Capitolul II Protectia apelor

2.1Calitatea apei
Globul Pmntesc dispune de 1,37 miliarde km3 ap, din care 97,2% reprezint apa oceanelor si mrilor. Disponibile omului sunt apele de la supra ata solului, care reprezint un procent de !,!!2% din "olumul total al apei #3!.!!! km3$. %onsumul de ap "ariaz de la 3l om&zi 'n zonele aride ale ( ricii la 1!)* l om&zi 'n +e, -ork. (.ricultura consum /!% din apa olosit de omenire. 0n tara noastr , apele au cunoscut o 'mbunttire a calittii lor , datorit reducerii productiei industriale si a.ricole, dar si msurilor impuse de a.entiile de protectie a mediului si de a.entii economici. 0n 1omnia e2ist ape de supra at cur.toare 'n lun.ime de 12!.!!!km, din care s3au e"aluat prin cele 31/ sectiuni de control apele pe lun.imea de 22.!!! km. 9% sunt sectoare de ape de.radate, practic ne olosibile,sectoare de ru pe 0alomita, Dmbo"ita, 4ures, (ries, 5sar. 0n cate.oria 0 de calitate intr apele care pot i potabile pentru alimentarea centrelor populate sau care pot i utilizate la alimentarea ermelor zoote6nice si a pstr"riilor #*/%$. (pele de cate.oria 00 sunt apele pentru piscicultur, a.rement si utilizare urbanistic s0 au o lun.ime de apro2imati" 27% Dunrea , lu"iu international aduce o 'ncrctur important de nitrati si os ati din trile situate 'n amonte din tara noastr, care se rs rn.e asupra olosintelor si ecosistemelor , mai ales asupra Deltei Dunrii unde /*% din 'ncrcarea cu nitrati si os ati , cu materii or.anice pro"ine din trile amonte de localitatea 7azias. 8acurile naturale au 'nre.istrat o 'mbunttire a calittii, cu e2ceptia unor lacuri ca (mara si 9ec6ir.6iol , unde s3a 'nre.istrat o diminuare a calittilor terapeutice datorat actorilor antropici, cum ar i aportul de ap dulce de la sistemele de iri.atie si aportul de poluanti. 8itoralul romnesc al 4rii +e.re , cu o lun.ime de 2)3 km este supus unor modi icri mor olo.ice intense.(portul de alu"iuni ale Dunrii s3au redus la *!% datorit lacurilor de acumulare pe lu"iu si pe a luenti. . De icitul de alu"iuni au condus la eroziuni puternice ale litoralului , 'nre.istrndu3se 2123 6a supra at de teren pierdut, 'n ultimii 3* de ani. De.radarea calittii apelor marine se datoreaz polurii cu nutrienti, di"ersi .ermeni bacterieni de ori.ine ecal, poluarea cu 6idrocarburi din produse petroliere, poluanti din porturi. (pele subterane reatice sunt supra"e.6eate 'ntr3un numr de 2!!* statii 6idro.eolo.ice, la care se adau. cca 12!!! de puncte de obser"atie situate 'n raza surselor de poluare, ora:e si ntni pentru alimentarea cu ap , 'n principal 'n spatiul rural. 0n centrele populate din mediul rural, poluare este produs 'n special de de:ectiile animaliere. (pele subterane reatice sunt poluate cu nitrati si os ati , pe 2*% din supra ata trii. 17

Prote:area calittii apelor de supra at si apelor reatice este realizat prin cel 277! de statii de epurare a apelor uzate #centre populate, industriale$. ;n bilant a"orabil de ap este acela care conduce la cresterea "olumui de ap recirculat 'n industrie , a.ricultur si consumuri mena:ere. 0n scopul realizrii unui bilant a"orabil al r.imului apei se aplic msuri ca < 3amena:area comple2 a bazinelor 6idro.ra ice= 3crearea de stocuri de ap 'n lacuri de acumulare = 3corectarea cursurilor de ap prin 'ndi.uiri. Pentru a asi.ura o crestere a calittii apelor sunt necesare < 3 dotarea tuturor locurilor , care prezint surse de poluare a apelor cu statii de epurare = 3 aplicarea le.islatiei 'n "i.oare pri"ind protectia apelor = 3 optimizarea amplasrii obiecti"elor poluatoare, 'n raport cu capacitatea rurilor de a primi ape uzate= 3 crearea de zone de protectie , 'n special 'n zonele de munte si pe cursurile superioare ale apelor. Prin poluarea apei se 'ntele.e alterarea calittilor izice, c6imice si biolo.ice ale apei , produs direct sau indirect . Pentru substan>ele or.anice se de ine?te consumul biolo.ic de o2i.en #%7@ *$ 'n m.&l al unei ape ?i consumul c6imic de o2i.en #%%@$, 'n m.&l, ultimul prin metoda cu perman.anat de potasiu A4n @) #%%@34n$ sau bicromat de potasiu A2%r2@7#%%@3%r$. 4surarea lui %7@* se ace prin mentinerea esantionului de ap 'n lacon 'nc6is timp de cinci zile la 2!o% 'n obscuritate. Balorile uzuale pentru %7@* sunt urmtoarele < 3 anumite ape industriale 1!.!!!m.&l = 3ape din "opsitorii si abatoare 1!!!32!!!m.&l= 3ape industriale di"erse *!!31*!!m.&l= ape reziduale urbane 23!33!!m.&l= 3ape reziduale la iesirea din statia de epurare *3*!m.&l 3ap curat cte"a m.&l. (naliza apelor se compune din < Determinarea proprietC>ilor or.anoleptice ale apelor. Determinarea suspensiilor totale din ape. Determinarea pD3ului apei< 6rtie de pD, indicator uni"ersal, p6 neutru. Determinarea alcalinitC>ii ?i aciditC>ii apelor. Determinarea re.imului de o2i.en#1.@.$ al apelor< Determinarea o2i.enului dizol"at 'n apC= Determinarea consumului bioc6imic de o2i.en #%7@*$= 1/

Determinarea substan>elor o2idabile din apC #%%@4n$.

Determinarea re.imului de mineralizare #1.4.$ al apelor< Determinarea reziduului i2= Determinarea %a ?i 4. din apC prin metoda comple2onometricC= Determinarea duritC>ii prin metoda comple2onometricC= Determinarea clorurilor din apC= Determinarea carbona>ilor ?i bicarbona>ilor din apC. Determinarea spectro otometricC a amoniacului din apC=

Determinarea indicatorilor re.imului to2ic # 1.9.$ al apei< -

(naliza biolo.icC a apelor naturale< (parate ?i instrumente

(naliza bacteriolo.icC a apelor< (parate ?i instrumente Determinarea bacteriilor mezo ile Determinarea coli ormilor totali

2.2Apele subterane
(pele subterane sunt o surs important de ap potabil , deoarece, spre deosebire de apele de supra at, cele subterane sunt de re.ulC mai pu>in sau deloc poluate si pot i potabilizate cu msuri minimale, uneori doar cu dezin ectie sau r "reo prelucrare. Bolumul de ap con>inut 'ntr3o anumitC orma>iune .eolo.icC depinde de procentul de spatii libere 'ntr3un anumit "olum de roc, element de init ca porozitate. +u toat apa continut 'n aceste spatii este disponibil. Procentul care poate i drenat sub in luen>a .ra"ita>iei este producti"itatea speci ic #speci ic Eield$. Fn solul si roca de aproape de supra at, spatiile libere sunt umplute partial cu aer si partial cu ap, ceea ce de inim ca zon nesaturat, care se 'ntinde uneori zero metri #bltire la supra at$ uneori pnC la zeci de metri adncime sau c6iar mai mult. 4ai adnc, toate spatiile sunt pline de apC, iind zona saturat. Dac spm pn la aceast adncime o ntn & put, apa se adun 'nuntru si se stabilizeaz la un ni"el numit nivel freatic. Fn zona nesaturat, miscrile apei sunt de re.ul pe "ertical 'n :os, timpul de rezident "ariind de la zero la cte"a zeci de ani. (pa de re.ul cur.e prin straturile respecti"e ale subsolului, 'n unctie de permeabilitatea acestora, care e dat de numrul si dimensiunile porilor din roc si ni"elul lor de interconectare. 5traturile de roci su icient de poroase pentru a stoca ap si su icient de permeabile pentru a permite cur.erea de cantitti de ap ce pot renta a i e2ploatate economic se numesc acvifere. (pa ce se scur.e prin ele iese uneori la zi pe cale natural, n izvoare, de"enind ap de supra at, sau uneori trece 'n apele de supra at sub o.linda acestora, ca izvoare submerse #'n ruri, lacuri 19

sau c6iar 'n ocean$. Dispersia se petrece 'n ac"i ere att datorit di uziei moleculare ct si cur.erii mecanice si are o mare important le.at de rCspndirea 'n ac"i er a e"entualilor poluan>i. (c"i erele pot i contenionate sau libere, 'n unctie de e2istenta sau nu a unui strat impermeabil deasupra lor 'n locul zonei nesaturate, cu ni"el mai cobort dect cel la care s3ar stabiliza normal ni"elul reatic dac nu ar e2ista acel strat impermeabil ce contentioneaz ac"i erul. 8a ac"i erele libere, limita superioar a zonei de saturatie, adic ni"elul reatic, e la presiune atmos eric, pe cnd 'n cele contentionate apa e 'ntre dou straturi impermeabile si 'n orice punct are presiune superioar celei atmos erice. 5parea unui put duce la ascensionarea apei pnC la un ni"el corespunztor de ec6ilibru cu presiunea din ac"i er. (cest ni"el este numit suprafat potentiometric. Dac presiunea din ac"i er e destul de mare ca aceast supra at s ie deasupra ni"elului solului, apa "a >sni din subteran sub orma unui izvor artezian. Datorit stratului impermeabil de deasupra lor, ac"i erele contentionate sunt mult mai bine prote:ate dect cele libere. 5parea de pu>uri, mine etc. strpun.e aceast protectie si scade ni"elul de si.urant al ac"i erului at de poluarea de la supra ata solului. ;n caz particular de ac"i ere sunt cele carstice. Gle pot a"ea "olume oarte mari dar si permeabilitatea poate i e2trem de ridicat si deci "ulnerabilitatea la poluare pe msur. (tunci cnd e2ist debite mari, pesteri inundate sau cu ruri subterane, este .reu s trasezi limita 'ntre un ac"i er si o ap cur.toare care o po>i numi ap de supra at cu parcurs temporar subteran, iind asimilabilC din aproape toate punctele de "edere unui ru de supra at. %alitatea apelor subterane este deteriorat datorit actiunii antropice si 'n mic parte enomenelor naturale . (pele meteorice aduc aport de .aze dizol"ate atmos erice #o2i.en, azot, dio2id de carbon, 6idro.en sul urat etc.$ si minerale dizol"ate #bicarbonati si sul ati de calciu si ma.neziu dizol"ati din roci, azotati si cloruri de sodiu, potasiu, calciu si ma.neziu dizol"ate din sol si detritusuri or.anice sruri de ier si man.an$.;tilizrile casnice ac s a:un. 'n apa subteran, prin intermediul e2 iltrrilor din tancuri septice sau canalizCri neetanse, precum si din in iltrarea din apele de supra at, deter.enti, azotati, sul ati si alti produsi de de.radare a substantelor or.anice, sruri si ioni dizol"ati din reteaua de ap potabil, precum si compusi or.anici solubili.;tilizrile industriale ale apelor .enereaz a:un.erea 'n apele subterane a di"erselor sruri dizol"ate 'n ape uzate industriale ce se in iltreaz 'n sol din apele de supra at poluate.(.ricultura .enereaz aport de sruri din apa de iri.atie. %alitatea apelor subterane se urmreste prin ora:e din care se prele"eaz probe de ap care sunt supuse analizelor de laborator.

2.3 Apele uzate

%alitatea apelor de supra at este cel mai mult a ectat de de"ersarea de ctre om de ape uzate. Prin urmare, principala msur practic de protectie a calittii apelor de supra at este epurarea apele uzate . 2!

Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se ace prin sisteme de canalizare. Gle sunt mai simple la poluanti industriali, dar oarte "aste si complicate 'n cazul canalizrii localittilor, deoarece trebuie s preia ape uzate ecaloid3mena:ere de la un oarte mare numr de surse 3 toate c6iu"etele, H%3urile, czile de dus sau baie etc. . . 5e mai adau. canalele ce preiau apele plu"iale. (pele acestea trebuie apoi conduse la statia de epurare, de unde de re.ul sunt restituite 'n emisar, de obicei un ru. Pentru a 'ntele.e mai bine problema epurrii apelor, este necesar cunoasterea unor re.lementri 'n domeniu. Primele canalizri se pare c au ost cute acum *!!! de ani la 4o6en:o3Daro, pe "alea 0ndusului. Fn 1oma antic, celebra cloac ma2im deser"ea 1 milion de locuitori. %anale romane sunt si astzi 'n uz, iind te6nic e2celent e2ecutate, dar ne cnd pe atunci dect s de"erseze apele uzate din orase 'n emisar #ru sau mare$ situate 'n a"al. Fn e"ul mediu situatia 'n orasele europene era dezastruoas, apele uzate erau aruncate pe strad, 'n cel mai bun caz 'n santul din mi:locul strzii. Fn zone rurale cu climat nu oarte rece si nu prea umed se pot olosi cu succes sisteme de tancuri septice cu cmpuri de absorbtie pe sol. 4ai si.ure dar mai scumpe sunt tancurile septice 'nc6ise, care se "idan:eaz periodic si se transport 'ntre. continutul la o statie de epurare, sau se ace sistem centralizat de canalizare ca 'n mediul urban. @ solutie ie tin 6ibrid este combinatia 'ntre tanc septic, care s retin numai componenta solid a apelor uzate ecaloid3mena:ere si canalizare centralizat, care s colecteze si s duc la statia de epurare numai componenta lic6id. ("anta:ele unui ast el de sistem 6ibrid sunt c tancul septic trebuie .olit mult mai rar, iar sistemul de canalizare se poate realiza cu te"i de diametre mult mai mici si deci costuri reduse. G2ist di"erse "ariante constructi"e, solutii te6nice, de desi.n si de material olosit la canale. 4a:oritatea conductelor de canal sunt la noi din ciment sau azbociment, iar marile colectoare au structuri di"erse, unele armate sau de metal, iind ade"rate tunele. G2ist 'ns principii comune si "ariante lar. olosite. Fn mod tipic, 'n interiorul cldirilor sistemul 'ncepe cu si oane la c6iu"ete, H%3uri, canalizare. %analele pentru ape plu"iale au desc6ideri spre strzi, curti si alte spatii. Gle sunt laterale 'n ri.ole sau orizontale, acoperite cu .rtare. Fn interiorul putului se monteaz dispoziti"e care s 'mpiedice intrarea de .unoaie si e"entual emanarea de mirosuri, a"nd ast el canal cu .leat sau cu .leat si si on. Gleata retine corpurile solide si se .oleste periodic. 5tructura unei retele de canalizare este arborescent< canalele de racord con"er. 'n canale colectoare secundare ce se reunesc 'n colectoare principale, ce se termin sau ar trebui s se termine la statia de epurare. 1etelele au .uri pentru "izitare, care s permit accesul pentru control si 'ntretinere. cade de dus sau baie, canale la ni"elul podelei etc. (cestea con"er. .ra"itational spre subsolul cldirii de unde trec 'n e2terior spre racordul cu reteaua public de

21

%analele pot i curtate prin di"erse te6nici< splare cu presiune ridicat, curtare cu dra., lant sau cablu, curtare cu "e6icule speciale. %onstructia sistemului de canalizare trebuie s asi.ure o per ect etanseitate, o net separare de reteaua de alimentare cu ap # nu trebuie s "in 'n contact si 'n nici un caz s nu treac deasupra ei$ , pentru e"itarea unei posibile contaminri. 9rebuie s aib cdere su icient, coturi nu prea strnse, adncime corespunztoare, construite pentru e"itarea 'n.6etrii iarna, dimensionri #diametre$ adec"ate ca s permit preluarea 'ntre.ului debit, s nu se a:un. la bloca:e si re ulri la e2terior pe strzi sau si mai ru 'n interiorul cldirilor. @ mare problem 'n zonele urbane o constituie apele plu"iale. ;neori sunt colectate de sisteme de canalizare distincte si de"ersate direct 'n emisar 3 de re.ul rul care trece prin & pe ln. localitatea 'n cauz. Dar ele sunt mai mult dect niste simple ape de siroire 'ncrcate cu suspensii. De pe strzi ele se 'ncarc cu reziduuri petroliere si de uleiuri, plumb de la combutibili, particule din abrazarea cauciucurilor si discurilor de rn ale automobilelor etc. si deci sunt su icient de poluate 'nct s necesite de apt epurare 'n statia de epurare orseneasc la el ca alte ape uzate. Fn alte cazuri ele sunt colectate 'mpreun cu apele uzate ecaloid3mena:ere sau alte asemenea ape puternic poluate, si a:un. 'n comun 'n statiile de epurare. 8a ploi puternice 'ns, se .enereaz debite crora nici o statie de epurare nu le3ar putea ace at, si se a:un.e ca "olume mari de ape uzate s ie de"ersate direct 'n rurile apropiate, scurtcircuitnd statia de epurare. 5e obtine un e ect mai .ra" dect dac numai apele plu"iale ar i ost de"ersate neepurate 'n emisar. 53au 'ncercat mai multe solutii. ;nele orase au c6eltuit imens pentru a construi rezer"oare uriase pentru apele plu"iale , 'n scopul colectrii 'n timpul ploilor torentiale a debitelor ce nu pot i preluate de statiile de epurare si epurarea treptat epurate 'n perioadele r precipitatii. 4ai ie tin este s se caute rezol"ri ct mai aproape de cauzele enomenului, nu de e ecte si anume reducerea debitului apelor uzate plu"iale care a:un. 'n canalizare, ie pe ansamblu, ie cel putin 'ntrzierea lor pentru a e"ita un debit de "r . 1educerea permanent se obtine prin reducerea supra etelor si.ilate #impermeabilizate$ din zonele urbane si mrirea celor de pe care apa se poate in iltra 'n sol 'n loc s se scur. 'n sistemul de canalizare. (st el 'n locul as altului sau altor materiale impermeabile se pot pune pe trotuare, 'n piete, parca:e si c6iar strzi pa"a:e din materiale poroase, permeabile la ap, care permit o anumit in iltratie. (ceast solutie este tot mai des 'ntlnit desi moti"atia este adesea usurinta des acerii ei 'n caz de necesitatea unor spturi #acces la conducte, cabluri etc.$ si nu din moti"e de ape. (lte solutii sunt mai rar 'ntlnite, desi sunt ezabile< .rila:e de metal, beton sau material plastic, 'n loc de as alt, pe zonele de parca: si alte supra ete, c6iar pietris 'n loc de as alt pe alei si drumuri, intercalarea 'n santuri si ri.ole de zone 'nierbate sau de .ropi si alte elemente a"orabile in iltratiilor= conducte poroase sau per orate pentru apele plu"iale, intercalarea de cisterne si rezer"oare pentru apele din parca:e 22

si de pe acoperisuri si directionarea acestor ape, alturi de cele stradale unde di erentele de ni"el permit, spre paturi de in iltrare, oc6iuri de ap sau bazine din parcuri si zone "erzi urbane, colectarea 'n cisterne si recircularea 'n scop mena:er, de stropire a spatiilor "erzi sau 'n alte scopuri a apelor plu"iale etc. Pri"itor la solutiile le.ate de 'ntrzierea a lu2ului spre canalizare a apelor meteorice se poate aminti cresterea ru.ozittii supra etelor de receptie si colectare , scderea utilizrii materialelor. care a"orizeaz o cur.ere rapid, 'nierbarea ri.olelor si santurilor colectoare sau dispunerea de pietris 'n ele, intercalarea de sii de iarb, mini.ropi si alte adncituri, realizarea de acoperisuri plate e"entual cu .azon sau pietris, sau c6iar inundarea temporar a acoperisului plat prin limitatoare de debit la sistemul de scur.ere, utilizarea de materiale cu microsanturi pentru acoperis si citerne pentru a 'ntrzia cur.erea apei etc. De asemenea se pot intercala la scur.erile de pe acoperisuri si parcri , cisterne pentru colectarea si stocarea temporar a apelor plu"iale , se pot realiza prelun.iri ale cilor de scur.ere pentru o parte din ape,pentru ca ele s se descarce succesi" 'n canalizare si deci s se e"ite debitul Ide "r I. Primele statii de epurare a apelor au aprut 'n (n.lia 'n secolul J0J. 0nitial s3au realizat canalizri, care au rezol"at problema epidemiilor 6idrice, dar au cut din 9amisa un ru mort ce de.a:a miros pestilential, 'nct 'n .eamurile Parlamentului au trebuit atrnate crpe 'mbibate cu clorur de calciu. (bia atunci s3a trecut la realizarea de statii de epurare. 9ot 'n (n.lia s3au pus bazele monitorizrii apelor uzate. Parametrul Iconsum bioc6imic de o2i.enI %7@* a ost introdus 'n 1/9/ si a ost conceput 'n concordant cu realittile en.lezesti K temperatur 2! o%, timp de rezident 'n ru * zile, tip de poluare predominant iind cea ecaloid3mena:er. Fn 5;(, 'n 19/) e2istau 1*)3/ de statii de epurare, care deser"eau o populatie de 1722!*!!! locuitori, adic 73,1% . Procentul de epurare a apelor din punct de "edere al 'ncrcrii or.anice msurate prin %7@* a ost de /)%, iar din punct de "edere al suspensiilor de /L,3%. 0n anul 2!!* s3a atins unui ni"el de 1L9/! de statii de epurare care deser"esc 2)3723!!! locuitori, adic /L,L% . Procentul de epurare a apelor din punct de "edere al 'ncrcrii or.anice msurate prin %7@* e plani icat s atin. /9,9% iar din punct de "edere al suspensiilor de //,9%. Fn 5;( tot mai putine ape uzate dup epurare se descarc din nou 'n emisar. 5e in iltreaz 'n sol sau se utilizeaz pentru iri.atii, 'n industrie, pentru recreere #lacuri$, pentru piscicultur si c6iar ca surs de ap potabil, dup descrcare 'n lacuri sau in:ectare 'n sol sau c6iar direct, dar cu supunere la preparare a"ansat. De e2emplu 'n 5;( se utilizeaz ape uzate la prepararea de ap potabil 'n orase ca Den"er, Gl Paso si c6iar Has6in.ton D%. (ceasta este destul de scump, dar totui mai ie tin dect desalinizarea apei marine de e2emplu, de aceea te6nolo.ia se rspndeste 'n tri arabe si a ricane.

2.4 Statii de epurare a apelor uzate

23

Desi di er prin dimensiuni si te6nolo.ii olosite, cea mai mare parte a statiilor de epurare a apelor uzate orsenesti au o sc6em constructi" apropiat. G2ist si unele realizate pe "ertical, tip turn, dar ma:oritatea sunt pe orizontal. @cup relati" mult teren, dar o parte din instalatii se pot realiza 'n subteran, cu spatii "erzi deasupra. Distin.em o treapta primar, mecanic, o treapt secundar biolo.ic si la unele statii , o treapt tertiar 3 biolo.ic, mecanic sau c6imic. 9reapta primar const din mai multe elemente succesi"e< 3Grtarele retin corpurile plutitoare si suspensiile .rosiere #bucti de lemn, te2tile, plastic, pietre etc.$. De re.ul sunt .rtare succesi"e cu spatii tot mai dese 'ntre lamele. %urtarea materiilor retinute se ace mecanic. Gle se .estioneaz ca si .unoiul mena:er, lund drumul rampei de .unoi sau incineratorului = 3Sitele au rol identic .rtarelor, dar au oc6iuri dese, retinnd solide cu diametru mai mic. 3Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule .rosiere asi.ur depunerea pe undul bazinelor lor a nisipului si pietrisului in si altor particule ce au trecut de site dar care nu se mentin 'n ape linistite mai mult de cte"a minute. +isipul depus se colecteaz mecanic de pe undul bazinelor si se .estioneaz ca deseu 'mpreun cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece contine multe impuritti or.anice. 3Decantoarele primare sunt lon.itudinale sau circulare si asi.ur stationarea apei timp mai 'ndelun.at, ast el c se depun si suspensiile ine. 5e pot adu.a 'n ape di"erse substante c6imice cu rol de a.ent de coa.ulare sau loculare, uneori se interpun si iltre. 5pumele si alte substante lotante adunate la supra at #.rsimi, substante petroliere etc.$ se retin si se 'nltur #IdespumareI$, nmolul depus pe und se colecteaz si se 'nltur din bazin cu lame racloare sustinute de pod rulant si se trimite la metantancuri. 9reapta secundar const din mai multe etape si utilizeaz dispoziti"e speci ice< 3 Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecat cu Inmol acti"I ce contine microor.anisme, care descompun aerob substantele or.anice. 5e introduce continuu aer pentru a accelera procesele bioc6imice. 3Decantoarele secundare sunt bazine 'n care se sedimenteaz materialele de suspensie ormate 'n urma proceselor comple2e din aerotancuri. (cest nmol este trimis la metantancuri , .azele care contin mult metan se olosesc ca si combustibil de e2emplu la centrala termic. 9reapta a treia nu e2ist la toate statiile de epurare. Ga are de re.ul rolul de a 'nltura compusi 'n e2ces #de e2emplu nutrienti3 azot si os or$ si a asi.ura dezin ectia apelor #de e2emplu prin clorinare$. (ceast treapt poate i biolo.ic, mecanic sau c6imic sau combinat, utiliznd te6nolo.ii clasice precum iltrarea sau unele mai speciale cum este adsorbtia pe crbune acti"at, precipitarea c6imic etc. Gliminarea azotului 'n e2ces se #trans ormarea amoniului 'n azotit si apoi azotat$ urmat de 2) ace biolo.ic, prin nitri icare

denitri icare, ce trans orm azotatul 'n azot ce se de.a: 'n atmos er. Gliminarea os orului se ace tot pe cale biolo.ic, sau c6imic. Fn urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie s aib o calitate acceptabil, care s corespund standardelor pentru ape uzate epurate. Dac emisarul nu poate asi.ura dilutie puternic, apele epurate trebuie s ie oarte curate. 0deal este s aib o calitate care s le ac s nu mai merite s ie numite Iape uzateI dar 'n practic rar 'ntlnim o situatie ericit. Pe de o parte te6nolo.iile de epurare se 'mbunttesc, dar pe de alt parte a:un. 'n apele ecaloid3mena:ere tot mai multe substante care nu ar trebui s ie si pe care statiile de epurare nu le pot 'nltura din ape. Fn inal apa epurat este restituit 'n emisar 3 de re.ul rul de unde usese prele"at amonte de oras. Ga contine e"ident 'nc urme de poluant, de aceea este a"anta:os ca debitul emisarului s ie mare pentru a asi.ura o dilutie adec"at. (lte solutii propun utilizarea pentru iri.atii a apelor uzate dup tratamentul secundar, deoarece au un continut ridicat de nutrienti. (cest procedeu e aplicabil , dac acele ape nu contin to2ice speci ice peste limitele admise si produsele a.ricole rezultate nu se consum direct. Fn acest caz nu mai este necesar treapta a 0003a si nu se mai introduc ape 'n emisar # apt ne.ati" din punct de "edere al debitului dar poziti" pentru calitate, deoarece apele epurate nu sunt niciodat cu ade"rat de calitate apropiat celor naturale nepoluate antropic$. 5e e2perimenteaz si utilizarea apelor uzate ca surs de ap potabil, desi.ur cu supunerea la tratamente a"ansate de puri icare. +molul din decantoarele primare si secundare este introdus 'n turnuri de ermentatie, numite metantancuri. De obicei sunt rezer"oare de beton armat de mari dimensiuni, unde se asi.ur temperaturi relati" ridicate, constante si conditii anaerobe, 'n care bacteriile ermenteaz nmolul si descompun substantele or.anice pn la substante anor.anice, rezultnd un nmol bo.at 'n nutrienti si .aze care continnd mult metan, se utilizeaz ca si combustibil. Fn anumite conditii de clim se poate olosi si epurarea biolo.ic cu plante, prin mlastini sau la.une de epurare, metod prin care se pot retine os atii, nitratii si a.entii pato.eni. ;n 6ectar de stu de e2emplu e2tra.e din ap anual 1!31* tone de azot, os or si sul si peste 1*! tone de poluanti or.anici . 8a (rcata #%ali ornia$ 'n mod e2perimental s3a introdus un sistem de epurare e2clusi" biolo.ic, cu plante, 'ntr3un sistem de mlastini si lacuri. Mezabilitatea pe termen lun. si posibilitatea de a olosi pe scar lar. asemenea te6nolo.ie este deocamdat contro"ersat. Preepurarea apelor uzate industriale este o alt problem important. (pele uzate industriale au de re.ul ni"ele 'nalte de 'ncrcare cu poluanti , mai ales au caracteristici rec"ent oarte di erite de cele uzate mena:ere. De aceea ele nu pot i epurate direct 'n statiile de epurare orsenesti, ci trebuie supuse unui proces de preepurare adaptat naturii poluantului sau poluantilor 'n cauz si e"entual descrcate ulterior 'n canalizarea orasului si duse la statia clasic de epurare. 5e poate ace si o statie complet separat pentru apele industriale, care s asi.ure o

2*

epurare pn la ni"elul la care pot i descrcate le.al 'n emisar #ru de e2emplu$. @ asemenea statie complet separat se poate :usti ica economic la mari 'ntreprinderi... (pe industriale uzate sunt si cele ce pro"in din IsplareaI .azelor, inclusi" a celor de la centralele termice sau termoelectrice, unde apele se 'ncarc cu bio2id de sul , rezultnd .aze mai putin poluante pentru atmos er, dar ape oarte poluate. ;neori apele uzate industriale au 'ncrcri de poluanti pentru care nu e2ist te6nolo.ie de epurare adec"at, sin.ura solutie rmnnd 'n acest caz in:ectarea pro und. Din statiile de epurare rezult mari cantitti de nmol. (cesta poate i uscat prin di"erse procedee si poate i utilizat ca 'n.rsmnt a.ricol ,sau dup caz este transportat la rampa de .unoi si 6ldat , sau incinerat sau supus pirolizei. ;tilizarea ca 'n.rsmnt oricum nu se ace direct, ci mai 'nti trebuie supus unui proces de IconditionareI ce poate cuprinde mai multe etape< dezin ectie,adu.are de sruri de aluminiu si ier, "ar, cenus, materiale de loculare apoi des6idratare prin pres sau centri u.. Fn ultimul timp 'n apele uzate a:un. tot mai multe metale .rele si alti poluanti ,care ac ca nmolul s ie to2ic si neadec"at utilizrii ca 'n.rsmnt. (lternati"e sunt olosirea lui ca materie prim la crmizi speciale sau alte materiale de constructii. @ practic lar. rspndit 'n trecut si abandonat dup 'ndelun.i scandaluri a ost de"ersarea 'n ocean a nmolului pro"enit din statii de epurare a apelor. Printre metodele speciale de epurare a apelor se numr osmoza in"ers. @smoza a ost descoperit 'n 17)/, iar osmoza in"ers mult mai trziu, dar cu "aste aplicatii. Ga produce ap curat, #demineralizat$ si se poate olosi ca metod pentru epurarea apelor uzate si preparare de ap potabil. Principiul de unctionare al procedeului este o membran semi3permeabil, prin care apa trece oarte usor , alte substante mai putin sau deloc din cauza mrimii moleculei. Punnd 'n contact dou mase de ap de concentratii di erite de di"erse substante, separate prin membran, la osmoza normal apa "a tinde s tra"erseze membrana de la solutia mai diluat ctre cea mai concentrat pn la e.alarea concentratiilor. Dar dac pe solutia mai concentrat se aplic o presiune mare, peste ni"elul celei osmotice produs de di erenta de concentratie, procesul este in"ers si apa trece din solutia concentratie spre cea diluat, cu alte cu"inte de la cea poluat spre cea puri icat. 5tratul de solutie concentrat care se ormeaz pe supra ata membranei trebuie 'ndeprtat periodic pentru a pre"eni astuparea microporilor prin care trec moleculele de ap. Fn acest sens se poate utiliza un pre3 iltru cu carbon acti" pentru retinerea clorului care poate distru.e membrana si a unui pre3 iltru pentru sedimente care s retin suspensiile ine. Dedurizarea prealabil a apei este necesar dac apa este oarte dur. @ solutie mai putin ecolo.ic, deloc o abordare durabil a problemei apelor, 'n locul tratrii 'n

2L

statii de epurare sau alte metode este in:ectarea pro und a apelor uzate, 'n zone si adncimi unde nu contamineaz sursele de ap subteran 'n uz curent sau cunoscute. 0n:ectarea se ace la adncimi de re.ul de *!!32!!! metri, cu e2treme de la cte"a sute de metri pn la peste )!!! de metri 'n unctie de tipul de roc & ormatiune .eolo.ic 'n care se in:ecteaz, de re.ul nisip, .resie, dolomit sau calcare. Debitul si presiunea sunt "ariabile, iar tipurile de ape uzate , care se in:ecteaz sunt de re.ul ape .ra" contaminate si oarte .reu de epurat cum ar i < ape uzate comunale si industriale, ape srate de la e2ploatri petroliere, ape utilizate la minerit prin sol"ire a di"erselor minerale #clorur de sodiu, potasiu, os ati, uraniu, cupru etc.$, ape utilizate 'n procedeul de ardere 'n situ a combustibililor osili #crbune, sisturi bituminoase...$, ape rezultate din producerea de ener.ie electric pe baza celei .eotermale= ape radioacti"e sau 'ncrcate cu substante de 'nalt to2icitate din industria armaceutic, c6imic etc., ape de rcire= ape meteorice colectate de canalizri municipale . Principalul act normati" speci ic apelor uzate este Dotrrea Gu"ernului nr. 1// din 2/ ebruarie 2!!2 pentru aprobarea unor norme pri"ind conditiile de descrcare 'n mediul ac"atic a apelor uzate, publicat 'n 4onitorul @ icial, Partea 0 nr. 1/7 din 2! martie 2!!2 Dintre termenii utilizati ,re eritori la ape uzate, pot i de initi < 3 reteaua de canalizare 3 sistem de conducte si&sau canale care colecteaz si transport apele uzate orsenesti si&sau industriale= 3a.lomerare uman 3 o zon 'n care populatia si&sau acti"ittile economice sunt su icient de concentrate pentru a ace posibile colectarea apelor uzate si diri:area lor spre o statie de epurare sau spre un punct inal de e"acuare= 3un ec6i"alent locuitor #e.0.$ K 'ncrcarea or.anic biode.radabil a"nd un consum bioc6imic de o2i.en la * zile 3 %7@* 3 de L! . @2&zi= 3epurare primar 3 epurarea apelor uzate printr3un procedeu izic si&sau c6imic care implic decantarea materiilor 'n suspensie sau prin alte procedee 'n care %7@* al apelor uzate in luente este redus cu cel putin 2!%, iar materiile 'n suspensie, cu cel putin *!%= 3epurare secundar 3 epurarea apelor uzate printr3un procedeu biolo.ic cu decantare secundar sau printr3un alt procedeu care permite respectarea conditiilor pre"zute 'n prezentele norme te6nice= 3eutro izare 3 dez"oltarea accelerat a al.elor si a speciilor "e.etale superioare, cauzat de 'mbo.tirea apei cu elemente nutriti"e, 'n special compusi ai azotului si&sau ai os orului, si care produce o perturbare a ec6ilibrului or.anismelor prezente, precum si a calittii apei respecti"e= 3 receptor natural 3 resursa de ap, care primeste apele uzate e"acuate direct sau epurate. 0ndicatori de calitate ai apelor uzate e"acuate 'n retelele de canalizare ale localittilor sunt < 1.9emperatura< )!! % 2. pD < L,*3/,* unitti pD 27

3. 4aterii 'n suspensie 3*! m.& dm 3 ). %onsum bioc6imic de o2i.en la * zile #%7@*$ 3!! m. @2& dm 3 *. %onsum c6imic de o2i.en 3 *!! m. @2& dm 3 L. (zot amoniacal #+D)N$ 3! m.& dm 3 7. Mos or total #P$ * m.& dm 3 /. %ianuri totale #%+$ 1 m.& dm 3 9. 5ul uri si 6idro.en sul urat 1 m.& dm 3 1!. 5ul iti #5@3$ 2 m.& dm 3 11. 5ul ati #5@)$ L!! m.& dm 3 12. Menoli antrenabili cu "apori de ap #%LD*@D$ 3! m.&dm 3 13. 5ubstante e2tractibile cu sol"enti or.anici 3! m.&dm 3 1). Deter.enti sintetici biode.radabili 2* m.& dm 3 1*. Plumb #Pb2N$ !,* m.& dm 3 1L. %admiu #%d2$ !,3 m.& dm 3 17. %rom total #%r3 N %rL$ 1,* m.& dm 3 1/. %rom 6e2a"alent #%rL$ !,2 m.& dm 3 19. %upru #%u2$ !,2 m.& dm 3 2!. +ic6el #+i2$ 1,! m.& dm 3 21. Oinc #On2$ 1,! m.& dm 3 22. 4an.an total #4n$ 2,! m.& dm 3 23. %lor rezidual liber #%l2$ !,* m.& dm 3 Baloarea concentratiei %%@#%r$ este conditionat de respectarea raportului %7@*&%%@ mai mare sau e.al cu !,). Pentru "eri icarea acestei conditii "or putea i utilizate si rezultatele determinrii consumului c6imic de o2i.en, prin metoda cu perman.anat de potasiu,urmrindu3se cunoasterea raportului %%@#4n$&%%@#%r$ caracteristic apei uzate. G icien>a, .radul de epurare al apelor uzate, se calculeazC cu rela>ia< P ##43m$&4$Q1!! unde 4 este concentra>ia ini>ialC a substan>ei ?i m dupC epurare. De obicei, e icien>a se calculeazC pentru substan>ele 'n suspensie, substan>ele or.anice #e2primate 'n %7@ *$, o2i.en @2, pD ?i substan>e to2ice.

2.5Calitatea apei potabile

(pa potabil pro"ine de re.ul din ape subterane sau din ape de supra at, mai rar din alte surse. (ceast situatie se "a mentine, deoarece sunt actori obiecti"i. De e2emplu /*% din apa dulce de pe 9erra e prins 'n calotele .laciare, dar nu ne putem atin.e aproape deloc de ele, deoarece diminuarea lor ar 'nsemna cresteri catastro ale de ni"el a mrilor si oceanelor. 2/

%alitatea apei potabile este stabilit con orm criteriilor si indicatorilor din 8e.ea )*/&2!!2 . 0n acest scop se ac analize de laborator con orm standardelor 'n "i.oare asupra a trei cate.orii de indicatori < Indicatori organoleptici 3 miros, .ust , culoare . Indicatori fzico-chimici K turbiditate, conducti"itate electric, clor rezidual liber #%l2$ , amoniac #+D)$, azotiti #+@2$ , azotati #+@3$, o2idabilitate , duritate total, aluminiu #(l3N$, pD . Indicatori bacteriologici K bacterii coli orme , enterococi #5treptococi3 ecalii$, Gsc6eric6ia coli. ;n buletin de analiz a potabilittii apei trebuie s contin urmtoarele date < data recoltrii probei , data e ecturii analizelor , punctul de recoltare , tabelul cu msurtorile e ectuate #9abelul 2.1 $, concluzii asupra potabilittii apei . +orme calitati"e pentru apa potabil e2ist de mult timp. Pe msur ce a pro.resat stiinta si poluarea s3a intensi icat si di"ersi icat, a crescut e2i.enta si comple2itatea standardelor, metodelor de analiz si control. 5e a irm 'n prezent c de re.ul apa este cel mai bine cunoscut si monitorizat actor de mediu. Dar c6iar 'n trile dez"oltate s3a do"edit c nu s3a cut 'nc destul si c standardele si re.lementrile trebuie periodic reconsiderate si actualizate, pentru a asi.ura sntatea populatiei.Miecare tar sau re.iune dintr3o tar are propriile norme de calitate. @r.aniza>ia 4ondial a 5nttii a emis si reediteaz periodic IDirecti"ele pentru calitatea apei potabileI , iar or.anisme internationale precum ;niunea Guropean promo"eaz si ele norme comune , 'n mod detaliat sau cel putin orientati"e, cum sunt Directi"a 9/&/3&G%, pri"ind calitatea apei destinate consumului uman. 9abelul2.1 9abel msurtori ap potabil 0ndicatori ;nitate de 4iros msur +i"ele Balori obtinute 2 2 (cceptabil consumatorilor si nici o Gust +i"ele 2 modi icare anormal 2 (cceptabil consumatorilor si nici o %uloare +i"ele 2 modi icare anormal 1* (cceptabil consumatorilor si nici o 29 05@ 7//7&97 51 G+ L22&1997 Balori ma2im #min.$ admisibile Procedura de analiz 51 G+ 1L22&97

9urbiditate %onducti"itate electric %lor rezidual liber (moniac (zotiti (zotati @2idabilitate Duritate total (luminiu pD 7acterii colo orme Gnterococi Gsc6eric6ia coli

+9; 5&cm m.&l m.&l m.&l m.&l m. @2& l min o G m.&l ;nitti pD +r&1!!ml +r&1!!ml +r&1!!ml

!,L 33L !,* !,!1 !,!1 * 1,1 9,) !,!3L 7,2 ! ! !

modi icare anormal * 2*!! !,2*3!,* !,* !,* *! * min.* !,2!! L,* 9,* ! ! !

59(5 L323 &// 59(5 7722&/) 59(5 L3L)&7/ 59(5 L32/&/* 59(5 3!)/&239L 59(5 3!)/ &13 77 59(5 3!!2&/* 59(5 3!2L&7L 59(5 L32L&9! 59(5 L32*&7* 05@ 93!/ 31 05@ 7/9932 05@ 93!/31

Duritatea apei a ecteaz ne.ati" procesul de splare #inclusi" a corpului uman$ , dar in luen>eaz poziti" patolo.ia cardio"ascular, apa dur iind consideratC actor protector. 5tudii mai recente consider c nu duritatea 'n sine este bene ic, ci calciul #%a$ si magneziul #4.$, ai cror compusi sunt actorul ma:or determinat al durittii. 5tudii clinice indic un e ect a"orabil al calciului #%a$, magneziului #4.$, cromului #%r$, vanadiului #Bn$, manganului #4n$ si zincului #On$, 'n sc6imb sodiul #+a$, cuprul #%u$ si cobaltul #%o$ sunt incriminati pentru e ecte de a"orabile.Dintre to2icele "e6iculate prin ap, o parte au ori.ine natural, dar ma:oritatea pro"in din poluarea ac"i erelor. Nitratii #+@33$ pot constitui o problem ma:or, concentratia lor 'n apa potabil peste limitele admise iind rec"ent la noi 'n tar. Fn le.ume, nitratii sunt puternic concentrati. (zotatii sunt propriu3zis noci"i numai la concentratii oarte mari, ce rareori sunt atinse 'n ap. +oci"i sunt 'n apt nitritii ce rezult din nitrati 'n anumite condi>ii, 'n or.anism dar ?i abiotic 'n rezer"oare ?i >e"i zincate, unde nitra>ii sunt redusi la nitri>i .enernd o to2icitate secundar a nitra>ilor. R Nitri ii #+@23$ rezult din nitra>i ie 'naintea consumului #reducere 'n ntni etc.$ ie 'n lumenul tubului di.esti", 'n cazul mi.rrii, 'n di"erse 'mpre:urri, spre stomac si intestinul sub>ire a elementelor reductoare din biocenoza intestinal. %onsecinta este met6emo.lobinemia, ce a ecteaz "rstele mici, dar uneori si adul>ii #cum ar i cei cu rezec>ii .astrice$. Sara noastr are o incident ridicat a met6emo.lobinemiei, cu mortalitate semni icati"C. Fn 19/)3199*, s3au 3!

'nre.istrat 23)L cazuri de met6emo.lobinemie la copii sub 1 an ?i /! de decese. 5unt indicii c aceat ci r este mult subestimat, din cauza di icult>ii dia.nosticului. 5ursa este si contaminarea ecaloid a apei, dar morbiditatea a crescut puternic 'n principal prin utilizarea pe scar lar. a substan>elor ertilizante 'n a.riculturC. Fn 19//, 3L % din ntnile din 1omnia a"eau concentra>ii de nitra>i de peste )* m. & l. Fn :ude>ul 0a?i, de la cazuri sporadice de met6emo.lobinemie 'n urmC cu douC decenii, s3a a:uns la sute de cazuri anual. +itri>ii sunt incrimina>i ?i pentru cancer .astric, prin intermediul nitrozaminelor pe care le ormeaz 'n anumite condi>ii #Ito2icitatea ter>iar a nitra>ilorI$. Arsenul #(s$ a ost semnalat 'n ap 'n concentra>ii uneori semni icati" peste normele admise. (s este mai to2ic 'n ormC tri"alentC dect 'n stare penta"alent si 'n compusi anor.anici dect 'n orm or.anic. Fn orma metalic este pu>in to2ic. (re si un rol biolo.ic 'n or.anism, de aceea nici absen>a total nu este dezirabil. Gl poate da into2ica>ii acute sau 6iperkeratoz, 6iperpi.menta>ie si cancer al pielii. 0nto2ica>ii colecti"e s3au semnalat 'n 9ai,an, (r.entina si %6ile, 'n special 'n zone cu acti"itate "ulcanic si 'n 4e2ic ?i Taponia din cauza contaminrii cu ape industriale cu arsenic. Seleniul #5e$ este prezent uneori 'n concentra>ii crescute 'n anumite surse de apC. Gste element esen>ial pentru om, necesarul iind de !,!* 3 !,2 m. & zi. De icitul a ecteaz sntatea #de e2emplu boala Aes6an$. Fn doze e2cesi"e produce a ectiuni dermatolo.ice, .astroduodenale, respiratorii etc. 5eleniul poate i oarte to2ic pentru plante. Gl reduce to2icitatea pentru animale a mercurului si arsenului, iar la rndul su e mai pu>in to2ic 'n prezen>a zincului. Cadmiul #%d$ a .enerat boala 0tai30tai, care a cut 'n 9oEama #Taponia$ peste 2!! de "ictime. 8imitele admise se depsesc rec"ent. 7ioacumularea este puternic. @r.anul a ectat 'n principal la om este rinic6iul. @ surs de contaminare a apei sunt >e"ile de zinc 'n care se .seste ca impuritate cadmiu. Gste si el suspectat pentru posibile e ecte canceri.ene. !ercurul #D.$ anor.anic se absoarbe pu>in din ap, dar poate i metilat de bacterii, iar metil3mercurul se absoarbe 'n propor>ie de 9*% . %a si alte metale .rele, mercurul se acumuleaz 'n or.anism si poate i absorbit pe cale 6idric indirect, prin consumul de peste si alte produse. Printre altele, D. .enereaz .ra"e e ecte asupra nou3nscutului, iind celebru cazul 4inamata #Taponia$. De asemenea a rmas de trist amintire dezastrul din 1972 din 0rak, unde circa *!!.!!! oameni au rmas cu sec6ele pe "iat pentru c 'n loc s3l semene au mncat .rul de smnt tratat cu un.icide pe bazC de mercur.

31

Plumbul #Pb$ este rec"ent 'ntlnit printre poluanti si poate .enera into2ica>ii mai ales cronice 3 saturnism, din cauza enomenului de bioacumulare. @45 recomand neadmiterea "reunei cantitti pentru copii sau .ra"ide. 4ulte conducte de ap mai sunt 'nc din plumb. (pa dac sta.neaz sau are anumite caractere izico3c6imice poate dizol"a plumb si duce la into2ica>ii. %unoscute sunt cele din 8eipzi. sau din Mran>a din zona Bos.ilor, cu sute de into2ica>i. De asemenea este suspectat pentru e ecte canceri.ene. Cromul #%r$, este un element esen>ial pentru "iat, 'n cantitti de !,!*3!,2 m. & zi pentru om. Fn concentra>ii mari, are e ecte to2ice. Morma metalic este neto2ic, dar srurile sunt to2ice. %romul 6e2a"alent este de 1!! de ori mai to2ic dect cel tri"alent. ;nele sruri sunt suspectate a i canceri.ene. %romul se acumuleazC 'n or.anismele "ii #de 1!!!! ori 'n pe?te$, rezultnd riscuri sporite. ( ost .sit 'n 1979 'n apa 9okEo3ului 'ntr3o concentra>ie de peste 2!!! de ori limita ma2imC admis. Cuprul #%u$ 'n concentra>ii prea ridicate 'n apC e to2ic. ( Ccut "ictime omene?ti 'n Germania. Gl nu se bioacumuleazC 'n or.anismul uman. Poate pro"eni din >e"ile de cupru, care sunt atacate de apele moi sau acide. Cianurile #%+3$ sunt sruri ale acidului cian6idric. 5i acidul si srurile sale #cianurile , mai ales cele de sodiu, potasiu$ sunt deosebit de to2ice pentru om si animale. (ctiunea este acut, prin blocarea respira>iei la ni"el bioc6imic, celular. Doza letalC pentru om este de !,*7 3 1 m. & kilo.ram corp. Pentru pesti concentratia letal 'n ap se estimeaz la !,!* m. & litru ion cian. Fn cazul cianurilor nu e2istC bioacumulare si nu sunt do"ezi clare despre o e"entualC to2icitate cronic. Aluminiul #(l$ 'n cantitate crescut este to2ic pentru sistemul ner"os central. Fn or.anismul uman e2istC circa 3!! m. aluminiu. 1olul si metabolismul lui nu este complet cunoscut. Fn mod normal e pu>in solubil, dar la pD oarte acid sau alcalin solubilitatea creste puternic. 7iodisponibilitatea e in luentat si de prezen>a altor substan>e. Nic"elul #+i$ se pare cC are si el rol biolo.ic, dar 'n cantitti mai mari este to2ic. 5Crurile de nic6el pot pro"oca aler.ii si c6iar cancer. Azbestul este un .rup de minerale de silica>i cu structur ilamentar, care se olosesc att la realizat materiale rezistente la oc si cldur dar si pentru oi si conducte de azbociment, multe olosite pentru ap. Fn oarte multe tri este interzis utilizarea azbestului, deoarece ibrele 32

de azbest sunt canceri.ene. (cesta a:un.e 'n ap din mineralele de pe sol si subsol, din poluri di"erse si din conductele de azbociment, dac apa are duritate redus, apt ce a determinat renun>area la utilizarea de conducte de azbociment pentru apa potabil. Poluantii organici din ap sunt de o enorm di"ersitate, 'n concordant cu spectaculoasa 'nmultire a spectrului de substante sintetizate de industria actualC. G2ist peste 1!.!!!.!!! de substante c6imice, din care peste 1!!.!!! se comercializeaz si deci au rspndire tot mai lar.. Din punct de "edere al to2icittii doar circa 3*!! sunt studiate relati" complet, din care L!! au ost declarate ca prezentnd risc pentru sntatea omului. G2ist si compusi to2ici or.anici naturali, cum sunt to2inele cianobacteriilor, ce pot i 6epatoto2ice, neuroto2ice sau iritante cutanate si care au ost .Csite c6iar si 'n conducte de alimentare cu ap potabil. Determinrile substantelor or.anice to2ice ne cnd parte din analizele uzuale pri"ind calitatea apei, contaminrile ne3 sau tardi" descoperite sunt rec"ente. Fn 5;(, 'ntr3un numr oarte mare de surse subterane de ap s3au decelat concentra>ii de poluan>i or.anici #'ndeosebi deri"ati 6alo.enati$ peste normele admise, iind necesar 'n sute de cazuri renuntarea la utilizarea respecti"ei surse. Ui 'n Guropa, compusii c6imici de sintez apar adesea 'n concentratii neadmisibile 'n apele de supra at si pot i putin sau deloc eliminate 'n cadrul proceselor de potabilizare, a:un.nd 'n retelele de alimentare cu ap a populatiei. Fn 1omnia, situatia este 'n.ri:ortoare. Fn orasele de pe Dunre, /L% din probele de ap de retea indic depsiri ale concentratiilor ma2ime admise la insecticide or.anoclorurate. Dintre ntni, erau depsite concentratiile ma2ime admise pentru insecticide or.anoclorurate 'n L) % din cazuri si pentru erbicide tiazinice 'n 73% din cazuri. 5ubstantele poluante or.anice, 'n special cele de sintezC, pun probleme mai deosebite, cte"a iind amintite 'n continuare. 5ubstan>e teoretic pu>in poluante pot i 'n practic un .reu balast, prin mecanisme nepre"zute. (st el, multi deter.enti neionici, teoretic biode.radabili, s3a constatat c se trans orm adesea 'n nedoriti deri"ati stabili, rezistenti c6imic si bioc6imic. 4ulte substante nu pot i sesizate or.anoleptic sau propriettile 'n cauz pot deruta. De e2emplu, la clorinarea apei, dacC ea contine enol, apar deri"ati tip clor3 enol #mono3, di3, tri3, tetra3, pentaclor enoli$. %ei in eriori modi ic puternic .ustul apei, dar pe mCsur ce procesul de clorurare a"anseaz se a:un.e la policlor enoli care nu mai au .ust speci ic. R @ atentie mrit se caut s se acorde poluantilor cu e ect canceri.en, cum sunt benzenul, substan>ele poliaromatice D(P #de e2emplu benzpirenii$, clorura de "inil, deri"atii poli6alo.enati, deoarece sunt potential periculoase la orice doz. Deter.en>ii sunt oarte persistenti, a ecteaz propriettile or.anoleptice, produc spumare #'n.reunnd o2i.enarea si prelucrarea apei$ si desi nu sunt to2ici 'n sine, a"orizeazC mult absorbtia to2icelor prin mucoase, perturbnd 'n plus o2i.enarea apei, autoepurarea si posibilittile de prelucrare 'n scop de potabilizare. ;nii compusi or.ano6alo.enati sunt mai .reu solubili 'n apC dar sunt solubili 'n alte 33

medii, inclusi" 'n sol 'n straturi impermeabile. (st el ei pot ptrunde pn la ac"i ere prote:ate at de ape poluate si substantele dizol"ate 'n acestea, pe care le puteam crede Ila adpostI de asemenea poluri.;neori, poluarea este c6iar consecinta nedorit a msurilor luate 'n scop de depoluare. (st el, la clorinarea apei se ormeazC si tri6alometani, cu e ecte canceri.ene. @ alt situatie unde concentratia poluantului or.anic 'n ap nu este rele"ant se 'ntlneste 'n cazul compusilor liposolubili, 'n particular deri"atii 6alo.enati utilizati pe scar lar. 'n a.ricultur ca insecticide & ierbicide. Gi se concentreaz 'n or.anismul uman, 'n tesutul adipos #si nu numai$, dozele cumulndu3se de3a lun.ul "ie>ii. (semenea substante pot a:un.e din ap 'n or.anismul uman nu doar prin in.estie, ci si indirect, dar c6iar mai .ra", prin consumul de peste sau alte produse ac"atice.;nele "ietuitoare ac"atice, plante, animale sau microor.anisme, din cauza modului si mediului de "iat, al particularittilor metabolice ale or.anismului lor si al armacodinamicii unor substante, a:un. s realizeze 'n cadrul ecosistemului ac"atic respecti" o enorm concentrare a poluantului de3a lun.ul lantului alimentar. De e2emplu, 'ntr3un studiu, dieldrinul, nedozabil 'n ap, a:un.ea la !,!!1 ppm 'n itoplancton, !,!2 ppm 'n zooplancton, !,1 ppm 'n pesti si peste 1 ppm la cormorani. Pentru DD9, concentrarea este si mai intens. Mactorul de concentrare este de 1!! 'n plancton, 1!.!!! 'n peste ?i 2*!.!!!.!!! 'n i6tio a.e. Procentul de surse de ap monitorizate pentru poluanti or.anici este 'nc redus #desi 'n crestere$ si multe necesit pentru detectare si mai ales identi icare metode oarte comple2e si costisitoare. Contaminarea radioactiv# a apei este de luat 'n seam 'n principal prin e2punerea intern pe care o produce din cauza absorbtiei si i2rii 'n or.anism a radionuclizilor. (pa poate con>ine uraniu #;$, prezent 'n numeroase minereuri, zcmintele iind 'nsotite de 1adon #1n$. (cest .az nobil poate i prezent si el 'n apa contaminat radioacti" si se de.a: usor, putnd i contaminant prin in6alare cnd apa respecti"C se oloseste la dus, pentru "aporizatoare si umidi icatoare. 1adiul #1a$ a:un.e 'n unele ape minerale la concentratii oarte mari, dar apare si 'n surse obisnuite. Fn ape mai .Csim rec"ent t6oriu si potasiu radioacti". (pa mrii este 'n medie de 1!! de ori mai putin radioacti" ca sedimentele din ruri, dar unele ape termale sunt puternic radioacti"e. ( e2istat o mod de cur de 'mbiere 'n ape radioacti"e, supralicitndu3se e ectele bene ice. Gra" a ost aptul c s3a a:uns s se producC c6iar ap radioacti" arti icial prin punerea 'n contact a apei cu sruri de radiu, care 'ns cu timpul treceau 'n ap si ast el a:un.eau s se i2eze 'n or.anism. (lturi de sursele naturale de contaminare radioacti" au aprut 'n ultimii L! de ani masi"e surse antropice de poluare radioacti" a apei, de la testele nucleare atmos erice si submarine pn la descrcarea sistematic de deseuri radioacti"e 'n mri si oceane, ape radioacti"e, butoaie cu deseuri radioacti"e di"erse sau c6iar zeci de 'ntre.i reactoare nucleare cu durata de utilizare e2pirat. 5e mai adau.C armele nucleare pierdute 'n ocean din accidente de bombardiere sau submarine de atac nuclear prbusite sau scu undate 'n ocean, de 3)

care s3a a lat abia dup decenii .1adionuclizii su er si ei procese de concentrare de3a lun.ul lan>urilor tro ice. (st el, os orul radioacti" din apa unui ru, de la actorul de concentratie 1, a:un.e succesi" la un actor 3* 'n ne"ertebrate, 2!!! 'n pesti, 7*!! 'n rate si 2!!!!! 'n oule de rat. Fn ap se 'ntlnesc tot mai rec"ent poluanti radioacti"i produsi arti icial, cu dezinte.rare de tip . (cestia pot i si ei periculosi prin aptul c, desi putin penetrante, radiatiile sunt puternic ionizante, atacnd moleculele or.anice direct sau prin compusii rezultati din radioliza apei, proces comple2 'n care apar ionizri, recombinri etc. , radicalii liberi de o2i.en sau 6idro2izii iind neutri dar oarte reacti"i c6imic. Fn plus, unii izotopi de 5r ?i %s au timp de 'n:umttire de ordinul deceniilor, i2area lor 'n or.anism ducnd la e2punere de duratC, cu riscurile corespunztoare. Fn or.anism, este important si timpul de 'n:umttire biolo.ic 'ntr3un anumit or.an, timp ce depinde mai ales de starea izico3c6imic a radionuclidului absorbit Dac e ecte somatice se produc numai la doze mari de radiatie, e ecte canceri.ene sau .enetice pot apare la orice doz, nee2istnd pra.. Poluarea termic# a apei produce perturbri ecolo.ice importante. 4ulte or.anisme ac"atice iind poic6iloterme, 'nclzirea apei le modi ic temperatura or.anismului spre ni"ele pentru care nu sunt adaptate. Prin apartenenta lor la lanturile alimentare se a ecteaz secundar 'ntre. ecosistemul. 9emperatura ridicatC atra.e scCderea concentra>iei de o2i.en, precum ?i proli erarea masi"C a di"erselor clase de microor.anisme, inclusi" a .ermenilor pato.eni. De e2emplu, temperatura apelor de rCcire e"acuate de la centralele nuclearoelectrice este de 373 3/o%, ideal pentru multe bacterii sapro ite dar si pato.ene pentru or.anismul uman. (st el, creste 'n emisar concentratia bacteriilor si "irusurilor pato.ene, dar si a to2inelor produse de acestea. 9o2ine puternice produc si o serie de al.e, care proli ereaz puternic 'n apele calde. De"ersrile ridicate de compusi continnd os or si azot pot pro"oca enomenul de eutro$izare. Fnmul>irea e2cesi"C a al.elor duce la scderea concentratiei de o2i.en, reducndu3se autoepurarea si a:un.ndu3se pn la "irarea proceselor bioc6imice spre anaerobiozC, cu producerea de substante to2ice si moartea "ietuitoarelor, cu consecinte indirecte .ra"e #economice, ecolo.ice...$ asupra comunittilor umane 5uspensiile, #or.anice ?i anor.anice$ a apei, c6iar ?i 'n absen>a unei ac>iuni ne.ati"e directe asupra snt>ii umane, tulbur ma:or olosin>a respecti"ei ape #potabilizare, 'mbiere, utilizare 'n industrie, iri.a>ii si a.rement etc.$, colmateaz acumulrile, a ecteaz na"i.atia etc.Poluarea cu substante 'n suspensie plutitoare #titei$ si cu substante tensioactive #deter.enti, alte substante spumante$ se interpun la supra a>a liber a apei si 'mpiedic o2i.enarea, cu e ecte anterior amintite. Colorantii a ecteaz si ei otosinteza si autoepurarea, alturi de pre:udiciul estetic. Duritatea mare a apei duce la depuneri 'n conducte si multiple alte e ecte nedorite, Ccnd apa adesea improprie utilizrii r dedurizare. 3*

5ubstantele puternic acide sau alcaline a ecteazC pD3ul apei, cu consecinte ne.ati"e multiple. Pestii mor de re.ulC la pD ),*. Pe aceast linie, a aprut 'n ultimele decenii marea problem a ploilor acide, ce au dus nu doar la moartea pdurilor, ci si la moartea multor lacuri, 'n special 'n nordul Guropei, enomen di icil de combtut. G2ploatarea nerational a resurselor de ap #subterane si de supra at$ si modi icrile arti iciale ale lu2urilor naturale #de"ierea cursurilor, lan>uri de acumulri, modi icarea ni"elului normal al o.linzii apei $ se repercuteaz, mai de"reme sau mai trziu, direct sau indirect, pe comunit>ile umane 3 secarea ntnilor, coborrea ni"elului pnzei reatice, sau dimpotri" 3 ridicarea ni"elului apei reatice, srturarea si 'nmlstinirea terenurilor etc., perturbnd alimentarea cu ap, asi.urarea 6ranei sau ducnd c6iar la disparitia 'n timp a comunittii respecti"e. 5urse de ap potabil secundare sunt apele mrilor prin desalinizare , apa pro"enit din reciclarea apelor uzate apa din .6etari, apele meteorice, apa din topirea zpezii, apa din ceat. Fn situa>ii de supr"ietuire, ap 'n mici cantitti se poate obtine si din se"a sau transpiratia plantelor, din umorile unor animale si pesti si din alte asemenea surse. Procedeele utilizate pentru obtinerea apei potabile sunt < 1.Desalinizarea. 4ulte tri din zone aride olosesc pentru orasele de coast apa mrii ca surs de ap potabil, supunnd3o la procese costisitoare de desalinizare. Primele procedee au ost descrise de:a 'n Grecia si G.iptul antic. %ea mai "ec6e si mare uzin de desalinizare este natura 'nssi prin e"aporarea din mri. 5e cunosc peste 3! de procedee de desalinizare a apei, printre care condensarea, con.elarea, e2tractia, electrodializa, osmoza in"ers, sc6imbtorii de ioni etc. Pretul apei desalinizate se ridic 'n lume 'n medie la circa !,) ;5D & m 3, dar cu mari di erente de la o re.iune la alta si o uzin la alta. 2.%eciclarea apei uzate. Fn mai multe tri se e2perimenteaz utilizarea ca surs de ap potabil c6iar a apelor uzate orsenesti, dup un proces a"ansat de epurare si tratare. ;nul din orasele cu asemenea instalatie3 pilot este Has6in.ton D%. 1eciclri complete se ac 'n statiile orbitale, unde apa de la dus, transpiratia, condensul atmos eric, urina etc. sunt complet epurate si trans ormate 'n ap potabil. 3.Apa din g"etari. Gste 'n studiu utilizarea apei din aisber.uri, care se preconizeaz s ie remorcate pnC la trmurile 'nsetate ale (mericii, (ustraliei, ( ricii etc. Desi teoretic apa rezultat ar i ie tin, practic este te6nic e2trem de di icil remorcarea si mai ales ecolo.ic sunt mari semne de 3L

'ntrebare asupra posibilelor e ecte, att pe traseul si la locul unde "or i remorcati .6etarii plutitori, ct si pe plan .lobal. Dac se prele"eaz prea mult .6eat si scade cantitatea total se a:un.e la in luente climatice si mai ales la cresterea ni"elului oceanului, cu inundarea zonelor costiere. 4.Apele meteorice (pele meteorice sunt olosite 'n 4alta si 'n >ri din sudul Guropei ca ap potabil, desi au multe calitti necorespunzCtoare si trebuie atent iltrate. 5e e2perimenteaz si pro"ocarea de ploi arti iciale 'n scopul obtinerii de ap potabilC din surse atmos erice, dar impactul ecolo.ic poten>ial este si 'n acest caz oarte ridicat si prin urmare trebuie e2tremC precau>ie. 5.Apa din topirea z#pezii (pa pro"enit din topirea zpezii este olosit de alpinisti, dar si de cabane si alte rezidente umane ,iarna, sau 'n zone polare sau la mare altitudine, unde nu e2istC ap lic6id. Fn 1omnia tranii din 4un>ii (puseni tiau blocuri de .6eat din pestera G6etarul de la 5crisoara si o topeau pentru a obtine ap potabil.

&.Apa din ceat#. Fn anumite zone de Idesert umedI unde e2istC ceat, dar nu se a:un.e la precipitatii, s3au putut amena:a panouri de condensare ce urnizeaz ap lic6id.

37