Sunteți pe pagina 1din 12

Boala parodontala la copil si adolescent -curs an V ianuarie 2010Imbolnavirea parodontala propriu-zisa este mai rara decat imbolnavirea gingivala.

Totusi, atunci cand exista se deosebesc entitati ce pot evolua fie de sine statator, fie ca manifestari in cadrul unor afectiuni generale. Se deosebesc 2 forme principale de imbolnavire: 1. periodontita (parodontita prepuberala 2. periodontita (parodontita !uvenila 1. "eriodontita prepuberala # reprezinta afectarea parodontiului de invelis si de sustinere in perioada prebuberala, deci intereseaza dintii temporari - este o entitate ce apare la copiii de varste mici - prezinta 2 forme clinice: a localizata b generalizata a $orma localizata de gingivita prepuberala - intereseaza parodontiul la cativa dinti (1-% - debut: aproximativ in !urul varstei de & ani - copiii sunt in general sanatosi - exista o discrepanta intre semnele clinice minore si liza osoasa importanta (este o boala cu evolutie insidioasa, cea care atrage atentia este liza osoasa importanta - clinic:- depozite minime de tartru si placa bacteriana cu inflamatie redusa. - pungi adanci - distructie osoasa rapida - copiii pot prezenta otite medii sau infectii ale cailor respiratorii superioare - etiologie: - in zonele de boala se constata prezenta unei flore bacteriene gram-negative, care cuprinde 'ctinobacilus actinomicetemcomitans (''( in special, "orfiromonas gingivalis (bacteroides , bacteroides intermedia. S-a constatat ca exista o anomalie in functia c)emotactica a leucocitelor, care se intalneste fie la "*+, fie la monocite. - unii autori au constatat si posibilitatea transmiterii cu caracter familial. - tratament: - local: de indepartare a spinelor iritative: tartru, placa bacteriana prin detartra! si - administrarea de antibiotice:- din categoria penicilinelor - antibiotice cu spectru larg: 'ugmentin sub forma de suspensie sau o asociere intre 'moxicilina si *etronidazol: 2,-&, mg-.g corp 'moxicilina / 10 mg-.g corp *etronidazol, timp de 1 zile peria! profesional, precum si indicatii de igiena orala corecta.

- irigatii subgingivale cu clor)exidina (multa vreme s-a vorbit de Tetraciclina elixir - solutie alcoolica / extract de plante / excipient dulce, care continea 20, g de Tetraciclina, activa pe ''( - extractia dintilor irecuperabili cu aplicare sau nu de mentinatoare de spatiu - lamurirea parintilor despre importanta igienei orale corecte - control la % luni: - modul de evolutie a bolii - se face sau nu detartra!-peria! profesional - te)nici corecte de igiena orala. b $orma generalizata de gingivita prepuberala - are debut mai devreme, frecvent imediat dupa eruptia dintilor, afectand toti dintii temporari - survine la copii cu infectii persistente, cu intarzieri in vindecarea plagilor - clinic:- marginea gingivala libera si gingia fixa prezinta inflamatie cu caracter acut, ceea ce il face pe pacient sa suprime peria!ul si apare astfel acumularea de placa bacteriana - distructia osului alveolar este mai rapida decat la forma localizata si se intalneste in conditiile unei inflamatii gingivale severe - apare aceeasi flora microbiana - apar anomalii functionale atat la "*+, cat si la monocite - aceasta forma poate fi manifestarea orala a unei boli ce conta intr-o deficienta de adeziune a leucocitelor, avand transmitere genetica autozomal-recesiva, ceea ce determina scaderea rezistentei organismului la infectiile bacteriene - copiii au otita medie - aspecte parodontale ca acestea se pot intalni in afectiuni generale: - discrazii sanguine - sdr. "apillon-2efevre - neutropenie, desi periodontita prepuberala generalizata poate exista de sine statator (ca unica manifestare . - tratamentul: - nu se poate efectua datorita rapiditatii cu care evolueaza boala si datorita varstei mici a pacientului - este refractara la tratamentul cu antibiotice - cel mai simplu se face extractia dintilor afectati - pacientul trebuie consultat si de un medic generalist (pentru a stabili daca evolutia bolii este de sine statatoare cu sau fara imbolnavire generala - copiii pot fi predispusi la aparitia periodontitei si la dintii permanenti. 2. "eriodontita !uvenila (periodontita cu debut precoce - evolueaza sub 2 forme: a forma localizata - apare la indivizi sanatosi, intereseaza *1 permanenti, incisivii permanenti si eventual 1-2 dinti din celelalte grupe dentare
2

b forma generalizata - intereseaza *1 permanenti, incisivii / mai multi dinti din celelalte zone (deci mare parte sau c)iar toata dentitia si se asociaza cu tulburari sistemice (neutropenie, granulocitoza . Semne caracteristice: - distructia rapida a osului alveolar in conditiile unei acumulari minime de placa bacteriana si ale unor semne clinice reduse sau absente de inflamatie la adolescenti sanatosi - debut: la 11-1% ani (pentru adolescentul mic sau la aproximativ 2, de ani (pentru adultul foarte tanar . - afectarea pe sexe: - ambele forme cu aceeasi frecventa - la fete apare de & ori mai frecvent decat la baieti. - tiparul simetric bilateral al leziunilor osoase care imbraca un caracter vertical in zona molara si orizontal in zona incisiva - evolutie rapida - caractere familiale 3pidemiologie: - pubertate pana la 20 ani - prevalenta in functie de lotul studiat si zona geografica (rara : 4 pentru adolescentii britanici: ,,15 4 pentru 3uropa centrala: ,,1-1,%5 4 S6': ,,1%57 ,,8-2,&5 - diferenta intre sexe: frecventa crescuta la fete, in special cand boala debuteaza la 11-1% ani - are componenta ereditara. (linic: - semne reduse de inflamatie in prezenta distructiei osoase mari, cu pungi parodontale adanci (masurate cu sonda - debuteaza cu aceste semne reduse de gingivita - la unii apare apoi liza osoasa cu sangerare la palpare si eliminare frecventa de secretie sanguinolenta - desi exista liza osoasa, multa vreme marginea gingivala pare nemodificata la coletul dintilor, numai uneori creste in volum acoperind partial coroanele dentare - in forma localizata apare liza verticala in forma de 9arc de cerc9 care porneste de la suprafata * a *2 si se extinde pana la suprafata : a "*2 (concavitatea priveste catre planul de ocluzie , in timp ce la incisivi liza osoasa este orizontala - in forma generalizata apare distructie osoasa la mai multi dinti - resorbtia osoasa se produce cu o viteza de % ori mai mare fata de periodontita adultului, astfel incat intr-un an se pierd 2 mm de os sau c)iar mai mult

- datorita manifestarilor clinice insidioase de debut, se depisteaza foarte tarziu, intamplator, cand pacientul se prezinta cu leziuni vecine sau vine de!a cu mobilitate si migrari dentare, ceea ce face ca sansele de tratament sa fie scazute. - liza osoasa determina urmatoarele semne: 1. mobilitate 2. migrari dentare, care sunt in functie de factorii locali: 4la incisivii superiori apar migrari disto-vestibulare, care duc la formarea distemei 4la incisivii inferiori apar migrari mai reduse, deoarece osul este mai compact. *arimea si tipul migrarii variaza in functie de tiparul ocluzal si presiunea exercitata de limba. "rin migrari anterioare ale dintilor creste dimensiunea coroanei clinice, ceea ce favorizeaza acumularea placii bacteriene si a tartrului, astfel ca devin evidente semnele de inflamatie. - datorita evolutiei procesului de imbolnavire pot apare: 1. retractii gingivale 2. dezgolire radiculara cu )ipersensibilitate la agentii termici si tactili (presiune , detreminand !ena in masticatie, durere si cu caracter profund, surda, iradiata %. abcese parodontale &. adenopatie regionala :aca nu se intervine, se a!unge repede la exfoliere sau medicul este obligat sa faca extractii. 3tiopatogenie - flora microbiana mixta, alcatuita din bacterii gram-negative, coci, bacili, spiroc)ete, forme filamentoase - microorganisme specifice: - ''( (in focarul de boala este de 1,, de ori mai frecvent decat in alte zone - (apnocitop)agaa (gram-negativ - microorganismele produc substante toxice care lezeaza primar si secundar mecanismele de aparare locala. ''( produce factori virulenti cu rol important in declansarea imbolnavirii: a o exotoxina - leucotoxina cu actiune toxica asupra "*+ b colagenaza - endotoxina epiteliotoxica, factor ce in)iba fibroblastul - apar defecte imune in declansarea bolii ce constau in defecte functionale ale "*+ si-sau ale monocitelor. 'ceste defecte pot slabi atractia c)emotactica a "*+ sau capacitatea de a fagocita, digera microorganismele - se presupune ca exista o predispozitie ereditara in transmiterea deficientei "*+ prin transmitere autozomal recesiva sau dominanta legata de sex. - exista explicatii care arata de ce exista o forma localizata (limitata la anumite zone dentare : 1. dupa colonizarea initiala a primilor dinti permanenti erupti (*1, incisivi , ''( evita apararea gazdei prin diferite mecanisme ce includ toti agentii virulenti. :upa atacul initial este
&

stimulata o aparare imuna adecvata pentru a produce 'c opsonizati ce imbunatatesc fagocitoza microorganismelor de catre "*+ si neutralizeaza factorii distructivi. Se previne astfel colonizarea altor zone cu microbii respectivi. 2. se dezvolta bacterii antagonice ''( reusind sa limiteze gradul de distructie osoasa, limiteaza zonele de colonizare bacteriana %. din motive necunoscute, ''( pierde capacitatea de a produce leucotoxine, astfel ca evolutia bolii este oprita sau intarziata &. se presupune posibilitatea existentei unor defecte in formarea cementului radicular responsabile de localizarea stricta a acestor leziuni. $orma generalizata - in tabloul clinic sunt interesate mai multe grupe dentare - este forma agresiva a celei localizate - duce la pierderea dintilor - in forma localizata s-au observat perioade de oprire spontana a evolutiei sau perioade de evolutie ciclica. Tratamentul - ar trebui instituit precoce ( de obicei acest lucru nu se poate deoarece boala nu se surprinde decat foarte tarziu - este complex - urmareste 2 factori: a ani)ilarea florei microbiene b eliminarea continutului patologic al pungilor "entru ani)ilarea florei microbiene: - se administreaza pe cale generala antibiotice asociate sau nu cu c)imioterapice - combaterea mecanica a placii bacteriene prin terapie periodontala standard: ; detratra! ; c)iureta! radicular cu netezire radiculara minutioasa ; operatie cu lambou cu-fara grefa osoasa - igiena orala riguroasa efectuata de pacient - controale periodice dpdv clinic, microbiologic 'ntibiotice - din grupa tetraciclinelor (nu exista coloratii extrinseci doxiciclina, minociclina . - Tetraciclina )idroclorica - se administreaza 2-& saptamani in doze de 1g-zi - 1 tableta de 20,mg-& ori-zi (activa pe ''(, capnocitop)aga - *inociclina - are ca avanta!e: prezinta o perioada mai lunga de in!umatatire serica, rata redusa a excretiei urinare, liposolubilitate mai mare. Se administreaza cate 2,,mg-zi timp de < zile. (toate categoriile:

Se recolteaza din pungile parodontale pentru a se vedea daca numarul microorganismelor se reduce sau nu. ()imioterapice - *etronidazol - este bactericid pe multe specii gram-negative (bacteroides , dar mai putin eficient pe bacilii facultativi ca ''(. Se administreaza in doza de 2,,mg de % ori pe zi, timp de 1, zile. +u se administreaza *etronidazol timp indelungat deoarece apare rezistenta microbiana - unii autori recomanda asocierea cu 'moxicilina - se administreaza antibiotice cu-fara c)imioterapice dupa detartra! si netezire radiculara - se face tratament local radicular si antibioterapie pe cale generala - daca boala nu se amelioreaza, se impune interventia c)irurgicala. Sc)eme de tratament a detartra! / netezire radiculara minutioasa / tetraciclina 1g-zi timp de 1& zile, cu repetare la fiecare < saptamani b tetraciclina 1g-zi timp de 1& zile / operatie cu lambou (=idman modificata / controale periodice 1 data-luna in primele > luni si apoi 1 data- % luni. ?peratia se face la 1-2 zile de la administrarea antibioterapiei. :upa operatie, pacientul clateste de 2 ori-zi timp de 2 minute, o perioada de 2 saptamani cu o solutie de clor)exidina ,,25 / peria! profesional la controale. c tetracilina pe cale generala / operatie cu lambou si aplicare de grefe de diverse tipuri d Te)nica @eAs: detartra! / netezire rediculara / spalaturi in pungile parodontale cu solutie de saruri anorganice saturate si cloramina T 15 / administrare de antibiotice 1g-zi timp de 1& zile / acasa, aplicari zilnice de pasta cu peroxid de )idrogen %5 si bicarbonat de sodiu si spalaturi cu saruri anorganice si ser fiziologic. In 188>, pedodontii din S6' recomanda tratamentul pe cale generala in functie de cunoasterea sau nu a continutului microbian: - daca s-a demonstrat existenta in punga parodontala a ''(, dar nu a bacteroidului: detartra! / netezire radiculara / administrare pe cale generala de :oxiciclina 1,,mg-2 ori-zi timp de 21 de zile, dupa care se recomanda reevaluarea microbiologica la &-> saptamani dupa instituirea tratamentului. "acientului i se recomanda sa clateasca cu clor)exidina de 2 ori-zi timp de > saptamani dupa tratamentul cu :oxiciclina. :aca se constata ca persista ''(, se recomanda tratament c)irurgical la care se asociaza fie al doilea tratament cu :oxiciclina pe cale generala, fie fibre impregnate cu Tetraciclina aplicate in pungi ('ctisite , care sunt eficiente la adult. - daca la evaluarea continutului microbian exista ''( si bacteroides, se recomanda din prima faza tratament c)irurgical si asocierea :oxiciclinei - daca nu se cunoaste continutul microbian, se recomanda tratament c)irurgical si tratamentul cu antibiotice
>

"entru forma generalizata:

- detartra! / netezire radiculara / operatie cu lambou / - pot fi necesare extractiile, urmate de tratament protetic - recomandari de igiena bucala

administrarea de tetraciclina 1g-zi

"entru reusita diagnosticul trebuie pus precoce, tratamentul inceput precoce si este necesara cooperarea pacientului. 'fectiuni generale care se insotesc de imbolnavire parodontala Boli )ematopoetice: leucemia si neutropenia ciclica Leucemia - reprezinta o afectiune cu caracter neoplazic - este frecventa la copil: 1-% din neoplaziile copilului este reprezentata de leucemie - forma cea mai frecventa la copil este leucemia acuta limfoblastica (daca nu este tratata eficient duce la deces . Tratament: - c)imioterapie intensiva: Cincristina, *etrotrexat - iradiere cervico-craniana (imbunatateste prognosticul bolii in conditiile inceperii tratamentului mai devreme de 1, ani - tratament de intretinere: - +istatin (previne infectiile fungice - (otrimoxazol (previne infectiile bacteriene . *odificari parodontale: cresterea in volum a gingiei / ulceratia marginii gingivale datorita infiltratului inflamator leucocitar de la nivelul tesutului gingival. Infiltratul inflamator determina si modificari osoase: subtierea laminei dura, distructia ligamentelor periodontale, distructia osului, migrari dentare etc. Si tratamentul poate induce modificari gingivale. ()imioterapicele actioneaza pe tesutul bolnav dar si sanatos prin urmatoarele mecanisme: - modificarea florei microbiene orale - are efect direct asupra mucoasei gingivale, producand: inflamatie, subtierea mucosei, sangerare. 3ste necesar: - pastrarea igienei orale corecte si constientizarea insotitorului copilului de a supraveg)ea aceasta igiena orala corecta - clatiri cu gluconat de clor)exidina / suspensie de +istatin de & ori-zi - la o interventie sangeranda pe dinti este necesara colaborarea cu )ematologul pentru ca pericolul infectiei este mare. Neutropenia ciclica - este o boala rara cu transmitere genetica autozomal dominanta - caracteristic: scaderea treptata pana la disparitie a neutrofilelor intr-un ciclu de 21 de zile. Scad, de asemenea, trombocitele, reticulocitele, monocitele, dar nu in aceeasi proportie. :upa
1

21 de zile de scadere, apare o refacere in 0-< zile a celulor distruse fara a se a!unge la numarul normal anterior. :in acest motiv, pacientul este supus la infectii severe (mai ales in perioadele de varf , manifestate prin: febra, stare generala alterata, ulceratii mucozale. Infectiile severe pot ameninta viata bolnavului. - manifestari bucale: - gingivite severe - deteriorarea parodontiului cu pierderea osului alveolar si de suport. Tratamentul: - general, cu antibiotice - local: peria! profesional, detartra!, netezire radiculara si pastrarea igienei orale. 6n tratament general nou consta in in!ectii zilnice cu un factor de stimulare a granulocitelor. 2egat de leziunile mucozale: - caracteristicile leziunii ulcerative seamana cu ulceratia aftoasa, dar se localizeaza in zone unde nu exista afte - exista o delimitare neta intre gingia afectata si cea neafectata. 'lte boli de sange cu manifestari parodontale: - anemia cu celule sub forma de secera - anemia aplastica - talasemia Hipofosfatazia - este o afectiune rara, cu trasnmitere autozomal recesiva - se caracterizeaza prin concentratia redusa a fosfatazei alcaline serice si modificari ale fosfoetanolaminei urinare - scaderea fosfatazei alcaline serice determina un deficit in mineralizarea osoasa - in functie de varsta la care debuteaza boala exista & forme clinice: 1. tip congenital: - debut in perioada perinatala - mortalitate neonatala foarte mare - aproximativ 105 - modificari sc)eletice importante 2. tip infantil precoce: - debut in primele > luni de viata - mortalitate - 0,5 - malformatii sc)eletice similare cu cele din forma anterioara, dar mai putin severe7 calcinoze renale, sinostoza craniana, dezvoltare motorie intarziata, pierderea prematura a dintilor temporari %. tip cu debut in copilarie &. tip cu debut la varsta adulta - semne dentare principale: special la monoradiculari
<

- afectarea prematura a parodontiului marginal, ducand la

mobilitate prematura a dintilor cu pierderea in special a dintilor temporari si cu localizare in

- deficiente in formarea cementului radicular (de la )ipoplazie pana la aplazie cementara 7 uneori formarea radacinii poate fi deficitara in zona apicala - coroanele dintilor interesati pot prezenta defecte )ipoplazice - defecte de mineralizare a oaselor lungi Sindromul Papillon-Lefevre - afectiune rara, cu transmitere genetica - caracteristici:1. leziuni )iper.eratozice ale pielii palmo-plantare, genunc)i, coate 2. distructii parodontale severe (mai exista o imbolnavire caracterizata prin leziuni )iper.eratozice dar fara afectare parodontala - boala *eleda : survin devreme, inainte de varsta de & ani si se manifesta prin inflamatie, distructie osoasa, mobilitate dentara care duce la exfoliere si pierderea dintilor la 0-> ani. :intii permanenti erup normal dar se pierd si ei prin acelasi proces, astfel incat la varsta de 10 ani copilul este edentat. - frecventa: 1-& cazuri la 1.,,,.,,, de indivizi - afectare egala pe sexe - etiologie: - cauza genetica, cu transmitere autozomal recesiva - in ultimii ani se considera ca in etiologia bolii sunt implicati alti 2 factori: 1. existenta in pungile parodontale a microorganismelor gram-negative: Bacteroides gingivalis, spiroc)ete, ''(, (apnocitop)aga (din acest motiv se utilizeaza antibiotice in tratament 2. deficienta celulara in functia c)emotactica si de fagocitoza a neutrofilelor, deficienta generata de componenta genetica a bolii *atode de tratament: a extractia dintilor temporari la varsta de aproximativ % ani, administrarea pe cale generala de Tetraciclina si proteze mobilizabile. In prea!ma eruptiei *1 si a incisivilor permanenti se mai administreaza inca o doza de Tetraciclina pentru a reduce flora bacteriana si procesele distructive b administrarea pe cale generala de analogi de vit. ' # 'citrecin. Dezultatele clinice sunt bune, dar trebuie vazute eficienta in timp si efectele secundare. c 'ugmentin ('moxicilina / 'cid clavulanic pe cale generala, 1g-zi timp de 1, zile, repetat la > luni. Se face controlul mecanic si c)imic al placii bacteriene prin detartra! si, respectiv, folosirea apei de gura cu (lor)exidina 25, ceea ce poate intarzia pierderea dintilor permanenti. Sindromul Down !risomia 21" - afectiune genetica, cu o frecventa de 1-1,, de nasteri - boala parodontala - inflamatia cronica a parodontiului este semnul oral cel mai reprezentativ - activitatea carioasa este redusa
8

- frecventa bolii parodontale este mare, toti bolnavii peste %, de ani prezentand imbolnavire parodontala. 'par distructii osoase mari, cu pungi adanci. 'fectarea este generala, dar este mai accentuata la frontalii inferiori - aparitia unei retractii marcate tot in regiunea anterioara inferioara asociata aparent cu insertia inalta a frenului - leziuni acute necrotice - evolutia duce rapid la pierderea dintilor - explicatia acestei imbolnaviri nu !ustifica aceste manifestari observate la examenul obiectiv al parodontiului si care se datoreaza deteriorarii fizice generale a indivizilor, manifestata prin: - rezistenta scazuta la infectii datorita circulatiei proaste, vascularizatiei terminale - defect in maturarea limfocitelor T - defect in functia c)emotactica a limfocitelor - numar crescut de bacteroides melaninogenicus - modificari ale sistemului imun: rol important dat de receptorii solubili ai interleu.inei 2, impiedicand apararea organismului gazda. Histiocitoza # - reticuloendotelioza nelipidica ce consta in multiple leziuni ale tesuturilor dure si moi care contin )istiocite si eozinofile - semnul patognomonic pentru diagnosticul )istiologic al bolii este reprezentat de proliferarea celulelor 2anger)ans - exista % entitati clinice: 1. Boala 2etterer-SiEe 2. Boala Fand-Sc)uller-()ristian %. Granulomul eozinofil 1. Boala Letterer-Siwe - este forma de )istiocitoza acuta diseminata - este forma cea mai severa - are debut la varste foarte mici (in primii 2 ani de viata cu sfarsit letal - intereseaza diferite organe (splina, ficatul, plamanii, maduva osoasa, nodulii limfatici , oasele si pielea. 2. Boala Hand-Schuller-Christian - este forma cronica progresiva a bolii - afecteaza copiii mai mari de % ani - se localizeaza in special la nivelul oaselor - se caracterizeaza prin triada simptomatica: leziuni litice osoase, exoftalmie si diabet insipid - multi pacienti mai pot prezenta si limfadenite, dermatita, spleno)epatomegalie. 3. Granulomul eozinofil
1,

- este forma cronica localizata a bolii - este forma cea mai benigna - afecteaza copiii mai mari - pacientii prezinta leziuni osoase unice sau multiple. *anifestarile orale care apar in formele clinice de )istocitoza H: - mucoasa gingivala marita de volum, cu ulceratii si necroze - liza osoasa localizata in special la bifurcatia molarilor, frecvent localizata la mandibula. - multiple leziuni radiotransparente cu contur clar (aspect de cui scos la mandibula si craniu Tratament: - citostatice: Cincristina, Cinblastina - leziunile mari (granulomul eozinofil se c)iureteaza - s-au obtinut rezultate bune cu in!ectii intralezionale cu prednison. $crodinia %oala lui Pin& si Swift" - este o afectiune dobandita, care se datoreaza expunerii prelungite la mercur - semne clinice: descuamarea pielii, glosita, eruptie si exfoliere prematura a dintilor (dintii pot fi extrasi cu mana , gingie sensibila si dureroasa. 'a(itismul rezistent la vit) D - nu este generat de lipsa vit. :, ci de resorbtia defectuoasa a acesteia la nivelul tubilor renali Dia%etul za(arat - la copil este mai frecvent tipul I (insulino-dependent , fiind datorat actiunii virale si toxice asupra insulelor pancreatice la copiii cu predispozitie genetica - frecventa: 2-1,,, - semne clinice:- din anamneza reiese ca face parte dintr-o familie de diabetici (acesti copii sunt de 2 1-2 mai expusi la boala - patogomonic: poliurie, polidipsie, polifagie - enurezis, infectii recurente, candidoze, glicozurie - semne orale: - imbolnavire parodontala cu resorbtie osoasa marcata - inflamatie gingivala clinica (mimeaza o periodontita !uvenila - xerostomie - abcese intraorale - )ipoplazii-)ipocalcificari ale smaltului / flux salivar scazut, ducand la cresterea frecventei carioase - eruptia dintilor este modificata (precoce sau intaziata - cresterea candidei albicans, streptococilor )emolitici, stafilococilor 'titudinea stomatologului: - sa indice pacientului sa ia masa de dimineata pentru a evita oc riza de )ipoglicemie
11

- daca interventia va fi stresanta, se ia legatura cu internistul pentru a adapta doza de insulina - in interventiile sangerande (detartra! , se face profilaxie cu antibiotice - sa existe in cabinet o sursa de glucoza pentru o eventuala criza. Sindromul *(lers-Danlos - afectiune genetica, cu transmitere autozomal dominanta sau recesiva sau legata de sex - exista 1, tipuri de imbolnavire - este important tipul <, care prezinta afectare parodontala. 'cesta prezinta transmitere autozomal dominanta si se caracterizeaza prin urmatoarele semne: - )iperextensibilitate a pielii - piele subtire, pergamentoasa - frecvent cicatrici - )ipermobilitate articulara (degete, coaste, genunc)i - bucal:- mucoasa orala fragila, sufera usor contuzii care se vindeca greu - debut precoce la varste mici a gingivitei severe generalizate cu retractii gingivale ce duc la dezgolirea radacinilor molarilor temporari - exista pungi osoase adanci (&-0mm , in special la molari - Tratamentul: este local, dar nu da in general rezultate. 'etractia +in+ivala localizata - fara prezenta de pungi parodontale - este prezenta la 1 dinte sau la grupe dentare - mucoasa gingivala poate fi normala sau inflamata in functie de faptul daca exista sau nu factori locali de iritatie - mai frecvent se localizeaza la incisivii inferiori (mai ales centralii - pe fata vestibulara a incisivilor inferiori permanenti apare despicatura lui Stielmann, dezgolind mult suprafata radiculara - pozitia dintilor pe arcada poate antrena aceste retractii: vestibulopozitii, inclinatii, rotatii - poate fi o faza intermediara a eruptiei corectate prin autoaliniere-ortodontic - determinata de un fren cu insertie inalta pe marginea gingivala libera (impiedica curatirea marginii libere pentru ca fundul de sant nu permite - in cursul tratamentul ortodontic - tratament: interventii c)irurgicale sau grefe, dar frecvent se repara de la sine.

12