AFECTIUNI ALE PIRAMIDEI NAZALE

MALFORMATII CONGENITALE
Palatoschizisul si cheiloschizisul sunt urmarea perturbrii dezvoltrii din timpul vieii embrionare. Aceste anomalii sunt relativ frecvente. Tratamentul se face prin intermediul chirurgiei plastice i reconstructive i cu ajutorul procedurilor ortodontice i protetice.

Hemangioamele sunt tumori vasculare observate la copii i reprezint o problem

cosmetic. Aceste leziuni pot regresa nainte de adolescen.

Glioamele constau in esut glial localizat la nivelul mijlocului plafonului nazal.

Tratamentul este chirurgical.

Meningoencefalocelul reprezint o mas cerebral herniat e tranazal sau n

interiorul nasului datorit nchiderii incomplete a neuroporului sau a unui traumatism.Tratamentul este chirurgical i const n inlturarea i nchiderea durei.

Chi !u"i #e"moi#e $ situate n regiunea osului frontal! localizate at"t superior c"t i
inferior de acesta. Taratamentul const n ablaia chirurgical.

%!eno&a 'i a!"e&ia na"ina"( poate fi congenital sau dob"ndit. Tratamentul

const n chirurgie plastic.

A!"e&ia congeni!al( choanal(

E!iologie datorat persistenei membranei primitive buco#nazale Pa"!icula"i!()i clinice$ # atrezia unilateral: atrezia bilateral devine de obicei manifest la natere sau imediat dup natere% simptomele pot fi severe cauz"nd moartea prin asfi ie. &imptome tardive$ respiraie oral ! dezvoltare deficitar a gustului i mirosului 'n caz de supravieuire(. Diagno !ic $ *oate fi confirmat de$ #absena total a flu ului nazal aerian 'testul oglinzii(# nu se observ nici o modificare pe o suprafaa rece de metal ! inut la nivelul nrilor% #absena posibilitii de a trece un cateter din plastic prin nas spre rinofaringe%
1

#)T# n atrezia osoas% # radiografia de contrast o substan radioopac instilat la nivelul nasului nu ajunge n rinofaringe. T"a!amen! chirurgical # atrezia bilateral forma copleta poate fi o urgen medical datorit riscului crescut de asfi ie la sugari.

EPI%TA+I%UL
*pista isul definete s"ngerarea cu origine n fosele nazale. E!iologia #cauze locale$ +diopatic#s"ngerare arterial spontan de la nivelul septului nazal! n special de la nivelul ariei ,ittle% Traumatic +nflamatorie Tumoral# tumorile benigne sau maligne localizate la nivelul nasului! sinusurilor sau rinofaringe pot cauza epista is% Ambiental# altitudinea crescut! presiunea atmosferic scazut. # cauze generale hipertensiunea nu cauzeaz epista is% totui! epista isul la persoanele hipertensive este mult mai sever % uremia% cauze endocrine% cauze hematologice% boli acute infecioase%

Locul ,nge"a"ii septul nazal in special aria ,ittle 'ple ul -isselbach( ./0 din cazuri. -a ele #e ange im*lica!e. # artera etmoidala anterioara si posterioara% # artera palatin% # artera sfenopalatin% # artera labial superioar. Inci#en)a$ adolescenii i persoanele n v"rst formeaz grupele de v"rst predominante. Diagno !icul #ife"en)ial.
2

#hemoptizia% #hematemez% #s"ngerare de la nivelul laringelui sau rinofaringelui% #sngerare datorat lezrii arterei carotide interne care se poate e terioriza pe calea sinusului sfenoidal sau a trompei lui *ustachio. T"a!amen! $ime#ia!$ #compresie digitala la nivelul narinei% #gheata sau pachete reci aplicate la nivelul radacinii nasului #tamponament compresiv anterior cu tifon sau vata impregnate cu parafina% #sedative% #tamponament compresiv posterior# rareori necesar dar poate salva vieti % # antibiotice administrate sistemic pentru a preveni infectia secundara atunci cand tamponamentul ramane mai mult de 12 ore. #cu"a!i/ i *"e/en!i/$# aceste masuri sunt necesare cand tratamentul imediat a esuat sau reapare sangerarea% #cauterizare#cu perla de nitrat% #ligatura arteriala este indicata doar in cazurile in care epista isul nu e controlat prin tamponament 'artera ma ilara in fosa pterigoma ilara% artera etmoidala ocluzata in clipsuri de argint(% #transfuzii de sange# esentiala atunci cand pierderea de sange a fost severa% #embolizarea# e ista riscul de aparitie a deficitului neurologic la 10 dintre pacienti% #vitamina ) si - pot fi date in doze mari% poate fi adaugat si calciu% #injectii cu hemostatice.

F"ac!u"i ale na ului

Trebuie cautate semnele unei afectari cerebrale. E!iologie # atac violent% # accidente sportive% # accidente de trafic. A 3. 1. 6. 2. 7. *ec!ul Clinic 4obilitatea anormala a oaselor nazale% 5eformarea e terna 5urerea nu este severa dupa impactul initial! dar zona are o sensibilitate crescuta% *pista is frecvent% 8bstructia nazala datorata dislocarii sau hematomului septal
3

Com*lica!ii Diagno !ic 9adiografia importanta din punct de vedere medico#legal ! dar are o mica importanta clinica. *ste grevata de un procent important de rezultate fals negative. T"a!amen! 3. 9educerea imediata a fracturii! inainte ca inflamatia sa apara. +n fracturile deschise se va administra tratament antibiotic. 1. +ntermediar cand inflamatia tesuturilor moi este marcata! iar reperele anatomice sunt pierdute! reducerea este amanata pana la resorbtia edemului. 6. Tardiv ':#32 zile(# probabil timpul cel mai bun de tratament este atunci cand inflamatia este diminuata. *ste important ca reducerea sa se faca in primele 1 saptamani ! 2. ;racturile nazale fara deplasare nu necesit tratament.

LEZIUNILE %EPTALE
De/ia!ia #e e*! i c"e !e e*!ale
E!iologie 3. traumatica este cea mai frecventa cauza de deviatie de sept necesitand tratament chirurgical% 1. erorile de cretere % 5eviaia poate implica cartilajul i < sau osul% )restele sunt izolate ! deseori ingrori la jonciunea dintre os i cartilaj% acestea pot predispune la sinuzite cronice 'din cauza drenajului deficitar( i de asemenea la epista is la nivelul suprafeei conve e% # =ngrori frecvente au fost observate n cazuri datorate traumelor c"nd fragmente dislocate i rmase pe loc cauzeaz duplicarea startului cartilaginos. %im*!oma!ologie #obstrucie nazal frecvent unilateral ! poate fi intermitent #hiposmie sau anosmie #cefalee# poate fi rezultalul contactului dintre deviaia de sept i structurile din peretele lateral al septului nazal. # #

9inoscopia anterioar pune diagnosticul

4

9inomanometria ofer rezultate despre permeabilitatea nazala. T"a!amen! 3. 9ezecia submucoas a septului '-illian( 1. &eptoplastia

Hema!omul e*!al
Defini)ie 8 colecie sanguina ntre mucopericondrium sau mucoperiost i cartilajul sau osul septului nazal. E!iologie $ cel mai frecvent este datorata traumatismelor ! mai rar datorit bolilor de s"nge. %im*!oma!ologie obstrucia nzal este frecvent bilateral si deseori complet. 9inoscopia anterioar si palpare cu stiletul butonat pun diagnosticul Com*lica)ii. # # # # Abces septal% >ecroza cartilajului% =ngroarea cartilajului datorit fibrozei% >as n form de a.

T"a!amen!. # # # +ncizie larg i drenaj Pansament nazal pentru a preveni reacumularea de s"nge i de a determina readerarea mucopericondrului i mucoperiostului. Antiboitic pe cale general pentru a preveni infecia secundar.

A0ce ul e*!ului na&al

E!iologie este frecvent secundara unui hematom% poate complica furunculul nazal. %im*!oma!ologie. # 8bstrucia nazal este deseori compet% # 5urerea nazal poate fi sever i pulsatil% # )efaleea i febra fac frecvent diferena dintre abces i hematom. 9inoscopia anterioar tumefactie neteda! sensibila la nivelul septului intr#una sau in ambele fose nazale! de culoare purpurie. 5urere la presiune. *ritemul radacinii nasului. Com*lica)ii. # # >ecroza cartilajului urmat de deformare e terioar% Perforaia septului nazal%
5

# 4eningita i tromboza sinusului cavernos. T"a!amen!. # +ncizia trebuie meninut dechis cu ajutorul unui tub de dren% # Antibiotice administrate sistemic% # 9inoplastia poate fi necesar.

CORPI %R1INI INTRANAZALI

E*i#emiologie corpii strini nazali sunt mult mai frecveni la copii. Pa!ogene&( $ orice obiect destul de mic ca s treac de vestibulul nazal poate fi impins i s ajung n fosele nazale. %im*!oma!ologie istoricul introducerii corpilor strini n nas poate s nu fie obinut n special la copiii foarte mici% ei pot rm"ne n nas un anumit timp! p"n se determine apariia simptomatologiei$ secreie nazal unilateral! secreia devine v"scoas! purulent i fetid% obstrucie nazal de diverse grade% s"ngerare nazal% introducerea corpilor strini intranazal este acompaniat de durere! care diminu! de obicei! rapid% # strnutul poate urma iritaia nazal ! determin"nd eliminarea corpului strin. 9inoscopia anterioar sau endoscopia evidentiaza prezena corpului strin. 9adiografia va confirma diagnosticul dac corpul strin este radioopac. T"a!amen!. # e tractia sub control vizual. # # # #

INFLAMA2II ACUTE ALE NA%ULUI

Fu"uncolo&a /e !i0ulului na&al
DEFINI2IE$ infecia acut cu &tafilococul auriu a unuia sau mai multor foliculi pilosebacei de la nivelul vestibulul nazal. %im*!oma!ologie$ durerea de intensitate crescut ce devine sever. ;ebra i cefaleea pot fi prezente. E/olu)ie furunculul poate abceda spontan n vestibul n apro imativ 7#? zile. Com*lica)ii$ # Tromboza sinusului cavernos%
6

# )elulita buzei superioare% # Abcesul septului. T"a!amen!. # manevrele nazale sunt interzise din cauza pericolului de diseminare a infeciei i complicaiilor cum ar fi tromboflebitele i tromboza sinusului cavernos. # # ,ocal $pansamente umede cu alcool% &istemic $ antibiotice antistafilococice 'acestea trebuie continuate c"teva zile dup dispariia simptomelor(.

E"i&i*elul
Defini)ie este o inflamaie acut a pielii secundar invaziei traiectelor limfatice de o form specific a &treptococului grup A. *rizipelul nasului tinde s disemineze i s cuprind ntreaga fa. Diagno !ic tegumentul este ro! edemaiat i dureros! cu marginea reliefata bine definita. 5e regul este nsoit de febr mare! cefalee . Diagno !ic #ife"en)ial . hemangiom! infecii nespecifice ale vestibulului nazal! edem angioneurotic! herpes zoster. T"a!amen! . # # ,ocal pansamente umede% &istemic penicilin 'tratamentul trebuie continuat @ zile dup dispariia e antemului(.

Ec&ema na&al(
*ste datorat unei alergii de contact. Aspect de vezicule i pustule care se acopera de cruste melicerice. T"a!amen! . # # Trebuie identificat alergenul% )rustele trebuie nmuiate cu ajutorul unui unguent i dup indepartarea lor se aplica un corticosteroid.

Le&iuni he"*e!ice
# 5atorate Aerpes &imple sau Aerpes Boster care afecteaz nervul C cranian.

INLFAMA2IILE CRONICE ALE PIRAMIDEI NAZALE

Ec&ema na&al( !a#iul c"onic
%im*!ome constau n prurit! arsuri. E3amenul local arata descuamarea fina a tegumentului. T"a!amen! $ # # +dentificarea cauzei i tratarea ori eliminarea acesteia% ,ocal aplicarea aunui corticosteroid.

Rinofima
E*i#emiologie. # 5e obicei apare la barbaii n v"rst% E!iologie. $ boala poate urma acneea rosaceea sau poate fi datorat hipertrofiei glandelor sebacee ale pielii nazale. Aistologic se observ acantoz ! cicatrici i telengiectazii. E3amenul local n treimea inferioara prezint o hipertrofie rosie! lobulara. T"a!amen! chirurgical ndeprtarea esuturilor e uberante .

INFLAMA2IA FO%ELOR NAZALE

RINITA ACUT1 4co"i&a5
Defini)ie este o inflamaie nespecific acut a mucoasei cavitilor nazale. E*i#emiologia$ # *ste cea mai comun afeciune a oamenilor% # Apare n toate rile lumii. E!iologie . # Agentul etiologic este de obicei de natur viral i cel mai important grup este cel al 9hinovirusurilor% afeciunea poate fi cauzat de numeroi ali virui cum ar fi +nfluenza virus! )o aDie ! 9eovirus! *)A8 virus! Parainfluenza virus! Adenovirui 'care afecteaz n principal faringele(% Pot apare infecii bacteriene secundare.

Pa!ogene&( afeciunea este rsp"ndit prin intermediul picturilor nazale.

8

=n 12 de ore dup infecie primele schimbri apar n epiteliul cavitilor nazale i faringelui. 5up o scurt perioad de ischemie! mucoasa devine hiperemic ! edemaiat i prezint infiltraii leucocitare.1 p"n la 7 zile! mai t"rziu! epiteliul columnar ciliat este descuamat urm"nd regenerarea unui nou epiteliu. =n cazul infeciilor bacteriene secundare secreia devine galben verzuie. *demul mucoasei nazale poate nchide ostiumul sinusurilor nazale i trompei lui *ustachio cauz"nd complicaii otologice i sinusale. %im*!oma!ologie &tadiul prodromal este caracterizat de o stare general de indispoziie 'nfrigurare ! cefalee! oboseal( i febr cu valori medii asociate cu o senzaie de arsur! m"ncrimi i senzaie de uscciuni n rinofaringe. 9inoscopia evideniaz n acest stadiu o mucoas palid i uscat. &tadiul cataral n c"teva ore apare secreie nazal apoas! obstrucie nazal! hiposmie! lcrimare i alterarea strii generale .9inoscopia evideniaz o mucoas inflamat! roie acoperit cu secreii apoase. &tadiul mucos dup c"teva zile! simptomele locale ncep s regreseze! secreia v"scoas i simptomele generale diminu. &tadiul de rezoluie n 7#3/ zile ntregul proces este vindecat. 5ac infeciile bacteriene secundare apar! secreia este purulent i evoluia bolii este prelungit. Diagno !ic #ife"en)ial. 3.faza iniial a altor boli virale c"nd simptomele de mai sus sunt complicate de alte manifestri cum ar fi diareea ! e antemul acut ! etc. 1. difteria nazal. 6. rinitele alergice i vasomotorii. Com*lica)iile sunt rare$ 3. )omplicaii otologice 1. )omplicaii sinusale 6. +nfecii ale tractul respirator inferior T"a!amen!
9

# # #

Profilactic $ )reterea imunitii pacientului% Adenoidectomia la copii% )ontactul cu pacienii diagnosticai trebuie evitat.

Terapeutic $ # # >u e ist un tratament specific pentru rinitele virale% Tratamentul simptomatic const n msuri generale cum ar fi $ repaus i cldur% decongestionante locale% analgezice 'aspirin(% vitamina ) i antihistaminice au o valoare ndoielnic. # 4suri locale cum ar fi $ Picturi nazale decongestionante vor fi prescrise numai pentru limitarea bolii i apoi numai pe o perioad de ma im 3/ zile 'datorit efectului de rebound(% +nhalaii. Tratamentul antibacterian 'antibiotice($ # *ste necesar pacienilor cu risc pentru infecii bacteriene secundare 'culturi i teste de sensibilitate# ar trebui efectuate mai nt"i(%

RINITE CRONICE
3. 9inite infecioase cronice nespecifice 3. 9inite cronice simple. 1. 9inite hipertrofice 6. 9initele atrofice 1. 9inite infecioase cronice specifice 3. &ifilis 1. Tuberculoza 6. &clerom

Rini!a c"onic( im*l(

Defini)ie este o inflamaie cronic reversibil a mucoasei nazale caracterizat prin hiperemie i edem. Pa!ogene&( $ 9inite acute n succesiuni rapide cu afectare gradual a mucoasei. ;actori predispozani cum ar fi $ # ;actori interni $ #local$ rinite vasomotorii i deviaii de sept %
10

#regional $ infecii de vecintate 'sinuzite! amigdalite cronice! adenoidite(% #sistemic$ #sarcin! menstruaie% #afeciuni endocrine% #afeciuni cardiovasculare. # ;actori e terni$ #iritaii cronice ale mucoasei nazale provocate de praf i tutun% #schimbri brute i e treme de temperatur% #umiditate anormal% #efecte secundare ale medicamentelor 'nafazolina(. Pa!ogene&(. # # # Aiperemie cronic i edem al mucoasei nazale% >umrul celulelor caliciforme este crescut% )elulele epiteliale tind sa#i piard cilii%

%im*!ome. Afeciunea este de lung durat. Anamneza evideniaz unul sau mai muli factori predispozani$ # 8bstrucia nazal limitat! variabil i de obicei alternant mai t"rziu! obstrucia devine sever! continu i bilateral # determin"nd rinolalia nchis! epifor! faringite secundare i anosmie% # 9inoreea secreii clare! v"scoase i rareori purulente coboar n rinofaringe. # +nsomnie i cefalee n cazurile severe. 9inocopia pune n eviden modificrile de la nivelul mucoasei nazale. =ngroarea mucoasei rspunde la picturile decongestionante. Diagno !ic #ife"en)ial 9initele vasomotorii 9initele alergice &inuzitele infecioase cronice Aiperplazia adenoid . +nfecii specifice ale mucoasei nazale. T"a!amen! Tratamentul const n combaterea factorilor predispozani $

11

Tratamentul simptomatic prin folosirea picturilor nazale decongestionante '3#1 0 efedrin preparat cu un antibiotic ( ofer beneficii numai pe termen scurt.

Rini!a hi*e"!"ofic(
Defini)ie este o inflamaie cronic ireversibil a mucoasei nazale caracterizat de transformri hipertrofice permanente% # Poate fi considerat un stadiu avensat al rinitei cronice simple.

Pa!ogene&( # cauzele sunt aceleai ca n rinita cronic simpl. Ana!omie *a!ologic(. # *piteliul ciliat prezint o tendina la metaplazie scuamoas% # 4ucoasa devine treptat nodular i prezint micropolipi% # Aipertrofia cornetului inferior. %im*!oma!ologie $ este asemntoare cu cea din rinita cronic simpl dar ngroarea mucoasei nu rspunde la administrarea de picturi nazale decongestionante. 9inoscopia arat$ # mucoas granular sau nodular la nivelul cornetelor% # micropolipi% # polipi nazali% # choanele sunt blocate de mase muriforme. Diagno !icul #ife"en)ial $ este similar cu cel al rinitei cronice simple. T"a!amen!ul este chirurgical$ 3. 4icorarea cornetului inferior prin $ # Ageni sclerozani 'hidrocortizon(% # )riochirurgie% # *lectrocoagularea prin diatermie submucoasa sau cauterizarea lineara cu galvanocauterul% # ,aser )81 sau laser cu argon 1. Turbinectomie sau mucotomie.

12

Rini!a a!"ofic( *"ima"( 4o&ena5

E*i#emiologie. # Afeciunea este nt"lnit mai frecvent la femei% # * ist o concentrare geografic n *uropa de *st i +ndia. Pa!ogene&( . # *ste necunoscut dar este probabil de natur multifactorial% # *reditatea trebuie luat n consideraie. # Afeciunea ncepe cu un stadiu de hipertrofie i devine atrofic dup o perioad . Anatomie patologic $ # *piteliul sufer o metaplazie scuamoas% celulele caliciforme! glandele seromucinoase i fibrele nervoase senzoriale degerereaz. %im*!oma!ologie. # Afeciunea poate debuta la v"rst t"nr% # *ste frecvent bilateral% # Pacientul se pl"nge de obstrucie nazal n ciuda unei ci aeriene dilatate% # * ist secreie fetid i cruste% # 5atorit anosmiei ! pacientul nu sesizeaz mirosul pe care l degaj. Rino co*ia arat$ #n formele uoare $ mucoasa nazala acoperita de cruste n special n partea anterioar a nasului% #n formele severe 'ozena($ secreii uscate galbene#verzui i cruste cu miros! cavitatea nazal apare foate larg. Escciunea i crustele sunt regsite i la nivelul tractului respirator inferior 'faringe! laringe! trahee(. 9inita atrofic secundar este datorat lezrii mucoasei nazale de ctre traumatisme! chirurga e tensiv! praf! temperatur i umiditate anormale! e punere profesional la lemn! sticl i azbest. T"a!amen! Tratamentul conservativ const n ndeprtarea crustelor prin spltura de c"teva ori pe zi cu soluie cald izotonic urmat de aplicarea local de vitamin A sau soluie de iodur de potasiu. 4surile chirurgicale constau n $ # =ngustarea cilor aeriene folosind implante submucoase din material plastic! os sau cartilaj. # =nchiderea nrilor cu un lambou cutanat timp de c"teva luni 'apte(.
13

RINITELE ALERGICE
Afeciunea este frecvent ereditar i const intr#o reacie anormal mucoasei nazale la inhalani.&ubstanele cauzatoare sunt numite FalergeniG. * ist dou tipuri clinice de rinite alergice $ # # &ezoniere% >on#sezoniere 'perene(.

Alergenii pereni sunt prezeni tot timpul anului i sunt dificil sau imposibil de evitat.Acetia includ $ praful de cas! acarieni '5ermatophagoides(! emanaii animale 'n special antigeni salivari gsii la nivelul prului( i mucegai. * ist! de asemenea! i alergeni profesionali! de e emplu$ fina pentru brutari! prul i fragmentele epiteliale pentru coafori etc. Alergenii sezonieri sunt de obicei reprezentai de polenul plantelor 'copaci! iarb etc(. Alergia i infecia $ microorganismele 'bacterii i virusi( pot juca rol de alergeni. %im*!oma!ologia$ # prurit! obstrucie nazal! mucoas edemaiat sau polipoid ! secreie nazal apoas i strnut care n mod normal apar n crize paro istice.Pacienii acuz hiposmie i anosmie intermitente. * amenul local se observ o mucoas nazal palid! livid% cornetele sunt inflamate! e ist"nd rinoree apoas. Polipii pot fi prezeni n cavitatea nazal. =n stadiul acut mucoasa poate fi intens roie. Diagno !ic Rolul cel mai important n diagnostic l are anamneza. )itologia secreiilor nazale! teste dermatologice! teste nazale provocate ! determinarea valorilor +g * ! 9A&T sunt e plorri utile pentru diagnostic. Diagno !icul #ife"en)ial . 9initele vasomotorii! rinitele iritante! rinite non#alergice cu eozinofilie i coriza trebuie luate n consideraie. T"a!amen!ul # este cauzal i simptomatic. Tratamentul cauzal$ # *vitarea alergenilor% presupune schimbarea climatului sau chiar schimbarea ocupaiei dac este necesar. # 5esensibilizarea specific si nespecifica. Tratamentul simptomatic $ 3. Tratament antihistaminic $
14

1. 4edicaie steroidian $ # Topic 'beclomethasone dipropionate spraH # Admistrarea orala a steroizilor n doze de atac este util pentru ameliorarea rapida! pe termen scurt a simptomelor intolerabile% 6. )romoglicatul disodic '>asalchrom 20 spraH( profilactic Com*lica!ii. Apariia polipilor nazali i sinusali% +mplicarea tractului respirator inferior si a sinusurilor nazale. P"ogno !ic boala regreseaz pe msur ce pacientul nainteaz n v"rst.

RINITA -A%OMOTORIE
Defini)ie rinitele vasomotorii reprezint o tulburare a sistemului parasimpatic cu evoluie paro istic ! avand etiologie necunoscuta. &imptomele sunt aceleai ca n rinitele alergice. Fac!o"ii *"e#i *o&an)i sunt ereditatea! stress#ul! bolile endocrine! iritaii macanice care includ creste septale sau deviaii septale ! medicaia hipotensiv! ageni de blocare adrenergici! methildopa! rezerpina i folosirea e cesiv a medicaiei locale vasoconstrictoare nazale care produce rinit medicamentoas% schimbrile de temperatur sau umiditate! acoolul! praful! fumul! etc. %im*!oma!ologia const n atacuri de obstrucie nazal care poate alterna st"nga#dreapta! rinoree apoas i abundent ! strnut. * amenul local evideniaz o mucoas albstruie! palid! hipertrofia cornetelor inferioare! polipi. Diagno !icul #ife"en)ial include rinitele alergice! rinitele acute n faza de debut! corpi srini i vegetaii adenoide la copii. T"a!amen! . 3. )onservator$ *vitarea factorilor iritani% Antihistaminice% 4edicamente decongestionante n administrare local sau oral% &teroizi pentru o perioad limitat de timp% &edative sau <i tranchilizante.
15

1. )hirurgical$ cauterizarea sau criochirurgia cornetelor inferioare sau mijlocii% ndeprtarea polipilor nazali sau corectarea deviaiei septale sau a crestelor septale% turbinectomia% neurectomia vidian.

INFLAMA2IA %INU%URILOR PARANAZALE

A. infeciile nespecifice sunt cele mai frecvente i sunt prezente sub dou forme$ forma supurativ forma nesupurativ

I. +nfeciile specifice apar frecvent prin e tensie de la nivelul cavitilor nazale'rare(.

A. forme acute I. forme cronice

E*i#emiologia &inuzita reprezint o afeciune comun n jur de 7 0 din populaia *uropei sufer de sinuzit cronic. )el mai frecvent sinus afectat la adult este sinusul ma ilar! urmat de sinusurile etmoidal! frontal! sfenoidal. ,a copii ordinea este diferit datorit procesului de dezvoltare a sinusurilor! sinusul etmoidal fiind cel mai frecvent afectat. E!iologie 4icroorganismele care apar cel mai frecvent sunt urmtoarele n ordine descresctoare $ Pneumococcus! &treptococcus! &taphHlococcus! Aemophilus influenzae! -lebsiella pneumoniae! *scherichia coli i rar anaerobi 'n sinuzitele de origine dentar(.poate apare de asemenea i infecia cu fungi.
16

Fac!o"ii *"e#i *o&an)i includ$ factori locali $ obstrucia ostiumului sinusal prin polipi nazali! tumori! inflamaia de natur alergic sau obstrucia nazal de orice cauz factori de vecintate$ infecia amigdalelor palatine sau a vegetaiilor adenoide! afeciuni dentare factori generali$ factori imunologici cum ar fi alergia sau statusul imunodeprimat '&+5A! deficiena +g A( i interaciunea dintre organisme i rezistena la infecii! mucoviscidoz! sindrom -artagener! tratament cu corticosteroizi.

Pa!ogene&( )ea mai frecvent cauz a sinuzitelor o constituie e tensia infeciilor de la nivelul cavitii nazale prin intermediul ostiumului sinusal sau prin limfaticele submucoase n interiorul sinusurilor. Alt cauz o reprezint infecia dentar c"nd sinusul este infectat de la o rdcin dentar. &inusul poate fi afectat n timpul nnotului i infectat. 8 fractur care implic sinusul poate cauza de asemenea sinuzit. &inuzita barotraumatic este datorat schimbrilor n presiunea atmosferic cum ar decolarea i aterizarea cu avionul. Ana!omie *a!ologic( &inuzitele pot lua oricare din formele cataral sau purulent. &inuzitele acute i cronice pot fi deosebite prin durata afeciunii . &inuzitele pot afecta unul sau mai multe sinusuri$ polisinuzite# reprezint o infecie localizat la mai multe sinusuri% pansinuzite reprezint o infecie a tuturor sinusurilor ! unilateral sau bilateral.

%INUZITELE ACUTE NE%PECIFICE

%inu&i!a ma3ila"( acu!(
&inuzita ma ilar este forma cea mai frecvent de sinuzit. +nfecia sinusal este urmarea unei infecii nazale virale sau bacteriene sau rareori a unei infecii dentare. %im*!oma!ologie

17

durere sever! pulsatil! de aceiai parte a feei! n special n aria de distribuie a nervului infraorbitar%durerea iradiaz la nivelul dinilor i n regiunea frontal% secreia$ rinoreea unilateral este ntotdeauna suspect pentru sinuzit% obstrucia nazal$ poate fi intermitent sau permanent% obstrucia nazal unilateral trebuie s conduc ntotdeauna ctre suspiciunea de sinuzit% hiposmia sau anosmia sunt comune.

stare de subfebrilitate sau temperatura cu valori normale.

* aminarea pacientului evideniaz$ # # # edemul obrajilor 'rar(% sensibilitate la palparea i presiunea sinusului afectat 'frecvent(% rinoscopia evideniaz un cornet nazal mijlociu inflamat de aceei parte i puroi la nivelul meatului mijlociu.

In/e !iga)ii$ radiografia arat opacitate complet sau nivel de lichid n antrumul ma ilar% diagnosticul este confirmat prin puncie i irigaie% n sinuzita ma ilar acut de origine dentar! secreia este ur"t mirositoare datorit organismelor anaerobe asociate afeciunii dentare% cacosmia este frecvent. T"a!amen! =n cazurile mai puin severe tratamentul const n administrarea de antibiotice cu spectru larg'ampicilin! amo icilin! amo icilin< clavulanat! cefaclor( idecongestionante nazale. ,a pacienii cu simtomatologie sever se recomand puncia spltur sinusal. ,a pacienii cu sinuzit ma ilar acut recurent ! persistent ! trebuie efectuat antrostomie intranazal. =n sinuzitele de origine dentar! tratamentul se face prin puncia spltur sinusal i antibioterapie general. Trebuie efectuat concomitent tratamentul stomatologic. # # #

%inu&i!a f"on!al( acu!(

%im*!oma!ologie$ # durere sever
18

# # #

secreie nazal! obstrucie nazal miros anormal

* aminarea pacientului evideniaz$ # edemul frunii i a pleoapei superioare% # sensibilitate e trem la presiunea e ercitat pe plafonul orbital 9inoscopia evideniaz% # secreie purulent n meatul mijlociu% 5iagnosticul este confirmat prin radiografie. &inuzita frontal acut este frecvent asociat cu o infecie a celulelor etmoidale si a sinusului ma ilar homolateral. T"a!amen! =n cazurile mai puin severe sinuzitele pot fi tratate prin administrare de vaso# constrictoare ale mucoasei i antibiotice cu spectru larg. ,a pacienii cu dureri severe sau edem marcat este indicat drenajul. Poate fi efectuat trepanaia IecD.

E!moi#i!a acu!(
,abirintul etmoidal este frecvent implicat in inflamarea sinusurilor dar rareori produce o entitate clinic separat la adult. %im*!oma!ologie 5urerea sever este frecvent. Pacienii acuz $ obstrucie nazal! secreii nazale! afectarea mirosului. 9inoscopia evideniaz un cornet mijlociu inflamat i secreii purulente n meatul mijlociu. T"a!amen! )onservator sau chirurgical rar.

%fenoi#i!a acu!(
%im*!oma!ologie Pacienii prezint durere la nivel occipital! n centrul craniului sau n interiorul ochilor. &ecreia este drenat de obicei n rinofaringe i poate fi observat n rinoscopia posterioar. )T#ul este principala metod de diagnostic.
19

T"a!men!ul const n cateterizarea ostiumului n cazurile severe! spltura i introducerea de antibiotic n sinus. =n cazurile mai puin severe se adopt numai tratament conservator. Diagno !icul #ife"en)ial al sinuzitelor acute poate include $ # cefalee de origine nazal 'deviaie de sept! hipertrofia cornetelor! ritite alergice i vasomotorii(% # cefalee vasomotoire! nevralgia trigeminal% # arterita temporal 'Aorton(% # neoplasmul sinusului.

%INUZITELE CRONICE NE%PECIFICE %inu&i!ele c"onice ma3ila"e

%im*!omele sunt similare cu cele acute dar sunt mai sczute ca intensitate. 5urerea este frecvent descris ca o senzaie de presiune sau ca o durere surd la nivelul sinusului dar uneori pacienii acuz nevralgii n aria de distribuie a nervului infraorbitar. 8bstrucie nazal &ecreie nazal Anomalii ale mirosului care includ anosmia sau chiar cacosmia 'n special n infecile de origine ductal(. &inuzitele cronice sunt c"teodat acompaniate de bronite ca n sindromul 4ounier#-uhn i sindromul -artagener. &imptomele pot include rinite cronice! hipertrofia cornetelor i polipi. 5iagnosticul de sinuzit se pune n special pe baza radiografiilor. 5iagnostic diferenial # laringite sau faringite cronice. T"a!amen! # # # antibioterapie puncii repetate urmate de spltura sinusului% trebuie tratat cauza dentar%
20

# #

dac sinuzita nu se vindec dup ?#: puncii! ar putea fi necesar o antrostomie intranazal. =n cazul n care metodele de mai sus au dat gre sau n cazul unei inflamaii polipoide purulente! operaia radical ')aldJell#,uc< antrostomie radical( poate fi utilizat.

8peraia )aldJell# ,uc ar trebui evitat la copii pentru c poate leza rdcina dinilor.

E!moi#i!a c"onic(
*tmoidita cronic este aproape asimptomatic! poate fi prezent o vag senzaie de presiune! obstrucie nazal! secreie nazal! polipi nazali i afectarea mirosului. )omputer tomografia i endoscopia sunt necesare pentru diagnostic. T"a!amen! 5ac etmoidita cronic nu reacionez satisfctor la tratamentul conservator! tratamentul chirurgical trebuie luat n consideraie. )hirurgia etmoidal este dificil i complicaiile nu sunt rare

%inu&i!ele f"on!ale c"onice

&imptomatologia este redus la senzaie de presiune la nivelul sinusului! sensibilitatea nervului supraorbital la presiune si rinoree. 9inoscopia anterioara poate evidentia edemul mocoasei nazale si rinita cronica. 5iagnosticul este stabilit radiologic. T"a!amen! Enele cauze pot fi controlate prin tratament conservator sau prin eradicarea infectiei concomitente la nivelul sinusului ma ilar. 5aca aceste masuri esueaza! este necesara trepano#puncia IecD sau intervenia chirurgical.

%inu&i!ele fenoi#ale c"onice

%im*!oma!ologia este similara cu cea din forma acuta dar este mai putin severa. T"a!amen! daca tratamentul conservator nu are succes! tratamentul chirurgical se realizeaz pe cale endoscopica sau via sinusul ma ilar! via unei etmoidectomii e terne.

21

TIPURI DE %INUZITE
%inu&i!e ma3ila"e #e o"igine #en!a"a
&inuzitele ma ilare sunt cele mai des intalnite dintre toate infectiile sinusale ! originea putand fi nazala './0( sau dantara '3/ 0(. >umarul dintilor implicati depinde de marimea antrumului. Al doilea premolar! primul si al doilea molar sunt mai frecvent implicati in lezarea peretelui inferior al sinusului ma ilar. 9adacinile lor pot trece prin! sau perfora peretele inferior al sinusului ma ilar. Diagno !ic$ # nu e ista antecedente de rinita! dar in istoric este prezenta o e tractie dentara # durere la nivelul obrazului unilaterala% # secretii unilaterale la nivelul metusului mijlociu caracteristica este prezenta puroiului urat mirositor datorat anaerobilor si saprofitilor asociati cu afectiunea dentara. # )acosmia% 9adiografiile sunt utile evidentiaza prezenta unei opacitati sau a unui nivel de lichid si ofera informatii suplimentare despre dintii implicati. &inuzitele de origine dentara pot fi rezultatul unei e tractii dentare! a unor abcese sau granuloame apicale. T"a!amen! consta in $ # irigarea sinusului si terapie generala cu antibiotice ca in sinuzitele ma ilare de origine nazala% # un dinte sau o radacina dentara retinuta in sinus ar trebui indepartate prin abord sublabial combinat cu drenaj intranazal% # comunicarea oro#antral observata in timpul e tractiei se sutureaz imediat. suficiente.

%inu&i!a la co*ii
)el mai frecvent este afectat labirintul etmoidal. *tmoiditele pot s apar la orice varst. ;recventa sinuzitelor ma ilare creste dupa varsta de 2 ani. )onditiile devin identice cu cele ale unui adult! dupa varsta de 3/ ani%

22

%im*!oma!ologia poate fi mai pronuntata decat la adult ! ca in formele acute sau mai putin pronuntata ! ca in sinuzitele oculte sau latente. 9adiografia este esentiala in diagnostic. T"a!amen!ul in formele acute este in principal conservator dar ocazional punctia si irigarea sunt necesare. +n sinuzitele cronice ! tratamentul special include adenoidectomie! infrarosii sau microunde iar in general tratamentul antialergic este de obicei suficient.

COMPLICATII INFECTIILOR %INU%ALE

)omplicatiile infectiilor sinusale sunt de obicei cauzate de sinuzite acute sau de o e acerbare acuta a sinuzitelor cronice. &ituatia nu este obisnuita dar posibila datorita localizarii si structurii subtiri a peretilor sinusali si datorita circulatiei venoase bogat reprezentate. * tinderea poate fi $ # directa prin peretele osos! # venoasa prin patul vascular bogat reprezentat asociat sinusurilor $ tromboza venoasa septica% # limfangita conducand la abcese subperiostale% # perineural olfactiv catre spatiul subarahnoidian.

Com*lica!ii o"0i!ale
&unt cele mai comune complicatii ale infectiilor acute ale sinusurilor etmoidale la copii. )omplicatiile orbitale se transmit de la sinus la orbit pe cale osoas% Tromboflebita reprezint o cale alternativ.

Pe"io !i!a o"0i!ala

9eprezinta primul stadiu al unei complicatii orbitale. Pleaoapele sunt edemaiate si congestive. ,ocal! prezint durere la presiune. Tratamentul consta in drenajul chirurgical al sinusului afectat.

A0ce e

u0*e"io !ic

8 astfel de e tindere are ca rezultat tumefierea! congestia pleoapelor! chemosis! durerea. Tratamentul este chirurgical si consta in drenajul sinusului implicat.

A0ce e le o"0i!ale
23

Apare un edem marcat si decolorarea pleoapelor! chemosis! e oftalmie si miscari limitate ale globilor oculari. ;ebra! frisoane ocazional si durere severa. *ste o urgenta serioasa. ;undul de ochi trebuie studiat frecvent deoarece orice evidenta a unei hemoragii retiniene! cresterea palorii discului optic sau scaderea vederii impune efectuarea unei decopresiuni chirurgicale imediate. *ste posibila e tensia secundara a infeciei la nivelul sinusului cavernos. Diagno !icul #ife"en!ial. # inflamatia sistemului de drenaj lacrimal e ista o tumefiere profunda a ligamentului palpebral medial! puroiul se scurge prin canalicule. >u e ista evidenta unei sinuzite% # tromboza sinusului cavernos simptomele oculare tind sa fie bilaterale. &chimbarile de la fundul de ochi sunt marcate% # neoplasmele orbitale% # mucoceluri! osteoame e ista antecedente de tumefiere dureroasa. 5iagnosticul diferential se face cu ajutorul radiografiei! )T#ului si e plorarii oftalmologice. T"a!amen! este chirurgical.

O !eomieli!a o ului f"on!al

*ste cea mai comuna si cea mai serioasa osteomielita! fiind o afectiune care poate ameninta viata. *ste secundara unei sinuzite frontale datorita inflamatiei sau secundar unei traume sinusale atunci cand este prezenta infectia. 9aspandirea se poate face si pe cale hematogena. E*i#emiologie$ apare la copii in orice moment dupa dezvoltarea unei sinuzite frontale dar adolescenta este varsta la care apare cu predilectie. +nfectia poate penetra spre e terior cu formarea unui abces subperiostal local dincolo de peretele anterior! sau poate trece intern in cavitatea intracraniala cauzand meningita sau abces epidural! subdural! sau abces al lobului frontal! sau chiar tromboza sinusului cavernos prin infectia sinusului sagital superior sau pe traiectul venei oftalmice. %im*!ome evolutia poate fi fulminanta sau lenta. * ista durere si sensibilitate la nivelul sinusului! tumefierea regiunii sinusale ! cu edemul si inflamarea pleoapei superioare. &tarea generala este afectata! pacientul are febra! frisoane! cefalee! pierderea cunostiintei. Diagno !icul se bazeaza pe radiografii.
24

T"a!amen!ul este chirurgical# rezectia radicala a osului infectat si de asemenea drenajul sinusului de origine% &unt indicate atitibiotice cu spectru larg in doze mari.

O !eomieli!a ma3ila"a
*ste mai putin comuna decat osteomieliata osului frontal. Afectiunea are frecvent originea intr#o infectie dentara dar poate apare si prin trauma e terna in prezenta unei infectii sinusale sau prin raspandire hematogena! sau prin radionecroza post radioterapie. Tratament tratamentul este chirurgical dublat de doze mari de antibiotice.

T"om0o&a inu ului ca/e"no

Tromboza sinusului cavernos apare de obicei secundar sinuzitelor sau de la un furuncul nazal sau al buzei superioare. +n aceste cazuri infectia se raspandeste pe traiectul venei angulare si venei oflamice.

TUMORILE NA%ULUI %I %INU%URILOR PARANAZALE

TUMORI 6ENIGNE
Tumorile benigne apar la nivelul tesutului epitelial sau conectiv al nasului si sinusurilor paranazale.

Pa*iloame
# # apar ! de obicei! la barbati peste 7/ ani% ei au tendinta de a se transforma malign ! de asemenea avand tendinta de a reapare.

%im*!ome$ # obstructie nazala% epista isul poate fi de asemenea prezent% # diagnosticul se face prin rinoscopie .
25

Diagno !icul diferential$ )arcinomul trebuie sa fie e clus prin e aminare histologica.

A#enomul este foarte rar. *ste o tumora incapsulata si simptomul comun este
obstructia nazala.

O !eomul
&unt doua tipuri de osteom$ 3. osteomul compact% 1. osteomul spongioss. Primul tip apare cel mai frecvent in sinusurile frontale ! in timp ce al doilea tip apare in sinusurile ma ilare si etmoidale. %im*!ome$ # durere in regiunea sinusului afcetat% # obstructia drenajului ductului sinusurilor! sinuzite recurente sau mucocele% # e oftalmie datorata e pansiunii tumorii in sinusul afectat. Diagno !ic radiografiile evidentiaza o masa osoasa densa cu margini bine definite. T"a!amen! consta in indepartare chirurgicala numai daca simptomele evolueaza.

Poli*ii na&ali
&unt cele mai comune tumori ale cavitatii nazale% afectiunea prezinta incidenta egala la ambele se e. E!iologie poate avea cauze multiple$ Alergia '17 0 dintre pacientii unui grup alergic au avut polipi iar 7/0 dintre pacinetii cu polipi au avut alergie(! infectia! boala metabolica! astm! trauma! fibroza cistica% %im*!oma!ologie obstructie nazala! rinoree! anosmie. 9inoscopia evidentiaza polipi translucizi! sub forma de para! unilaterali sau bilaterali. 8 crestere a numarului de eozinofile este comuna in e sudatul nazal. Diagno !ic #ife"en!ial include$ encefalocelul! angiofibromul! carcinomulul! sarcomulul. # # T"a!amen! 4edical#include$ congestionante! antihistaminice! steroizi. )hirurgical include polipectomie cu sau fara etmoidectomie.

Hemangioame
26

)ela mai multe sunt hemangioamele cutanate congenitale si se manifesta in primul an de viata. )el mai comun tip la adulti sunt asa numitii polipi sangerosi ai septului. T"a!amen!ul este chirurgical. ,a copii tratamentul este amanat daca este posibil pana la varsta de 6 ani datorita remisiunilor spontane ce pot s apar.

TUMORILE MALIGNE
Tumo"ile maligne ale *i"ami#ei na&ale
+n primul rand trebuiesc amintite leziunile precanceroase$ Deratomul senil! eroderma pigmentosum si Deratoacanthomul. Eltima este de obicei greu de diferentiat din punct de vedere clinic de carcinomul scuamos. Tumorile epiteliale includ$ o )arcinomul bazocelular o )arcinomul scuoamocelular 4elanomul malign

Tumo"ile e*i!eliale
a. Ca"cinomul 0a&ocelula" este forma cea mai frecventa de tumori maligne care se intalnesc la nivelul piramidei nazale. )el mai frecvent apare in intervalul de varsta ?/#:/ de ani. &imptomatologie leziunea apare sub forma unui nodul dur la nivelul pielii cu centrul re retractat. Tumora are un ritm de crestere lent si ulcereaza tardiv. 4etastazarea in ganglionii limfatici regionali este rar intalnita. 5iagnosticul este confirmat prin e amenul anatomo#patologic. 5iagnosticul diferential include Deratoacanthomul! Deratomul senil! eroderma pigmentosum! melanomul amelanotic si carcinomul scuamos. Tratamentul este chirurgical. * aminarea histologica a marginilor este necesara! urmata de rezectie suplimentara atunci cand este cazul. Prognosticul este bun. b. Ca"cinomul cuamocelula" urmeaza ca frecventa dupa carcinomul bazocelular.
27

&imptomatologie$ initial ! apare ca o leziune nodulara! ferma a pielii. Tumora are un ritm de crestere si ulcerare rapid. 4etastazarea in nodulii limfatici regionali apare in stadiile initiale. 5iagnosticul trebuie confirmat prin biopsie. 5iagnosticul diferential carcinomul bazocelular! Deratoacantomul si leziunile precanceroase trebuiesc luate in consideratie. Tratamentul consta in e cizie larga cu margini de siguranta la nivelul pielii! osului si cartilajului si acoperirea defectului. 9adioterapia constituie o alta posibilitate de terapie. Prognosticul este bun daca tumora este indepartata cu margini largi de siguranta.

Melanomul malign este rar localizat la nivelul piramidei nazale! aceasta tumora
afecteaza adultii tineri in aceeasi proportie cu persoanele in varsta. Anatomie patologica$# sunt descrise 2 forme de melanom malign$ &imptomatologie$ +ntunecarea sau cresterea in dimensiuni a unei alunite pigmentate% )ongestia local invecinat unei alunite pigmentate% Tumefierea ganglionilor limfatici regionali. Iiopsia este interzisa. 5iagnostic diferential$ melanomul juvenil! nevul albastru! papilomul! carcinomul bazal pigmentat! hemagiomul# trebuie luate in considerare. T"a!amen! )hirurgia este indicata daca e ista o suspiciune bine fondata de melanom malign% Tratamentul consta in e cizia cu o margine de siguranta de 7 cm% 4arginea trebuie verificata intotdeauna histologic# urmata de rezectie suplimentara daca este necesar% 5efectul se va acoperi imediat% *vidare ganglionar cervical% +munoterapia ! chemoterapia trebuie adaugate tratamentului chirurgical. Prognosticul prognosticul este grav in prezenta metastazelor si cu cat leziunea este mai e tinsa in profunzime.

28

TUMORILE MALIGNE ALE NA%ULUI %I ALE %INU%URILOR NAZALE

E*i#emiologie tumorile nasului si ale sinusurilor nazale sunt rare! reprezentand mai putin de 30 din tumorile maligne. Hi !ologie cele mai frecvente tumori ale nasului si ale sinusurilor nazale sunt tumorile epiteliale'carcinomul scuamocelular! carcinomul adenocistic! cilindromul si adenocarcinomul(. Tumorile mezenchimale 'fibrosarcomul! osteosarcomul si melanomul( sunt rare 'in jur de 37 0(. ?/0 din tumorile nasului si ale sinusurilor nazale sunt carcinoame scuamocelulare! 37 0 adenocarcinoame! 3/ 0 carcinoame nediferentiate. *le apar cel mai frecvent in sinusul ma ilar '?/0(! in cavitatea nazala '1/0( si in sinusul etmoidal '370(. %im*!ome# diagnosticul in stadiile incipiente este dificil de efectuat! deoarece tumorile sunt asimptomatice pentru o lunga perioada de timp% simptomele difera in functie de localizare si origine si pot fi orbitale! nazale! faciale si dentare. &imptomatologia tumorii sinusului ma ilar include $ obstructie nazala unilaterala! sangerare si secretie nazala cronica unilaterala! parestezii faciale date de afectarea unui ram trigeminal! tumefierea palatului si a feei! pierderea dentitiei! epifora si limfoadenopatie. A *ec!e fi&ice$ defomare a fetei si a palatului! proptosis! prezenta polipilor in cavitatea nazala. Ttumora apare in cavitatea nazala sau bucala sub forma unor burjoni! la nivelul alveolelor sau la nivelul palatului. %im*!oma!ologia tumorilor etmoidale include$ simptome nazale'secretii nazale sanguinolente si obstructia cu o masa tumorala sau polipoida rosie! de mari dimensiuni(! simptome orbitale 'diplopie! proptosis! epifora(. Diagno !ic $ * aminarea fizica completa si evaluarea endoscopica sunt importante in diagnostic. Pacientul trebuie e aminat de catre un oftalmolog si un neurolog. )T i 94>#ul de sinusuri si de baz de craniu releva e tensia tumoral 'musculatura oculara! creier! nerv optic! sinus cavernos si musculatura pterigoida(. Diagno !icul este confirmat prin biopsie. 4etastazele ganglionare sunt rare.
29

5iagnosticul diferential include $ polipii cavitatii nazale! sinuzitele si complicatiile lor! tumorile benigne. T"a!amen! &unt cunoscute cateva metode de tratament a tumorilor maligne ale nasului si ale cavitatilor nazale$ tratament chirurgical! radioterapie si chemoterapie in functie de rezultatul histologic. +n unele circumstante o combinatie fle ibila a acestor 6 metode poate sa produca cele mai bune rezultate. Tratament chirurgical in functie de originea si e tinderea tumorii$ 3. 4a ilectomia partiala cu sau fara rezectia osului frontal% 1. 4a ilectomia totala% 6. 4a ilectomia partiala sau totala combinata cu e enteratia orbitei. 5isectia cervicala radicala cand este cazul. +radierea# radioterapia cu )obalt ?/ pana cand este atinsa doza tumorala de ?/ KH. 9adioterapia poate fi folosita singura pentru tumorile foarte sensibile 'cum ar fi si tumorile mezenchimale( si pentru tumorile inoperabile. 9adioterapia poate fi folosita atat inainte cat si dupa tratamenul chirurgical. )a o regula! tratamentul chirurgical trebuie efectuat inaintea radioterapiei! dar in tumorile de mari dimensiuni radioterapia se utilizeaza preoperator. )himioterapia este o metoda paleativa in tumorile epiteliale inoperabile ! in acelasi timp! combinarea medicamentelor citostatice poate fi utilizata pentru obtinerea unei supravietuiri pe termen lung la multi pacienti cu sarcom si limfom. P"ogno !icul $ +n cele mai multe clinici supravietuirea la 7 ani se obtine la numai 17#670 din cazuri .

30