Cristofor Columb

(1451-1506)

Reforma si Renasterea au avut loc in Europa in secolul al XV-lea cand navigarile efectuate cu scopul de a descoperi noi teritorii erau in mare voga. Spania si Portugalia erau statele ce detineau corabiile, iar singura posibilitate in acea vreme de a ajunge pe teritoriul asiatic era navigarea spre est. Tocmai in acea vreme, Cristofor Columb a dorit sa navig e!e spre "#ipangu$, un loc despre care se vorbise doar in legende pana atunci. %intre evenimentele care au marcat inceputul erei moderne,nici unul nu a avut urmari mai inseminate decat descoperirea &mericii si a drumurilor maritime spre 'ndiile (rientale.Cu aceste descoperiri incepe e)pansiunea care avea sa impuna celorlalte continente stapanirea Europei si suprematia civili!atiei europene. Pana la primul ra!boi mondial, Europa a stapanit lumea cunoscuta si a largit necontenit limitele acestei lumi. %escoperirea &mericii se datorea!a unei *erori norocoase$. Pe ba!a credintei ca pamantul e sferic si ca apusul Europei nu e separat de E)tremul (rient decat prin (ceanul &tlantic, acesta a pornit, +n ,-./, sa descopere drumul 'ndei spre vest si a nimerit,fara sa-si dea seama, +n &merica. Cristofor Columb s-a nascut in anul ,-0, la 1enova 2'talia3, intr-o familie de oameni simpli. Numele acestui navigator se poate traduce ca 4i Crist5bal6 cel care il are pe 7ristos, Col5n6 Sfantul %u sau porumbelul, de aici si semnatura lui Columb anterioara anului ,-./ care se poate citi Xpo ferens 2purtatorul lui 7ristos3 si care ar putea face referinta la (rden lui 7ristos, la care ar fi putut apartine.
Page 1 of 5

Teoria cea mai citata de catre istorici sustine ca, Columb ar fi traducerea din castiliana in italiana Cristoforo Colombo, care era fiul lui %omenico Colombo, tesator si apoi comerciant, si al Susanei 8ontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat si de aceea se initia in lumea navigarii la o varsta foarte frageda. Columb a renuntat la studii inca de la o varsta frageda pentru a-si sustine familia in afacerea pe care o rula6 negotul cu bran!eturi si vin. Putin a fost insa atras de asta pentru ca visul cel mare era acela de a cutreiera marile. 'n 1enova, pe acea vreme, marinarii erau foarte cautati datorita faptului ca negustorii aveau castiguri uriase din comertul e)terior si investeau in ac i!itionarea de corabii. Se formase la un moment dat o adevarata flota in 1enova datorita acestui lucru.9a varsta de /0 de ani, Cristofor Columb era negustor pentru familiile puternice ce formau flota din 1enova precum Spinola sau %i :egro. Cele doua familii au obtinut mai tar!iu acordul din partea autoritatilor de a captura vasele altor tari, iar acest lucru a insemnat mult pentru Columb. %e asemenea, unii sustin ideea ca pionierul a fost, de fapt, urmasul unor evrei spanioli. Prima teorie despre originea lui Columb a fost data de 1arcia de la Riega, cel care sustinea ca a gasit in secolul al X'V-lea o serie de documente in care se mentiona acest lucru. ;ai mult, pe langa 1arcia de la Riega, au mai fost si Sara 9iebovic sau Salvador de ;adariaga ce sustineau astfel originea familiei Columb spunand in biografiile intocmite ca s-au folosit termeni ebraici in unele scrisori sau ca vorbea limba spaniola cand s-a mutat in Spania. Propria semnatura a lui Cristofor Columb ramane un mister deoarece aceasta era alcatuita din doua randuri. &l doilea continea un sir de litere triung iulare intitulat "Cristoforus$, iar primul un set de caractere necunoscute. <nii considera ca setul de caractere necunoscute are legatura cu practica evreilor din acea vreme, deci o dovada in plus a originii sale. Ceea ce putini stiu este faptul ca, in anul ,-=>, Columb a avut parte de o audienta in partea Reginei 'sabela si a Regelui 8erdinand 2Spania3. 9a intalnirea dintre acestia, 'sabela s-a aratat cea mai interesata de planul lui Columb si a decis trimiterea sa catre comisie pentru anali!are. 'nsa, la au!irea intentiei de a descoperi #ipangu, comisia de sfetnici ai reginei a considerat calculele lui Columb ca fiind lipsite de credibilitate, respingandu-i astfel, intr-un final intentia. Printre sustinatorii lui Cristofor Columb au fost Regina 'sabela si Regele 8erdinand ai Spaniei, Toscanelli, Vicente Pin!on si %iego de %e!a, iar printre rivali s-au gasit ;agellan, Vasco da 1ama sau ?artolomeo %ia!. Toscanelli s-a nascut in anul ,@.A, a fost un om de stiinta si a sustinut mereu ideile lui Columb.
Page 2 of 5

El a ramas marcat in istorie datorita unei arti a lumii creata in anul ,-A- pentru regele Portugaliei de atunci. Vicente Pin!on s-a nascut in ,->B si a ramas in istorie pentru ca a fost capitan al vasului :ina in timpul primei calatorii efectuate de Columb. %iego de %e!a nu are data nasterii si a decesului cunoscuta, insa a fost un mare sustinator al ideii lui Columb. 'n ,-=@,Columb ceru regelui 'oan '' al Portugaliei trei caravele a-provi!ionate pentru un an.9a avi!ul consiliului sau, 'oan '' declina propunerea.Prin fratele sau ?artolomeu,Columb facu aceeasi cerere regelui 8rantei si regelui &ngliei,dar fu refu!at si de acestia.&tunci s-a stabilit in Spania,unde si-a asigurat protectia ducelui ;edina Celi si a altor demnitari de la curte.Propunerea sa fu supusa unei comisii,ai carei membri in umanitate o gasira inaceptabila. 9a interventia confesorului sau, 'sabella primi totusi pe Columb si,dupa caderea 1renadei ,ii accepta conditiile. Prin conventia de la Santa 8e, Columb primea titlul de aproape princiar de amiral, viceregalitatea tuturor pamanturilor pe care ar putea sa le descopere si a !ecea parte din produsul comertului cu aceste tari. 9a @ august ,-./,Columb parasi portul Palos cu trei caravele si ,/B de oameni. %upa ce atinse insulele Canare,se avanta in necunoscut. 'mpinse de un vant favorabil, corabiile mergeau atat de repede,incat,in !orii !ilei de ,/ octombrie,marinarii !arira la marginea ori!ontului o fasie de pamant. Columb credea ca se afla in fata Cipangului.'n realitate,se afla in fata insulelor ?a amas. Peste cateva !ile,descoperi insula Cuba pe care o lua drept Cipangu,apoi insula 7aiti pe care,din cau!a climei sale asemanatoare cu cea a Spaniei,o bote!a Espanola. Toate aceste insule erau locuite de oameni bruni, aproape goi, dar +mpodobiti cu obiecte de aur. Convins ca a ajuns in 'ndia, Columb i-a numit indieni. %upa ce,din resturile uneia dintre corabiile sale naufragiate a construit prima intaritura spaniola in 7aiti,Columb a ordonat intoarcerea si,la ,0 martie ,-.@, a sosit in Spania, cu doi aitieni si cateva monstre de aur, +ncredintat ca a descoperit tara aurului. Columb a mai facut inca trei calatorii in &merica.'n cursul celei de-a doua 2septembrie ,-.@ C iunie ,-.>3,a descoperit o serie de insule din grupul &ntilelor mici,locuite de caraibi salbatici, dar inteligenti, a ajuns apoi la Espanola, unde a gasit fortul de lemn distrus si garni!oana macelaritaDiar in drum spre Cuba a descoperit Eamaica. Convins ca la Cuba a atins continentul &siatic, s-a intors la Cadi!.

Page 3 of 5

Expeditia a treia (mai 1498 noiembrie 1500) l-a condus la gura

rinocului si i-a

permis sa atinga pentru prima oara continentul nou!iar in cursul calatoriei a patra (mai 150" noiembrie 1504)!a explorat litoralul #mericii Centrale si a $enit in contact cu ci$ili%atia ma&a din 'ucatan( )lotila menit* marii descoperiri a ridicat ancora din portul +alos ,n %orii %ilei de august 149"( C*l*toria lui Columb a cuprins urm*toarele etape. de la +alos la

/nsulele Canare (- 9 august)0 de la /nsulele Canare la /nsulele 1a2amas sau 3uca&as (8 septembrie 1" octombrie)0 de la /nsulele 1a2amas la insula 3a Espanola! trecand prin Cuba (1" octombrie 149" 14 ianuarie 149-)0 de la 3a Espanola la /nsulele #%ore (14 ianuarie 15 februarie)0 de la /nsulele #%ore la 3isabona ("4 februarie 4 martie)0 de la 3isabona la +alos (1- martie " aprilie)(
Columb a redactat un 6urnal! ,nm7nat apoi regilor 8paniei (imediat dup* ,ntoarcerea ,n 9ar*) :i care ulterior s-a pierdut(

;iercuri, ,. septembrie ,-./ Vreme lini4titF. 9a orele ,B din aceastF !i veni la Santa ;aria un pelican, iar seara apFru un altulD ceea ce e un semn sigur de pFmGnt apropiat. Eoi, /B septembrie &u prins +n palme o pasFre care semFna cu un percFru4 4i avea g earele ca de pescFru4, dar era pasFre de rGu 4i nu de mare. Vineri, /, septembrie &pFru la ori!ont atGt de multF iarbF, +ncGt pFrea cF marea prinsese c eag. ;area era lini4titF ca un fluviu 4i aerul era cel mai bun din lume. VF!urF o balenF, semn cF se aflau aproape de pFmGnt, deoarece aceste animale se gFsesc totdeauna pe lGngF coastF. ;arHi, /0 septembrie (amenii de pe Santa ;aria 4i cei de pe :ina se cFHFrarF pe catarge 4i pe sarturi 4i cu toHii, +ntr-un glas, afirmarF cF !Fresc pFmGnt. Ii mie mi se pFru la fel. Cu toHii pGnF noaptea tGr!iu repetam cF acela era pFmGnt. SambFtF, /. septembrie &erul era atat de proaspFt 4i de plFcut, +ncGt nu mai lipsea decGt sF au!i cGntecul privig etorii 4i marea era lini4titF ca un fluviu. Vineri, 0 octombrie ;area era lini4titF. &erul, foarte curat 4i cFlduH6 iarbF, delocD multe pFsFri, mai ales pescFru4i 4i mulHi pe4ti !burFtori cF!urF pe corabie.
Page 4 of 5

9uni, = octombrie &pFru iar iarbF din aceea, dar proaspFtF 4i multe pFsFrele de cGmp care !burau cFtre sud-vest, ciori, raHe sFlbatice 4i un pelican. ;iercuri, ,B octombrie (amenii se plGng de lungimea cFlFtoriei care li se pare cu totul greu de +ndurat. Eoi C Vineri, ,, C ,/ octombrie (amenii de pe caravela Pinta !FrirF o trestie 4i un baston, pescuirF un alt baston +ncrustat, pe cGt pFrea cu fierul 4i vF!urF +ncF o bucatF de trestie 4i iarbF, nu din aceea obi4nuitF, ci din cea care mije4te pe pFmGnt 4i o tFbliHF. Cei de pe caravela :ina vF!urF alte semne de pFmGnt 4i un trunc i de mFrFcine plin cu fructe ro4ii. Cu aceste semne toHi se simHirF u4uraHi 4i se +nveselirF. PFmGntul +l vF!u cel dintGi un marinar care se numea Rodrigo de Triana, de4i amiralul la ,B noaptea, stGnd pe puntea +naltF a pupei, vF!use o luminF, 4i oricGt de nedeslu4it era lucrul, nu cute!F sF afirme cF ar fi pFmGnt. ;arinarii rostirF Salve Regina iar amiralul le spuse sF fie atenHi la apariHia pFmGntului, 4i celui dintGi care +i va spune cF vede pFmGnt +i va dFrui imediat o tunicF de mFtaseD fFrF a mai pune la socotealF celelalte recompense pe care suveranii i le fFgFduiserF, adicF !ece mii de maravedis de pensie perpetuF. 9a douF dupF mie!ul nopHii apFru pFmGntul de care se aflau la o depFrtare de aproape douF leg e. CoborGrF toate velele 4i +naintarF numai cu vela mare, fFrF cele mici 4i !Fbovind pGnF la !iuF, +ntr-o vineri, cGnd ajunserF pe o insuliHF dintre 9ucaie 2a!i ?a amas3, care +n limba indigenilor se nume4te 1uana ani.
Columb nu a corespuns sperantelor pe care 8pania le pusese in el( Colonistii care lau insotit au descoperit tari manoase!dar nu au gasit comorile de aur la care se asteptau( #u inceput sa se certe intre ei si sa trimita in 8pania plangeri impotri$a lui Columb( ;egina l-a eliberat de aceste acu%atii! dar nu l-a mai lasat stapan pe tarile descoperite( <n ultima sa expeditie! Columb si-a pierdut corabiile pe coasta #mericii Centrale si s-a intors bolna$( +e data de 1" septembrie 1504!Cristofor Columb se intorcea in 8pania(#$ea de=a 5- de ani si suferea de sifilis si artrita(# mai trait pana la "0 mai 1504 cand a decedat rapus de boala in 8pania!la >alladolid(

xxx

Page 5 of 5