Din punctul de vedere al principiului de detectie
- cu camera optica (denumite si detectoare fotoelectrice)
- cu camera de ionizare
-cu dioda laser
Detectoare de temperatura 2.
A)Dupa modul de alarmare:
cu alarmare la prag de temperatura a)
detectoare velocimetrice (gradient de temperatura - variatie de temperatura/interval de timp) b)
duale velocimetric si prag c)
B)Dupa tip constructiv al sistemului:
conventionale a)
adresabile analogice b)
Detectoare speciale 3.
In aceasta categorie pot f incadrate detectoarele atipice (denumite uzual detectoare combinate sau
multicriteriale) ce utilizeaza principii fzice si chimice diferite pentru a decela cu o mare acuratete
prezenta unui incendiu. Curent ele au microprocesor incorporat si algoritmi de detectie si verifcare
proprii.
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
174
Nota: Nu au fost tratate detectoarele stand alone ce nu impun prezenta unei unitati centrale si a
unui cablaj.
Cablare- Exemplu de cablaj conventional pe 2 fre (baze diferite)
CABLARE PE 4 FIRE
CABLARE CU TOLERANTA LA DEFECTE (intrerupere)
175
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Schema conexiuni circuit de alarmare conventional pe 2 fre cu rezistenta cap de linie
Schema conexiuni circuit de alarmare conventional pe 4 fre cu rezistente cap de linie pe fecare
circuit de alarmare
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
176
SCHEMA DE PRINCIPIU DETECTOR CU ABSORBTIE montare pe tubulatura
APLICATIE TIPICA DETECTOR CU ABSORBTIE
AMPLASARE DETECTOARE PUNCTUALE
177
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
AMPLASARE DETECTOARE PUNCTUALE REFERITOR LA VENTILATIE
EXEMPLU SPATIERE DETECTOARE (TAVAN PLAN)
EXEMPLU AMPLASARE DETECTOARE PUNCTUALE (TAVAN IN 2 APE)
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
178
Model de amplasare a detectoarelor liniare pentru tavane inclinate
VEDERE IZOMETRICA
Model amplasare detectoarelor liniare pentru tavane plane
SECTIUNE
VEDERE DE SUS
179
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Model amplasare detectoarelor liniare pentru tavane in doua ape
Amplasare corecta/gresita detectoare liniare din punct de vedere mecanic (rigiditate)
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
180
Sectiune prin camera protejata cu detector optic liniar
Efectele stratifcarii aerului asupra conului de dispersie a fumului. Scenarii de amplasare.
EXEMPLU DE VERIFICARE A ARIEI DE ACOPERIRE
Nota: 1 detector este sufcient pentru oricare suprafata inscrisa in cercul de detectie
Aria de detectie a unui detector este specifca fecarui producator. Uzual este intre 50 si 100 metri
patrati.
SPATIERE DETECTOARE DE FUM IN MONTARE ALTERNANTA
(pentru spatii inalte)
Nota: Acest mod de amplasare este folosit pentru a creste viteza de detectie prin evitarea fenomenului
de stratifcare termica.

181
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Zonarea Cladirilor
Impartirea unei cladiri in zone are ca scop identifcarea rapida a locului de origine al alarmei in baza
indicatiilor centralei de semnalizare.
REGULI
Aria desfasurata a unei zone trebuie sa fe mai mica sau egala cu 1600 metri patrati 1.
Distanta de cautare in interiorul unei zone sa fe mai mica sau egala cu 30 m 2.
Intr-o zona pot f incluse mai multe incaperi daca: 3.
suprafata lor nu depasete 400 metri patrati, numarul lor e mai mic de 5 iar incaperile a)
sunt invecinate
incaperile sunt invecinate cu acces usor intre ele, suprafata totala nu depaseste 1000 b)
metri patrati si in centrala de semnalizare sau in incaperi sunt prevazuti avertizori de
alarma pentru spatiul afectat de incendiu
Fiecare zona trebuie limitata la un nivel al cladirii exceptind: 4.
zona este casa scarii, putul liftului sau o structura similara ce se intinde pe mai a)
mult de un nivel
suprafata cladirii este mai mica de 300 metri patrati. b)
Alegerea detectoarelor si declansatoarelor manuale
Selectarea tipului de detector optim a f utilizat pentru un anumit spatiu trebuie sa tina seama de
urmatoarele criterii:
1. Materialele combustibile prezente in spatiul protejat si clasa de reactie la foc a acestora
2. Confguratia geometrica si inaltimea spatiului protejat
3. Prezenta si efectele instalatiilor de incalzire si ventilatie
4. Conditiile de mediu tipice spatiului protejat
5. Riscurile aparitiei alarmelor false
In multe cazuri un singur tip de detector nu poate asigura un raspuns optim la toti parametrii amintiti
caz in care se recomanda pentru atfel de cazuri detectoare ce actioneaza pe principii fzice diferite
sau cu multsenzor.
Normativul I18 precizeaza ca pentru protectia persoanelor din cladiri publice. detectorul de uz general
este detectorul de fum celelalte tipuri de detectoare utilizindu-se suplimentar sau numai in acele spatii
in care incendiul se manifesta prin crestere de temperatura, facari sau are o evolutie rapida.
Caile de evacuare si traseele de circulatie comune in caz de incendiu se protejeaza cu detectoare de
fum.
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
182
Amplasarea detectoarelor automate
Amplasarea detectoarelor se face astfel incit produsele degajate de incendiu din suprafata supravegheata
sa ajunga la detectoare fara dilutie, atenuare sau intirziere. Fieacre compartiment antiincendiu va f
prevazut cu minim un detector. Astfel o incapere prevazuta cu tavan fals si cu podea falsa cu aria
inscrisa in aria de supraveghere a unui detector va f echipata minim cu 3 detectoare.
Cele trei cerinte specifcate si legile fzicii dicteaza amplasarea fecarui tip de detctor. Pentru a
demonstra cele afrmate vom analiza cerintele privind amplasarea unui detector de caldura static
punctual. Astfel aria supravegheata de un astfel de detector se limiteaza la aria compartimentului
antiincendiu in care este montat (schimbul de caldura cu compartimente invecinate find neglijabil).
Inaltimea de montaj maxima admisa de 7.5 m este in strinsa corelare cu timpul necesar pentru a atinge
temperatura de initiere a alarmei. Montajul pe tavan sau la o distanta maxima de 5% de acesta are ca
scop patrunderea cit mai rapida in detector a fuxului de aer cald. Distanta fata de pereti de minim 500
de mm sau fata de orice alte obstacole are ca scop evtarea blocarii circulatiei aerului.
Factori ce infuenteaza zona de supraveghere a unui detector:
performanta detectorului (suprafata protejata specifcata de producator) -
distanta orizontala dintre orice punct al spatiului supravegheat si detector -
distanta fata de pereti -
inaltimea si confguratia tavanului -
ventilatia si miscarile aerului in aria supravegheata -
obturatiile miscarii de convectie a produselor de ardere -
Reguli Generale
1. Detectoarele de fum si caldura se monteaza de regula pe tavan sau cu elementele sensibile la
distante mai mici de 5% din inaltimea incaperii de acesta.
2. Daca exista gradienti de temperatura si inaltimea de stratifcare se poate determina se monteaza
detectoare suplimentare la aceasta inaltime.
183
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
DISTANTE ORIZONTALE RECOMANDATE PENTRU DETECTOARE FUNCTIE DE
INALTIMEA INCAPERII
Inaltimea incaperii h (m)
TABELUL 1 h<4,5m 4,5m<h<6 m 6m<h<8 m 8m<h<11 m 11m<h<25 m h>25 m
Detectoare de
caldura clasa 1*
5 5 5
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Detectoare de
caldura clasa 2*
5 5
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Detectoare de
caldura clasa 3*
5
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Detectoare de
fum punctuale
7,5 7,5 7,5 7,5
Nu se
utilizeaza
Nu se
utilizeaza
Detectuare de
fum liniare
7,5 7,5 7,5 7,5
7,5 cu
al doilea
start de
detectoare
la 1/2 h
spatiu
Nu se
utilizeaza
Distantele de 5 si 7,5 m sunt distante orizontale considerate intre orice punct al spatiului protejat la
cel mai apropiat detector (cu exceptia tavanelor inclinate).
Pe caile de evacuare distantele din tabel se reduc cu 10%.
* Nota - Clasa 1 detectoare de caldura corespondent clasa A1 EN 54-5
- Clasa 2 detectoare de caldura corespondent clasa A2 EN 54-5
- Clasa 3 detectoare de caldura cu temperatura de initiere 54-78 grade recomandat de I18 nu
are corespondent in EN 54-5

3. Daca prin ventilatie se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe ora se vor monta detectoare
suplimentare fata de numarul necesar fara prezenta ventilatiei
4. Nu se monteaza detectoare in apropierea gurii de refulare a vaentilatiei. Daca ventilarea se produce
prin perforatii in tavan se va asigura o arie cu o raza de 600 mm neperforata in jurul detectorului
5 Distanta de la detector fata de orice perete sau obstacol minima neobstructionata trebuie sa fe de
500 mm.
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
184
6 Pentru tavanele cu denivelari grinzi sau plansee casetate se aplica urmatoarele:
- grinzi mai inalte decit 5% din inaltimea incaperii vor f considerate pereti despartitori
(exceptie fac cazurile in care se poate demonstar ca acestea nu intirzie apreciabil initierea
detectoarelor)
- in cazul planseelor casetate o anumita zona dintre casete poate f supravegheata de un singur
detector. Volumul intern al unei casete acoperite de un singur detector nu trebuie sa depaseasca
produsul a 6 metri patrati cu inaltimea grinzii pentru detectoarele de caldura si 12 metri patrati
cu inaltimea grinzii pentru detectoarele de fum.
- daca denivelarile tavanului sunt mai mici de 5% din inaltimea incaperii se considera tavan
plan.
7. Pentru tavane inclinate o inclinatie de 1 grad a pantei se maresc distantele din tabelul 1 cu 1%.
8. Daca acoperisul este in panta sau cu iluminatoare se vor monta detectoare in fecare virf de
coama.

185
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Amplasarea detectoarelor in spatii multietajate


Echipamentele de alarmare locala pot f clasifcate
astfel:
A) Functie de tipul semnalului de avertizare
emis
optic a)
acustic b)
dual optico-acustic c)
B) Functie de sistem si mod de conectare
conectare pe circuit dedicat de alarmare (cu sau fara monitorizare EOL) a)
conectare prin intermediul unui modul de iesire adresabil (conectare pe bucla adresabila) b)
Pot exista si alte criterii de clasifcare cum ar f gradul de protectie, tip constructiv al sursei de semnal,
intensitate semnal acustic sau optic insa aceste criterii sunt relevante in conditii de utilizare speciale
(medii in care se impun anumite restrictii) sau acolo unde exista reglementari specifce (spatii anti-ex,
spatii cu vizibilitate redusa sau cu zgomot intens). In majoritatea cazurilor dispozitivele de semnalizare
uzuale sunt astfel selectate de catre proiectantul instalatiei incit sa asigure o alarmare locala efcienta
pentru spatiul protejat. O nota aparte trebuie acordata redundantei sistemului de alarmare. Astfel toti
producatorii unitatilor centrale de avertizare si semnalizare antiincendiu prevad minim doua circuite
de semnalizare independente. Pe fecare circuit se recomanda utilizarea a minim 2 dispozitive de
semnalizare distincte astfel incit chiar in cazul in care un dispozitiv se defecteaza sa existe cel putin
un dispozitiv functional.
Exceptie de la recomandarea de mai sus fac dispozitivele de semnalizare montate pe bucle adresabile
unde chiar in cazul unei intreruperi acidentale dispozitivele vor functiona pe fecare ramura a buclei.
Indiferent de tipul sistemului se recomanda montarea dispozitivelor de semnalizare cu circuite de
monitorizare sau cu toleranta la intreruperi.
Alarmarea la distanta se realizeaza in doua moduri:
cu suport fzic a)
In aceasta clasa intra toate dispozitivele de semnalizare la distanta cablate (tip modem comunicator
telefonic sau comunicator digital incluzind si dispozitivele de comunicatie in retea)
fara suport fzic b)
Aceasta clasa include gama dispozitivelor de comunicatii wireless (radio, GSM sau pe tehnologii
de comunicatii digitale radio criptate)
Esentiala pentru aceste dispozitive de alarmare la distanta este viteza de reactie si disponibilitatea
acestuia (functionare in regim S1 24h/24h). Semnalizarea rapida a eventualei intreruperi sau a
functionarii defectuoase este un al doilea criteriu de selectie important.
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
186
STINGEREA
Instalatiile de stingere au evolut in decursul timpului devenind mai complexe si asigurind o protectie
efcienta pentru spatiile asigurate. Este foarte clar ca fecare instalatie de stingere este destinata a
asigura stingerea pentru un caz dat sau pentru o clasa de scenarii de incendiu posibile. Fiecare tip
de material combustibil si fecare tip de incendiu impun o anumita instalatie de stingere sau oricum
restring sau interzic anumite solutii tehnice posibile. Astfel unele materiale combustibile (bunuri) pot
f distruse de catre agentul de stingere.
Latura economica are si ea un rol important in selectarea instalatiei adecvate (valoarea bunurilor
protejate, costurile instalatiei).
Dimensiunile fzice ale spatiului protejat si forma acestuia pot face ca anumite instalatii de stingere
sa fe inaplicabile.
Instalatiile de stingere au si ele dimensiuni diferite functie de agentul de stingere utilizat (caracteristici
fzico-chimice) ceea ce restringe aria de aplicabilitate.
Agentul de stingere optim pentru un anumit tip de incendiu sau material combustibil poate f toxic
pentru organismul uman sau nociv mediului ceea ce il va face inutilizabil in spatii ocupate sau va duce
la interzicerea utilizarii sale prin legislatie.
Tinind seama de cele de mai sus se observa problematica complexa careia proiectantii de specialitate
trebuie sa ii faca fata. In continuare vom prezenta agenti de stingere comuni si aria lor de utilizare.
APA un agent de stingere efcient ce actioneaza in principal fzic eliminind energia din focar si
ridicind punctul de aprindere pentru o gama larga de materiale combustibile.
Avantaje cost redus agent de stingere, efcienta ridicata in stingerea unei game largi de incendii,
100% nepoluanta produs ecologic, non toxic utilizabil in spatii ocupate, necoroziva, disponibilitate
ridicata.
Dezavantaje cost instalatie ridicat, potential distructiva pentru anumite materiale, inadecvata pentru
stingerea unor anumite materiale combustibile, conductibilitatea
In stare impura prezinta pericol de electrocutare, nu permite stingerea non distructiva a echipamentelor
electronice, dimensiuni instalatie mari, intretinere greoaie
GAZ INERT AMESTECURI DE GAZE INERTE ATMOSFERICE aceasta clasa de agenti
actioneaza prin reducerea cantitatii de oxigen din spatiul de stins si prin efect fzic de racire la
destinderea din recipientii sub presiune.
Avantaje cost redus agenti de stingere, efcienta ridicata in stingerea unei game largi de incendii,
100% nepoluanta produs ecologic, non toxic, necoroziv, disponibilitate ridicata.
Dezavantaje cost instalatie ridicat, cantitate de gaz necesara mare 30-80% din volum, dimensiuni
instalatie mari, greutate mare, presiune de stocare ridicata, utilizabil pe perioade limitate in spatii
ocupate.
CO2 actioneaza prin reducerea cantitatii de oxigen din spatiul de stins si prin efect fzic de racire la
destinderea din recipientii sub presiune
Avantaje cost redus, efcienta ridicata in stingerea unei game largi de incendii, 100% nepoluanta
produs ecologic, non toxic, necoroziv, disponibilitate ridicata.
187
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Dezavantaje cost instalatie ridicat, cantitate de gaz necesara mare, dimensiuni instalatie mari,
greutate mare, presiune de stocare ridicata, nerecomandat in spatii ocupate.
HALON agent extinguant cu actiune fzica chimica ce actioneaza preponderent asupra energiei din
procesul de combustie.
Avantaje efcient in concentratii mici (6.2%), non toxic, necoroziv, stocare la presiune redusa,
instalatie ieftina, utilizabil in spatii ocupate.
Dezavantaje pret ridicat agent de stingere, AFECTEAZA STRATUL DE OZON motiv pentru care
a fost interzis prin Conventia de la Montreal.
INLOCUITORI DE HALONI agenti extinguanti similari HALONULUI insa fara a dauna stratului
de ozon. Performantele lor sunt usor mai scazute fata de cele ale halonului insa pastreaza marea
majoritate a caracteristicilor pozitive.
Avantaje efcienti in concentratii mici 7-10% din volum, non toxici, necorozivi, stocare la presiune
redusa, instalatie ieftina, utilizabili in spatii ocupate.
Dezavantaje pret ridicat agent de stingere, disponibilitate redusa.
NOTA: Pentru a compara numarul de butelii cu gaz necesare pentru a stinge un incendiu intr-un volum
dat cu diverse gaze putem utiliza HALONUL ca element de referinta. Astfel daca pentru a asigura
stingerea am avea nevoie de 2 butelii cu HALON numarul de butelii necesare cu alte gaze ar f:
CO2 8 butelii -
GAZE INERTE 22 butelii -
Inlocuitori de halon 3 butelii -
Mai putin utilizate in instalatiile de stingere fxe pulberile si compusii chimici dedicati (spuma,
substante peliculare sau neutralizatori chimici) prezinta interes in cazul in care aplicatiile permit
utilizarea acestora fara efecte negative.
Trebuie mentionat faptul ca o instalatie de stingere fara o detectie si o alarmare corespunzatoare nu
este efcienta astfel incit sistemul de detectie alarmare si stingere trebuie abordat in mod unitar.
Principial orice instalatie de stingere este compusa din:
agent de stingere stocat corespunzator starii sale de agregare -
elemente de transport a agentului din rezervorul de stocare catre elementele de dispersie -
dispozitive de monitorizare a starii instalatiei si a parametrilor functionali -
elemente regulatoare si de control al deversarii -
sisteme electronice de detectie/alarmare si comanda pentru actionarea dispozitivelor -
deversoare
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
188
Actionari si automatizari
In caz de incendiu sunt prevazute unele actionari automate cu rol direct in stingere (cum ar f instalatiile
de stingere sau de limitare a propagarii incendiilor) sau cu rol de protectie a vietii (desfumare,
ventilarea cailor de evacuare etc.).
Comenzile pentru acestea se realizeaza in mod direct din releele de comanda ale centralei conventionale
sau din dispozitive de comanda (module de iesire) instalate pe bucla analogica. Indiferent de tipul
comenzii aceasta este supervizata cu rezistenta EOL garantind integritatea circuitului.
Din punct de vedere fzic conexiunile se fac de preferinta cu cabluri rezistente la foc dimensionate
corespunzator din punct de vedere al consumului dispozitivelor actionate. Se va acorda o atentie
deosebita actionarilor de trape unde consumul insumat al unui grup de trape devine important.
189
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Intretinere si mentenanta sistemelor de detectie si alarmare la incendiu




INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
190



191
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Un document important in domeniul mentenantei si serviceului sistemelor de detectie si alarmare
la incendiu este CEN TS 54-14 INSTRUCTIUNI PENTRU PLANIFICARE, PROIECTARE,
INSTALARE, PUNERE IN FUNCTIUNE, UTILIZARE SI INTRETINERE GHID DE
APLICATII.
Acest document afat in stadiul de dezvoltare si aprobare ofera solutii concrete pentru o gama larga de
aplicatii intilnite in practica curenta armonizate la legislatia europeana intr-un mod asemanator celui
prezentat de NFPA 72-2002 Ghid de buna practica, pentru continentul nord american. La ratifcarea
acestui document instalatorul va f instruit in realizarea unor proceduri corecte de proiectare, instalare
si service pentru sistemele de detectie si alarmare la incendiu
CONCLUZII
In fnalul acestui curs voi mentiona ca a fost tratata in special problematica uzuala din domeniul protectiei
antiincendiu specifca instalarii, utilizarii si mentenantei. Domeniul este vast iar aprofundarea unui
singur capitol necesita un timp indelungat. Scopul acestui curs consta in familiarizarea cu elementele
de baza, fundamentind studiile individuale si permitind insusirea unor deprinderi practice corecte.
Cunoasterea modului de manifestare si a principiilor ce stau la baza unui anumit fenomen ofera
raspunsuri la care in mod uzual se ajungea dupa o indelungata experienta individuala in domeniu.
Legislatie
In cadrul acestui curs au fost abordate in special aspecte teoretice iar exemplele date au caracter
consultativ. Pentru aplicatii specifce legislatia in vigoare la momentul elaborarii documentatiilor si/
sau instalarii echipamentelor si instalatiilor poate avea reglementari diferite care vor avea prioritate
absoluta fata de specifcatiile din prezentul curs.
Unele echipamente sau produse pot diferi constructiv sau ca mod de utilizare amplasare fata de
descrierea principiala din curs caz in care se vor respecta cu strictete prevederile producatorului
acestora. Autorul nu isi asuma responsabilitatea pentru utilizarea fara discernamint a datelor sau
informatiilor din prezentul material.

INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
192
Bibliografe
SR ISO 8421-x

EN/TR 14568:2003
Normativ I18/1 01
Normativ I18/2 02
P118-99
NT 030-01
NT 049-02
NT 050-02
NP 063-01
EN VDE 0815
EN VDE 0823 p1 & 2
EN 14675
EN 14034
193
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
Alte normative conexe
(US) NFPA 72 -National Fire Alarm Code
NFPA12 - Standard on Carbon Dioxide Extinguishing Systems
NFPA12 A - Standard on Halon 1301 Fire Extinguishing Systems
NFPA 13 - Standard for the Installation of Sprinkler Systems
BS 5446 Part 1: 1990 -Specifcation of Self-Contained Smoke Alarms and Point-Type Smoke
Detectors
BS 5839 Part 1: 1988 -Code of Practice for System Design, Installation and Servicing
BS 5839 Part 2: 1983-Specifcation for Manual Call Points
BS 5839 Part 3: 1988-Specifcation for Automatic Release Mechanisms for Certain Fire
Protection Equipment
BS 5839 Part 4: 1988-Specifcation for Control and Indicating Equipment
BS 5839 Part 5: 1988-Specifcation for Optical Beam Smoke Detectors
BS 5306 Part 4: 2001
Requirements for Carbon Dioxide Systems
BS 5306 Part 5.1: 1992
Specifcation for Halon 1301 Total Flooding Systems
BS 5306 Part 5.2: 1984
Halon 1211 Total Flooding Systems
BS 6535 Part 1: 1990
Fire Extinguishing Media - Part 1: Specifcation for Carbon Dioxide
BS 6535 Part 2.1: 1990
Fire Extinguishing Media - Part 1: Specifcation for Halon 1211 and 1301
EN 12094 Part 1:
Fixed Firefghting Systems: Components for Gas Extinguishing Systems - Part 1:
Requirements and test methods for electrical automatic control and delay devices
BS ISO 14520-9: 2000
Gaseous fre-extinguishing systems Physical properties and system design Part 9: HFC
227ea extinguishant
BS ISO 14520-12: 2000
Gaseous fre-extinguishing systems Physical properties and system design Part 12: IG-01
extinguishant
BS ISO 14520-13: 2000
Gaseous fre-extinguishing systems Physical properties and system design Part 13: IG-100
extinguishant
BS 5306 Part 2: 1990
Specifcation for Sprinkler Systems
INSTALAII/SISTEME DE DETECTARE, SEMNALIZARE
I ALARMARE LA INCENDIU
194
EN 12259 Part 1: 1999
Fixed Firefghting Systems: Components for Sprinkler and Waterspray Systems:Part 1:
Sprinklers
EN 1568 Part 1: 2001
Fire extinguishing media. Foam concentrates. Specifcation for medium expansion foam
concentrates for surface application to water-immiscible liquids
EN 12416 Part 2: 2001
Fixed frefghting systems. Powder systems. Design, construction and maintenance
Lista standardelor si normelor utilizate nu este limitativa aplicatii specifce impunind
utilizarea normelor sau standardelor specifce aplicatiei in cauza. Intodeauna se va verifca
revizia si se va utiliza ultima versiune disponibila.
ntocmit:
Ing.Cristian oricu/Ing.Carol amu
195
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
Capitolul 1
PREZENTARE GENERALA
Sistemele de supraveghere video au devenit, cu timpul, o componente cheie pentru asigurarea
sigurantei si securitatii pentru foarte multe organizatii. Odata cu cresterea riscului de securitate,
nevoia de monitorizare video si de inregistrare a evenimentelor a devenit din ce in ce mai importanta.
Ca rezultat multe organizatii implementeaza astfel de sisteme pentu o gama larga de aplicatii si nu
doar in domeniul strict al sistemelor de securitate. Trebuie spus de la inceput ca aceste sisteme vin
sa completeze sistemele traditionale de securitate si siguranta detectie efractie, control acces,
detectie incendiu- sistemele de supraveghere functionand in relatie de colaborare cu acestea,
asigurand elementul de monitorizare in timp real si posibilitatea de vizualizare post-eveniment precum
si inregistrare, afsarea si transmisia informatiei video catre diversi benefciari ai acesteia. Datorita
progreselor tehnologice inregistrate de a lungul timpului in industria electronicii si, in principal, in
domeniul tehnologiei informatiei industria TVCI si-a schimbat foarte multe din principiile de baza,
trecand de la sistemul complet analogic la cel complet digital, centrat pe transmisia de date in retea.
Capitolul 2
ECHIPAMENTE TVCI.
STRUCTURA SI FUNCTIONAREA COMPONENTELOR SISTEMELOR TVCI
2.1 CONSIDERATII GENERALE
Un sistem de supraveghere video cu circuit inchis este format din camere video, medii de
transmisie, echipamente de inregistrare si coumtare, afsare si prelucrare a imaginilor achizitionate de
la camerele video. Aceste imagini sunt folosite doar in scopul asigurarii functiilor specifce.
Procesele principale ce au loc intr-un sistem de supraveghere video pot f descrise ca find :
procesul de achizitie a imaginii si de producere a semnalului video
transmisia semnalului video, folosind diverse medii de transmisie
procesul de inregistrare, conversie, distributie a semnalului video.
procesul de afsare
Intr-un sistem de supraveghere video se pot distinge, conform cu procesele mentionate anterior
urmatoarele elemente componente:
echipamente de achizitie a imaginii obiectiv-ul (lentila) si camera video
mediul de transmisie a semnalului video : cablul coaxial, perechea torsadata, fbra optica,
wireless
echipamente de achizitie si prelucrare. Aici gama de echipamente este extrem de larga
si diversa : digital video recordere-DVR, matrici video, multiplexoare, distribuitoare,
amplifcatoare, Network video recordere, unitati de arhivare etc.
echipamente de afsare a semnalelor video : monitoare CRT, LCD, software de gestiune
Folosirea luminii este, practic, un element cheie in implementarea unui sistem video. Acest lucru,
pe langa altele, infuentand in mod direct calitatea imagini afasate si/sau inregistrate. Lumina este o
forma de energie formata din sapte componente de baza. Aceste componente formeaza un spectru,
din care ochiul uman poate percepe doar o portiune cuprinsa intre aprox. 400nm si 700 nm. Aceata
lumina este folosita pentru sensibilizarea elementelor fotosensibile (senzorul de imagine) Pe langa
radiatia vizibila o alta forma de radiatie este folosita de camerele de tip zi/noapte pentru preluarea
imaginilor in conditii slabe de iluminat. Radiatia infrared se situeaza in afara spectrului vizibil. Acest
tip de radiatie este emisa de catre toate obiectele, oameni, animale etc. Obiectele calde apar
evidentiate pe un fundal rece in conditii slabe de iluminat, de exemplu noaptea.
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
196
2.2 CAMERA VIDEO
Principiul de baza de functionare al unei camere video consta in transformarea luminii refectate
de catre scena supravegheata in semnal electric. La baza acestui proces sta senzorul de imagine.
Senzorul de imagine este un circuit integrat specializat care are rolul de a transforma informatia
luminoasa in semnal electric. Acest semnal electric este apoi prelucrat de circuitele de procesare
digitala a semnalului (DSP-Digital Signal Processor). Semnalul video rezultat la iesirea camerei este
asa numitul semnal video compozit. Pana de curand circuitele de procesare a semnalelor erau circuite
analogice dar, odata cu dezvoltarea circuitelor specializate de procesare a semnalelor, majoritatea
camerelor de astazi folosesc chip set-uri specializate Digital Signal Procesor - care ofera facilitati
si optiuni ce permit o mai usoara instalare, reglare si cu rezultatul fnal calitatea imaginii- mult mai
buna decat precedenta serie de camere analogice. Senzorul de imagine este format dintr-o matrice
de elemente fotosensibile numite elemente de imagine sau pixeli. Pixel-ul este elementul de baza
al imaginii, care transforma lumina cazuta pe el in semnal electric, intensitatea acestui semnal este
direct proportionala cu cantitatea de lumina care cade pe elementul de imagine. CCD-ul este scanat
de la stanga la dreapta de 312,5 de 50 de ori pe secunda. Intensitatea luminii ce cade pe CCD este
translatata intr-o mixtura de culori : rosu, verde si albastru din care se obtin valorile de luminanta
(Y) si diferenta de culoare (U, V) ce compun semnalul video complex. In specifcatiile camerelor
numarul de pixeli ai unui CCD este specifcat ca numar de pixeli orizontalaXnumar de pixeli pe
verticala (De exemplu :752HX582V).
Senzorul de imagine tip CCD (Charged Coupled Device) :Tehnologia senzorilor tip CCD este una
dezvoltata special pentru industria camerelor video. Principalul avantaj, comparativ cu tehnologia
CMOS, consta in sensibilitatea ridicata in conditii de iluminare scazuta ceea ce inseamna imagini
de calitate mai buna pentru conditii de iluminat scazut. Tehnologia CCD presupune un proces mai
complex de producere si incorporare in camerele video.
Senzorul de imagine tip CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) :Tehnologia CMOS
este una larg raspandita pentru componentele electronice. Senzorii tip CMOS pot f produsi in
dimensiuni variabile, de la camere miniaturale pana la camere tip megapixel. In ultimul timp distanta
intre cele doua tipuri de tehnologii s-a redus, astfel incat calitatea imagini se apropie de cea a celor
CCD, totusi atunci cand cea mai buna calitate este dorita- tehnologia tip CCD este recomandata.
Principalul dezavantaj al acestui tip de senzor de imagine este sensibilitatea scazuta pentru conditii
de iluminat scazut. In conditii de iluminat constant acest lucru nu este o problema dar in conditii de
iluminat scazut imaginea rezultata este intunecata sau de calitate slaba (perturbata de zgomot).
Formate de CCD
Standardul de imagine folosit in industria CCTV este 4:3 (H :V). Cele mai des intalnite formate
pentru senzorii de imagine CCTV sunt urmatoarele : 1, 2/3, 1/2, 1/3, 1/4. Cu cat dimensiunea
CCD-ului este mai mare cu atat imaginea rezultata va avea o calitate mai buna. Totusi, din motive
economice, cele mai des folosite sunt cele de 1/3 si 1/4.
Semnalul video complex (composit)
Semnalul video composit este semnalul obtinut din camera video folosind circuite de procesare a
semnalului (DSP-Digital Siganal Processor). Se numeste semnal video composit (sau complex)
deoarece este compus din informatia video, un puls de sincronizare si un semnal de referinta.
Amplitudinea maxima a acestui semnal este de 1 V varfla-varf (1V peak-to-peak).
Pentru standardul PAL o imagine este formata din 625 linii scanate la o frecventa de 50Hz. Exista
doua moduri de afsare a informatiei video :
Modul intretesut (2 :1 Interlaced): In acest mod o imagine completa (frame) este formata din doua
treceri (scanari), fecare trecere (scanare) formand un feld. Prima trecere este pentru feld-urile
impare (313 linii) si urmatoarea trecere pentru feld-urile pare (312). Acest mod se mai numeste si
197
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
2:1 Interlaced (2 feld-uri : 1 frame).
Modul progressiv scan ( 1 :1 Non-interlaced): este modul de formare al imaginii prin scanarea
progresiva de la linia 1 la linia 625 cu o frecventa de 25 frame-uri/secunda
Interlaced scan este mostenit de la sistemele TV si este inca larg folosit astazi.. Progressive scan este
folosit de noile monitoare tip LCD, TFT pentru a afsa imaginea in ordinea aparitiei liniilor. Pentru
afsarea unui semnal Intrelaced aceste echipamente au nevoie de un circuit de de-interlaced, pentru a
afsa imaginile in modul progresiv.
Caracteristici generale ale camerelor video
Rezolutia: Rezolutia este o masura foarte importanta a calitatii imaginii pe care acea camera o poate
reda. Rezolutia unei camere refecta capacitatea acelei camere de a reda detaliile unei scenei. Aceasta
marime se exprima uzual in termeni de linii TV orizontale. In specifcatiile unei camere valoarea
rezolutiei se bazeaza pe numarul de elemente distincte, dintr-o linie orizontala, care pot f capturate
de catre camera. Acest lucru se refecta in mod direct asupra numarul de linii verticale care pot
f distinse, pentru echivalentul de proportie 4/3 (H/V). Numarul de linii verticale, adica numarul
elementelor distincte dintr-o linie orizontala, se obtine din rezolutia orizontala inmultita cu valoarea
4/3. Acest lucru se face pentru a pastra proportiiile naturale ale imaginii. Cu cat numarul de elemente
individuale dintr-o linie orizontala este mai mare, cu atat in imaginea rezultata vom putea distinge
mai multe detalii. De exemplu o camera cu rezolutia de 520 linii TV va avea intr-o singura linie 520
x (4/3) elemente distincte de imagine.
O clasifcare tipica a camerelor color este, din punctul de vedere al rezolutiei, urmatoarea :
- rezolutie normala: in jur de 330-380 linii TV
- rezolutie medie: mai mica de 480 linii TV
- inalta rezolutie: peste 520 linii TV
Pentru camerele monocrome se foloseste aceeasi clasifcare dar rezolutia este, in medie, cu 80 de
linii TV mai mare. O masurare a rezolutiei camerei se poate face folosind chart-ul de test EIA.
Acest parametru, rezolutie, este extrem de important in alegerea unei camere care sa corespunda cu
cerintele de vizualizare, identifcare si recunoastere a detaliilor necesare aplicatiei. De mentionat ca
rezolutia intregului sistem este data de cea mai mica rezolutie a elementelor componente (camera
video, monitor, DVR).
Sensibilitatea: sensibilitatea unei camere este o masura a performantei camerei in conditii slabe de
iluminat, se mai intalneste un specifcatii ca find iluminarea minima. Acest parametru este infuentat
de mai multi factori, printre acestia se includ, apertura (deschiderea) irisului, calitatea obectivului,
dimensiunea si calitatea CCD-ului, amplifcarea camerei, timpul de expunere, modalitate de procesare
a semnalului video.
Sensibilitatea mai poate f descrisa ca find iluminarea minima necesara, la o deschidere data a lentilei,
pentru ca sa avem la iesirea camerei un semnal video util.
Masura acestei valori este exprimata ca find canitatea de lumina necesara in anumite conditii,
raportata la apertura irisului (pentru o distanta focala fxa). De exemplu : 0.1 lux@f1.2 Aceasta valoare
exprima cantitatea minima de lumina necesara pentru a reda un semnal util. In capitolul dedicat
obiectivului va f explicata semnifcatia marimii f-stop.
Raportul Semnal Zgomot (Signal Noise Raport - SNR) : Este un parametru care descrie, din punct
de vedere dinamic, comportamentul camerei si capacitatea ei de a compensa infuenta perturbatoare
a zgomotului, a semnalului parazit, care se suprapune peste semnalul util. Nicio camera nu poate
rejecta acest zgomot, infuenta acestuia putand f doar redusa. Masura acestui parametru este data
in decibeli (dB). O camera cu un raport semnal zgomt cat mai mare are o capacitate mai mare de a
reduce zgomotul si de a furniza imaginii de calitate mai buna, decat o camera cu SNR mai mic.
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
198
Compensarea Luminii din Spate (Back Light Compensation - BLC): Aceasta functie are un rol major
in situatiile in care obiectul supravegherii se afa pe un fundal luminos, ori cand cea mai mare parte a
luminii vine din spatele obiectului. Sistemul de expunere al camerei se seteaza automat pentru o medie
a cantitatii de lumina din scena. Daca in scena apare o cantitate mai mare de lumina, atunci sistemul
de expunere reactioneaza la aceasta prin ajustarea (inchiderea) irisului (sau a irisului electronic)
acest lucru avand ca efect o imagine mai intunecata. Pentru a compensa acest efect, prin activarea
BLC-ului, camera va calcula timpul de expunere bazandu-se pe nivelul de iluminare doar dintr-o
parte a imaginii, uzual in centrul imaginii, care este de interes pentru vizualizare. Orice modifcare a
iluminatului in afara acestei ferestre este ignorata de catre sistemul de expunere.
Automatic Gain Control : Circuitul care realizeaza aceasta functie are rolul de a compensa fuctuatiile
de iluminat care duc la scaderea semnalului video. Daca valoarea semnalului este adecvata circuitul
nu va aplica nicio amplifcare, totusi daca semnalul video continua sa scada (pe masura scaderii
iluminatului) atunci circuitul va aplica din ce in ce mai multa amplifcare pana ce semnalul video
atinge valoarea de 1V p-p. Trebuie mentionat ca acest circuit nu poate face minuni si in scena trebuie
sa exista lumina pentru a se putea produce un semnal video. Trebuie mentionat ca amplifcarea unui
semnal slab presupune si amplifcarea zgomotului din acel semnal, de aceea semnalul video preluat in
conditii slabe de iluminat si amplifcat va produce o imagine de proasta calitate, dar acest lucru este
de preferat in schimbul lipsei totale de imagine. Este recomandat ca aceasta functie sa fe activata,
daca exista lumina sufcienta in scena AGC nu functioneaza. Cand se regleaza o camera trebuie setat
AGC OFF astfel incat semnalul obtinut sa nu fe infuentat de amplifcarea camerei, dupa reglaj se
seteaza AGC ON.
Electronic Iris : In contrast cu functia AGC aceasta functie compenseaza valorile crescute ale
semnalului video prin controlul timpului de expunere in concordanta cu nivelul de iluminat. Shutter-
ul este circuitul care controleaza timpul de expunere a senzorului de imagine la fuxul luminos care
este focalizat de lentila. Cu cat acest timp este mai mic cu atat timpul necesar senzorului pentru a
acumula lumina este mai mic si, in acest fel, se evita supra expunerea la lumina. Circuitul de
Electronic Iris asigura ca semnalul video de iesire sa fe la valaoarea de 1 Vp-p. Irisul electronic
are limitele sale, daca prea multa lumin cade pe senzorul de imagine poate rezulta fenomenul de
smearing .
Shutter Speed : Shutter-ul are rolul de a controla timpul de expunere a senzorului la lumina. Un shutter
cu viteza mare (adica cu timp redus de expunere) este recomandat pentru redarea imaginilor in care
avem obiecte in miscare rapida. Totusi un shutter rapid inseamna un timp de expunere mic, adica mai
putina lumina ajunge pe senzorul CCD si are ca rezultat o imagine mai intunecata. Daca este necesar
un shutter rapid atunci trebuie sa ne asiguram ca avem sufcienta lumina. Valoarea shutter-ului poate
f setata manual sau poate f lasata pe regimul automat..
OSD - On Screen Display : Este o functie intalnita la camerele digitale. Datorita complexitatii si
numarului mare de functii prezente la o astfel de camera trebuia sa existe o metoda de a putea seta
acesti parametrii, metoda gasita presupune actionarea unor butoane de pe camera si intrarea in
meniurile de confgurare care apar suprapuse pe semnalul de iesire din camera atunci cand camera
este conectata la un monitor.
Detectie de miscare : Este o functie ce permite detectarea miscarii in campul vizual al camerei prin
analiza de imagine la nivelul camerei video.
Zone de mascare :Aceasta functie permite eliminarea unor zone din campul vizual al camerei, zone
care nu trebuie sa apara in imaginea rezultata de la aceea camera, permitand protejarea anumitor
obiecte.
199
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
2.3 OBIECTIVUL (LENTILA)
Alegerea obiectivului este una din alegerile care infuenteaza in mod direct performanta unui
sistem de televiziune cu circuit inchis. Acesta alegere depinde de mai multi factori, ca de exemplu:
pozitia fzica a camerei, nivelul de iluminare existent, cerinte privind tipul de imagine dorit, ce anume
se doreste a se monitoriza, identifca etc.
Lentila (obiectivul) este un element optic-electronic-mecanic ce realizeaza functia de preluare si
focalizare a luminii pe senzorul de imagine. Punctul de pe axa lentilei unde se focalizeaza (converg)
razele luminoase se numeste punct focal. Distanta de la acest punct la planul de formare a imaginii
se numeste distanta focala. Distanta focala determina campul de vizualizare - feld of view sau
unghiul de vizualizare, la o distanta data, adica ceea ce vede acea camera. Cu cat distanta focala
este mai mare cu atat campul de vizualizare devine mai ingust. O distanta focala mica inseamna ca
acea lentila vede o arie mai mare (larga) atat in plan orizontal cat si in plan vertical, din acest
motiv obiectele din campul vizual apar departate si de dimensiuni mici.
Figura 2.11 Campul de vizualizare si distanta focala
In fgura de mai jos este reprezentata schematic relatia dintre distanta focala si dimensiunea in plan
orizontal a scenei/ariei supravegheate.
Figura 2.12 Relatia dintre distanta focala si campul de vizualizare
Y = Y x L/f
Daca stim ce dimensiuni are obiectul pe care vrem sa-l supraveghem putem deduce distanta focala
necesara pentru lentila. In mod obisnuit producatorii de lentile asigura instrumente de calcul pentru
distanta focala, astfel incat sa putem alege de la inceput tipul de lentila necesara unei aplicatii. Pentru
a identifca corect detaliile unui obiect trebuie ca acesta sa ocupe cel putin 50% din imagine.
Din punctul de vedere al distantei focale obiectivele se impart in :
obiective cu distanta focala fxa
obiective cu distanta focala variabila varifocale
obiective cu zoom motorizat
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
200
Obiectivele cu distanta focal fxa sunt folosite din considerente de economie dar, avand distanta
focala fxa, atunci si campul de vizualizare este fx, acest lucru presupune ca trebuie luate in calcul
inca de la inceput distantele de montaj precum si marimea obiectelor supravegheate pentru a putea
alege lentila cu distanta focala corecta. Orice schimbare a cerintelor aplicatiei presupune, de cele mai
multe ori schimbarea lentilei ori a locului de amplasare a camerei.
Obiectivele varifocale sunt mai scumpe dar au avantajul de a putea f folosite intr-o gama extrem de
larga de aplicatii, mai ales atunci cand nu stim de la inceput care sunt cerintele aplicatiei, in termeni
de camp de vizualizare, cerinte de identifcare etc. Acest tip de lentila permite reglarea distantei focale
intr-o gama fxa, relativ mica (de ex : 3.5 8 mm, 5 50 mm etc). Fixarea distantei focale se face la
instalarea camerei, in mod manual, folosind controlul Wide/Tele afat pe lentila.
Obiectivele cu zoom motorizat sunt un pas inainte in ceea ce priveste obiectivele varifocale, oferind
cea mai mare functionalitate. Aceste obiective sunt comandate de la distanta prin modifcarea
distantei focale si, implicit, a campului de vizualizare, realizandu-se focalizarea automata (autofocus)
sau manuala. Astfel se permite operatorului sa examineze amanuntit anumite detalii ale scenei. Prin
modifcarea distantei focale se modifca si adancimea campului de focalizare. Uzual aceste lentile se
folosesc pentru camerele de tip Pan&Tilt&Zoom, acele camere atasate la un dispozitiv electromecanic
ce permite deplasarea in plan vertical si in plan orizonatal a camerei, comenzile pentru zoom find
trimise direct obiectivului.
Pentru a descrie calitatile acestui tip de obiectiv se foloseste raportul dintre distanta focala maxima si
cea minima (Zoom Ratio raportul de zoom sau zoom optic). De exemplu pentru un obiectiv avand
distanta focala intre 10 mm si 100 mm acest raport este de 10X, iar pentru un obiectiv care are distanta
focala intre 18 mm si 144 mm raportul de zoom este de 8X. De observat ca un zoom optic mare nu
inseamna o distanta focala mare, in exemplul de mai sus o camera cu obiectivul avand zoom optic 8X
poate sa vada mult mai departe decat cea cu zoom optic de 10X.
Formatul obiectivului. Ca si pentru senzorul CCD obiectivele au formatele de : 1,2/3,1/2,1/3,1/4,
aceste find rezultate din diametrul lentilei, raportat la dimensiunile imginii produse. Practica uzuala
este de a folosi acelasi format atat pentru lentila cat si pentru senzorul de imagine al camerei, dar este
posibil sa se foloseasca si obiective cu format mai mare pe camere cu senzor de imagine mai mic
decat al lentilei (de exmplu se poate folosii o lentila de pe un senzor de 1/3). Ca principiu, se
alege o lentila care poate furniza o imagine mai mare decat cea a senzorului camerei.
Daca se alege o lentila cu un format mai mic decat al senzorului atunci imaginea rezultata va avea
colturile negre, daca se va alege o lentila cu un format mai mare atunci nu toata energia luminoasa
ajunge pe senzor, iar o parte din unghiul de vizualizare (o parte din campul de vizualizare) se va
pierde. Formatele mari de lentila ofera cateva avantaje comparativ cu cele mici : o mai mare adancime
a campului de focalizare si imagini cu mai putine efecte de distorsionare la margini.
Irisul (Diafragma)
Cantitatea de lumina care cade pe senzorul de imagine trebuie sa fe intre anumite limite pentru o
performanta optima a camerei. Prea multa lumina duce la fenomenul de supraexpunere sau albire,
prea putina lumina inseamna o imagine mai intunecata si pierderea detaliilor in zonele afate in umbra.
Irisul (sau diafragma) are rolul de a controla cantitatea de lumina ce ajunge pe senzorul de imagine.
Irisul consta dintr-un numar de pale metalice aranjate astfel incat produc o deschidere circulara in
centrul lor. Deschiderea (apertura irisului ) se poate mari sau micsora in incremente numite f-stops.
201
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
Figura 2.19 Irisul
Un alt rol al irisului, in afara controlului lumini ce ajunge pe senzor, este acela de a controla adancimea
campului de focalizare. Practic irisul este cel mai bine defnit de F-stop (Numarul F sau F.No).
Acest parametru este o masura a luminozitatii obiectivului. Valoarea acestui numar se calculeaza
cu formula F.No= f/D (f-distanta focala a lentilei si D-diametrul irisului )
Cu cat F.No este mai mare cu atat mai putina lumina ajunge pe senzorul CCD. O valoare mica a
numarului F.No inseamna mai multa lumina care ajunge pe CCD.
Acest parametru este luat in calcul la masurarea sensibilitatii camerei (de exemplu 0.1lux@F1.2).
In tabelul de mai jos sunt date cateva valori privind procentul de lumina ce ajunge pe CCD pentru
diverse valori ale numarului F.
F. No F1.0 F1.2 F1.4 F1.7 F2.8 F4.0 F5.6
% lumina
ajunsa pe CCD
20 14.14 10 7.07 2.5 1.25 0.625
Din punctul de vedere al irisului incorporat obiectivele pot f :
- obiectiv cu iris fx
- obiectiv cu iris manual
- obiective cu iris automat (autoiris)
Obiectivul cu iris fx este un tip de iris care nu poate sa se adapteze la conditiile variabile de iluminat,
deschiderea acestuia ramanand constanta. Obiectivul cu acest tip de iris este recomandat doar pentru
conditii de interior unde nivelul de iluminat ramane constant. Parte din functiile irisului sunt realizate
de camera prin folosirea functiilor Electronic Iris si Automatic Gain Control.
Obiectivul cu iris manual permite reglarea deschiderii irisului la momentul instalarii, astfel incat sa
corespunda conditiilor de iluminat existente, totusi, la fel ca si la obiectivele cu irisul fx, conditiile
de iluminat trebuie sa fe relativ constante pentru a avea o imagine buna. Pentru astfel de obiective se
recomanda gasirea unei valori medii care sa corespunda cat mai multor variatii ale luminii.
Obiectivul cu autoiris este, practic, cel mai folosit si cel mai util pentru marea varietate de aplicatii in
care conditiile de iluminat nu sunt constante, in special pentru aplicatiile de exterior unde conditiile
de iluminat se schimba continuu. Acest tip de obiectiv, cu autoiris, este controlat in mod automat si
constant de catre camera pentru obtinerea unui nivel de iluminare optim pe senzorul de imagine.
Controlul iris-ului se poate face prin mai multe metode. Astfel, obiectivele cu iris automat se pot
clasifca in mai multe tipuri.
Video Drive IrisAcest tip de obiectiv contine toata partea electronica de analiza a semnalului video
obtinut de la camera. Un semnal video de referinta se preia de la camera iar lentila incearca sa mentina
acesta valoarea de tensiune la 1V p-p prin inchiderea sau deschiderea diafragmei. De exemplu daca
nivelul de iluminare incepe sa scada atunci si valoarea semnalului video va scadea, in acel moment
circuitul de analiza a semnalului va da o comanda catre servo-motorul inglobat de deschidere a
diafragmei, pana cand se atinge din nou valoarea optima de 1V p-p a semnalului de referinta.
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
202
Direct Drive Iris Pe masura ce circuitele de analiza a semnalelor TV si de comanda au
fost incorporate pe scara din ce in ce mai larga direct in camerele de supraveghere video,
au aparut din ce in ce mai mult obiective mai mici si mai ieftine numite Direct Drive.
Aceste obiective controleaza diferit iris-ul printr-un procedeu numit galvanic drive.
Obiectivele Direct Drive nu contin circuite de analiza a semnalului ele find comandate direct de catre
camera video prin doua semnale : drive signal si damping signal. Drive signal este semnalul de control
al lentilei iar damping signal este folosit pentru prevenirea situatiilor cand lentila reactioneaza prea
repede la schimbarile de iluminat din campul vizual. Acest semnale sunt furnizate de catre camerele
video care accepta acest tip de lentile.
Adancimea campului de Focalizare Este momentul sa vorbim acum despre un parametru important
al lentilelor si anume adancimea campului de focalizare. Uzual o lentila se focalizeaza, la o anumita
distanta, pe un obiect. Acel obiect va aparea in imagine foarte clar, totusi, pe o anumita distanta in fata si
in spatele lui si celelalte obiecte vor aparea foarte clar. Suma acestor doua distante, din fata si din spatele
obiectului, se numeste adancimea planului de focalizare. Impreuna formeaza asa numitul camp de
focalizare . Obiectele care nu sunt in acest camp de focalizare , pe toata adancimea lui, vor pierde
din claritate. Adancimea campului de focalizare depinde de numarul F.No ( luminozitatea lentilei,
care depinde invers proportional de deschiderea irisului). Asadar, adancimea campului de focalizare
depinde de deschidera irisului. Pe masura ce irisul se inchide adancimea campului de focalizare va
creste, ceea ce inseamna ca mai multe obiecte vor intra in campul de focalizare.- adica vor aparea mai
clar in imagine. Un dezavantaj al cresterii acestei adancimi prin inchiderea irisului este ca pe senzorul
de imagine va ajunge mai putina lumina, iar imaginea va f mai intunecata. Adancimea campului de
focalizare este dependenta de distanta defocalizare, obiectivele wide angle, cele care au unghiul
de vizualizare mare - adica distanta focala mica- vor avea o adancime mai mare decat cele de tip
telephoto - adica cele cu o distanta focala mica. Obiectivele autoiris, prin natura lor putand sa-si
modifce deschiderea irisului, vor face ca si adancimea campului de focalizare sa se modifce.
2.4 TIPURI DE CAMERE
Asa cum am aratat mai sus tipologia camerelor este foarte diversa, o clasifcare a acestora se
poate face din punctul de vedere al mobilitatii lor in : camere fxe si camere mobile.
Camerele fxe au diverse forme constructive si dimensiuni care merg de la cele tip pin hole ,
camere de tip mini-dome, camere cu obiectiv incorporat in carcasa camerei, camere la care se adauga,
separat, obiectivul etc. Pentru camerele fxe exista posibilitatea de a avea montat un obiectiv cu zoom
motorizat astfel incat sa existe controlul asupra unghiului de vizualizare. Uzual acest tip de camere se
folosesc atasate intr-un echipament de tip Pan&Tilt& Zoom (PTZ).
O categorie de camere mobile cu functii deosebite o constiuie asa numitele camere de tip dome
sau speed dome. Aceste camere sunt folosite intr-o laraga gama de aplicatii in care exista cerinte
de supraveghere deosebite :
arii mari de supravegheat
este necesara urmarirea unor obiecte/persoane afate in miscare
se cere preluarea unor imagini din momentul producerii unor evenimente
se cere interconectarea cu alte sisteme (control acces, efractie, building managemet, detectie
incendiu)
usurarea muncii de supraveghere video a operatorilor
costuri reduse, pentru supravegherea unor suprafete mari, unde ar f necesar un numar mai
mare de camere fxe
O camera de tip speed-dome este compusa dintr-o camera video, in general de mare rezolutie, cu
obiectiv auto-iris, cu zoom motorizat si autofocus, actionata de un set servo-motoare, comandate de
un echipament de control. Toate aceste componente se afa intr-o carcasa comuna avand, in partea
inferioara, un capac de sticla de forma unui dome (semisfera). Modalitatile de montaj sunt multiple :
tavan, perete, stalp, coltul unei cladiri, in atarnare de diversi suporti etc.
203
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
Aceste camere au cateva caracteristici deosebite dintre care enumeram :
zoom optic mare (30X, 36X)
lentila autofocala
rotatie in plan orizontal de 360 grade
rotatie in plan vertical de aprox. 180 grade
numar mare de prepozitii (presets) care pot f memorate
posibilitatea de executie a tururilor
intrari de alarma (care pot declansa tur-uri sau sarirea la prepozitii)
iesiri de alarma pentru activarea unor echipamente auxiliare
zone de mascare
protocoale de comunicatie multiple
In plus, exista astfel de camere care au si functia de auto-tracking, sau urmarirea unei tinte. Aceasta
functie este utila pentru spatii care, in general, nu au obiecte in miscare si cand se doreste urmarirea
oricarei miscari in acel loc.
Camerele de tip speed-dome pot functiona total autonom, independent de operatorii sistemului de
supraveghere. Camerele pot f programate sa execute automat tururi sau pot f interfatate cu alte
sisteme de la care sa primeasca comenzi. De exmplu o astfel de camera de tip speed-dome folosita
intr-un sistem de paza perimetrala poate primi, in caz de alarma pe un anumit segment, comanda
de comutare la o anumita prepozitie care este memorata in camera, acea prepozitie find alocata
segmentului respectiv.
Comanda camerelor mobile speed dome se face de la un echipament care poate f : DVR, matrice
video, PC cu un software adecvat, tastaturi dedicate, sau alt tip de controller.
In general comunicatia acestor speed dome-uri are la baza un protocol serial de distanta mare (RS-
485, RS-422). Aceste protocoale, de nivel fzic (care defnesc din punct de vedere electric interfetele
de comunicatie), sunt protocoale diferentiale de distanta mare (1200m) ce folosesc perechea torsadata
ca mediu de transmisie. Pe langa acest mediu de transmisie, in ultimul timp un alt mediu si-a facut
aparitia, este vorba de fbra optica. Sunt camere speed-dome care vin gata echipate cu interfata de fbra
optica astfel incat pe acelasi mediu fbra optica- se transmit atat semnalul video cat si semnalul de
comanda (date). Evident, in dispecerat exista echipamentul de conversie a semnalului luminos folosit
pentru transmisia in fbra optica in semnalul video composit necesar echipamentelor de comutare/
inregistrare afsare.
De mentionat ca peste protocolul serial de nivel fzic fecare camera foloseste un protocol de nivel
inalt, specifc producatorului respectiv sau folosind standard-ul de facto protocolul PELCO-D. Pe
piata exista o multitudine de camere de tip speed-dome care pot folosi mai mult de un protocol, uzual
cel proprietar si PELCO-D. Pentru rezolvarea problemelor de compatibilitate dintre elementul de
comanda si camera mobila se pot folosi convertoare de protocol. Totusi este posibil ca din protocolul
sursa sa nu poata f traduse toate comenzile in protocolul destinatie , acest lucru ducand la
anumite limitari ale functionalitatii camerei.
O alta clarifcare a camerelor este data de tipul de semnal video : camere color, camere alb/negru si
camere de tip day/night.
Camere Zi/Noapte (Day/Night) :
O gama aparte de camere o constituie camerele de tip Zi/Noapte. Aparitia acestor camere are la baza
comportamentul diferit al camerelor monocrome si al celor color in conditii slabe de iluminat (in
general noaptea, dar pot f si alte conditii, de exemplu camere slab iluminate etc.). Camerele color,
raportate la cele monocrome, aduc in plus informatia de culoare, extrem de utila pentru ochiul uman,
totusi camerele monocrome sunt mult mai sensibile decat cele color in conditii slabe de iluminat, cele
color avnd nevoie de mai multa lumina pentru a furniza un semnal util. Asa cum s-a aratat mai sus
lumina este un factor foarte important in functionarea unei camere video. Fara lumina nici-o camera
nu poate furniza un semnal video util. Din spectrul de radiatie, prezentat in paragraful referitor la
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
204
lumina, o camera color poate percepe mai mult decat ceea ce poate percepe ochiul uman (radiatia
vizibila), intrand in gama de radiatie infra-red pana la aproximativ 1000 nm. Totusi, pe timp de zi,
a percepe aceasta radiatie IR inseamna a distorsiona culorile, asa cum sunt ele percepute de ochiul
uman. De aceea toate camerele color sunt echipate cu un asa numit IR-cut flter , fltru de eliminare
a radiatiei IR. Acest fltru elimina radiatia IR si permite afsarea culorilor in mod natural. Filtru poate
f mecanic o piesa de sticla plasata intre lentila si senzorul de imagine - sau electronic aceasta
apare ca o functie a chip-set-ului camerei. La scaderii iluminarii sub o anumita valoare, intr-o camera
de tip Day/Night, acest fltru este scos, astfel incat lumina IR sa ajunga pe senzorul de imagine, iar
camera trece in modul de functionare monocrom.
2.5 MEDII DE TRANSMISIE A SEMNALULUI VIDEO
Cablul coaxial
Cablul coaxial este cel mai raspandit mediu de transmisie a semnalului video.
Componenta acestui tip de cablu este aratata in fgura de mai jos.
Figura 3.1 Cablul coaxial
Printre carcteristicile de baza se numara :
impedanta de 75 Ohmi
imunitate relativ buna la perturbatii de frecventa inalta
varietate de tipuri
latime de banda sufcienta pentru tipul de semnal video composit
In tabelul urmator sunt exemplifcate diferitele tipuri de cablu coaxial folosite des in sistemele
CCTV :
Tip cablu Lungime maxima recomandata (metri) Atenuare (dB/100m @ 5 MHz)
RG59 250-300 2.2
RG6 500-700 1.8
RG11 800-1000 1.2
Optiunea pentru cablul coaxial trebuie sa aiba in vedere atat distantele de transmisie cat si atenuarile
de semnal. Se pot obtine distante mai mari folosind echipamente de amplifcare a semnalului. Un
sistem de televiziune cu circuit inchis foloseaste semnale in banda de 5Mhz. In conditii reale cablul
are o anumite carcteristici de rezistivitate care duc la atenuari ale semnalului. Atenuarea creste cu
lungimea cablului si se masoara in decibeli (dB).
Perechea torsadata (UTP Unshielded Twist Pair)
O optiune din ce in ce mai folosita pentru distante mari (ce depasesc 300m, dar nu numai) este cea
de a transmite semnalul video folosind perechea torsadata si echipamente intermediare de conversie.
Acest tip de transmisie are cateva avantaje :
- distante mai mari de transmisie (folosind echipamente active)
- costuri mai mici de instalare comparativ cu fbra optica
205
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
- folosirea unor echipamente care au izolare galvanica
- imunitate crescuta la pertrubatii de joasa frecventa, datorate modului de transmisie
Fibra optica
Fibra optica este un mediu de transmisie relativ nou pentru sistemele de supraveghere ce se bazeaza
pe transmisia luminii printr-o fbra de sticla de dimensiuni foarte mici. Acest mediu de transmisie
a devenit o alternativa viabila si extrem de efcienta la mediile bazate pe cupru folosite in diverse
sisteme de telecomunicatii, instrumentatie si control, broadcast, sisteme de securitate etc. Capacitatea
fbrei optice de a transmite volume mari de informatie la viteza luminii a revolutionat industria de
comunicatii si nu numai. In acelsi timp cu volumul mare de informatii ce se pot transmite se diversifca
si tipul de semnale transmise, acest lucru ducand la aplicatii mai sofsticate.
Avantajele fbrei optice sunt :
dimensiuni si greutate reduse
latime de banda foarte mare, acest lucru ducand la posibiliotatea folosirii unui singur mediu
de transmisie pentru mai multe scopuri/ aplicatii.
atenuare scazuta (pentru fbra single-mode 0.3dB/Km, multi-mode 0.35dB/Km), acest lucru
duce la acoperirea de distante mari fara alte echipamente intermediare de amplifcare
imunitate la zgomot, spre deosebire de cablul de cupru ce necesita ecranare pentru atenuarea
perturbatiilor electromagentice, fbra contine un material dielectric ce nu este afectat de
radiatia electromagnetica sau de interferente radio
transmisie securizata, fbra nu radiaza nicio forma de energie care poate f interceptata, iar
bresele in fbra duc la pierderea semnalului
nu exista scurt-circuite, este folosita in medii explozive sau industriale fara pericol de foc
performante stabile in timp si pentru diferite confguratii
Cateva din dezavantajele fbrei optice sunt :
costul componentelor, conectorilor, cablurolor, echipamentelor de testare si de conectare
refacerea conexiunilor este mai difcila, odata sistemul instalat este difcil de montat noi
conectori si/sau echipamente indermediare
2.6 ECHIPAMENTE DE ACHIZITIE, PRELUCRARE SI AFISARE
Sub aceasta denumire am incadrat o mare varietate de tipuri de echipamente ce au functii si
caracteristici diverse, toate folosite pentru aplicatii diverse : monitorizare, inregistrare, comutare,
afsare semnale video, comanda echipamente etc.
Digital Video Recorder-ul a fost evolutia freasca a sistemelor de inregistrare video cand s-a trecut
de la VCR (Time Lapse Recorder) care folosea banda magnetica pentru inregistrare, la solutia de
inregistrare pe Hard Disk. Principalele roluri ale unui DVR sunt :
inregistrarea semnalelor video furnizate de catre camere, pe hard disk-urile interne
redarea (playback-ul) acestor inregistrari
arhivarea informatiei digitale pe diverse suporturi (DAT, matrice de hard disk-uri RAID, LAN,
USB, CD, DVD-RW)
afsarea semnalelor video in timp real pe monitoarele atasate
comunicatia cu un software client pentru furnizarea de informatii video si/sau setari
Toate aceste functii se pot executa simultan (de unde si denumirea de DVR pentaplex).
Inregistratoarele video digitale se impart in doua mari clase : inregistratoare de tip stand-alone
si cel de tip PC-based .
Inregsitratoarele de tip stand-alone sunt echipamente dedicate. Ele au doar rolurile specifcate
anterior si nu pot f folosite in alte scopuri. Acest tip de echipament este bazat pe o structura
hardware dedicata ce contine o placa de baza in care sunt inglobate functiile de conversie analog
digitala, compresie, stocare, interfata cu utilizatorul. In fapt, este o structura de calcul dedicata,
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
206
bazata pe un procesor de tip industrial, pe aceasta structura este instalat un sistem de operare
(kernel) tip Linux Embedded, avand doar functiile strict necesare functionarii acestui echipament.
Modul de operare al acestui tip de echipament este bazat pe o interfata de operare prin butoane sau
telecomanda, dar se poate opera si prin intermediul unui software client de gestiune.
Inregistratoarele PC-based, asa cum le spune si numele, sunt echipamente de calcul de larg consum
(PC-uri, eventual cu specifcatii mai bune), care au in dotare un numar de placi de achizitie a
semnalelor video si un software dedicat care permite integrarea acestor placi pe structura de PC
si operarea sistemului ca un inregistrator video. Sistemul de operare al acestor DVR-uri este unul
de tip Windows. Majoritatea functiilor inregistratoarelor video sunt comune ambelor tipuri de
sisteme.
Inregistrarea este principalul rol al acestor echipamente. Semnalul video preluat de catre sistemul
(placa) de achizitie video este transferat la circuitele de conversie analog-digitala, unde au loc procesele
de esantionare si cuantizare. Apoi semnalul digital intra in circuitul de compresie. Acest circuit, si
functiile implementate in el, joaca un rol important in performanta globala a sistemului. Deoarece
semnalul digital obtinut in urma digitizari nu poate f folosit ca atare (din cauza dimensiunilor foarte
mari ale imaginii rezultate) acest semnal digital trebuie compresat pentru a putea f stocat pe hard-
disk. Procesele de compresie video care au loc in circuitele specializate (compresor) vor f descrise
in capitolul referitor la compresia video in sistemele digitale IP. Pe scurt, semnalului video digital
de intrare i se aplica un procedeu de compresie video in urma caruia are loc o scadere considerabila
a dimensiunilor imaginii rezultate. Imaginea rezultata va putea f apoi trimisa la sistemul de stocare
(HDD). Orice inregistrator foloseste o tehnica de compresie conform unui standard. De exemplu :
JPEG, MPEG, Wavelet, MPEG4, MPEG2, H.264 etc. Fiecare din aceste standarde este particularizat
de producatorul echipamentului respectiv. Acest lucru insemnand ca nu este posibil sa citesti
informatia de pe un DVR cu un software de la alt producator. In general producatorii isi parametrizeaza
si protejeaza propriul format, tocmai pentru a adauga elemente de securitate, nefind posibil sa
modifci inregistrarile, care pot f folosite ca probe. Stocarea informatieo video se face pe hard-disk-
uri in format proprietar, aceasta putand f apoi exportata sau arhivata in alte formate proprietare sau
standard (AVI de exemplu). Problema stocarii este una deosebit de importanta.
Astazi toate inregistratoarele video digitale au facilitati ce au devenit standard de-facto pentru orice
sistem de supraveghere video :
inregistrare bazate pe evenimente (intrari de alarma, detectie de miscare) programata,
continuua
selectare individuala a ratei de inregistrare si a calitatii imaginii pe fecare canal
cautare inteligenta bazata pe tip de eveniment, data&ora, detectie de miscare intr-o anumita
regiune a imagini (ROI)
interfatare cu tastaturi/controllere de comanda a camerelor mobile
conectivitate in retea LAN/WAN, RS-232, RS-485
porturi USB, unitati de arhivare CD/DVD-RW, interfata SCSI pentru matrici RAID
posibilitate de setare software sau prin telecomanda (pentru cele stand-alone)
Matricea video
Este un echipament care are drept principal rol controlul unui numar mare de camere existent intr-o
aplicatie. Exista aplicatii in care numarul mare de camere (uzual peste 100), face ca procesul de
monitorizare a acestora sa fe destul de difcil. Partea umana a acestui proces, operatorul de supraveghere
video, poate f coplesit de numarul mare de informatii video, astfel incat atentia lui scade dramatic.
Matricea video permite controlul unui numar mare de camere video, preluarea acestor semnale video
pe intrari, si afsarea lor pe un numar relativ mic de iesiri de monitor. Afsarea pe iesirile de monitor
se poate face in mod automat sau manual.
207
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
Pentru modul automat se programeaza asa numitele secvente, care sunt constituite din perechi
<camera, monitor, timp de afsare>. O astfel de secventa de perechi poate f rulata in mod manual,
daca operatorul comanda acest lucru sau se poate activa automat atunci cand se porduce un eveniment
in sistem. Uzual operatorul poate sa selecteaze pe orice monitor (iesire din matrice) orice camera
video (intrare in matrice). Matricea se opereaza prin intermediul unor tastaturi, pentru sistemele mari
(numar mare de camere) fecare operator are propria tastatura si set de monitoare pe care urmareste
aria alocata. Matricea video poate sa aiba si module de intrari de alarma pentru a putea primi informatii
de la alte sisteme si sa decida, automat, actiunile ce se executa la un anumit eveniment. Un exemplu
ar f urmatorul : operatorul urmareste pe monitoarele sale un grup de camere din zona publica a unui
Mall, daca o usa de urgenta de pe un hol tehnic se deschide, atunci in matrice se va activa o intrare de
alarma (contactul magnetic de pe usa de urgenta), iar pe monitoarele de alarma vor f afsate camerele
de pe holul tehnic si camera de exterior care supravegheaza usa de urgenta.
La fel ca si DVR-urile si matricile video pot f integrate in sisteme complexe, comanda catre matrice
putand f data pe baza unor evenimente din alte sisteme (control acces, efractie, building management
etc.).
Monitoare video
Odata cu procesul de digitizare a sistemelor si monitoarele au cunoscut o evolutie de la cele analogice
CRT (Catode Ray Tube) la cele de tip TFT, LCD, plasma. Un tip aparte de sistem de afsaj este
cel numit Video Wall, destinat dispeceratelor de dimensiuni mari, unde exista multa informatie de
afsat.
Amplifcatoare/Convertoare video
Amplifcatoarele video sunt folosite pentru imbunatatirea calitatii semnalului atunci cand avem
pierderi de semnal sau se doreste atingerea unei distante mai mari de transmisie. In ceea ce priveste
convertoarele video acestea sunt folosite in principal cand se doreste transmisia semnalului video pe
diferite medii de transmisie, de exemplu Coaxial-UTP, coaxial fbra optica etc. Convertoarele video
coaxial-UTP sunt folosite la transmiterea semnalului video pe perechea torsadata. Aceste convertoare
se impart in
active : necesita alimentare separata
pasive : nu au nevoie de alimentare separata.
3. ALIMENTAREA SISTEMELOR TVCI
Alimentarea sistemului de televiziune cu circuit inchis se va face, pe cat posibil, dintr-o singura faza
a tabloului principal de alimentare. In acest scop se va folosii un circuit dedicat acestui subsistem.
Sunt situatii in care acest lucru nu este posibil. In acest caz trebuie evitate problemele cauzate de
diferentele in sincronizarea camerelor alimentate din faze diferite.
Un element important este cel privind impamantarea. In majoritatea cazurilor acesta exista in obiectiv,
dar sunt si situatii in care se cere realizare unei prize de pamant,. Toate echipmanetele trebuie sa
fe conectate la impamantare pentru a permite o cale de eliminarea descarcarilor electrostatice si a
protectiei personalului. De mentionat ca aceasta impamantare este diferita de masa de alimentare si
de masa de comunicatie (RS-485 COMUN).
Pentru a a sigura un consum neintrerupt se recomanda utilizare de surse cu acumulatorii pentru
camerele cu alimentare in 12/24VDC sau asigurarea de surse UPS cu durata de pana la 24 de ore
pentru camere si pentru echipamentul de inregistrare, alimentate in cuernt alternativ.
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
208
4. DEFECTIUNILE SISTEMULUI TVCI
Notiunea de defectiune este strans legata de fabilitatea sistemului TVCI. Fiabilitatea este
unul dintre parametrii principali ai calitatii unui sistem de securitate si, in particular, al unui sistem
de televiziune cu circuti inchis. Fiabilitatea se realizeaza/ calculeaza/ modeleaza tinand cont de toate
fazele prin care trece sistemul: conceptie, proiectare, instalare si exploatare. Din punct de vedere
calitativ fabilitatea este aptitudinea (capacitatea) sistemului, afat in conditii date de utilizare, de a-si
indeplinii functiuni specifce o anumita perioada de timp. Din punct de vedere cantitativ fabilitatea
este probabilitatea ca, la un anumit moment, un dispozitiv (sistem), afat in conditii date de utilizare,
sa isi indeplineasca functiunile specifce. Prin caracteristicele calitative pe care le are, si in special
cea de fabilitate, se poate considera ca fabilitatea sistemului inseamna calitatea in timp. O analiza
de fabilitate poate duce la imbunatatirea calitatii in proiectare, instalare si asigura o functionalitate
cu o probabilitate mica de defect critic a sistemuluil TVCI. Aceaasta analiza va duce deasemenea la
o planifcare a activitatilor de mentenanta si o planifcare a stocurilor de piese de schimb si accesorii
necesare proceselor de mentenanta preventiva si corectiva.. Scopul fnal Il constituie reazlizarea si
furnixzarea unui sistem TVCI cat mai fabil pentrui o anumita perioada de timp.
Defectiunea reprezinta o pierdere partiala sau totala a capacitatii de functionare a unui dispozitiv
sau sistem precum si orice modifcare a valorilor parametrilor sai constructivi si functionali in afara
limitelor prevazute in documentatie.
Putem clasifca defectele folosiind mai multe criterii:
1 In raport cu cauzele care le-au produs:
de proiectare
de fabricare
de instalare
de utilizare
accidentale
2 In functie de corelarea cu alte defectiuni
Primare (cauza este intrinsecsa dispozitivului, sistemului)
Secundare ( a fost cauzata ca urmare a defectarii unui alt dispozitiv sistem cu care acesta
interactioneaza)
3 Dupa viteza de aparitie
Bruste
Progresive (uzare, corodare, imbatranire etc)
4 Dupa frecventa de aparitie a defectelor
Sporadice <30% - nesemniicative <10%
- de importanta mica 10%-30%
Cronice >30%
5 Dupa consecintele defectiunii:
Minore - nu impiedica functionarea sistemului in ansamblu ( functii considerate secundare nu
sunt realizate)
Majore - impiedica realizarea functiilor pirncipale ale sistemului
Critice pot provoca distrugeri/pierderi de bunuri/valori sau vieti omenesti
209
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
6 dupa volumul operatiilor de restabilire a starii tehnice initiale:
Dereglari- necesita setarea, reprogramarea unor piese/dispozitive, fara a le inlocuii
Caderi necesita remedierea su inlocuuirea unor piese/dispozitive
Avarii necesita interventii la nivelul intregului sistem si operatii complexe de inlocuire si/
sau reporgramare
7 Dupa durata manifestarii defectiuni:
Temporare aparitie rara si de scurta durata
Intermitente aparitie frecventa si de scurta durata
Permanente aparite rara dar de lunga durata
8 Dupa usurinta depistarii:
Evidente
Ascunse
9 Dupa perioada din viata dispozitivului/sistemului in care se produc defectiuni:
Precoce
Alaeatoare
De imbatranire
Defectiuni datorate etapelor de proiectare, instalare, montaj.
Probleme de sincronizare.
Una din cele mai dese probleme este lipsa sincronizarii echipamentelor cu transmise/receptie de
semnal analogic.
Figura. exemplu de imagine cu probleme de sincronizare
Acest tip de probleme se datoreaza unor factori precum:
- bucla de impamantare
O problema ce poate sa apara atunci cand se foloseste cablul coaxial ca mijloc de transmisei a
semnalelor video, este cea a impamantarilor diferite pentru camera si pentru echipamentul de preluare
a semnalului video. Daca la nivelul camerei exista o impamantare iar la nivelul DVR-ului (monitor,
matrice etc) alta impamantare apare asa numitul fenomen de bucla de impamantare, care consta in
producerea/aparitia unei diferente de tensiune intre cele doua impamantari si aparitia unui curent
ce poate duce la distrugerea echipamentelor. Eliminarea acestui fenomen se face prin folosirea unei
singure impamantari (daca este posibil) sau introducerea unor echipamente numite izolatoare de
impamantare, care separa din punct de vedere electric cele doua echipamente.
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
210
Figura: Aparitia unui diferente de potential intre cele doua impamantari
Figura: Eliminarea curentului datorat buclei de impamantare
- interferente electomagnetice sau radio (RFI radio frequence interference sau EMI electromagnetic
interference)
In cablul coaxial se pot induce perturbatii electromagnetice (EMI - ElectroMagnetic Interference)
daca acest tip de cablu este instalat in apropierea unor surse de inalta tensiune sau alaturi de cabluri
cu curenti tari. In fnal perturbatiile pot avea drept rezultat o calitate proasta a semnalului.
- lungimi de cablu mari
Atunci cand se folosesc peste limitele recomandate sau se folosesc alte tipuri de cablu decat cele
recomandate de producator pentru atingerea distantelor necesare aplicatiei respective.
Pobleme de terminator semal video
Pentru a evita scaderea valorii semanlului si aparitia distorsiunilor in imaginea video rezultata se
recomanda utilizarea asa numit-ului terminator de 75Ohm. Acest terminator impiedica aparitia
distorsiiunilor, Lipsa acestui terminator sau un terminator impropriu (sau dublu terminator) provoaca
afsarea de imagini duble, imagini intunecate sau fade
Probleme de comunicatie
Sunt specifce camerelor mobile si echipamentelor care sunt folosite pentru a comunica cu acesta.
Intrefata electrica cea mai folosita pentr pentru aceasta comunicatie este RS-495 sau RS-422.
Aceste interfete permit atingerea unor distante mari, 1200m sau chiar maim mari daca se folosesc si
echipmanet de amplifcare / conversie date.
Cateva din cauzele comune ale problemelor de comunicatie sunt:
- lipsa terminatorilor de linie,
- folosirea de cabluri de proasta calitate
- folosirea de cabluri nerecomandate pentru lungimea dorita
- conectarea masei de comunicatie la masa de alimentare
- adresarea incorecta
211
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
Un aspect important este cel privind folosirea protectiilor la supratensiune pe liniile de comunicatie,
mai ales in aplicatii de exterior si de distanta mare.
6. CERINTE DE INSTALARE
Pe parcursul capitolelor precedente s-au facut cateva precizari privind conditiile de instalare si
modalitatile de a realiza un sistem de supraveghere video efcient si performant. Pentru a realiza
un astfel de sistem se impune ca proiectarea si alegerea unor componente sa se faca dupa o analiza
generala, care sa raspunda cat mai multor cerinte. Punctul de plecare il constituie cerintele impuse
sistemului. Aceste cerinte trebuie sa raspunda la urmatorul gen de intrebari :
ce se doreste prin instalarea sistemului de supraveghere ? -
pentru supravegherea in timp real, la ce calitate ? -
pentru inregistrare, la ce calitate ? -
care sunt conditile de inregistrare si arhivare ? cat timp se pastreaza informatia -
video ?
cum este operat sistemul ? este supravegheat continuu sau doar din cand in cand? -
se doreste exportul inregistrarilor ? daca da, in ce format ? -
care sunt conditiile de instalare ? (montaj, iluminat, locatie) -
care sunt condtiile de transmisie a semnalelor video si ale semanlelor de date? -
se doreste interconectarea cu alte sisteme ? -
Toate aceste intrebari, si multe altele, conduc in fnal la stabilirea unor specifcatii pentru elementele
componente si pentru sistem in ansamblu.
Conditiile de iluminat. Asa cum am mai precizat pentru a avea imagini de calitate buna trebuie ca
sa avem cat mai multa lumina. O cauza comuna pentru calitatea slaba a imaginilor o constituie lipsa
lumini. In general cu cat avem mai multa lumina cu atat avem o imagine mai buna. Cand se folosesc
camere de exterior se recomanda folosirea unor surse suplimentare de lumina eventual iluminatoare
in IR. Este important de ales o camera care sa aiba o sensibilitate cat mai mare astfel incat sa poata
reda imagini cat mai bune pentru conditii slabe de iluminat. Invers, prea multa lumina poate duce la
fenomenul de suprailuminare, de aceea se recomanda evitarea luminii directe a soarelui si folosirea
de incinte cu parasolar. Daca o camera este montata intr-o incinta este posibil sa apara fenomene de
refexie cauzate de geamul incintei, acest lucru se poate elimina prin montarea lentilei cat mai aproape
de geamul incintei.
Lentila. Pentru aplicatii de interior unde iluminatul este constant se pot alege lentile cu iris manual
dar pentru aplicatii de exterior se va alege intotdeauna o lentila cu autoiris. Lentilele varifocale sunt
recomandate pentru marea majoritate a aplicatiilor intrucat au o mai mare fexibilitate si pot f folosite
pe o gama mai larga de aplicatii mai ales cand nu se stiu de la inceput toate condtiile de montaj.
Pentru conditii de exterior se vor folosii camere de tip Day/Night care pot sa-si foloseasca sensibilitatea
sporita in condiile slabe de iluminat.
Conditiile de montaj trebuie asigurate astfel incat camerele sa fe bine ancorate pe stalpi, suporti,
ziduri si sa nu f e afectate de vant puternic sau alte condiit meteo.
Modalitatea de transmisie trebuie aleasa in functie de lungimea traseului, conditiile de cablare si de
vecinatate cu eventuale surse de perturbatii electromagnetice sau radio. Chiar daca este mai scump
la inceput, alegerea fbrei optice, de exemplu, poate sa rezolve o serie de probleme care, in timp, pot
sa coste mai mult decat costul initial al folosirii unui astfel de mediu. (de mentionat problemele de
impamantare si perturbatii).
Alegera echipamentelor de comutare, inregistarea si afsare se face tinind cont de factorii precizati la
descrierea fecarui echipament in parte. Solutia aleasa trebuie sa asigure, in acelasi timp, scalabilitatea,
posibilitatea de extindere si de interfatare cu alte sisteme.
TELEVIZIUNE CU CIRCUIT NCHIS
212
7 SERVICE SI MENTENANTA
In cadrul operatiunilor de service si mentenanta (intretinere) se executa acele operatii care duc la
pastrarea si prelungirea starii de buna functionare precum si a remedierii defectelor, conform cu cele
descrise in capitolul DEFECTIUNILE SISTEMELOR TVCI.
Operatiile de service care se executa pe baza unui contract de service se incadreaza in operatii de
mentenanta preventiva si corectiva,
VERIFICARI GENERALE / MENTENANTA PREVENTIVA
Examinarea aspectului exterior al camerelor video si al echipamentelor de comutare,
inregistrare si afsare
Repozitionarea camerelor datorita modifcarii in timp a pozitiei din cauza slabirii
elementelor de prindere/orientare;
Verifcarea calitatii imaginilor transmise de camere si eventual reglarea celor care au
imaginea alterata; In cazul in care alterarea imaginii unei camere de exterior este produsa
de aburirea geamului incintei termostatate se va verifca si inlatura cauza care a produs
efectul mentionat mai sus. Alterarea imaginii mai poate proveni si datorita oxidarii mufelor,
ceea ce impune inlocuirea lor;
Verifcarea calitatii imaginilor afsate de monitoare;
Verifcarea calitatii inregistrarilor video;
Indepartarea prafului si a murdariei de pe monitoare, inregistratoare, matrici video si orice
alt echipament ce constituient al sistemului TVCI.
Verifcarea tensiunilor de alimentare si a incarcarii acumulatorilor.
VERIFICARI SPECIFICE LA REVIZII PERIODICE
Sunt incluse operatiuni de amploare si intensive ce urmaresc verifcarea unor functii si, eventual,
remedierea unor defecte, precum si cautarea si eliminarea cauzelor care au dus la modifcarea sau
lipsa unor parametrii/ functii specifce sistemelor TVCI.
Aceste operatii includ :
Verifcarea si reglarea camerelor video din punct de vedere al calitatii imaginii si al pozitiei ;
Verifcarea parametrilor specifci monitoarelor;
Verifcarea functiilor si setarilor echipamentelor de comutare, inregistrare si afsare
Verifcarea tensiunilor de alimentare ale tuturor echipamentelor;
Verifcarea arhivarii si a calitatii suporturilor de arhivare;
Verifcarea calitatii inregistrarilor si a arhivei ;
Verifcarea elementelor de interactiune cu alte sisteme (comutare camere video la evenimente
de tip intrari de alarma, detectie de miscare incendii, cutremure,etc.) ; Verifcarile includ
memorarea prepozitiilor, a tururilor.
ntocmit
Ing. Viorel TULE
213
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALA
Sistemele electronice de control acces sunt sisteme complexe formate din componente
mecanice, electromecanice, electronice (hardware) si software, interconectate astfel incat sa asigure
functiile de protectie si control impuse anumitor tipuri spatii. Practic sistemele de control acces
asigura necesarul de siguranta si securitate ce trebuie avut in vedere indifernt daca vorbim de aplicatii
de paza perimetrala, acces in parcari, spatii de birouri, aplicatii militare, cladiri de birouri sau zone
de inalta securitate. Gama de aplicatii in care sistemele de control acces isi au un rol bine defnit este
foarte mare. In aceasta gama se includ si aplicatii care nu sunt strict legate de securitate ci, folosind
aceleasi tehnici si sisteme, asigura functii de accesare la nivel logic, interfatare cu sisteme de baze de
date si sisteme de pontaj si resurse umane, controlul resurselor, identifcare automata etc.
Sistemele electronice de control acces au devenit o componenta de baza a oricarui sistem de
securitate integrat atat la nivel fzic, hardware, cat si la nivel logic, software. Sistemele de control
acces se pot interconecta la sisteme existente sau pot asigura infrastructura pentru sisteme viitoare.
Rolurile si functiile asigurate de catre aceste sisteme s-au diversifcat de-a lungul timpului astfel incat
astazi avem o paleta extrem de mare de functii ce pot f realizate folosind facilitatile oferite de diversi
producatori ai sistemelor de control acces.
In termeni reali sistemele de control acces se bazeaza pe tehnologii diverse care, practic,
cuprind toata gama de sisteme de securitate, dar in special detectia la efractie si TVCI, sisteme cu
care practic formeaza un sistem integrat de securitate , in care orice eveniment de securitate este
abordat intr-o maniera unitara si tratat prin mijloace specifce : detectie, avertizare, restrictionare,
vizualizare, inregistrare.
Principalele functii ale unui sistem de control acces constau in :
identifcare/autentifcare -
restrictionarea accesului -
blocarea accesului folosind elemente electromecanice -
aplicarea politicilor de securitate intr-un anumit spatiu -
monitorizarea elementelor din sistem si a utilizatorilor -
detectia si inregistrarea evenimentelor precum si luarea deciziilor aferente -
raportarea, audit -
Spre deosebire de un sistem de detectie a efractiei, care are ca scop protejarea intregului spatiu
securizat un sistem de control acces se concentreaza pe caile de intrare/iesire din spatiul securizat.
Modelul de securitate aplicat este unul bazat pe nivele de securizare fzica si logica. Spatiul securizat
este, in general, ierarhizat pe diferite nivele de securitate, pentru fecare nivel aplicandu-se metode
specifce acelui tip de spatiu, care indeplinesc cel mai bine cerintele de securitate impuse.
Odata cu cresterea nivelului de securitate masurile de identifcare si control devin mai riguroase.
Pentru controlarea accesului perimetral/exterior se folosesc : bariere auto, cititoare de raza mare,
porti de acces de inalta securitate pentru pietoni, tururi de garda, identifcarea automata a vehiculelor
etc. Pentru controlarea accesului in spatii comune/publice se folosesc : porti de acces de viteza mare,
turnicheti, controlul lifturilor si al usilor de urgenta, gestiunea vizitatorilor etc. Pentru controlarea
zonelor de inalta securitate se folosesc cititoare de diverse tehnologii, (proximitate, smart card,
biometrie), bariere infrared, terminale de pontaj si acces, functii speciale (anti-passback, two-cards,
visitor escort, card tracking) etc. Odata cu cresterea riscului de securitate cresc si masurile de identifcare
si autentifcare. Daca pentru zonele cu risc scazut se foloseste o singura masura de autentifcare
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
214
(cod PIN, cartela de proximitate sau biometrie) pentru zonele cu risc mare de siguranta se folosesc
metode de autentifcare multiple (multi-factor - cod PIN si biometrie, smartcard si biometrie etc,).
Acesti factori pot sa difere in functie de locatie, momentul in care se cere autentifcarea, permisiunile
persoanei care cere autentifcarea si de alti factor impusi prin procedurile de securitate.
In practica orice sistem trebuia sa aiba o combinatie echilibrata intre permisiune si restrictie.
O serie de reguli se aplica oricarui sistem de control acces: cu cat un spatiu este mai slab securizat cu
atat este mai susceptibil de a f accesat de persoane neautorizate si, invers, cu cat un spatiu este mai
bine securizat cu atat va f mai susceptibil de a interzice accesul unei persoane autorizate.
CAPITOLUL 2
ELEMENTE COMPONENTE
Pentru un utilizator obisnuit un sistem de control acces este constituit din trei elemente :
o cartela/un cod PIN/un tag care se prezinta unui cititor/tastatura -
un cititor/tastatura care autentifca cartela/PIN-ul -
o usa/bariera/poarta de acces care se deschide cand se autorizeaza intrarea -
In spatele acestei scene se afa un numar de echipamente interconectate, folosind tehnologii diverse,
ce comunica in vederea realizarii functiilor de control acces.
Din punct de vedere al structurii unui sistem de control acces se disting urmatoarele nivele pe
care sunt distribuite elemntele componente ce au roluri distincte in functionarea sa:
- nivelul echipamentelor de camp
- nivelul echipamentelor hardware de achizitie si control
- nivelul de programare/gestionare software
In tabelul de mai jos sunt exemplifcate cateva din tipurile de echipamente existente intr-un sistem de
control acces si nivelul la care sunt intalnite.
Nivel Tipuri de echipamente Tip resurse
Echipamente de camp
Bariere auto, usi de control acces, turnicheti,
porti de acces, incuietori electrice/
electromagnetice, contacte magnetice,
butoane de comanda, fotocelule, surse de
alimentare etc
Mecanice, electromecanice,
electrice sau electronice
Echipamente de
achizititie si control
Cititoare diverse tehnologii, tastaturi, unitati
de control acces, controllere de lift, interfete
de intrari/iesiri, interfete de comunicatie,
terminale de pontaj etc.
Electronice, hardware,
frmware
Nivel de aplicatie
Calculatoare de gestiune, software de
management, retele de comunicatii etc.
Hardware, software,
networking
Dupa cum se poate vedea un sistem de control acces este, in general, o combinatie de diverse
tehnologii de la cele mecanice pana la cele de tip software si retelistica. Intotdeauna un sistem de
control acces va avea realizate primele doua nivele, nivelul de programare/gestionare software poate
sa lipseasca in anumite tipuri de sisteme, unde cerintele de securitate sunt mai reduse, aceste functii
find asigurate pe echipamentele de la nivelul de achizitie si control (de exemplu tastaturile/cititoarele
stand-alone). Pentru fecare dintre aceste nivele se va face o descriere a tipurilor de echipamente si a
principiilor functionale.
215
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Nivelul echipamentelor de camp
La acest nivel se afa elemente mecanice si electromecanice care asigura functiile de blocare/
restrictionare a accesului in spatiul securizat. Gama de echipamente utilizate pentru blocarea
accesului este foarte larga incluzand atat echipamente de exterior cat si de interior, pentru persoane si
autovehicule. In aceasta gama de echipamente se gasessc : usi, porti, bariere, turnicheti etc.
Bariere de acces auto
Acest tip de echipament este folosit pentru controlarea trafcului auto in punctele de acces si este,
de obicei, primul contact cu un sistem de control acces. Bariera este un echipament electromecanic
echipat cu o unitate de control electronica, un element de actionare si bratul barierei. Pentru o
functionare in siguranta se foloseste o fotocelula de siguranta, care permite blocare bratului barierei
in conditiile prezentei unei masini sau persoane in spatiul de actionare al barierei. In multe aplicatii
se folosesc si sisteme de semaforizare care regleaza in timp accesul la bariera. In mod uzual bariera
poate f folosita si fara o comanda dintr-un sistem de control acces, in acest scop folosindu-se doar o
telecomanda radio sau butoane de comanda (inchis, deschis). Barierea poate functiona in mai multe
moduri
regim manual comenzile de deschidere/inchidere sunt date direct de un operator folosind o -
cheie, butoanele de comanda sau telecomnda radio. In acest regim comenzile de inchidere si
deschidere sunt date separat, intre cele doua comenzi bariera ramane deschisa.
regim automat comenzile sunt date dintr-un sistem de control acces In acest regim comanda -
este data de la un echipament de control suplimentar. In acest regim timpul de deschidere este
programat in unitatea de control a barierei.
Barierele difera din punctul de vedere al tipului de aplicatie de trafc intens sau trafc redus, primele
avand un timp de deschidere mai mic, in functie de lungimea bratului (2m-6m), de tipul constructiv
(brat dintr-o bucata sau din doua parti) sau rezistenta.
Metodele automate de accesare a barierelelor includ :
tichete de parcare bazate pe banda magnetica sau jetoane de parcare - sunt folosite in -
parcarile cu plata
bucla inductiva un cablu metalic ingropat, conectat la un controller, ce actioneaza ca o -
antena inductiva, sensibil la prezenta unor obiecte metalice (masini). Acest echipament
este foarte util pentru parcari unde iesirea se face fara a f necesara alta forma de control
(card, tag, telecomanda radio, actionare manuala)
cititor de proximitate de distanta mare si tag-uri active acesta este un cititor special -
pentru aplicatii de acces auto. Datorita dimensiunilor mari ale antenei si a curentului indus
in antena acest tip de cititor are o raza de citire de pana la aproximativ 70 cm., daca este
folosit cu card-uri pasive, si pana la aproximativ 2m daca este folosit cu carduri active
(carduri ce incorporeaza o baterie)
cititor de tag-uri auto, de distanta mare, folosind microunde. Acesta este un cititor de -
un tip special, functionand pe microunde la frecvente in jur de 2.4GHz. In conjunctie cu
tag-urile active instalate pe autovehicol se atinge o distanta de apx 10 m de citire a tag-
ului, astfel incat comanda barierei se poate da inaintea ajungerii masini in dreptul acestei
bariere. Acest cititor se monteaza in apropierea barierei la o inaltime cuprinsa intre 2 si 4
m astfel incat sa asigure o raza de citire potrivita aplicatiei.
-
Orice zona cu restrictii de acces auto impune folosirea unor astfel de bariere. De mentiont ca barierele
asigura o foarte scazuta securizare a spatiului pentru pietoni. Pentru pietoni urmand sa se foloseasca
alte tipuri de echipamente de blocarea accesului.
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
216
Porti de acces
Un tip aparte de bariera o constituie portile metalice de acces auto. Acestea, spre deosebire
de barierele auto, asigura o securitate marita atat pentu vehicule cat si pentru pietoni.
Portile metalice sunt clasifcate din punctul de vedere al modalitatii de deschidere in :
porti batante - se deschid in lateral -
porti culisante - culiseaza pe o sina metalica, sau au o roata de deplasare. -
Ambele tipuri de porti sunt actionate folosind elemente de automatizare comandate prin intermediul
unei unitati de control. Ca si barierele auto si aceste unitati pot f conectate la echipamente de control
acces pentrru a primi comenzile de deschidere/inchidere. O particularitate a acestor porti o constituie
timpul de deschidere/inchidere care este mult mai mare decat cel al barierelor. Acest lucru face ca
acest tip de echipament sa fe folosit in aplicatii unde numarul de vehicule este redus.
Sisteme de intrare pentru persoane. Turnicheti
Atunci cand se doreste comtrolul strict al persoanelor care patrund intr-o anumita zona cu acces
restrictionat cea mai buna metoda este folosirea unor sisteme de intrare care pot f : turnicheti, porti
rapide (speed-gate sau porti de intrarare de fux mare), turnicheti industriali etc. aceste sisteme au rolul
de a permite accesul doar in conditiile in care accesul se face individual (spre deosebire de usi, unde
mai multe persoane pot trece doar cand una singura a prezentat cardul la cititor). Termenul folosit
atunci cand mai mult de o persoana trece printr-un punct de acces, atunci cand s-a prezentat un singur
card, este tail-gating. Folosind astfel de sisteme se poate calcula cu precizie numarul persoanelor
afate intr-o anumita arie, acest lucru determinand functionarea corecta pentru Muster Report (raportul
persoanelor afate intr-o arie in caz de urgenta) sau Anti-passback.
Turnicheti tip tripod : acesti sunt cei mai uzuale sisteme de intrare. Asigura o separare simpla a
persoanelor care doresc sa acceseze puncte de interior sau de exterior. Sunt dotati cu trei brate metalice
ce se rotesc in plan vertical, bidirectional, iar in caz de urgenta pot f rabatati astfel incat sa se asigure
o cale de evacuare.
Fig. Exemplu de instalare turnicheti tip tripod
Turnicheti rotativi : acestia sunt un tip de turnicheti folositi in general pentru spatii interioare, au
in componenta un ax central in jur caruia se rotesc trei placi de sticla sau bare metalice care separa
persoanele ce solicita accesul. La un acces, axul executand o rotatie de 120 de grade, in sensul cerut.
217
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Fig. Exemplu de instalare turnicheti rotativ
Porti de acces : aceste sisteme de intrare mai sunt numite speed gate sau turnicheti tip alee. Acest
tip de sistem de intrare este folosit unde se doreste un acces rapid si o verifcare sigura a faptului ca
doar o singura persoana trece la un moment dat. O cale de acces este formata din doua corpuri de
lungime mare (peste 1m) intre care exista calea de acces ce este blocata de doua panouri de sticla
ce se retrag cand primesc comanda de deschidere, in interiorul corpurilor. In aceste corpuri se afa
echipamentele de comanda si fotocelulele de control a prezentei in spatiul dintre corpuri. In plus
aceste echipamente au ca dotari, contoare de persoane, indicatoare luminoase pentru evenimente
tip : prezentare card, acces permis, acces interzis, alarma. In plus pot accepta direct intrari de la alte
sisteme pentru deschiderea in caz de urgenta si cate o intrare de comanda pentru ambele sensuri de
deschidere.
Fig. Exemplu 2 cai de acces cu porti de acces tip speed-gate
Porti de urgenta : sunt sisteme de blocare a accesului ce au in componenta un ax central in jurul caruia
se roteste o placa de sticla sau un cadru metalic ce blocheaza intrarea. Rolul lor este de asigura un
acces pentru situatii de urgenta unde se impune realizarea unei cai de acces sufcient de largi. Aceste
porti sunt folosite in conjunctie cu celelalte tipuri de porti pentru asigurarea cailor de evacuare in caz
de urgenta sau pentru accesul persoanelor cu handicap.
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
218
Fig. Exemplu instalare poarta de urgenta
Porti de inalta securitate : aceste echipamente sunt destinate accesului pietonal in spatii externe unde
trebuie asigurata o mare securitate fzica a spatiului protejat. Sunt compuse din elemente metalice
masive, bare, ce se rotesc in jurul unui ax central, afat intr-o carcasa metalica de protectie. Mai
sunt denumite turnicheti tip full-size sau full-high.
Fig. Exemplu instalare turnichete de inalta
securitate
Porti de tip man-trap : acest tip de echipament
este dedicat aplicatiilor de inalta securitate, in care
accesul in zonele protejate se face dupa criterii de
greutate nu doar de drept de acces. Este compusa
dintr-un tub in care accesul se face prin doua
usi, cate una pentru fecare parte a zonei protejate,
acestea find interblocate. Accesul inspre/dinspre
zona securizata se face dupa masurarea greutatii
persoanei si compararea cu greutatea de referinta
(+/- o marja) stocata in sofware-ul de control.
Daca este indeplinita conditia atunci se poate
face trecerea.
Usa de control acces
Majoritatea spatiilor securizate sunt
protejate de o usa si exista multe tipuri de sisteme
ce asigura protectia acestora. Exista o varietatea
de usi, pentru fecare dintre ele find necesara
o atenta selectie a tipului de incuietoare ce va
asigura maxima protectie a cai de acces in spatiul
securizat.
Un aspect important al unui sistem de control
al accesului consta in monitorizarea starii usii.
A monitoriza starea usii insemna a cunoaste in
fecare moment daca usa este inchisa sau nu, daca
usa s-a deschis in mod normal - prin utilizarea
219
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
cititorului sau butonului de iesire-, daca usa s-a deschis normal dar a fost lasata deschisa, daca
usa a fost deschisa altfel decat prin mijloacele normale - usa fortata. Deasemenea starea usii este
importanta atunci cand se doreste numararea persoanelelor dintr-o arie anti-passback sau executia
unor comenzi bazate pe tipul de eveniment usa deschisa (de.exemplu interblocarea unor usi de tip
SAS). Monitorizarea stari usii se face prin instalarea unui contact magnetic. Acesta poate f aparent
sau ingropat, poate avea diverse marimi, deasemenea se poate folosi contactul magnetic al incuietorii
electrice. Ezista variante de contacte magnetice pentru usi de garaj, de tip industrial (heavy-duty).
Practic nu se poate spune ca exista control al accesului fara a avea informatia despre starea usii. In
functie de starea usii se pot lua deciziile corecte pentru fecare tip de eveniment. Toate unitatile de
control acces au intrari dedicate pentru astfel de contacte de monitorizare a starii usi.
Incuietori electrice si electromagnetice
Spre deosebire de incuietoarea mecanica obisnuita o incuietoare electrica are elementul de
actionare al boltului comandat de o bobina in care se induce un curent electric, campul electromagnetica
astfel creeat actioneaza asupra elementului de blocare/deblocare a boltului. Incuietorile electrice/
electromagnetice se adapteaza tipului de usa existand multe variante constructive si modalitati de
alimentare.
Tipuri de incuietori:
Electrice ; electric strike, electric drop-bolt
Electromagnetice: electromagnet tip Maglock
Electromecanice: cu actionare electrica dar si mecanica
Incuietorile electrice (strike) pot f de doua tipuri
Fail-safe (fail-unlock) acest tip de incuietoare este alimentata pentru a bloca usa, in cazul in -
care alimentarea este intrerupta strike-ul este deblocat si usa se va deschide
Fail-secure (fail lock) acest tip de incuietoare este blocat atat timp cat este nealimentata, -
pentru a f deschisa trebuie sa fe alimentata.
Incuietorile electromagnetice (maglock) sunt, prin natura lor, incuietori tip fail-safe. Ele au nevoie de
alimentare pentru a produce campul electromagnetic.
Eliminarea tensiuni reziduale asociate cu incuietorile electrice
Una din componentele unei incuietori electrice este bobina ce actioneaza ca un electromagnet
asupra elementului de blocare/deblocare a incuietorii. Aceasta bobina actioneaza ca un dispozitiv
inductiv de valoare mare. Cand tensiunea continuua este aplicata pe bobina, in bobina se
inmagazineaza o cantitate de energie care, atunci cand circuitul de alimentare este intrerupt, se
transfera pe circuitul de alimentare, sub forma unei descarcari de tensiune, spre unitatea de cotrol sau
sursa. Daca nu se aplica o metoda de a elimina aceasta tensiune, de la sursa producerii, este posibil
ca ea sa provoace defectarea anumitor componente din sistem. O metoda uzuala pentru incuietorile
electrice alimentate in tensiune continuua consta in instalarea unei diode de uz general pe bornele
de alimentare ale strike-ului. Catoul este conectat la borna pozitiva a strike-ului astfel incat energia
acumulata sa se disipe in strike.
Strike-urile alimentate in curent alternativ nu permit utilizare de diode pentru eliminarea
tensiunii reziduale. Pentru acestea se folosesc supresori MOV (Metal Oxide Varistor), deseori acestia
sunt inclusi in incuietoare.
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
220
Figura. Metode de protectie ale incuietorilor
Cai de evacuare. Usi de evacuare. Situatii de urgenta
Un sistem de control al accesului trebuie sa asigure restrictionarea accesului intr-un spatiu
securizat, totusi exista situatii cand siguranta este predeominanta securitatii. In situatii de urgenta
(incendiu, panica, echipamente defecte etc.) se impune evacuarea cat mai rapida a persoanelor afate
in spatiul protejat. Pentru acest lucru trebuie gandite inca de la faza de proiectare mijloacele tehnice
ce vor asigura deschiderea usilor desemnate ca usi de urgenta. Usile controlate trebuie sa poata f
deschise cat mai simplu in caz de urgenta.
O cale simpla de a asigura cerinta de deschidere manuala in caz de urgenta consta in instalarea
unui buton de urgenta (emergency button) pe calea de iesire din spatiul protejat. Acest echipament
permite intreruperea alimentarii incuietorilor electrice / electromagnetice fail-safe sau, pentru cele
de tip fail-secure, alimentarea lor. Butonul de urgenta este de fapt un micro-switch, un contact NO/
NC, intercalat intre sursa de alimentare si incuietoare. Se recomanda folosirea incuietorilor fail-safe
penrtru spatiile publice astfel incat lipsa alimentarii sa nu afecteze functionarea in caz de urgenta
a incuietorii. Butonul de urgenta trebuie sa fe de culoare alba sau verde dar nu rosu pentru a nu f
confundate cu cele de incendiu. O alta metoda uzuala pentru deschiderea usilor este cea automata,
prin intermediul unei comenzi preluate de la sistemul de detectie incendiu, de exemplu, care permite
deschiderea controlata a usilor corespunzator cu scenariul la foc pregatit de proiectant. Majoritatea
unitatilor de control acces au intrari ce pot f programate ca intrari de urgenta.
Nivelul echipamentelor de achizitie si control
La acest nivel se gasesesc echipamentele care realizeaza identifcarea utilizatorului si controlul
echipamentelor de la nivelul inferior. Acestea se impart in cititoare si unitati de control acces, dar
exista si echipamente (numite unitati de tip stand-alone) in care ambele functii sun inglobate in
acelasi echipament. Echipamentele de identifcare cititoarele - preiau informatia de la un dispozitiv
(cartela, tag, keyfob, PIN code, caracteristica biometrica etc.) si o transfera la unitatea de control care
va decide daca acea persoana este autorizata sau nu.
221
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
CAPITOLUL 3
PRINCIPII DE IDENTIFICARE. METODE DE IDENTIFICARE
Una din principalele probleme ale unui sistem de control acces consta in defnirea identitatii
si recunoastrea acesteia (autentifcare/verifcare) pentru luarea deciziilor. Exista diverse metode si
tehnici de identifcare. In control acces ne bazam pe trei tipuri de identifcare :
Cunostinta : Ce stii? Se bazeaza pe o informatie stiuta de persoana care cere autentifcare. -
(PIN codul folosit la o tastatura de acces)
Posesia : Ce ai? Se bazeaza pe prezentarea unui card/tag la un cititor -
Caracteristici fzice personale: Cine esti?Se bazeaza pe caracteristicile biometrice ale unei -
persoane.
Fiecare dintre metode are avantaje si dezavantaje. Cand se cere realizarea unei aplicatii de inalta
securitate se folosesc combinatii de metode identifcare. Fiecare dintre factorii de identifcare trebuie
autentifcat pentru ca persoana sa fe autorizata. Tehnologiile de identifcare mai pot f clasifcate
in tehnologii bazate pe contact tehnologii care presupun un contact fzic intre cartela si cititor, si
tehnologii contactless (fara contact) in care nu exista vre-un contact intre cititor si cartela.
Tehnologii de identifcare uzuale
Sisteme bazate pe cunoastere
Sistemele bazate pe cunostinte sau sisteme de identifcare pe baza unui cod (PIN-Personal
Identifcation Number) sunt foarte raspandite mai ales pentru aplicatii de mici dimensiuni sau de
securitate scazuta.
Codul PIN poate f folosit impreuna cu alte tehnici de identifcare dar este folosit ca si metoda
independenta de acces. Aceasta tehnologie se bazeaza pe utilizator pentru introducerea corecta a
informatie in sistem (PIN-ul) dar prezinta si dezavantajul de a putea f spionat de catre persoane
neautorizate. Sistemele de acces cu cod PIN sunt usor de instalat si programat, uzual exista un cod
master ce permite gestionarea parametrilor gen: timp de deschidere, adaugare/stergere/modifcare
utilizatori/coduri. Codul PIN poate f de dimensiuni de la 4 pana la 10 digiti. Cu cat codul este format
din mai multi digiti cu atat scade probabilitatea de a ghici codul prin incercari succesive.
De exemplul pentru un cod PIN format din 4 digiti la o tastatura cu 10 cifre exista posibilitatea de a
seta 10.000 de coduri, iar pentru un sistem bazat pe 5 digiti pot f introduse 100.00 de coduri PIN.
Sisteme bazate pe posesia unui card
Aceste sisteme se bazeaza pe prezentarea unui card, tag, breloc (keyfob) se mai numesc si
ID credential - unui cititor. In aceasta categorie de sisteme sunt folosite tehnologii cu grade diferite de
securitate si operabilitate, Aceste carduri sunt codate folosind echipamente speciale si au un grad de
rezistenta mediue/mare privind modalitate de transfer/copiere a informatiei stocate.
Bar code Tehnologia codurilor de bare este foarte folosita in sisteme adiacente sistemelor de control
acces (sisteme de gestiune, vanzari, identifcare automata a produselor). Pentru sistemele de control
acces aceasta tehnologie este de o securitate foarta scazuta. Codul de bare este format dintr-o serie
de linii paralele de dimensiuni variabile, astfel incat formeaza o succesiune de intervale luminoase/
intunecate care, atunci cand sunt citit de de un scanner sau bar code reader, sunt transformate in
succesiuni de 1 si 0, informatia find trimisa la sistemul de control. Practic informatia este vizibila
desi este intr-o forma neuzuala. Acest lucru duce la o replicare destul de usoara. Bar codurile pot
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
222
f imprimate direct pe diverse materiale si pot f cititte destul de usor cu un software dedicat sau
cu scannere de coduri de bare de raspndire larga. Din cauza nivelului scazut de securitate aceasta
tehnologie este rar folosita in sistemele de control acces, doar pentru acces tempor, de scurta durata,
in arii putin protejate.
Exista o tehnica de codare care permite codurilor de bare sa fe invizibile ochiului uman. Este vorba
de asa numitele carduri infra red, in care codul de bare este citit doar folosind lumina infra-red. Sunt
de o securitate mai mare decat cea anterioara si sunt folosite in aplicatii speciale.
Banda magnetica magnetic stripe sau magstripe - este una din cele mai utilizate tehnologii, in
special pentru cardurile bancare dar nu numai. Acest tip de card este ieftin, usor de produs si codat si
poate contine date de tip alfanumeric. Inca exista o gama de aplicatii de control in care acest tip de
tehnologie este larg folosita.
Cardurile magnetice sunt compuse dintr-un card de PVC pe care se suprapune o banda de plastic
ce contine mici particule metalice cu proprietati magnetice. Codarea binara (1 si 0) se produce prin
magnetizarea acestor particule. Pentru a putea f citita aceasta banda magnetica trebuie sa fe trecuta
printr-un cititor de carduri astfel incat exista un contact intre banda si capul de citire, modifcarile
campului magnetic al cititorului sunt transformate apoi in semnale electrice si transmise la unitatea
de control acces folosind un protocol de tip Clock & Data sau Wiegand.
Capacitatea de a rezista in timp actiunilor unor campuri magnetice este exprimata prin coercivitate.
Aceasta exprima forta campului magnetic necesar pentru stergerea informatiei de pe card. Exista
doua mari categorii de carduri magnetice, cele cu coercivitate mare, pentru care este necesara o forta
de 4000 Oe (Oersted) sau cele de joasa coercivitate (300 Oe). Toate cardurile bancare sunt de mare
coercivitate.
Pentru stocarea informatiei pe banda exista 3 track-uri. Track-ul 1 (sau Track1/IATA) a fost folosita
pentru Industria Aeronautica, Track 2 (ABA - Asociatia Bancara Americana) este folosita de industria
bancara iar Track 3 este nestandardizata si nu este folosita decat pentru aplicatii speciale. Informatia
stocata pe aceste track-uri si modul cum este stocata este referita ca formatul tack-ului. Track-ul 1 este
singurul care poate contine informatie alfanumerica (este folosita de banci pentru stocarea numelui
proprietarului cardului).
Deaorece este una din cele mai raspandite tehnologii de carduri, aceasta este foarte strict standardizata.
ISO are mai multe standarde care se refera la aceata tehnologie ISO-7810, ISO-7811, ISO-7812, ISO-
7813. Acestea defnesc proprietatile fzice ale cardului (incluzand dimensiunea cardului, pozitionarea,
dimensiunile si caracteristicile magnetice ale benzii) dar si carcteristicile logice (track-ul folosit,
formatul, alocarea numerotarii emitatorilor de carduri etc).
Pentru cardurile magnetice exista doua mari tipuri de cititoare : cele cu trecere (swipe reader) prin care
cardul este trecut de catre utilizator si cele cu insertie (insertion reader), in care cardul este introdus
de catre utilizator si apoi preluat de un mecanism care-l trece cu viteza constanta peste capul de citire.
Un dezavantaj al acestei tehnologii este dat de necesitatea contactului fzic intre card si cititor. Pentru
aplicatiile de control acces aceasta tehologie este una de securitate medie, datele de pe card putand f
citite relativ usor. Acest tip de tehnologie poate f folosit in aplicatii care impun folosirea unor carduri
magnetice pentru mai multe aplicatii, nu doar pentru control acces.
Cardul Wiegand este bazat pe efectul Wiegand. Acest efect este generat intr-un un tip special de
conductor feromagnetic de diametru redus. Acest conductor este un aliaj de otel, cobalt si vanadiu
prelucrat prin procese speciale care il fac sa aiba un miez - core- si o membrana cu proprietati
magnetice diferite. La aplicarea unui camp magnetic in acest tip de conductor se induce un puls
Wiegand, ce actioneaza ca un generator de semnal pentru cititorul de carduri. Intr-o cartela Wiegand
sunt folosite doua conductoare wiegand, unul pentru 1 si celelalt pentru 0, aranjate astfel incat la
o trecere print cititor sa se produca codul cu care cartela a fost codata. Cititorul wiegand are doua
componente de baza : generatorul de camp magnetic si capul de citire al pulsurilor Wiegand generate
de cele doua conductoare (1 si 0)..
223
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Avantajele acestei tehnologii sunt :
acest tip de card nu poate f contrafacut deoarece tehnologia de producere a conductorilor -
Wiegand este patentata, iar sursele de conductori strict controlate.
durabilitate foarte mare -
este o tehnologie bazata pe un camp magnetic mai puternic decat cel necesar benzii -
magnetice
este imuna la interferente radio sau electromagnetice. -
Acest tip de card nu poate f re-scris, informatia find codata la momentul fabricarii acestuia. In
momentul actual acest tip de card a fost inlocuit de noile tehnologii de proximitate.
Tehnologii fara contact. Proximitate
Tehnologia fara contact este cea mai folosita tehnologie de identifcare pentru sistemele de
control acces, in acest moment. Aceasta tehnologie presupune absenta contactului fzic dintre cartela
si cititor, cartela trebuie doar apropiata de cititor pentru a se face transferul de informatie. Acest tip
de tehnologie se mai numeste si RFID (Radio Frequency Identifcation), deoarece se bazeaza pe
transmisia radio. Cititorul este de fapt un transmitator de unde radio (RF), in jurul acestui existand
un camp radio de forma elipsoidala, ce se exitnde atat in fata cititorului cat si in spatele lui. Un cititor
este compus dintr-un circuit numit antena si o unitate electronica de control care are rolul de converti
semnalele primite de la cartela prin intermediul antenei si a face conversia de la RF la protocolul de
comunicatie specifc (Wiegand, RS-232, RS-485 etc.). Un parametru important al acestor cititoare
este cel numit raza de citire (read range). Aceasta este defnita ca find distanta maxima la care
acel cititor face o citire corecta a unui card. Acest parametru nu are o valoare fxa. Campul radio al
cititorului (read range) este infuentat de mai multi parametri : dimensiunea cititorului (a antenei),
numarul de spire ale antenei, tensiunea de alimentare si conditiile de instalare. Orice obiect metalic
afat in preajma cititorului va avea ca efect reducerea acestei raze de citire. O cartela de proximtate
este formata dintr-un material plastic in care se incapsuleaza un chip (trasnponder) conectat la o
antena. Cand aceasta antena intra in campul RF al cititorului in antena se induce un curent ce este
folosit pentru alimentarea chip-ului care va transmite codul programat, ca semnal modulat.
Sunt doua tipuri de carduri/taguri folosite in aceasta tehnologie :
- cele pasive care se folosesc doar de energia furnizata de cititor, nu au nici-o sursa suplimentara de
alimentare
- cele active care au, in plus, o sursa auxiliara, o baterie, ce asigura sursa de energie pentru circuitul
tag-ului.
Cardurile pasive sunt de dimensiuni mai mici, mai usoare si au un ciclu de viata extrem de mare.
Cardurile active necesita inlocuirea bateriei periodic dar pot f citite de la o distanta mai mare. Sunt
folosite in special pentru aplicatiile de identifcare auto.
Din punctul de vedere al frecventei de lucru sistemele de proximitate sunt clasifcate in :
joasa frecventa : 100-500 kHz, dar uzual 125 kHz. Aceste sisteme sunt cele mai raspandite in -
acest moment, asigurand o viteza de citire mare si o raza de citire intre 5 cm si 2 m (folosind
tag-uri active), in functie de tipul de cititor
medie frecventa : 10-15MHz dar uzual 13.56MHz. Sistemele care folosesc aceasta gama de -
frecventa sunt cele pentru smart-card fara contact, avand o viteza mare de citire dar o raza de
citire mai mica decat cea pe 125kHz.
inalta frecventa : 2.4-5GHz. Asigura o distanta mare de citire impreuna cu tag-urile active si -
au o viteza de citire foarte mare.
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
224
Tehnologia de 125kHz, numita si de proximitate, nu se bazeaza pe un standard international ci pe unul
de-facto, numit Wiegand. dupa numele lui John Wiegand, cel care a inventat tehnologia. Tehnologia
contactless de medie frecventa 13.56Mhz este una folosita din ce in ce mai des in conjunctie cu smart-
card-urile tip contactless.
Smart Card
Daca pentru tehnologia de 125kHz, nu exista standarde intrenationale impuse producatorilor, acestia
producand sisteme proprietare ce nu sunt compatibile unele cu altele pentru smart card-uri exista
standarde ISO care impun producatorilor caracteristici ce le fac cea mai buna alegere pentru o
tehnologie contactless.
Smart card-ul este un tip de card inteligent ce poate f folosit intr-o arie foarte larga de aplicatii,
nu doar control acces electronic.
Exista doua tipuri mari de smart card-uri : cele cu contact fzic intre cartela si cititor si cel fara
contact. Cele cu contact nu sunt o optiune pentru control acces electronic din cauza timpului mare de
procesare. Pentru control acces se folosesc smart-card-urile bazate pe tehnologia RF 13.56 MHz.
Din punct de vedere constructiv smart card-urile se impart in :
carduri cu memorie (memory card) -
carduri cu logica cablata (wired logic) -
carduri inteligente bazate pe un microcontoller (MCU) -
Cardurile cu memorie au in componenta lor un circuit in care sunt stocate informatiile de autentifcare
prin care se face accesul la zona de memorie protejata in care se afa un unic numar de identifcare.
Unele dintre ele folosesc diverse metode de criptare a informatiei.
Cardurile cu logica cablata folosesc un circuit electronic special pentru autentifcarea dintre card si
cititor. Acestea nu pot f rescrise/reprogramate dupa producere.
Cardurile MCU sunt cele mai inteligente avand posibilitatea de a folosi diverse metode sofsticate
de autentifcare si criptare chiar pe card insusi si au o interactiune inteligenta cu cititorul. Ele au o
capacitae de memorie destul de mare si ruleaza asa numte sisteme de operare de card tip MULTOS
sau JavaCard.
Acest tip de card permite utilzarea zonelor de memorie pentru mai multe aplicatii, accesul la fecare
zona de memorie facandu-se prin intremediul unei chei de acces (publica sau privata). In plus, intre
card si cititor are loc un proces de autentifcare mutuala. Comunicatia dintre card si cititor se face
criptat folosind alogoritmi avansati gen DES/3DES/RSA etc. Capacitatea de scriere/citire acestor
carduri permite stocarea de informatii gen template biometric sau cod PIN si elimina necesitatea
interogarii unei baze de date comune. Deasemenea aceste carduri constituie suport pentru tehnologii
hibride : contact smart card, proximitate, biometrie, banda magnetica, printare logo, holograme etc.
Fiecare astfel de card are un umar unic de identifcare numit CSN- Card Serial Number- alocat la
momentul producerii. Folosirea acestuia in scopul de a controla accesul nu este recomandata deoarece
acesta nu este criptat si poate f citit cu orice cititor compatibil.
Avantajele tehnologilor fara contact sunt :
- este foarte usor de folosit, nu necesita o orientare anume a cardului si nici introducerea lui in vre-un
cititor.
- viteza mare de transfer a datelor si de acces
- asigura o protectie mare a datelor codate in card
- durabilitate a cardurilor si cititoarelor
- nu pot f falsifcate usor
- se pot integra cu diferite alte tehnologii
- mentenata usoara pentru cititoare impreuna cu protectie anti-vandalism
225
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Sisteme de identifcare personala.Tehnologii de identifcare biometrice
Tehnologiile biometrice, sau de verifcare a caracteristicilor biologice, desi relativ mai scumpe,
sunt utilizate atunci cand exista nevoia de a asigura cel mai inalt nivel de securitate. Ele au fost create
pentru a depasi problemele cauzate de pierderea, furtul card-urilor/tag-urilor sau afarea codului
PIN de catre persoane neautorizate. Aceste sisteme permit inrolarea caractersticilor biometrice sub
forma unor fsiere de date (template-uri) care apoi sunt folosite in procesul de autentifcare. Aceaste
tehnologii se bazeaza pe unicitatea caracteristicilor biologice ale fecarui individ. Avantajul major
este ca nu mai sunt necesare alte tipuri de verifcari pentru autentifcarea persoanei. Dezavantajul
consta in costurile relativ mari si timpul de verifcare mai mare decat al altor tipuri de tehnologii. Sunt
cateva procese particulare acestor tehnnologii :
Inrolarea este procesul de preluare/citire a caracteristicii biologice si transformarea ei, prin algoritmi
matematici, intr-un asa numit template date binare care pot f prelucrate si folosite de sistemele de
calcul.
Verifcarea - consta in compararea caracteristicilor citite la momentul cererii de acces cu cele citite la
momentul inrolarii.
In acest loc se tine cont de doua criterii numite : False accept si False reject. False reject se refera
la posibilitatea de rejectare/refuzare a accesului pentru o persoana autorizata, acesta ar trebuii sa fe
cat mai mic. False accept - se refera la posibilitatea de acceptare a cererii de acces pentru o persoana
neautorizata.
Cele mai utilizate tehnici de identifcare biometrica sunt :
fngerprint recognition/ recunoastrea amprentei -
hand geometry recognition/ geometria mainii -
iris recognition/ rcunoastrea irsiului -
face recognition/ recuoastrea fetei -
voice recognition/ recunoastere vocal -
Cel mai adesea aceste tehnici de identifcare sunt folosite in combinatie cu alte tehnici :
cod PIN, card de proxmitate, smart card. Aceste informatii suplimentare (cod PIN, numar de card)
sunt folosite pentru gasirea template-ului in baza de date a unitatii/cititorului si actioneaza ca un
index. In momentul in care locatia a fost gasita (de exemplu : codul PIN este valid) atunci se citeste
din acea locatie valoarea template-ului si se compara cu cea citita in momentul verifcarii. O alta
abordare consta in citirea caracteristicii biometrice si cautarea liniara in baza de date dupa un template
identic. Acest procedeu dureaza insa mai mult. Aceste doua tehnici se bazeaza pe existenta unei baze
de date comune in care sunt stocate template-urile. O alta metoda utilizata este de a avea template-
urile distribuite pe smart-card-ul utilizatorului. Comparatia se face intre template-ul citit de la cititor
(in timpul procesului de autentifcare) cu cel obtinut in urma citirii template-ului de pe smart card.
Trebuie mentionat ca aceste sisteme se pot folosii in situatii in care se cere o mare securitate a zonei si
un control ridicat, dar in acelasi timp, procesul este destul de lent comparativ cu celelalte tehnologii.
Formatul cardurilor si protocoale de comunicatie
Formatul unui sistem (card, controller) este un element foarte important intr-un sistem de
control acces. Formatul specifca modul de interpretare a datelor transmise de la cartela la cititor si de
la cititor la controller. Formatul specifca din cati biti este format stream-ul de date si ce semnifcatie
au acestia. Formatul nu este numarul insusi !. Fiecare producator de sisteme de control acces isi poate
creea propriul tip de format astfel incat sa asigure o cat mai mare securitate a datelor. Numarul de biti
nu indica formatul -cu exceptia formatului de 26 de biti- de exemplu sunt peste 100 de formate de 34
de biti.
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
226
Formatul unui card este independent de tehnologia folosita (125kHz sau 13.56MHz).
Formatul unui card exprima urmatoarele caracteristici :
numarul total de biti codati in cardul respectiv -
numarul de biti pentru Site Code sau Facility Code (Site Code-ul este un numar specifc -
unui singur client/sistem, numar ce este comun tuturor cardurilor dintr-o locatie) precum si
locatia acestora. Acest camp este testat intotdeauna primul de sistemul de control acces. Este
acest card emis pentru locatia respectiva ? Daca da se trece mai departe la verifcarea card
number-ului, iar daca nu acel card este rejectat. Nu toate formatele folosesc conceptul de Site
Cod. Acest camp adauga o masura de securitate in plus pentru sistem, deoarece este posibil ca
numarul cardului sa fe afat (de multe ori acesta este printat chiar pe card), dar Site Code-ul
este stiut doar de instalator sau administratorul sistemului.
numarul de biti pe care este reprezentat card number-ul, numarul unic de identifcare al cartelei, -
si locatia acestora. Acest numar este folosit pentru verifcarea drepturilor de acces in unitatea
de control acces.
biti de paritate si locatia lor, biti care sunt folositi pentru verifcare corectitudinii transmisiei -
de la card la cititor si de la cititor la unitatea de control acces.
Pe langa aceste campuri, orice producator de sisteme de control acces poate sa-si defneasca alte
campuri dupa care sa faca verifcarile necesare, format ce trebuie respectat de toate cardurile din
sistem.
Formatul Standard 26 de biti Wiegand
Este standardul defacto al industriei de control acces, ce isi area originea in tehnologia cardurilor
Wiegand. Toate unitatile de control acces permit utilizarea acestui tip de format. Descrierea acestui
format este urmatoarea :
Numar de biti 26 -
Biti de paritate -2, Even Parity bitul 1 calculat pe primi 13 biti si Odd Parity-bitul 26, calculat -
pe ultimii 13 biti
Site Code lungime 8 biti, incep la bitul 2 si se termina la bitul 9 -
Card Number- lungime 16 biti, incepe la bitul 10 si se termina la bitul 25 -
Figura. Descrierea formatului de 26 de biti Wiegand
227
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Conform cu descrierea facuta un card ce are acest format poate sa aiba :
Facility Code (Site Code) : 1-255 si Card Number : 1-65535
Celelate formate au, conceptual, aceleasi fundamente ca formatul de 26 de biti. De exemplu se poate
alege pentru un format de 34 de biti in care interpretarea bitilor sa fe urmatoarea :
Figura. Format de 34 de biti
Interfete de comunicatie cititor-controller
O interfata de comunicatie specifca modul de comunicare intre doua echipamente, in cazul
acest cititor si unitatea de control acces.
Cel mai raspandite interfete de comunicatie sunt :
Wiegand -
Clock-and-Data -
RS-232, RS-485, RS-422 -
20mA bucla de curent -
TCP/IP -
Cea mai utilizat interfata in sistemele de control acces este cea Wiegand. Este o interfata de
comunicatie uni-directionala, de la cititor la unitatea de control acces. Interfata electrica consta in trei
semnale numite DATA 0 (Verde), DATA 1 (Alb) si GND sau DATA RETURN (Negru) folositi pentru
transmiterea valorilor binare 1 si respectiv 0. In mod normal DATA 0 si DATA 1 stau in valoarea high
(+5V) iar cand se transmite o valoare de 1 sau de 0 linia respectiva cade pe 0V (GND sau DATA
RETURN). In felul acesta se transmit secventele de date de la cititor la unitate. Majoritatea unitatilor
de control acces si a cititoarelor au acest tip de interfata. Un avantaj major al acestui tip de interfata
este distanta mare de transmisie, aproximativ 150 m.
O alta interfata des folosita este cea numita Clock-and-Data. Aceasta a fost utilizata de cititoarele
magnetice care citeau Track-ul 2 al benzi magnetice, mai este denumita si MagneticStripe Track/2 sau
ABA format. Aceasta interfata consista din 3 semnale numite: Card Present, Clock si Data. Semnalul
Card Present ramane la valorea High (+5V) atat timp cat nu se transmite nimic, cand se incepe
transmisia datelor Card Present cade in 0V si ramane acolo pana la incheierea transmisiei cand
revine la +5V. Semnalul Clock sincronizeaza cititorul cu unitatea pentru a asigura un transfer sigur
iar semnalul Data transmite datele (valoarea 0V inseamna bitul 1 iar valoarea +5V insemna bitul
0).
Protocoalele seriale sunt, deasmenea, folositoare pentru transmisia bidirectionala si sunt, in general
folosite cu cititoare biometrice sau cititoare de smart card-uri, unde se impune un transfer bi-directional
de date. Totusi exista unele aplicatii in care cititorul trebuie sa furnizeze card number-ul altor tipuri de
echipamente decat unitatile de acces si atunci se impune folosirea unui cititor cu iesire seriala. Acest
tip de protocol mai este folosit si in cazul cititoarelor care se conecteaza direct pe bus-ul sistemului,
nu la o unitate de acces, cititoarele actionand ca unitati de tip slave, in care masterul este o unitate de
acces sau un calculator.
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
228
Interfata TCP/IP este cel mai nou mod de interfatare al cititoarelor care, in acest caz, incorporeaza
functii specifce unitatii de control acces.
Cititoare de control acces
Pe parcursul precedentelor paragrafe s-a vorbit despre diversitatea tehnicilor de identifcare si a
diverselor caracteristici implicate in transferul informatiei de la utilizator/card la sistemul de acces.
Gama de cititoare este exterm de vasta, acestea se diferentiaza in functie de :
tipul de tehnologie : simpla tehnologie, dubla tehnologie, tripla tehnologie. Cititoarele -
multi tehnologie sunt folosite de multe ori pentru a asigura o tranzitie de la un tip la altul de
tehnologie. De exemplu, exista cititoare care citesc carduri de proximitate dar si smart card-
uri, in plus pot avea si tastaura sau senzor de fngerprint.
raza de citire -
caracteristici de comunicatie : simplu protocol, dual protocol, -
caracteristici de procesare : doar functie de cititor sau functii multiple -
mediu de instalare : interior, exterior -
CAPITOLUL 4
UNITATI DE CONTROL ACCES. SISTEME DE CONTROL ACCES
In practica exista o varietate foarte mare de unitati de control acces si sisteme. Practic unitatea de
control acces are cateva functii bine defntie :
La unitatea de control acces/controller se conecteaza toate echipamentele unui sistem de -
control acces: contactul magnetic, incuietoarea electromagnetica, cititoarele, calculatorul de
control, intrari/iesiri de alarma etc.
Are rolul de a monitoriza aceste echipamente si a memora schimbarile de stare -
Primeste de la cititoare informatiile de identifcare si decide daca acorda permisiunea de acces -
sau nu, bazandu-se pe baza de date stocata in memoria locala sau in cea de la nivel superior
Comunica informatiile la nivelul superior cand este interogata sau cand trebuie sa raporteze -
diferite evenimente
Unitatile de control acces sunt echipamente electronice dedicate, care au in dotare diverse interfete
pentru comunicatia cu echipamentele periferice si cu cele de nivel superior. Practic acestea sunt unitati
sunt doatate cu circuite integrate ce cuprind:
unitate de procesare: microprocesor de tip industrial sau unitate de comanda -
interfete de comunicatie seriale (RS-232, RS-485, 20mA,) sau de retea TCP/IP -
interfete de cititoare : Wiegand, ClockData, 20mA, RS-485 -
interfete pentru intrari/iesiri (open colector sau pe releu) -
memorie locala tip fash, RAM, EPROM -
circuite specializate de protectie -
sursa de alimentare etc. -
Evident numarul si combinatiile de tipuri de echipamente intalnite difera de la producator la producator.
Fiecare producator avand un anumit specifc. Din caracteristicile acestor unitati mentionam:
Numarul de porturi de cititoare/numarul de usi ce pot f controlate de acea unitate, 1.
Tipul de cititoare ce pot f conectate, tehnologiile ce pot f folosite (wiegand, proximitate, 2.
smart-card, biometrie, cititoare seriale etc)
Capacitate de memorare exprimata prin : numarul de cardholderi (utilizatori de cartele), 3.
numarul de evenimente stocate in regim off-line (cand nu transmite evenimentele unui
software de gestiune)
229
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Numarul de intrari/iesiri auxiliare 4.
Numarul si tipul porturilor de comunicatie : seriale sau TCP/IP 5.
Capacitatea de control a altor echipamente 6.
Modalitatea de diagnosticare a functionarii normale si/sau de defect 7.
Modalitatea de alimentare 8.
Sistemele de control acces pot f clasifcate in:
Sisteme stand-alone ce cuprind:
tastaturi de acces -
cititoare/controllere stand-alone -
Sisteme in retea sau sisteme distribuite ce cuprind:
sisteme single-site: sisteme mici, medii, mari -
sisteme multi-site: sisteme mici/medii distribuite pe arii largi -
sisteme integrate: sistem single-site complexe integrate cu efractie, CCTV, incendiu, SMS -
sau BMS
Pentru fecare dintre aceste tipuri exista o varietate de modele ce realizeaza functii dintre cele mai
diverse.
Sistemele stand-alone sunt sisteme relativ simple ce au in vedere securizarea accesului pentru
un numar mic de usi. Caracteristica esentiala a acestor sisteme este ca functioneaza independent
de un sistem software, fara monitorizare din partea unui operator. Programarea acestor sisteme se
face dintr-o tastatura existenta din care se seteaza functiile de baza gen: introducere/stergere carduri,
modifcare timp de deschidere usa, activare releu de alarma etc. Acest tip de echipament este unul
care nu poate comunica cu alte tipuri de echipamente similare, nu pot face parte dintr-o retea de astfel
de echipamente. Interfetele acestui tip de echipament permit conectarea elementelor de la o singura
usa:
1, 2 cititoare, daca nu sunt deja incorporate -
o intrare pentru un buton de iesire -
o iesire pe releu pentru o yala electromagnetica -
un contact magnetic -
o intrare de alarma si 1 iesire pe releu de alarma/sirena -
Principalele caracteristici ale acestui tip de sisteme includ : numarul de useri (purtatori de cartela) si
capacitatea de stocare (numarul de evenimente stocate).
Sistemele in retea sau distribuite sunt sisteme in care unitatile de acces componente au
functii mai complexe fata de cele tip stand-alone. Acestea comunica intre ele printr-o magistrala
de comunicatie si sunt de cele mai multe ori conectate la un calculator central pe care ruleaza un
software de gestiune. Unitatile componente ale unui sistem distribuit au functii diverse, ce depinde de
complexitatea sistemului dorit.
Intr-un sistem distribuit exista intotdeauna un MASTER iar restul echipamentelor sunt SLAVE (unitati
locale). Master-ul are rolul de a initia comunicatia cu unitatile slave si de a le interoga iar unitatile
slave raspund. Pentru anumite sisteme MASTER este chiar PC-ul pe care ruleaza software-ul de
gestiune, pentru alte sisteme MASTER este o unitate dedicata, la aceasta unitate nu se conecteaza
cititoare sau alte tipuri de intrari/iesiri
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
230
Figura. Arhitectura distribuita cu PC-Master
Tipuri de unitati de control acces :
unitate de control acces tip Master : acest tip de unitate nu permite conectarea unor cititoare -
sau a altor tipuri de echipamente de intrari/iesire. Functiile acestui tip de unitate include :
comunicatia cu software-ul de management si cu unitatile slave (interfetele de cititoare).
Acest tip de unitate pastreaza toata baza de date cu utilizatori si drepturile de acces. Deciziile
de acordare a accesului se iau la acest nivel.
Interfete de cititoare : acest tip de unitate are rolul de a conecta echipamentele de camp si -
de a trimite cererile de acces la unitatea master. Exista si unitati care pot sa ia decizia local,
deoarece au o copie a bazei de date in memoria proprie. In cazul in care conexiunea cu unitatea
master este intrerupta aceste interfete de cititoare pot lua decizia de acordare a accesului pe
baza Site Code-ului card-ului.
Unitate de control acces slave (unitati locale) : este cel mai uzual tip de unitate de control -
acces, folosita in sisteme unde toate unitatile sunt controlate de software-ul de management.
Aceasta unitate permite conectarea cititoarelor pentru un numar de 1,2 sau 4 usi simple sau
duble (o usa dubla este cea cu un cititor pe intrare si unul pe iesire), intrari auxiliare si iesiri
auxilizare. In plus fecare unitate slave contine o copie a bazei de date care-i permite sa ia toate
deciziile de acces. Uneori la aceasta unitate se pot conecta alte interfete de cititoare pentru care
unitatea Slave devine unitate Master, astfel incat se extinde numarul de cititoare controlate.
Interfete de intrari/iesiri : sunt unitati speciale care permit conectarea unui numar de intrari/ -
iesiri ce sunt folosite pentru diverse functii (interfatare sisteme de alarma, sisteme integrate,
BMS, CCTV, incendiu).
Unitati de control acces lifturi : acest unitati sunt destinate controlului lifturilor. Sunt unitati -
cu un numar mare de intrari/iesiri si cu 1, 2 sau 4 porturi de cititoare, care sunt montate in
interiorul cabinei. Exista doua tipuri de unitati : standard sau de inalta securitate. Cele standard
permit doar activarea butoanelor de acces pentru etajele din nivelul de acces al utilizatorului
dar nu si monitorizarea butonului care a fost activat, astfel incat nu se stie la ce etaj s-a oprit
liftul. Aceasta functie este posibila la unitatile de inalta securitate care monitorizeaza si starea
butonului.
- Terminale de pontaj si acces: sunt unitati dedicate pentru functia de pontaj dar
pot executa si functii specifce unui sistem de control acces. Uzual terminalele de control
acces au o interfata utilizator formata din: tastatura, cititor de carduri, display LCD, butoane
functionale ce pot f programate pentru diverse evenimente de pontaj si/sau prezenta. Acest
tip de echipament are o memorie sufcient de mare pentru pastrarea evenimentelor de acces si
pontaj si pot functiona atat off-line cat si on-line.
231
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
Metode de comunicatie
Intr-un sistem de control acces exista mai multe metode de a transfera datele intre diversele
echipamente. Intre cititoare si controllere am detaliat mai sus. Pentru comunicatia dintre unitatile de
control acces se folosesc metode de comunicatie seriala pentru distante mari. Cele mai des folosite
protocoale de comunicatie sunt : RS-485 sau RS-422. Acest protocoale sunt protocoale de nivel electric,
diferentiale, mulit-punct, transmisia facandu-se pe perechi torsadate. Distantele de transmisie tipice
ajung la 1200m. Totusi aceaste distante pot f marite folosind echipamente de tip repetor/amplifcator.
In ultimul timp multi producatori asigura conevertoare de fbra optica astfel incat distantele se pot
marii pana la cativa kilometri.
Pentru comunicatia dintre calculatorul de gestiune al sistemului si sistemul de control acces se foloseste
uzual protocolul RS-232. Acesta este un protocol serial de distanta mica, ce permite comunicatia doar
intre doua echipamente conectate la mediul de transmisie (punct la punct). Dezavantajul acesteia
este viteza mica de transmisie si distanta mica dintre echipamente si calculatorul de gestiune. Pentru
depasirea acestor dezavantaje se folosesc convertoare seriale RS-232/RS-485 care permit marirea
pana la 1200 m a distantei dintre calculator si controller.
Comunicatie in retea folosind protocolul TCP/IP este din ce in ce mai folosita pentru o gama de
aplicatii de tip multi-site sau pentru sisteme single-site mai complexe. Unitatea de control acces este
dotata cu o interfata de retea (de obicei un serial server) care permite conectarea oriunde in retea si
conectarea la unitate din orice punct al retelei. Avantajele acestei metode de trasnmisie constau in :
viteza mare de transmisie, usurinta de conectare, distante mari de acoperit folosind protocoale de nivel
retea, conectarea de la distanta pentru monitorizare si programare, posibilitatea de interconectare a
sistemelor distribuite pe arii mari folosind retele tip LAN sau WAN, dar care logic apartin aceluiasi
sistem. In ultimul timp tendinta de trecere la protocoale de comunicatie TCP/IP s-a facut simtita nu
doar la nivelul unitatilor de control acces ci si la nivelul cititoarelor si al unitatilor de intrari/iesiri.
Exista sisteme in care toata comuicatia dintre elementele componente este realizata prin protocolul
TCP/IP. Toate elementele din sistem: cititoare, unitati de intrare/iesire (pentru contacte magnetice,
butoane de iesire, comenzi etc) au o placa de retea. Topologia unui astfel de sistem este cea a unei
retele LAN, in care toate elementele sistemului sunt egale din punct de vedere al comunicatiei.
Cele mai raspandite topologii de comunicatie sunt :
topologia bus de tip daisy-chain -
topologia bus de tip multi-drop -
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
232
topologie mixta -
topologia bucla -
topologie de retea tip multi-site -
233
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
CAPITOLUL 5
SOFTWARE DE CONTROL ACCES
Pentru gestionarea intregului ansamblu de echipamente mecanice, electrice si electronice (hardware
si frmware) ce compun un sistem de control acces se utilizeaza un software de control acces. Prin
intermediul acestui software se realizeaza cateva functii de baza:
Se realizeaza programarea intregului sistem
Se administreaza sistemul
Se monitorizeaza evenimentele de control acces produse in sistem
Se executa rapoartele de administrare si se exporta in diferite formate
Se interfateaza cu baze de date pentru import/export de date din/spre alte sisteme
Orice software de control acces utilizeaza pentru stocarea informatiilor de setare a sistemului si
istoricul de evenimente intr-o baza de date. Dintre bazele de date cele mai utilizate mentionam :
MS-SQL Server, MSDE, Interbase, FireFox, Microsoft Access, Oracle, baze de date proprietare. Din
punctul de vedere al operabilitatii software-ul de control acces poate f de tip single user folosit
doar de un singur operator la un moment dat sau poate f de tip clientserver, in care pot exista mai
multi operatori simultan fecare executand un set de functii specifce pe un software client conectat
prin retea la software-ul server. De exemplu pentru operatorii din dispeceratul de securitate se asigura
functiile de monitorizare evenimente, administratorul sistemului executa functii de confgurare iar
managerii de departamente executa rapoartele de prezenta pentru departamentele respective. Intr-un
astfel de sistem functiile sunt executate distribuit, fecare operator avand un set de permisuni.
Caracteristici de baza :
Functii de programare. Aceste functii sunt specifce instalatorului si sunt de obicei executate doar la
momentul punerii in functiune a sistemului. Aceste functii includ : defnirea si setarea parametrilor
de comunicatie dintre unitatile de acces si calculatorul de gestiune, setari specifce fecarui tip de
echipament din sistem, incluzand unitatea de acces, tipul de cititor si portul unde se conecteaza in
unitate, setari privind formatul cardului si a caracteristicilor cardului etc.
Functii de administrare. Aceste functii sunt cele realizate de administratorul sistemului si includ :
crearea de time-zone-uri (perioade de timp), crearea/modifcarea nivelelor de acces si a utilizatorilor
de carduri, executia de rapoarte si gestiunea operatorilor si a permisiunilor acordate acestora. Notiuni
si termeni folositi in sistemele de acces :
Cardholder - utilizatorul unui sistem de control acces, ce are un card si/sau cod PIN
Time zone - reprezinta o perioada de timp in care utilizator poate sa aiba acces intr-o anumita zona.
Reader group grup de cititoare, folosit pentru crearea nivelelor de acces
Access Level, Clearence Code, Drept de Acces acest concept sta la baza oricarui sistem de control al
acces-ului, acesta raspunde la intrebarile unde ? si cand ? se poate intra. Un nivel de acces este compus
din una sau mai multe perechile <Grup de Cititoare, Time zone>. Pentru a rspunde la intrebarea cine ?
se aloca nivelul de acces unui utilizator (cardholder).
Anti-passback : acest termen defneste capacitatea sistemului de a interzice accesul unui card cand
acesta este prezentat de doua ori pe acelasi sens fara ca el sa f fost prezentat pe sensul invers. Regula
care trebuie respectata este sa se prezinte cardul atat la intrare cat si la iesire, succesiv. Exista doua
SISTEME DE CONTROL AL ACCESULUI
234
tipuri de antipasaback ; hardware si software. Cel hardware interzice accesul cardului in zona de
antipassback iar cel software nu interzice accesul dar acest eveniment este semnalizat in software ca
eveniment de alarma.
Un concept invecinat este cel de arie sau zona de antipassback. O arie de antipassback se defneste
logic prin setarea cititoarelor de intrare si iesire din acea arie. Un utilizator fgureaza in interiorul
ariei de antipassback indiferent pe la ce cititor a intrat si poate sa iasa din arie pe la oricare alt cititor
de iesire trecand intr-o alta arie de antipassback. Tinand cont de acest concept exista cateva tipuri de
antipassback: local, zonal sau temporar.
- local antipassback ; acest tip de antipassback se aplica doar pentru doua cititoare conectate la o
singura usa de acces (interior, exterior), uzual conectate la aceeasi unitate de control acces
- zonal antipassback : se foloseste de conceptul de arie de antipassback si se aplica pentru mai mult
de doua cititoare conectate la unitati diferite, cititoare care fac parte dintr-o arie de antipassback
- timed antipassback (temporar): este o forma de antipassback care interzice accesul pe acelasi
cititot pentru un timp prestabilit, daca timpul dintre cele doua accesari este mai mic decat acel timp
prestabilit, astfel se produce, de fapt, o intarziere a utilizatorului in cazul in care acesta incalca
regula de antipassback. Dupa trecerea acelui timp starea de antipassback dispare.
Implementarea ariei de antipassback permite cunoasterea stricta a numarului de persoane afate
intr-un anumit spatiu si, implicit, luarea unor decizii pe baza prezentei/absentei utilizatorilor in
acea arie (de exemplu se poate produce auto-armare sau activarea/dezactivarea unor intrari sau
actionarea unor iesiri).
Drepturi/permisiuni. Fiecare operator al unui software de control acces poate sa aiba drepturi diferite,
alocate de admistratorulu sistemului. Acesta poate creea grupuri de permisiuni sau profle de utilizator
in care sunt setate functiile alocate pentru acel nivel de permisiune.
Functii de monitorizare si raportare. Toate evenimentele din sistem sunt afsate in timp real si stocate
in baza de date pentru raportare ulterioara dupa criterii multiple.
Functii de mentenanta . In aceasta grupa de functii se gasesc instrumente de monitorizare si diagmoza
pentru echipamentele din sistem si pentru baza de date, incluzand back-up/restore si arhivare. Sunt
utile pentru verifcarea functionarii componetelor din sistem si detectarea starilor de defect.
Caracteristici optionale ale aplicatiilor de control acces.
Pe langa functiile de baza majoritatea aplicatiilor de control acces integreaza si functii suplimentare
cum ar f :
visitor management: gestioneaza vizitatori care folosesc cardurile de acces temporare (care au -
atributul de vizitator escort )
badge design: permite realizarea machetelor de carduri si printarea acestor prin intermediul -
imprimantelor de carduri specializate
control lifturi: integreaza controlul lifturilor -
time&attendance: aplicatie de prezenta si pontaj -
trimitere de mesaje email & SMS: permite trmiterea de mesaje email sau SMS in cazul -
anumitor tipuri de alarme
Guard tour: turul garzi sau patrol tour, permite folosirea cardurilor de acces pentru realizarea -
unui tur de paza, cardul trebuie prezentat la un anumit numar de cititoare fara ca usa sa fe
deschisa, in vederea verifcari prezentei in punctele determinate in turul de paza
Muster report: permite realizarea manuala sau automata a unui raport care se executa in -
anumite situatii de urgenta pentru verifcarea prezentei unor persoane in anumite spatii ce
trebuie eliberate in caz de urgenta. Pentru ca acest lucru sa fe functional trebuie defnite
punctele de prezenta la intrarea si iesirea din zona monitorizata.
ntocmit
Ing. Viorel TULE