Sunteți pe pagina 1din 4

PROZA ROMANTIC/PAOPTIST/ISTORIC ALEXANDRU LPUNEANUL (COSTACHE NEGRUZZI) 1.

Romantismul este un curent literar aprut ca reacie la stricteea regulilor clasicismului, accentund cultul individualitii, reveria, triumful sentimentalismului asupra raiunii, al imaginaiei asupra logicii i judecii. Aprut n Anglia, Frana i Germania, curentul se rspndete n secolul al X X!lea pe ntreg continentul, iar n lit ro este asociat perioadei paoptiste, continund cu poe"ia eminescian, ultim e#presie a romantismului la nivel european. $ trstur esenial a acestui curent o constituie inspiraia din trecutul neamului, ntoarcerea la istorie, refu"ul pre"entului i cutarea unui trecut utopic. Astfel, opere paoptiste precum %&omnii supt 'i(ai!)oievod )itea"ul* de +icolae ,lcescu sau Alexandru Lp de -ostac(e +egru""i ilustra" ideologia romantic. .. Conte t/ +uvela va aprea n primul numr al revistei Dacia literar, ilustrnd astfel eforturile paoptitilor de a reali"a o literatur original, inspirat din realitile naionale. 0. Alexandru Lapusneanul este un te#t n pro"a de dimensiuni medii, cu un numar mediu de personaje 1principale, secundare, colective2, al crui unic fir narativ pre"int cea de!a doua domnie a lui Ale#andru 3apusneanul, accentul punandu!se pe conflicte i pe comple#itatea de caracter a protagonistului, ceea ce justific ncadrarea operei n specia nu!elei. 4. 5ustificarea titlului / A3 ! personaj eponim, iar prin articolul (otarat enclitic se su6linia" caracterul e#ceptional al personajului 1unicitate, individualitate2. 7. -aracterul "omanti#/isto"i# al nuvelei se poate demonstra pe mai multe niveluri/ a2 temati#/ ! pre"entarea in maniera fictiva a celei de!a doua domnii a voievodului 1trecutul istoric este o tema romantica prin e#celenta 28 !setea de r"6unare a unui domnitor autoritar8 !ilustrarea politicii de ingradire a autoritatii 6oierilor de catre un domn despot 1crud, tiran, autoritar, , mac(iavelic2. 62 Ca su"se $e ins%i"a&ie' pro"atorul se ntoarce la Letopiseul rii Moldovei, la Grigore 9rec(e pentru episodul acestei domnii i la 'iron -ostin, de unde preia episodul uciderii 6oierului ,atite )eveli pentru pedepsirea lui 'ooc. Totui, n spiritul romanticilor, Negruzzi a opera importante mo!i"ic#ri at$t asupra "aptelor, c$t i asupra persoan%elor & a pornit !e la aceste surse istorice si a accentuat in mo! intentionat anumite trasaturi !e caracter ale persona%ului, urmarin! crearea unui persona% romantic prin caracterul sau e'ceptional in situatii e'ceptionale si prin realizarea lui in antiteza cu alte persona%e !in opera( c2 -onflicte/ importanta acordat conflictului politic e te"ioa"e( cel mai important este cel politic dintre domnitor i 6oierii trdtori din prima domnie, conflict alimentat de setea de r"6unare a lui A3. :n plus, personajul este conturat i prin conflicte e#terioare cu alte personaje, cele mai gritoare confruntri fiind cea cu 'ooc i cea cu &u#anda. :n dialogurile cu 'ooc se confrunt de fapt autoritatea unui domn puternic cu slugrnicia i oportunismul unui 6oier venal 1lipsit de scrupule pt. 6ani2, iar &u#anda, iniial stpnit prin leacul de fric al piramidei de capete, va dovedi la finalul nuvelei c instinctul matern este mai puternic dect datoria de soie a domitorului 'oldovei. inte"ioa"e( personajul principal este mcinat, n scena morii, de o lupt interioar care se d ntre voina nestvilit de putere i neputina acceptrii propriului destin.. ;otodat, un alt conflict interior este cel al &u#andei, din scena orvirii lui A3, n care are de ales ntre so i fiu, ntre calitatea de 6un cretin i cea de uciga a domnului rii. <2 )a ni!elul %e"sona*elo", remarcm faptul ca protagonistul este n egal msura i eponim, numele su aprnd nsoit de articolul (otrt enclitic, ceea ce accentuea" unicitatea acestuia. Pe"sona* 1

e #e%&ional +n situa&ii e #e%&ionale , 3puneanul este o ntruc(ipare a domnitorului crud, mac(iavelic, posesor al unei dia6olice arte a disimulrii, 6un cunosctor al psi(ologiei celuilalt, cu o voin de fier, un temperament vulcanic i o autoritate inelucta6il, ndeprtndu!se de imaginea mitic a unor domnitori precum =tefan cel 'are sau 'ircea cel ,trn. ;rsturile sale de caracter se evidenia" n scene revelatorii precum cea a intlnirii cu 6oierii de lng ;ecuci, unde dovedete la6ilitate psi(ic prin trecerea de la aparenta stpnire de sine la e#teriori"area autoritii i la cinism n dialogul cu 'ooc sau n partea a doua a nuvelei, n care n pre"ena &u#andei cu greu i stpnete instinctul de a scoate pumnalul. -ea mai gritoare dintre situaiile e#cepionale rmne ns cea a uciderii nemiloase a celor 4> de 6oieri, culminnd cu ae"area capetelor lor n form de piramid, element pur neconfirmat de cronicariul 9rec(e. ;ipic operelor de inspiraie istoric, n aceast nuvel regsim t"ia$a $omnito" ti"ani# , $omni&- an.eli#- , /oie" slu.a"ni# 0i m1"0a!' respectiv 3puneanul ? &u#anda ? 'ooc, tot aa cum n Despot-vod de )asile Alecsandri putem e#emplifica prin <espot ? Ana lui 'ooc ? 'ooc. -aracterul e#ceptional al lui Ale#andru 3apusneanul este scos in evidenta prin plasarea lui n antite"a cu aceste personaje/ demonismului su i se opune 6lndeea i inocena &u#andei, iar forei autoritare sl6iciunea i ipocri"ia, oportunismul i cameleonismul lui 'ooc. +u n ultimul rand, tot n spirit romatic nuvela pre"int %e"sona*e a%a"&in1n$ tutu"o" st"atu"ilo" so#iale/ domnitor, 6oierimea tnr 1@pancioc, @troici2, 6oierimea conservatoare 1'ooc, )everi2, rnimea ? reali"at pentru prima dat n literatura romn ca personaj colectiv. e2 un alt argument prin care se demonstrea"a caracterul romantic al nuvelei este "e2a#e"ea #ulo"ii lo#ale prin descrierea vestimentatiei domnitorului si a &u#andei, n care predomin purpura i aurul ca nsemne ale celor alei, ale puterii, prin pre"entarea ospatului cu 6ucate turceti sau prin plasarea unor detalii n te#t ce evidenia" mentaliti ale epocii 1refu"ul 6oierilor de a sruta poala lui 3puneanul2 creea" o atmosfer de epoc8 la nivel le#ical, aceasta este susinut prin folosirea ar(aismelor si a regionalismelor 1arma, voda, pre, prosti 2. f2 +u in ultimul rand, la ni!elul %"o#e$eelo" a"tisti#e, +egru""i e#celea"a in folosirea antite3ei4 Ae de o parte, sunt plasate n opo"iie personaje, nu numai cele principale, ci i personajele episodice/ @pancioc i @troici se detaea" de 'ooc prin refu"ul lor de a!l sluji pe 3puneanul i prin rolul lor important n eliminarea din scaunul 'oldovei domnului tiran. Ae de alt parte, putem vor6i i despre scene antitetice/ lipsit din cronica lui 9rec(e, scena discursului lui 3puneanul de la 6iseric este o ficiune a lui +egru""i cu scopul de a su6linia cru"imea mcelului de la osp din scena imediat urmtoare. :n esen, toat nuvela poate fi citit ca un crud episod din istoria 'oldovei, ce face i mai strlucitoare figura lui =tefan cel 'are. B. <esi este o nuvela preponderant romantica, CAle#andru 3apusneanul* are o st"u#tu"a #lasi#a 1de altfel este stiut faptul ca in perioada pasoptista se impletesc in operele scriitorilor romni elemente romantice cu elemente clasice2 prin armonia si ec(ili6rul celor patru pri, precedate de cte un motto re"umativ/ Dac voi nu m vrei, eu v vreu!, Ai s dai sama, Doamn!, Capul lui Mooc vrem!, De m voi scula, pre muli am s popesc i eu. -elor patru pri le corespund n mod ec(ita6il momentele su6iectului/ e#po"iiunea i intriga 1revenirea lui 3puneanu n ar cu intenia de a!i recpta tronul2 se regsesc n prima parte, desfurarea aciunii se e#tinde n partea a doua i parial n cea de!a treia, punctul culminant 1revenirea lui @pancioc i @troici pentru a!l nltura pe 3 de la tron2 se identific n a treia parte, iar de"nodmntul 1moartea domnitorului2 apare n ultima secven. <e altfel, acest eclectism 1amestec2 al elementelor clasice i romantice este specific romantismului de tip ,iedermeier, specific culturilor i literaturilor est!europene i implicit celei romne. 3a nivelul construciei, se remarc succesiunea evenimentelor prin nlnuire 1cronologic2, dar i pre"ena n te#t a unor pau"e descriptive 1portretul &u#andei sau ospul de la curtea domneasc2 A+A3DA@A n pre"entarea trecutului domniei. 1analepsaEntreruperea firului narativ pt. a relata ceva din trecut i revenirea ulterioar n pre"ent2. >. Ae de alta parte, caracterul veridic al scenelor, te(nica detaliului si inspirarea din surse istorice reale sunt elemente "ealiste. .

F. :n #on#lu3ie, Alexandru Lpuneanul rmne, prin caracterul de sinte" estetic, prin gestul de pionierat pe care l repre"int, prin ec(ili6rul compo"iional, una dintre creaiile de cert valoare ale perioadei paoptiste, ilustrnd romantismul de tip ,iedermeier. 1amestec de romantism cu alte curente2

)-%u0neanul5Ru an$a (%lan $e i$ei) 1. A3 ? domnitorul autoritar, crud, despotic, nsetat de r"6unare n urma actului de trdare al 6oierilor din timpul primei domnii. Dste un personaj romantic, e#cepional n situaii e#cepionale, creat prin procedeul anite"ei. .. 'odaliti de caracteri"are/ A. < &D-;D/ <e ctre narator, n secvene episodice, disparate n care acesta i manifest atitudinea de de"apro6are fa de personaj/ %tiranul domnitor*, %dorul lui de a vedea sc(ingiuiri omeneti*, %n timpul primei domnii nu avusese vreme a!i arta urtul caracter*, %domnia sa a fost o pat de snge n istoria 'oldovei* <e alte personaje! %crud i cumplit este omul acesta* 1'itropolitul ;eofan2 ,. +< &D-;D ? fapte, dialoguri, atitudini, gesturi/ @cena ntlnirii cu 6oierii de la ;ecuci, n care A3 d dovad de sim al disimulrii, dar i de a6ilitate politic, adresndu!li!se cordial 6oierilor care refu"aser s!i srute poala, dup o6icei. <e asemenea, aceeai scen evidenia" trsturi ale domnitorului precum/ setea de putere, la6ilitatea strilor interioare 1trece rapid de la starea de calm la cea de iritare2, cunoaterea psi(ologiei celuilalt, viclenie 1nu l ucide pe 'ooc, pstrndu!l ca s!l mai scape de 6lestemurile norodului2. @cena de la 6iseric ? moment ce confirm arta disimulrii prin cucernicia cu care A3 srut icoanele i ascult sluj6a, n timp ce cuget la mcel, prin discursul rostit n faa 6oierilor, prin care i invit la tergerea trecutului i i c(eam la osp @cena uciderii 6oierilor ? reflect cru"imea fr margini, calculul rece al voievodului i cinismul din dialogul cu 'ooc, pe care l ucide aruncndu!l mulimii rsculate, ceea ce evidenia" a6ilitatea sa politic de a manipula masele. 0. Aersonajul este creat n antite" cu 'ooc 1autoritate G slugrnicie2, dar i cu &u#anda, n scenele/ <iscuia din partea a doua, cnd &u# intervine la A3 deoarece i este team de judecata <omnului, ceea ce evidenia" trsturi ale domniei precum spiritul angelic, puritatea, frica de <umne"eu, n antitea" cu cru"imea soului @cena uciderii lui A3, n care &u# alege ntre so i fiu, dovedind c instinctul matern este mai presus dect datoria fa de so. 4. -onflictele n care este implicat protagonistul/ D#terioare/ A3!6oieri, A3!'ooc, A3!&u# nterioare/ scena morii 1voina de putere i neputina accrptrii destinului2 7. A3 i &! dou personaje romantice, plate 1nu evoluea"a2, create antitetic.

Ilust"ati "a%o"tul "ealitate/2i#tiune int"5o o%e"a stu$iata


12 &aportul realitate!fictiune este o trasatura esentiala a oricarui te#t literar. <esi el este cel mai evident in te#tele de literatura fantastica, c(iar si operele realiste il evidentia"a, stiut fiind faptul ca intr!un romanGnuvela realista doar gene"a este constituita din fapte reale, opera in sine constituindu!si firul epic pe principiul mimesisului si pe cel al verosimilitatii. .2 +uvela istorica CAle#andru 3apusneanul*respecta ideologia romantica, inspirandu!se din trecutul istoric al neamului, pre"entand cea de!a !a domnie a lui Ale#andru 3apusneanul. +egru""i a pornit de la surse istorice 1 Letopiseul rii Moldovei2 si a accentuat in mod intentionat anumite trasaturi de caracter ale personajului, urmarind crearea unui personaj romantic prin caracterul sau e#ceptional in situatii e#ceptionale si prin reali"area lui in antite"a cu alte personaje din opera. <aca reali"am o #om%a"atie int"e #"oni#a lui U"e#6e si nu!ela isto"i#a in discutie, vom constata urmatoarele modificari operate de +egru""i, toate avand o motivatie estetica/ <aca in cronica dialogul dintre Ale#andru 3apusneanul si 6oieri de la ;ecuci este amintit fugitiv, retinandu!se doar replica C<aca voi nu ma vretiH* 1replica ce va deveni motto2, in nuvela scena este dramati"ata prin dialog cu scopul de a su6linia autoritatea si spiritul disimulant a lui Ale#andru 3apusneanul si de a crea antite"e intre 3apusneanul si 6oieri sau intre 'otoc si ceilalti 6oieri. n cronica, 'otoc, )everita, @pancionc si @troici fug in Aolonia unde sunt ucisi din porunca lui 3apusneanul, iar in nuvela +egru""i ii pastrea"a pentru crearea antite"ei si pentru a reali"a tipul 6oierului marsav. <ialogul dintre &u#anda si 3apusneanul este de asemenea o fictiune a lui +egru""i cu scopul de a reali"a o antite"a intre cru"imea domnitorului si 6landetea sotiei. @cena de la 6iserica este creata de +egru""i pentru evidentierea unei antite"e intre calmul acestei intalniri si cru"imea macelului de mai tar"iu. 9ciderea lui 'otoc prin a"varlirea lui multimii revoltate are ca sursa de inspiratie un episod din cronica lui 'iron -ostin, respectiv cel al uciderii 6oierului ,atiste )eveli. Airamida de capete tine de asemenea de caracterul personajului creat de +egru""i <aca in cronica 9rec(e ofera doua variante mortii lui 3apusneanul 1moartea natural si otrvirea de ctre &2, in nuvela +egru""i il prefera pe cel mai spectaculos, respectiv otravirea domnitorului 1si nu moartea naturala cau"ata de 6oala2, avand aceeasi intentie a crearii unui personaj e#ceptional intr!o situatie e#ceptionala. n conclu"ie, +egru""i foloseste adevarul istoricGrealitatea doar ca punct de plecare al nuvelei, modificarile aduse de el nefiind gratuite, ci raspun"and esteticii romantismului, care presupune personaje e#cepionale n situaii e#cepionale i antite"e.