1.3.3.Pretul marfii Reprezinta obiectul obligatiei cumparatorului si poate fi determinat sau determinabil.

Se poate calcula fie pe unitatea de produs fie ca suma globala pentru toata valoarea contractului. In general clauzele privund pretul depind foarte mult de specificul produsului respectiv. Astfel la produsele petroliere pretul poate fi provizoriu determinat de cotatiile de pe pietele specifice tranzactiilor cu acest tip de produse. Prin negociere trebuie sa se stabileasca unele aspecte legate de cantitatea pentru care se calculeaza pretul, valuta in care se face plata, reducerile de pret daca exista etc. In general pretul se calculeaza astfel: -pe baza greutatii marfii in portul sau locul de incarcare -pe baza greutatii marfii in portul sau locul de descarcare -pe baza greutatii marfii corespunzatoare calitativ sosite -pe baza greutatii brute sau nete De obicei vanzatorul se obliga prin contract sa acorde cumparatorului unele bonificatii fie prin cresterea greutatii marfii fie prin reduceri ale pretului. Acestea sunt: -scontul de reglementare acordat clientilor care platesc anticipat -rabatul care se acorda de obicei in cazul unor vicii de calitate -remiza acordata find de importanta vanzarii Oferta de pret trebuie sa se spri ine pe urmatoarele elemente: -pretul pietei -constrangerile comerciale previzibile !onstrangeri legate de distanta fata de parteneri -conditii de transport -incidenta c"eltuielilor anexe -reflectarea la nivelul costului a functionarii retelei de distributie in scopul rentabilitatii operatiunilor Riscul de pret apare datorita neconcordantei in timp intre momentul inc"eierii contractului si incasarii sumei provenite din derularea acestuia. In practica internationala se utilizeaza o serie de clauze care sa previna sau sa atenueze discrepantele aparute pe parcursul executarii contractului. Acestea sunt: -clauza pretului escaladat folosita atunci cand partile vor sa mentina ec"ilibrul intre pretul finit si pretul factorilor de productie utilizati -clauza de indexare care apare invederea contracararii efectului variatiei pretului#pretul se leaga de o marfa etalon sauindicatori$indici% -clauza marfa caz in care pretul se coreleaza cu o cantitate de produse bine determinate -clauza de revizuire a pretului care permite adaptarea pretului la piata prin renegocierea acestuia. Formarea si clasificarea preturilor internationale Preturile internationale se formeaza sub influenta pietelor caracteristice, a numerosi factori, unii av&nd caracter general, action&nd asupra tuturor produselor, de regula, pe toate pietele, altii specifici, care actioneaza 'n mod diferentiat, la unele grupe de produse, pe anumite piete si pe perioade de timp limitate. Astfel, nivelul, structura si evolutia preturilor internationale depind de caracteristicile si evolutia economiei mondiale sub aspect te"nic, economic, financiar, politic, de nivelul de dezvoltare a economiei din diverse tari, 'n principal din tarile care au rol 'nsemnat 'n comertul international. (n conditiile economiei de piata, care are rolul dominant 'n comertul mondial, preturile depind 'n mare masura de raportul dintre cerere si oferta, dar la r&ndul sau, acest raport este influentat 'ntr-un fel sau altul de numerosi factori: monetari, cu deosebire fluctuatia cursurilor de sc"imb) inflatia, politicile comerciale ale tarilor care au rol 'nsemnat 'n comertul international) acordurile internationale pe produse si alte aran amente de reglementare a unor piete) politica de preturi a uniunilor monopoliste si a societatilor transnationale. Asemenea elemente trebuie sa fie luate 'n considerare 'n contractarile din domeniul afacerilor economice internationale. Preturile internationale pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume: * dupa obiectul sc"imburilor comerciale internationale: preturi internationale ale produselor si cele ale serviciilor)

* 'n functie de pozitia celor care le stabilesc: preturile sunt de monopol, de oligopol si cartel, de acord comercial si de cooperare economica internationala. ale producatorilor si ale consumatorilor) * 'n functie de te"nicile de comercializare se disting : cotatiile sau cursurile de bursa, preturile de licitatie, preturile de catalog etc) * dupa etapele afacerii de comert exterior preturile sunt: de oferta, de negociere si de tranzactie, ultimele fiind preturi contractuale) * dupa modificarile intervenite 'n cursul monedei 'n care sunt exprimate preturile sunt: nominale #curente evaluate la cursul actual al monedei, sau reale # constante% determinate la cursul monedei din perioada de baza, deci elimin&nd 'n mod practic influenta fluctuatiei cursurilor monetare. Fundamentarea preturilor Determinarea conditiilor contractului extern necesita fundamentarea corecta a preturilor bazata pe un efort sustinut de informare, comparare si analiza. Printre elementele necesare fundamentarii preturilor se numara: costurile, preturile internationale, raportul dintre cerere si oferta, conditii de plata, evolutia viitoare a con uncturii economice internationale, situarea produsului propriu 'n contextul ofertei mondiale etc. Informatiile necesare fundamentarii preturilor pot proveni din surse variate: cotatiile de bursa, cataloagele si liste de preturi, publicatiile unor organisme specializate nationale sau internationale, preturile de oferta ale concurentei, cele din contractele anterior 'nc"eiate, de la licitatiile ad udecate, rapoartele delegatiilor si reprezentantilor pe diferite piete, studii elaborate de firme, institute specializate din tara sau de peste "otare. Aceste informatii sunt completate si comparate cu datele din documentatia te"nicoeconomica referitoare la produsele proprii, sursele principale provenind de la unitatile producatoare. (n fundamentarea preturilor un rol important 'l detine principiul comparatiei, corespunzator caruia exportatorul stabileste asemanari si deosebiri existente 'ntre parametrii te"nici si cei economici ai produsului propriu si a unui produs sau mai multe produse reprezentative concurente. Pentru fundamentarea c&t mai corecta a pretului trebuie sa se tina seama de costurile proiectarii, fabricarii si comercializarii marfurilor precum si de raportul dintre cerere si oferta pe piata respectiva. Determinarea si nscrierea pretului n contract Pretul se 'nscrie 'n contract pe unitate de produs, sau ca o suma globala pentru 'ntreaga cantitate de marfa care face obiectul contractului. Din punct de vedere al te"nicii de decontare, pretul poate fi determinat sau determinabil. Pretul determinat este stabilit de catre parteneri 'n momentul 'nc"eieri contractului si poate fi, la r&ndul sau, stipulat 'n diferite variante: pret fix si pret mobil. Pretul determinat 'n varianta fixa se utilizeaza, de regula, 'n operatiunile cu livrari pe termen scurt. +arianta de pret mobil se foloseste 'n situatiile 'n care marfa se poate livra 'n transe, parametrii te"nico - calitativi ai produselor difera de la un lot la altul. Instabilitatea cresc&nda existenta pe piata mondiala a dus la cresterea rolului si ponderii pretului mobil. Pretul determinabil se foloseste la 'nc"eierea contractelor pe termen lung, al carui obiect 'l constituie, de regula, instalatiile complexe, lucrarile de constructii monta etc. (n acest caz, 'n contract se prevede clauza potrivit careia pretul la livrare se va stabili la nivelul preturilor mondiale, iar uneori se prevad limitele maxime si cele minime 'ntre care se va determina acest pret. (n contractele al caror obiect 'l reprezinta instalatiile si masinile, partile se pot 'ntelege ca, la stabilirea pretului efectiv, sa se tina seama si de pretul materiilor prime din care s-a fabricat produsul livrat. +&nzatorul si cumparatorul pot stabili limitele peste care fluctuatiile de pret se iau 'n considerare. Daca cumparatorul plateste un avans v&nzatorului pentru a ac"izitiona materiile prime necesare fabricarii instalatiilor,clauza referitoare la fluctuatiile de pret dispare. ,a stabilirea pretului se pot avea 'n vedere alaturi de fluctuatiile preturilor la materii prime si dinamica salariului. Prin negociere sau pe baza uzantelor trebuiesc precizate unele aspecte legate de pretul marfii, cum ar fi: cantitatea pentru care se calculeaza pretul, valuta 'n care se face plata si reducerile de pret pe care le acorda v&nzatorul cumparatorului . (n practica comerciala se obisnuieste ca pretul platit sa fie acela pe care 'l are marfa 'n momentul si la locul 'n care trebuie executat contractul. (n functie de aceasta uzanta, el poate fi calculat:

* *

Pe baza greutatii marfii 'n portul sau gara de 'ncarcare) Pe baza greutatii marfii 'n portul sau gara de descarcare, caz 'n care 'n contract apare clauza - cantitate livrata-)

Pe baza greutatii marfii corespunzatoare calitativ si 'n buna stare, sosite 'n portul sau gara de destinatie.

Clauze asiguratorii (n conditiile deprecierii monetare si ale inflatiei din diferite tari, preturile internationale, mai ales la unele produse prelucrate, 'nregistreaza o tendinta de crestere care poate sa aiba influente negative asupra exportatorilor ce au v&ndut marfa 'n conditia de credit sau cu plata 'n produse, la intervale mari de timp de la livrare. !a urmare a acestei cresteri, suma 'ncasata nu va mai asigura acoperirea contravalorii materialelor, materiilor prime, etc., necesare reluarii procesului de productie 'n tara exportatoare, cre&ndu-se un raport nefavorabil 'ntre suma ce urmeaza a fi 'ncasata si marimea preturilor, 'n astfel de situatii, a caror frecventa este tot mai mare pe plan mondial, este necesar ca 'n contractul de export - import sa se stipuleze anumite clauze de consolidare a preturilor si de prote are a intereselor exportatorului. Problema riscului de pret apare atunci c&nd plata se face ulterior 'nc"eierii contractului. Astfel, 'n cazul unor contracte pe termen lung sau cu livrari succesive pot apare situatii 'n care pretul stabilit 'n contract este mai mare sau mai mic dec&t pretul pietei din momentul plati. Pentru a se mentine ec"ilibrul contractului 'n practica internationala a afacerilor se folosesc urmatoarele tipuri de clauze: * !lauza de indexare a pretului - pretul contractual este legat de un etalon #o marfa de referinta sau diversi indicatori%, 'n situatia 'n care, diferenta dintre pretul contractual si valoarea etalonului depaseste cuantumul stabilit de parti, pretul contractual se modifica 'n acelasi cuantum. * !lauza pretului escaladat - partile prevad 'n contract at&t pretul la data 'nc"eierii contractului c&t si modul de formare a acestuia. Acest tip de clauza va cuprinde: costurile materiilor prime si combustibilului, a fortei de munca precum si alte elemente fluctuante) costuri care nu se modifica indiferent de circumstante) ponderea costurilor 'n formarea pretului) cuantumul de variatie al elementelor fluctuante a carui depasire duce la modificarea pretului. * !lauza de revizuire a pretului - partile prevad ca, la aparitia anumitor circumstante, au dreptul de a cere modificarea pretului. (n practica acest tip de clauza duce, uneori, la renegocieri dificile care prelungesc durata contractului sau c"iar bloc"eaza executarea acestuia. * Problema riscului valutar se pune 'n situatia 'n care, 'ntre momentul 'nc"eierii contractului si executarea sa, apar variatii ale cursului de sc"imb al monedelor. Pentru acoperirea acestui risc, 'n practica se folosesc urmatoarele tipuri de clauze: * -!osul valutar- - prin acest tip de clauza, moneda de plata stabilita 'n contract, nu este legata de o singura valuta ci de un -cos- de valute, 'n acest mod, eventualele variatii ale valutelor ce alcatuiesc -cosul valutar- se compenseaza. * -!lauza de alegere a monedei de plata-- pretul se exprima 'n mai multe valute, iar unul dintre parteneri are dreptul de a alege moneda de plata. * -!lauza de indexare -- se prevede 'n contract o anumita rata de depreciere a monedei de plata ce se prevede a avea loc p&na la scadenta. 1.3.4. Clauzele contractului de v nzare !cump"rare interna#ional" ,a 'nc"eierea contractului$ partile se obliga sa aiba 'n vedere tratarea tuturor clauzelor care constituie obiectul raportului uridic, 'ntr-o forma c&t mai sistematizata, clara si concisa, astfel 'nc&t sa se evite posibilitatea unor interpretari diferite ale unor obligatiuni si drepturi de care partile contractante pe timpul executarii contractului, interpretari care ar putea da nastere la litigii, c"eltuieli suplimentare, pierdere de timp si c"iar pierderea perspectivei dezvoltarii unei piete externe 'n acest scop se utilizeaza:

* formulare tiparite de oferte sau contracte ale v&nzarilor, care cuprind conditiile generale de v&nzare a marfurilor sau serviciilor oferite) * formulare tiparite cu conditiile generale de cumparare ale principalelor firme cumparatoare) * contracte tip elaborate de !omisia .conomica pentru .uropa a /01,sau de federatiile nationale si internationale a cumparatorilor sau,v&nzatorilor,etc) (n vederea stabilirii elementelor si clauzelor din contract, partenerii trebuie sa tina cont si de: * unele reguli si uzante existente 'n relatiile internationale) * eglementari sau recomandari stabilite de camerele de comert nationale, de oficiile nationale si internationale, de bursele de marfuri, regulile de participare la licitatiile internationale,etc. (n functie de felul operatiunilor comerciale sau de cooperare economica si te"nico-stiintifica, care face obiectul tranzactiei, precum si de natura si complexitatea produselor, contractele externe pot cuprinde o multime de aspecte pe care partenerii urmeaza sa le elucideze si sa le mentioneze sub forma unor clauze precise, si clare, fapt ce duce la individualizarea fiecarui contract extern si care 'n general difera de la partener la partener, c"iar pentru aceeasi grupa de produse. Prin urmare nu se poate vorbi de un -contract- la modul general, ele fiind de diferite tipuri si aplicabile de cele mai multe ori unor situatii particulare. 2otusi, unele clauze nu trebuie sa lipseasca din nici un contract. Acestea sunt: * Date de identificare a partilor: sediul, 'nregistrarea la Registrul !omertului) persoana care reprezinta firma si 'n ce calitate) * O%iectul contractului. Se precizeaza 'n mod clar ce bunuri se v&nd sau ce servicii se presteaza, cantitatea si calitatea acestora) * Pretul. Acesta trebuie sa fie determinat sau determinabil) * &ermene. 2ermene de livrare - receptie, de plata, termene intermediare # pentru contractele cu prestatii succesive%, alte termene ce pot caracteriza o anumita situatie particulara) * 'ivrarea ( receptia) * Penalitati de nt rziere) * Forta ma*ora) * +emnatura partilor. 1.3.,.Dispozitii privind e-pedierea si transportul marfurilor . n contract trebuie sa se prevada 'n mod expres instructiuni privind expedierea marfurilor si avizarea livrarilor. .le se stabilesc 'n functie de ruta de transport si de mi locul de transport ca si de conditiile de livrare. Cumparatorul are obligatia de a comunica v&nzatorului 'ntr-un anumit termen, instructiunile de expediere a marfii, dupa primirea avizului ca marfa este pregatita pentru expediere. Acesta va preciza data trimiterii la locul de expediere a 'mputernicitilor pentru receptia marfii, daca s-a convenit ca aceasta sa se efectueze la locul de livrare-, trimiterea mi locului de transport 'n locul de unde poate fi 'ncarcata marfa, cu exceptia cazurilor 'n care v&nzatorul s-a anga at sa duca marfa la destinatie) adresa de destinatie unde urmeaza sa soseasca marfa) indicarea rutei de transport, av&ndu-se 'n vedere ca aceasta sa fie cea mai putin costisitoare si sa asigure securitatea marfii si sosirea ei la timp) precizarea sau completarea marca ului) / nzatorul, 'n cazul 'n care nu va primi la timp aceste instructiuni, are dreptul sa predea marfa spre pastrare 'n contul si pe riscul cumparatorului, dupa expirarea termenului de livrare stabilit de comun acord cu cumparatorul. (n contractele de import este indicat sa se prevada ca v&nzatorul este obligat sa restituie cumparatorului toate c"eltuielile provocate de nerespectarea de catre cumparator a instructiunilor de expediere. 2ransportul unei marfi se poate efectua terestru, maritim, fluvial sau aerian, 'n functie de 'ntelegere, de necesitate si de cost. (n numeroase cazuri transportul va fi combinat, 'n functie de pozitia geografica a v&nzatorului fata de cumparator, 'n contract se vor stipula: caile de transport, mi loacele de transport, necesitatea corelarii ambala elor exterioare sau containerelor cu specificul mi loacelor de transport) casele de expeditie #tranzitarii% ce vor fi anga ate) partea care se obliga sa asigure mi loacele de transport etc.

1.3.0. &ermenul de livrare &ermenul de livrare stipulat 'n contract precizeaza data la care v&nzatorul trebuie sa predea si cumparatorul sa preia marfa care face obiectul tranzactiei comerciale./laru, ,iviu / 32e"nica operatiunilor de !omert .xterior4 Predarea marfurilor poate fi facuta de v&nzator fie direct cumparatorului, fie prin intermediul carausului, 'n functie de conditia de livrare convenita 'n contract. !onvenirea termenului de livrare trebuie sa tina seama at&t de necesitate cumparatorului, c&t si de posibilitatile v&nzatorului, deoarece 'n general produsele contractate urmeaza a fi executate sau procurate dupa 'nc"eierea contractului. 5ixarea termenului de livrare este un atribut al v&nzatorului, care trebuie sa aiba 'n vedere toate etapele intermediare pentru realizarea si predarea produsului 'n termenul convenit, pentru a evita consecintele ce decurg din nerespectarea acestei clauze contractuale #penalizari, daune, interese, procese, pierderea 'ncrederii clientilor, etc.% (n functie de natura si complexitate produselor, partile pot preciza 'n contract termenul de livrare 'n mai multe feluri si anume: * termene de livrare certe - la o data calendaristica fixa) * termene de livrare orientative - pe luni, trimestre, sezoane) * termene de livrare determinabile - 'n functie de 'ndeplinirea anumitor conditii din contract. Pentru marfurile existente 'n stoc, partenerii pot conveni ca livrarea sa se faca prompt 'ntrun timp rezonabil, respectiv 'n c&teva zile p&na la 6-7 saptam&ni de la 'nc"eierea contractului, 'n functie de felul marfurilor si conditiile livrarii. ,a produsele care se livreaza esalonat, trebuie stabilite termenele de livrare pentru fiecare transa. 1.3.1.Controlul 2i recep#ia m"rfurilor Precizare 'n contract a conditiilor privind controlul si receptia marfurilor are scopul de a permite cumparatorului sa constate felul 'n care v&nzatorul si-a 'ndeplinit obligatiile asumate prin contract cu privire la cantitate, sortimente, calitate, ambala etc. si termene de livrare. !ontrolul si receptia marfurilor se va face 'n conformitate cu clauzele convenite 'n contract de catre parteneri si pot fi efectuate de catre v&nzator, fie de catre cumparator, fie de catre anumite firme internationale specializate. Sarcina verificarii marfurilor livrate revine 'n primul r&nd v&nzatorului, care trebuie sa 'ntocmeasca si documentele doveditoare cu privire la respectarea conditiilor stabilite 'n contract pentru fiecare lot. Daca nu s-a convenit asupra conditiilor de efectuare a controlului si receptia marfurilor, atunci v&nzatorul este obligat sa se conformeze normelor existente 'n tara sa. !u privire la efectuarea receptiei cantitative a marfurilor$ trebuie sa se tina seama at&t de metodele de determinare #numarare, c&ntarire, masurare etc.%, c&t si de documentele care atesta cantitatea livrata #documente de transport, expeditie, certificate de preluare 'n depozit etc.% mentionate 'n contract. (n ceea ce priveste efectuarea controlului si receptiei calitative a marfurilor$ trebuie sa se tina seama de conditiile convenite la clauzele -calitatea marfurilor- si -garantia calitatii marfurilor-, unde sunt stabilite at&t elementele care definesc calitatea, metodele de determinare a calitatii, c't si conditiile de garantare a calitatii. (n contract trebuie sa se mai cuprinda urmatoarele: *,ocul si termenul 'n care urmeaza sa se efectueze controlul si receptia calitativa) * 0ecesitatea si conditiile participarii delegatiilor cumparatorului sau furnizorului la controlul si receptia partiala sau definitiva) * 0ecesitatea efectuarii controlului calitativ de catre beneficiar pe principalele faze de fabricatie si final 'n unitatea furnizorului) * Specificarea documentelor care trebuie sa 'nsoteasca fiecare lot de marfa livrat) * 8odul de atestare a calitatii marfurilor) * 8odul de 'ntocmire a documentelor privind controlul si receptia, pentru a fi opozabile 'n caz de reclamatii) * 0ominalizarea organelor de control neutre care efectueaza controlul,si receptia) * Specificarea documentatiei te"nice care trebuie sa stea la baza controlului si receptiei marfurilor.

.lementele de mai sus nu sunt limitative, ele urm&nd a fi adaptate si completate 'n functie de natura marfii si felul tranzactiei. (n contractele externe pentru importul unor marfuri, se va trata includerea clauzei potrivit careia controlul si receptia calitativa si cantitativa sa se efectueze.

1.3.4. Clauzele contractului de v nzare !cump"rare interna#ional" ,a 'nc"eierea contractului$ p9r:ile se obliga s9 aib9 'n vedere tratarea tuturor clauzelor care constituie obiectul raportului uridic, 'ntr-o form9 c&t mai sistematizat9, clar9 ;i concisa, astfel 'nc&t s9 se evite posibilitatea unor interpret9ri diferite ale unor obliga:iuni ;i drepturi de care p9r:ile contractante pe timpul execut9rii contractului, interpret9ri care ar putea da na;tere la litigii, c"eltuieli suplimentare, pierdere de timp ;i c"iar pierderea perspectivei dezvolt9rii unei pie:e externe 'n acest scop se utilizeaz9: * formulare tip9rite de oferte sau contracte ale v&nz9rilor, care cuprind condi:iile generale de v&nzare a m9rfurilor sau serviciilor oferite) * formulare tip9rite cu condi:iile generale de cump9rare ale principalelor firme cump9r9toare) * contracte tip elaborate de !omisia .conomic9 pentru .uropa a /01, sau de federa:iile na:ionale ;i interna:ionale a cump9r9torilor sau,v&nz9torilor,etc) (n vederea stabilirii elementelor ;i clauzelor din contract, partenerii trebuie s9 :in9 cont ;i de: * unele reguli ;i uzan:e existente 'n rela:iile interna:ionale) * eglementari sau recomand9ri stabilite de camerele de comer: na:ionale, de oficiile na:ionale ;i interna:ionale, de bursele de m9rfuri, regulile de participare la licita:iile interna:ionale,etc. (n func:ie de felul opera:iunilor comerciale sau de cooperare economic9 ;i te"nico;tiin:ifica, care face obiectul tranzac:iei, precum ;i de natur9 ;i complexitatea produselor, contractele externe pot cuprinde o mul:ime de aspecte pe care partenerii urmeaz9 s9 le elucideze ;i s9 le men:ioneze sub forma unor clauze precise, ;i clare, fapt ce duce la individualizarea fiec9rui contract extern ;i care 'n general difer9 de la partener la partener, c"iar pentru aceea;i grup9 de produse. Prin urmare nu se poate vorbi de un -contract- la modul general, ele fiind de diferite tipuri ;i aplicabile de cele mai multe ori unor situa:ii particulare. 2otu;i, unele clauze nu trebuie s9 lipseasc9 din nici un contract. Acestea sunt: * Date de identificare a p"r#ilor: sediul, 'nregistrarea la Registrul !omer:ului) persoana care reprezint9 firm9 ;i 'n ce calitate) * O%iectul contractului. Se precizeaz9 'n mod clar ce bunuri se v&nd sau ce servicii se presteaz9, cantitatea ;i calitatea acestora) * Pre#ul. Acesta trebuie s9 fie determinat sau determinabil) * &ermene. 2ermene de livrare- recep:ie, de plat9, termene intermediare #pentru contractele cu presta:ii succesive%, alte termene ce pot caracteriza o anumit9 situa:ie particular9) * 'ivrarea ( recep#ia) * Penalit"#i de nt rziere) * For#a ma*or") * +emn"tura p"r#ilor. 1.3.,.Dispozi#ii privind e-pedierea 2i transportul m"rfurilor (n contract trebuie s9 se prevad9 'n mod expres instruc:iuni privind expedierea m9rfurilor ;i avizarea livr9rilor. .le se stabilesc 'n func:ie de ruta de transport ;i de mi locul de transport ca ;i de condi:iile de livrare.

Cump"r"torul are obliga:ia de a comunica v&nz9torului 'ntr-un anumit termen, instruc:iunile de expediere a m9rfii, dup9 primirea avizului c9 marfa este preg9tit9 pentru expediere. Acesta va preciza data trimiterii la locul de expediere a 'mputernici:ilor pentru recep:ia m9rfii, dac9 s-a convenit ca aceasta s9 se efectueze la locul de livrare-, trimiterea mi locului de transport 'n locul de unde poate fi 'nc9rcat9 marfa, cu excep:ia cazurilor 'n care v&nz9torul s-a anga at s9 duc9 marfa la destina:ie) adresa de destina:ie unde urmeaz9 s9 soseasc9 marfa) indicarea rutei de transport, av&ndu-se 'n vedere c9 aceasta s9 fie cea mai pu:in costisitoare ;i s9 asigure securitatea m9rfii ;i sosirea ei la timp) precizarea sau completarea marca ului) / nz"torul, 'n cazul 'n care nu va primi la timp aceste instruc:iuni, are dreptul s9 predea marfa spre p9strare 'n contul ;i pe riscul cump9r9torului, dup9 expirarea termenului de livrare stabilit de comun acord cu cump9r9torul. (n contractele de import este indicat s9 se prevad9 c9 v&nz9torul este obligat s9 restituie cump9r9torului toate c"eltuielile provocate de nerespectarea de c9tre cump9r9tor a instruc:iunilor de expediere. 2ransportul unei m9rfi se poate efectua terestru, maritim, fluvial sau aerian, 'n func:ie de 'n:elegere, de necesitate ;i de cost. (n numeroase cazuri transportul va fi combinat, 'n func:ie de pozi:ia geografic9 a v&nz9torului fata de cump9r9tor, 'n contract se vor stipula: c9ile de transport, mi loacele de transport, necesitatea corel9rii ambala elor exterioare sau containerelor cu specificul mi loacelor de transport) casele de expedi:ie #tranzitarii% ce vor fi anga ate) partea care se obliga s9 asigure mi loacele de transport etc. 1.3.0. &ermenul de livrare &ermenul de livrare stipulat 'n contract precizeaz9 dat9 la care v&nz9torul trebuie s9 predea ;i cump9r9torul s9 preia marfa care face obiectul tranzac:iei comerciale. Predarea m9rfurilor poate fi f9cut9 de v&nz9tor fie direct cump9r9torului, fie prin intermediul c9r9u;ului, 'n func:ie de condi:ia de livrare convenit9 'n contract. !onvenirea termenului de livrare trebuie s9 :in9 seama at&t de necesitate cump9r9torului, c&t ;i de posibilit9:ile v&nz9torului, deoarece 'n general produsele contractate urmeaz9 a fi executate sau procurate dup9 'nc"eierea contractului. 5ixarea termenului de livrare este un atribut al v&nz9torului, care trebuie s9 aib9 'n vedere toate etapele intermediare pentru realizarea ;i predarea produsului 'n termenul convenit, pentru a evita consecin:ele ce decurg din nerespectarea acestei clauze contractuale #penaliz9ri, daune, interese, procese, pierderea 'ncrederii clien:ilor, etc.% (n func:ie de natur9 ;i complexitate produselor, p9r:ile pot preciza 'n contract termenul de livrare 'n mai multe feluri ;i anume: * termene de livrare certe - la o dat9 calendaristic9 fix9) * termene de livrare orientative - pe luni, trimestre, sezoane) * termene de livrare determinabile- 'n func:ie de 'ndeplinirea anumitor condi:ii din contract. Pentru m9rfurile existente 'n stoc, partenerii pot conveni ca livrarea s9 se fac9 prompt 'ntr-un timp rezonabil, respectiv 'n c&teva zile p&n9 la 6-7 s9pt9m&ni de la 'nc"eierea contractului, 'n func:ie de felul m9rfurilor ;i condi:iile livr9rii. ,a produsele care se livreaz9 e;alonat, trebuie stabilite termenele de livrare pentru fiecare tran9. 1.3.1.Controlul 2i recep#ia m"rfurilor Precizare 'n contract a condi:iilor privind controlul 2i recep#ia m"rfurilor are scopul de a permite cump9r9torului s9 constate felul 'n care v&nz9torul ;i-a 'ndeplinit

obliga:iile asumate prin contract cu privire la cantitate, sortimente, calitate, ambala etc. ;i termene de livrare. !ontrolul ;i recep:ia m9rfurilor se va face 'n conformitate cu clauzele convenite 'n contract de c9tre parteneri ;i pot fi efectuate de c9tre v&nz9tor, fie de c9tre cump9r9tor, fie de c9tre anumite firme interna:ionale specializate. Sarcina verific9rii m9rfurilor livrate revine 'n primul r&nd v&nz9torului, care trebuie s9 'ntocmeasc9 ;i documentele doveditoare cu privire la respectarea condi:iilor stabilite 'n contract pentru fiecare lot. Dac9 nu s-a convenit asupra condi:iilor de efectuare a controlului ;i recep:ia m9rfurilor, atunci v&nz9torul este obligat s9 se conformeze normelor existente 'n :ara sa. !u privire la efectuarea recep#iei cantitative a m"rfurilor$ trebuie s9 se :in9 seama at&t de metodele de determinare #num9rare, c&nt9rire, m9surare etc.%, c&t ;i de documentele care atest9 cantitatea livrat9 #documente de transport, expedi:ie, certificate de preluare 'n depozit etc.% men:ionate 'n contract. (n ceea ce prive;te efectuarea controlului 2i recep#iei calitative a m"rfurilor$ trebuie s9 se :in9 seama de condi:iile convenite la clauzele -calitatea m9rfurilor- ;i -garan:ia calit9:ii m9rfurilor-, unde sunt stabilite at&t elementele care definesc calitatea, metodele de determinare a calit9:ii, c&t ;i condi:iile de garantare a calit9:ii. 1n contract trebuie s9 cuprind9 i urm9toarele elemente: *,ocul ;i termenul 'n care urmeaz9 s9 se efectueze controlul ;i recep:ia calitativ9) * 0ecesitatea ;i condi:iile particip9rii delega:iilor cump9r9torului sau furnizorului la controlul ;i recep:ia par:ial9 sau definitiv9) * 0ecesitatea efectu9rii controlului calitativ de c9tre beneficiar pe principalele faze de fabrica:ie ;i final 'n unitatea furnizorului) * Specificarea documentelor care trebuie s9 'nso:easc9 fiecare lot de marf9 livrat) * 8odul de atestare a calit9:ii m9rfurilor) * 8odul de 'ntocmire a documentelor privind controlul ;i recep:ia, pentru a fi opozabile 'n caz de reclama:ii) * 0ominalizarea organelor de control neutre care efectueaz9 controlul ;i recep:ia) * Specificarea documenta:iei te"nice care trebuie s9 stea la baza controlului ;i recep:iei m9rfurilor. .lementele de mai sus nu sunt limitative, ele urm&nd a fi adaptate ;i completate 'n func:ie de natura m9rfii ;i felul tranzac:iei. (n contractele externe pentru importul unor m9rfuri, exist9 includerea clauzei potrivit c9reia controlul ;i recep:ia calitativ9 ;i cantitativ9 s9 se efectueze.