Sunteți pe pagina 1din 14

Capitolul I Introducere n problematica protectiei mediului

1.1Mediul ambiant si mediul biologic


Mediul natural reprezint ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei : aerul, apa , solul, subsolul, aspecte specifice ale peisajului , toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, aspecte caracteristice ale peisajului (mediul ambiant), alturi de toate fiintele vii ( mediul biologic). Mediul nconjurtor reprezint un element esenial al existenei umane i reprezint rezultatul interferenelor unor elemente naturale ( sol, aer, apa, clim, biosfer) cu elemente create prin activitatea uman. Toate acestea interactioneaz i influenteaz conditiile existentiale i posibilittile de dezvoltare viitoare a societtii. Orice activitate uman i implicit existena individului este de neconceput n afara mediului. De aceea, calitatea n ansamblu a acestuia, precum i a fiecrei componente a sa n parte, i pun amprenta asupra nivelului existenei i evoluiei indivizilor. Ansamblul de relaii i raporturi de schimburi ce se stabilesc ntre om i natur, precum i interdependena lor influenteaz echilibrul ecologic, determin condiiile de viat i implicit condiiile de munc pentru om, precum si perspectivele dezvoltrii societaii n ansamblu. Aceste raporturi vizeaz att coninutul activitii ct i crearea condiiilor de existen uman. n concluzie, se poate afirma c mediul trebuie adaptat i organizat pentru a rspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natur a unor resurse i prelucrarea lor pentru a deservi populaia (pentru a satisface doleanele acestora). Aceast dependen cunoate un mare grad de reciprocitate, datorit faptului c nevoile umane se adapteaz ntr-o msur mai mare sau mai mic mediului. Asigurarea unei caliti corespunztoare a mediului, protejarea lui , ca o necesitate a supravieuirii i progresului , reprezint o problema de interes major si cert actualitate pentru evoluia social. n acest sens, se impune pstrarea calitii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitii umane cu implicatii asupra acestuia. Poluarea i diminuarea drastic a depozitelor de materii regenerabile n cantitti si ritmuri ce depesc posibilittile de refacere a acestora pe cale natural au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Protecia mediului este o problem major a ultimului deceniu, dezbtut la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute ntre trile dezvoltate si cele n curs de dezvoltare. Acest lucru a impus nfiintarea unor organizatii internationale care au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a polurii si creterea nivelului calittii mediului n ansamblu. 4

Cercetrile amnuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de aciuni i msuri care prevd urmtoarele apecte : cunoasterea temeinic a mediului, a interaciunii dintre sistemul economic i sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate raional si cu maxim de economicitate prevenirea i combaterea degradrii mediului provocat de om, dar i datorate unor cauze naturale armonizarea intereselor imediate i de perspectiv ale societii n ansamblu sau a agenilor economici privind utilizarea factorilor de mediu Pentru protejarea mediului, n primul rnd trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare i stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective. Modalitile prin care sunt soluionate cele trei categorii mari de probleme enuntate sunt : crearea unui sistem legislativ si institutuional adecvat i eficient care s garanteze respectarea legilor n vigoare. evaluarea costurilor aciunilor de protejare a mediului i identificarea surselor de suportare a acestora. elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naional i internaional referitor la protejarea mediului. Relativ la evaluarea costurilor si stabilirea modului n care aceste sunt suportate se poate susine c protejarea mediului este costisitoare i nu pot fi ntotdeauna identificai factorii polurii. Datorit acestei situaii costurile de protejare a mediului se mpart ntre societile comerciale poteniale poluatoare i stat. Fondurile alocate protejrii mediului difer de la o ar la alta n funcie de nivelul de dezvoltare al fiecareia. Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificai toi factorii de mediu i zonele n care pot aprea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare i stabilirea responsabilitilor pentru derularea proiectelor. Presiunea activitii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaz dezvoltarea industrial, schimburile, circulaia mrfurilor, spaiul ocupat, parcurs i utilizat pentru activitile umane este din ce n ce mai vast. Aceast evolutie i pune amprenta n mod nefavorabil asupra mediului i a componentelor sale. Alti factori care duneaz mediului sunt modernizarea transporturilor si accesibilitatea lejer n spaiile verzi. Comportamentul individului polueaz mediul ntr-o msur mai mare sau mai mic, fie sub forma activitii cotidiene, fie a consumurilor turistice. 5

Prin dezvoltarea activitii umane sunt afectate toate componentele mediului n proporii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervaiile, precum i biosfera. Problema mediului nconjurtor este o problem universal, pentru c ea se adreseaz unei entitti, care este supus procesului de degradare si nu are granite. Introducerea direct sau indirect , n urma unei activitti umane, de substante, de vibratii, de cldur si /sau de zgomot n aer , ap sau sol, care aduce prejudicii snttii umane sau calittii mediului, ntr-un cuvnt fenomenul de poluare nu cunoaste distante. Deplasrile maselor atmosferice se fac cu o frecvent si o rapiditate uimitoare ntre tri, continente. Apele de pe diferite meridiane, se amestec unele cu altele, modificndu-si continutul de impuritti, infiltreaz pturile freatice, ntr-un cadru vast care nu tine cont de frontiere. In ultima sut de ani au fost inventate bomba atomic, pesticidele, laserul, clonarea. Mintea omului a fcut s cad rnd pe rnd limitele naturalului si implicit echilibrele pe care acestea le reprezentau, genernd racile fundamentale. O serie de mecanisme create de om sunt mult mai puternice decat el nsusi, iar pentru unele, oamenii au devenit sclavii propriilor inventii si uneori victime ale propriului geniu.Mndri c nfrng natura, oamenii ignor faptul c distrugerea ei nseamn si disparitia lor.Se anunt n mass-media c datorit unor dezechilibre create de om, dispare o specie pe zi. Lipsa de msur, productiile si randamentele record, lcomia, capcanele inteligentei egoiste si ale orgoliului au fcut s se tulbure grav echilibrul milenar al naturii, s se calce legile acesteia, s se distrug punctele de sprijin ale planetei . Societatea uman de astzi seamn tot mai putin cu cea dinainte. In ultima sut de ani, populatia trii s-a triplat, economia mondial a crescut de 20 de ori, consumul de combustibil de 30 de ori, iar productia industriala de 50 de ori. Aceste schimbri au adus ns cu ele si efecte nedorite. La fiecare 10 ani , 2% din terenul agricol se transform n teren locuit, micsornd resursele alimentare. Eroziunea afecteaz 115 milioane de hectare, provocand o descrestere a fertilittii solului, o crestere a polurii si alte efecte negative. Poluarea aerului are serioase urmri n ce priveste sntatea oamenilor, depsind standardele Organizatiei Mondiale a Snttii n toate marile orase europene. Nivelul critic de acidificare este depsit pe mai mult de 60% din suprafata Europei, dintre care peste 70 milioane de hectare forestiere. Desi suprafata mpdurit a Europei a crescut cu 10% n ultimii 30 ani, consumul de lemn depseste cu mult capacitatea de regenerare a pdurilor. Nivelul nitratilor si pesticidelor n apele de suprafat depseste limitele normele Uniunii Europene pentru apa potabil pe tot continentul. Contaminarea apelor de scldat are ca rezultat

peste dou milioane de cazuri de boli gastro-intestinale anuale. Cele mai poluate rmn Marea Neagr si Marea Caspic, dar si Marea Mediteran este confruntat cu probleme serioase. Circa 113 milioane de europeni, 17% din populatie, sunt expusi la niveluri de zgomot cu serioase efecte negative. Volumul deseurilor menajere continu s creasc. Desi s-ar putea recicla circa 50% dintre ele, numai 10% sunt colectate in vederea reciclrii. Impactul turismului asupra mediului este considerabil n multe zone. Alpii primesc peste 100 milioane de turisti anual, iar coastele Mediteranei circa 200 milioane de turisti, ceea ce afecteaz din punct de vedere ecologic aceste zone. Aceste riscuri ecologice majore, care amenint ansamblul planetei (deforestare masiv, efect de ser, alterarea stratului de ozon, pericolul accidentelor nucleare) ne oblig s gndim c modelul nostru de crestere nu ar fi prea durabil si s-ar impune unul cu aplicare pentru toat lumea. Se observ att o agravare cantitativ a polurii, ct si o schimbare de fond a problemelor ecologice.Ca fenomene proeminente, polurile locale fac loc polurilor globale, printre care amplificarea efectului de ser constituie exemplul cel mai semnificativ. Se observ c originea geografic a polurii este deconectat de locul su de manifestare, iar unele probleme de mediu vor afecta cu usurinta planeta n ansamblul su. De aceea, orice ntmplare petrecut ntr-o zon a mediului nconjurator, cu consecinte defavorabile vietii, ca si orice experient de rezolvare pozitiv a acestor rele, se constituie n informatii de organizare si conlucrare pentru depsirea unor viitoare situatii similare. De aici decurge si necesitatea unei abordri previzionale responsabile a problemelor mediului natural, att la scar national ct si planetar. Protectia mediului const n mentinerea calittii mediului nconjurtor, a functionrii sistemelor naturale aflate n interactiune,n consecint mentinerea calittii vietii n general, inclusiv a valorilor materiale si spirituale. Obiectivele specifice protectiei mediului sunt : 1. Conservarea si mbunttitea conditiilor de sntate a oamenilor si a calittii vietii; 2. Dezvoltarea durabil ; 3. Evitarea polurii prin msuri preventive; 4. Conservarea diversittii biologice si reconstructia ecologic a sistemelor deteriorate; 5. Conservarea mostenirii culturale si istorice ; 6. Aplicarea principiului Cine polueaz plteste 7. Stimularea activittii de decontaminare a situu-rilor contaminate si reconstructia lor ecologic.

Omul este o parte component a naturii si n ciuda independentei pe care si-a cstigat-o, el este un component obligatoriu al ecosfrerei care functioneaz prin el si pentru el. Dezvoltarea durabil corespunde cerintelor prezentului fr s compromit posibilittile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitti " ( Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare)." Pmntul apartine fiecrei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si n intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari dect pot fi pltite pe durata propriei existente"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789 ."Durabilitatea se refer la capacitatea unei societti, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a functiona continuu ntr-un viitor nedefinit fr a ajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman, Presedinte Institutului Context. "Durabilitatea este doctrina de urgent prin care dezvoltarea si progresul economic trebuie s aib loc si s se mentin de-a lungul timpului, n limitele stabilite de ecologie n sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor, biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneaz... Rezult c protectia mediului si dezvoltarea economic sunt ntr-adevar procese antagonice" - William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989. "Cuvntul durabil (de sustinere) are rdcini n limba latin, subtenir nsemnnd "a stvili/retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie s fie sprijinit de jos-de ctre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specific a caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspir oamenii s aib grij de comunitatea lor. Acestea sunt locurile n care durabilitatea are cele mai mari sanse de existent (mentinere) - Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, Winter 1995. Dezvoltarea durabil ofer un cadru prin care comunittile pot folosi n mod eficient resursele, crea infrastructuri eficiente, proteja si mbuntti calitatea vietii, crea noi activitti comerciale care s le consolideze economia. Ne poate ajuta sa crem comunitti sntoase care s poat sustine att generatia noastr, ct si pe cele care urmeaz.

1.2Organizarea protectiei mediului n Romnia


Transpunerea acquis-ului comunitar referitor la protectia mediului n legislatia romneasc si implementarea sa a reprezentat una dintre principalele provocri ale Romniei n procesul de aderare la Uniunea European (Capitolul 22 al dosarelor de aderare a Romniei la UE). Legea 137/1995 constituie fundamentul legislativ n problemele de mediu. Obiectul acestei legi l constituie reglementarea protectiei mediului, privit ca obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil a societtii.Din anul 1990 a nceput un lung si greu proces de restructurare industrial care a influentat direct starea mediului n Romnia . n Romnia, ca si n celelalte tri foste socialiste, 8

planificarea centralizat a restrictionat si denaturat serios functia pietelor. Controlul costurilor si al preturilor a asigurat profit pentru ntreprinderile industriale deoarece nu exista riscul de a fi nlocuite de competitori mai putin costisitori sau mai inovatori. Managementul ineficient si operarea activelor productive sub presiunea unor obiective irealizabile a condus la functionarea cu ntreruperi a productiei si la gestiunea inadecvat a resurselor, contribuind la nivele de poluare excesive precum si la generarea unui volum impresionant de deseuri industriale. Dezvoltarea sustinut a industriilor grele combinat cu energia subventionat intens si preturile materialelor prime nejustificat de joase a condus la o eficient foarte sczut a utilizrii energiei, folosirea extensiv a resurselor naturale si generarea unor cantitti mari de deseuri. Pentru a sprijini dezvoltarea industrial local, a fost introdus o protectie ridicat la importuri, iar preturile externe nu au avut influent asupra deciziilor economice. Sistemele financiare erau subdezvoltate fiind bazate pe o banc central dominant care, ca agent al guvernului, a alocat credite conform planurilor centrale. Tranzitia de la planificarea aceasta centralizat la economia de piat a introdus reforme macroeconomice complexe, care au generat schimbri pozitive ale structurii industriei cu consecinte directe n reducerea nivelului de deseuri generate si a daunelor asupra mediului nconjurtor. Reformele sectorului public au sczut dominanta intreprinderilor publice si au redus interventia statului n autonomia ntreprinderilor publice. Astfel s-a nceput eliminarea monopolurilor mari ale statului si s-a promovat competitia care mbuntteste practicile manageriale si folosirea resurselor.Reformele monetare au urmrit introducerea unui control mai bun asupra masei monetare si s-a eliminat subventionarea dobnzii. Rezultatul a fost reducerea investitiilor industriale capital intensive, evaluarea mai realist a resurselor si schimbri n structura economic pe termen lung (ndeosebi declinul cotei industriei grele). Reformele politicii fiscale au redus subventiile si au eliminat controlul preturilor, ceea ce a permis folosirea mai eficient a resurselor si introducerea de practici productive cu poluare mai putin intens.Reformele privind cursul de schimb au transformat politica protectoare a comertului extern prin eliminarea supraevalurii ratelor de schimb si reducerea restrictiilor comerciale. Drept rezultat a crescut eficienta datorit concurentei precum si reducerea polurii prin importul de tehnologii ecologice. Nu trebuie pierdut din vedere nici politica de reducere drastic a importurilor care a condus la o activitate impresionant de reciclare a materialelor refolosibile cum ar fi: hrtia, sticla, deseurile textile, anvelopele uzate, uleiurile uzate, acumulatorii auto uzati, masele plastice etc. Deoarece nu toate activittile de colectare-reciclare erau conduse pe baze economice, odat cu eliminarea subventiilor, deseurile cu valoare economic negativ nu au mai fost colectate si nici reciclate. S-a continuat doar reciclarea deseurilor cu valoare economic

pozitiv cum ar fi fierul vechi, deseurile din metale neferoase , hrtia ,sticla , plasticile pentru care cererea a crescut exploziv, mai ales la export.

1.3 Capacitatea institutional


La momentul actual, autoritatea central care coordoneaz activitatea de protectie a mediului este Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor (MMGA). In conformitate cu prevederile Hotrrii de Guvern nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea MMGA (M.Of. nr. 285/31.03.2004), acest minister este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea Guvernului Romniei.MMGA aplica strategia si Programul Guvernului, n vederea promovrii politicilor n domeniile mediului si gospodririi apelor. MMGA realizeaz politica n domeniul mediului si gospodririi apelor , la nivel national, elaboreaz strategia si reglementrile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitti n cadrul politicii generale guvernamentale si coordoneaz aplicarea strategiei Guvernului n domeniile respective, ndeplinind rol de autoritate de stat, de sintez, coordonare si control n aceste domenii. Ministrul mediului si gospodririi apelor este ajutat n activitatea sa de trei secretari de stat si un secretar general. Cei trei secretari de stat coordoneaz activitatea n domeniile: protectia mediului, gospodrirea apelor , integrare european si relatii internationale. n Romnia, numrul maxim de posturi la nivel central n domeniul activittii de protectie a mediului, gospodrirea apelor si integrare european n domeniul mediului este de circa 270 de persoane (exclusiv posturile de demnitari si cabinetul ministrului) . Secretarul de Stat care coordoneaz activitatea n domeniul protectiei mediului are n subordine Directia Generala pentru Protectia Mediului si Directia pentru Gestiunea Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase. n baza prevederilor art. 11 al Hotrrii Guvernului nr. 408/2004, n cadrul MMGA se organizeaz Autoritatea de Implementare a fondurilor structurale si de coeziune economicosociala pentru proiecte de infrastructur de mediu la nivel de directie general, n subordinea Secretarului de Stat pentru integrare european. Aceast unitate functioneaz ncepnd cu anul 2004 , cu un numr de 100 de posturi . Conform Art. 12, MMGA are n subordine, sub autoritate sau n coordonare urmtoarele unitti: In subordine : Agentia National pentru Protectia Mediului (ANPM), 8 Agentii Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM), 34 Agentii Judetene pentru Protectia Mediului , Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunrii, Unitti de Management a Proiectelor (UPM), Unitti de implementare a Proiectelor (UIP); Sub autoritate : Administratia National Apele Romne, Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodrire a Apelor-SA ; 10

In coordonare : Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM Bucuresti) , Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marin Grigore Antipa (INCDM Constanta), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunrii (INCDDD Tulcea ) si Administratia Fondului De Mediu.

Prin HG nr. 297/2003, privind nfiintarea Grzii Nationale de Mediu ca institutie public cu personalitate juridic, datorit prelurii de ctre aceasta institutie a activittii de control al aplicrii legislatiei de mediu (inclusiv a personalului aferent), numrul total de posturi la nivelul APM-urilor este de 1486, din care 1179 functionari publici. Conform prevederilor HGnr. 739/2003, APM-urile existente la nivelul fiecrui judet si al Municipiului Bucuresti, sunt institutii publice finantate integral din bugetul de stat, aflate n subordinea MMGA. n urma reorganizrii structurii administrative a Guvernului, n baza prevederilor art. 16 alin.5.a din Ordonanta de Urgent a Guvernului nr. 64/2003, Garda National de Mediu s-a reorganizat ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridic, prin preluarea n subordine a Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic si Cinegetic, institutii cu personalitate juridica din subordinea fostului Minister al Agriculturii,Alimentatiei si Pdurilor. n baza prevederilor art.1 alin.2 al HG nr. 761/2003 pentru reorganizarea si functionarea Grzii Nationale de Mediu (M.Of. nr. 499/10.07.2003), aceasta functioneaz n subordinea Autorittii Nationale de Control, finantat de la bugetul de stat , prin bugetul Autorittii, cu un numr maxim aprobat de 903 posturi, repartizate astfel: 644 de posturi pentru aparatul propriu si 259 de posturi pentru inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic din subordinea sa. n conformitate cu legislatia n vigoare, MMGA asigur coordonarea activittii Administratiei Fondului pentru Mediu, unitate care functioneaz n subordinea acestuia, fiind finantat din venituri proprii. n prezent, n cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu sunt angajate un numr de 14 persoane. Trebuie mentionat c primele proiecte solicitate pentru finantare, la nceputul anului 2003, au fost din domeniul gestiunii deseurilor. Conform prevederilor art.1, alin. 1 litera n) al OUG nr. 64/2003, Comisia Nationala pentru Controlul Activittii Nucleare (CNCAN) functioneaz n coordonarea direct a Primuluiministru, fiind institutie public de interes national, cu personalitate juridica, finantat integral din venituri proprii. Numrul total de posturi este de 80 de persoane (fr postul de demnitar). n anul 2004 au luat fiint Agentia National de Protectia Mediului (ANPM) si 8 agentii de protectia mediului au devenit agentii regionale (ARPM). Activitatea ANPM si a celor 8 ARPM este reglementat prin urmtoarele acte normative: - HG 1625/2003 privind nfiintarea, organizarea si functionarea ANPM; - HG 1626/2003 privind nfiintarea, organizarea si functionarea ARPM. 11

Ministerul Economiei si Comertului are urmtoarele structuri care se ocup de problemele de mediu si gestiunea deseurilor: - Comisia National pentru de Reciclarea Materialelor Refolosibile; - Agentia National pentru Resurse Minerale; - Agentia National pentru Substante Chimice Periculoase; - Agentia National pentru Deseurile Radioactive.

1.4Calitatea mediului
O societate care caut s ceeze un mediu de nalta calitate trebuie mai nti s delimiteze notiunile de mediu si calitate, apoi s gseasc modalittile de a le reprezenta "material", de a le msura si de a determina n ce msur societatea reuseste s atinga obiectivele unei politici de mediu. n sens larg, mediul reprezint tot ceea ce este exterior unei persoane date, tot ceea ce caracterizeaza o comunitate sau o zona geografic n relatiile cotidiene interdependente. Din aceasta definitie sunt excluse elementele personale care nu caracterizeaza o ntindere geografic, respectiv familia, mobilele, mbrcmintea, automobilul si alte bunuri pe care le posed o persoan. Ei sunt factori importanti ai calitii vietii, dar care nu intr n calitatea mediului. Aceasta definitie restrns cuprinde totusi elemente constitutive ale calitatii vietii, pe care o comunitate sau un guvern au capacitatea s o mentin sau s o amelioreze mai mult sau mai putin. Se poate elabora o schem cu 130 de elemente specifice mediului importante n definirea calittii acestuia. I.Mediul fizic A. Topografie frumusete natural; B. Climat temperatur, umiditate, presiune atmosferic, vnturi; C. Puritatea aerului; D. Componenta apei; E. Nivelul zgomotului; F. Solul; G. Varietatea si cantitatea florei si faunei slbatice (flori, animale, pesti). II. Mediul creat de om A. Drumuri si vehicule - comoditatea deplasrilor B. Sisteme de transport colective - costurile transportului, gradul de aglomerare; C. Constructii frumusete si functionalitate; D. Crearea de peisaje - frumusete; E. Spatii, verdeat, terenuri descoperite ; 12

F. Constructii pentru productia si livrarea bunurilor si serviciilor; G. Locuinte : 1.Frumusete; 2.Confort; 3.Intimitate; 4.Securitate; 5. Spatiu; 6. Nivelul zgomotului; 7. Comoditatea deplasrii; 8. Auxiliare mecanice; 9. Functionalitate, habitate, buna functionare. III. Mediul activittilor A. coli :frumusete, comoditate. B. Locul de munc : frumusete, confort, curtenie, securitate, nivel de zgomot, functionalitate, comoditate. C. Locuri de petrecere a timpului liber : frumusete, confort, curtenie, securitate, nivel de zgomot, functionalitate, comoditate. D. Locuri comerciale : frumusete, confort, curtenie, nivel de zgomot, functionalitate, comoditate. E.Mediul comunicatiilor: 1. Facilitate / "profit" (absenta ofenselor) al relatiilor personaie; 2. Calitatea nformatiei; 3. Libertatea de a schimba idei; 4. Gradul de entuziasm; 5. Posibilitti de intrare sau de acces IV. Mediul general al comunittii A.Bunuri - varietate, durabilitate, frumusete, oferta total, eficacitatea livrrilor; B.Servicii - varietate, disponibilitate, eficacitate, fiabilitate, costuri: 1. Organizarea sanitar a. Spitale ; b. Medici; c. Cercetare; 2. Organizarea securittii: a. Protectie de ctre politic ; b. Protectie contra incendiilor ; 13 confort, curtenie, securitate, nivelul zgomotului, functionalitate,

3. Structura timpului liber : a.Sporturi; b.Muzic; c.Teatre; d.Restaurante. 4. Servicii economice : a.De reparatii; b."Personale" (de ex. frizerie,coafor, croitorie); c.Consultatii (de ex. avocati). 5. Sisteme de comunicatii: a. Mijloace de informare ; b. Telefon/fax; c. Posta . d.Internet 6. Servicii publice : a. Electricitate; b. Gaze; c. Apa; d. Evacuarea deseurilor solide. C. Structura de confort; D. Sentiment de identitate, apartenent, mndrie ; E. Cordialitate ; F. Structura normativa clara (pentru a da un scop si o forma clara vietii lor); G. Institutii spirituale; H. Guvern : functionalitate, onestitate ; I. Nivelul de protectie a mediului. Distinctia ntre calitatea vietii, care este subiectiv (satisfactie, bunstare, fericire ) si calitatea mediului, care este o componenta a calittii vietii este justificat si se preteaz cel mai bine programelor de mbunttiri sociale sau guvernamentale. Cnd o comunitate sau o natiune si propune s amelioreze calitatea vietii, este mai mult ca probabil c va viza si factorii de mediu asa cum sunt enumerati n "schema" de mai sus. n unele tri se foloseste si termenul de securitate national cu o acceptie mai larg dect cea militar, n care pe lang securitatea social, ca obiectiv al politicii de protectie social, se include si securitatea ecologic, legat de calitatea factorilor de mediu, mai ales c exist precedentul unor catastrofe ecologice. Se impune, de asemenea si o distinctie fundamental ntre calitatea mediului, evaluat subiectiv si conditiile de mediu care pot fi msurate. 14

Msurarea conditiilor de mediu se poate face n special pentru : - Gradul de puritate a aerului si a apei; - Numrul de paturi de spital la 100.000 locuitori ; - Numrul de kilometri de drumuri asfaltate pentru o regiune de dimensiuni date; - Temperatura medie ntr-o regiune ; - Regimul de precipitatii ntr-o regiune ; -Nivelul radiatiilor; -Nivelul zgomotelor si vibratiilor; - P.N. B./ locuitor ; - Nivelul mediu de educatie dintr-o regiune ; - Numrul de autoturisme / 1000 locuitori ; - Suprafata locuibil pe persoan. Este necesar s se elaboreze si s se utilizeze indicatori ai conditiilor de mediu, care arat schimbrile materiale ce se produc n mediu si care pot vtma sntatea. Managerii, politicienii, guvernantii, ONG, societatea civil trebuie s deosebeasc net conditiile de mediu de calitatea mediului. Msuri fiabile pot s fie elaborate si aplicate pentru fiecare din aceste dou aspecte. Ambele ns trebuie dimensionate ct mai stiintific, pentru a putea exprima optiuni politice pertinente. Cnd vorbim de msuri trebuie s ne ferim s folosim adjectivul "subiective" pentru a-1 opune n sens peiorativ la "obiective". Aceste dou feluri de msuri pot fi facute fiabile si valabile. Cnd sunt utilizate impropriu, pentru a evidentia aspecte ale calittii vietii, msurile obiective sunt n mod stiintific mai putin valabile dect msurile subiective. n mod reciproc nu trebuie s se utilizeze msuri subiective pentru a caracteriza conditiile de mediu. Un "organism uman viu" ntr-un anumit mediu este bombardat cu o varietate de stimuli plcuti (hrana, frumusete, afectiune, pasiune ), dar si neplcuti (urtenia, nivelurile extreme ale temperaturii, relele fizice, agenti patogeni, injurii verbale, amenintri ale securittii. Calitatea vietii unui individ poate fi conceput ca un raport global, pe care el l realizeaz ntre stimulii agreabili si dezagreabili, n cursul contactelor cotidiene cu mediul su. Procednd astfel nu trebuie s pierdem din vedere c modul agreabil sau nu, decurge din felul n care fiecare individ reactioneaz la stimulii din mediul su. Calitatea nu poate fi defnit sub forma unei mrimi specificat prin una sau mai multe cantitti fizice.Msurarea nu are ca obiect fenomenul fizic, ci calitatea nssi, care este n esent subiectiv. n acest sens mediul trebuie conceput ca o reuniune de numeroase elemente sau stimuli care au un impact asupra individului. Ar fi lipsit de realism dac l-am considera ca un concept global unic, continutul acestui concept poate varia infinit de la un individ la altul, de la o perioad la alta si de la o cultur la alta. Descompunndu-l n elemente constitutive, ca n 15

gruparea prezentat este posibil a concepe caracteristici ale mediului, care au o semnificatie generalizat ntre indivizi, perioade, culturi. n plus se pot face ierarhizari ale lor. Informatiile diferentiate sunt mult mai utile responsabilittilor de politici economico-sociale dect judectilor de ansamblu asupra calittii mediului. Este posibil s se studieze obiectiv perceptiile subiective de calitate. Oamenii pot s indice cu sinceritate suficient cum evalueaz ei calitatea diverselor elemente ale mediului lor. Imaginea perceptiei subiective este un fapt la fel de obiectiv ca o informatie asupra purittii aerului sau a numrului de paturi de spital la 1000 locuitori . Deductia dupa care un element al mediului contribuie la calitatea vietii este mult mai sustenabi dac este tras din indicatiile furnizate de o senzatie subiectiv de calitate, dect dac ea provine dintr-o analiz privind un element material al unei conditii de mediu.."Scrile" pentru msurarea valentelor si importantei elementelor mediului trebuie s fie identificate pentru toate elementele, ca s permit compararea elementelor, nsumarea lor pentru un individ, compararea calittilor, ntre perioade, ntre comunitti, cnd se stabileste media pe comunitate a calitatilor percepute de ctre membrii si.

1.5 Lista cu acronime


ACPM Autoritatea competent pentru protecia mediului ANM Agenia Naional pentru Protecia Mediului APRM Agenie Regional pentru Protecia Mediului ATPM Autoritatea teritorial pentru protecia mediului APM Agenie de Protecia Mediului BREF Documente de referin pentru cele mai bune tehnici disponibile BAT Cele mai bune tehnici disponibile CAEN Clasificarea activitilor economice naionale EEE Deseuri din echipamente electrice si electronice HG Hotrre aGuvernului GNM Garda National de Mediu OUG Ordonant de urgent a Guvernului ICIM Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Mediului Bucureti IER Institutul European din Romnia IPPC Reducerea si controlul integrat al polurii LLAW Deeuri radioactive apoase cu activitate redus LLSW Deeuri radioactive solide cu activitate redus MMGA Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor MEC Ministerul Economiei i Comerului MoF Monitorul oficial 16

SNGD Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor PADDI Planul de Aciune privind depozitarea deeurilor industriale POS Mediu Programul Operational Sectorial de Mediu RAAN Regia Autonom pentru Activiti Nucleare SCTDD Staie central de tratare i depozitare deeuri

17