Sunteți pe pagina 1din 15

CAPITOLUL I

DEFINIREA POLITICILOR MANAGERIALE 1. Viziune sistematica asupra managementu ui resurse !r umane ". De#inirea p! itici !r $e management %. F!rmarea p! itici !r &. Ap icarea p! itici !r

O VIZIUNE SISTEMIC ASUPRA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE 1. Introducere Managementu resurse !r umane se $e#ine'te (n m!$ c!n)en*i!na ca un ansam+ u $e acti)it,*i prin care se asigur, pr!curarea- $ez)! tarea 'i c!nser)area resurse !r umane $e care are ne)!ie ! !rganiza*ie pentru a.'i atinge !+iecti)e e. O ast#e $e c!ncep*ie cu pri)ire a managementu resurse !r umane /MR01 pune accentu - (nainte $e t!ate- pe $escrierea acti)it,*i !r c!mp!nente- #,r, a (ncerca s, e2p iciteze !+iecti)e e speci#ice urm,rite prin (n$ep inirea acest!r acti)it,*i. De aceea se impune ! re#!rmu are a $!meniu ui MR0- arg r,sp3n$it, (n prezentcare )a $esc4i$e 'i (n acest $!meniu- ca ea unei a+!r$,ri g !+a e- c!erente- !#erin$ p!si+i itatea integr,rii #en!mene !r. 2. Concepte de b !" #e teor$e$ %$%te&e#or 5n genera - sistemu este $e#init ca ! entitate c!mpus, $in p,r*i $i#eren*iate 'i inter$epen$ente- #iecare $in e e a$uc3n$u.'i men*inerea ui. Pentru a e)i$en*ia caracteru $inamic 'i e)! uti) a unei rea it,*i s!cia e c!mp e2eputem $e#ini sistemu ca un ansam+ u $e e emente $i#eren*iate 'i inter$epen$ente care c!mp eteaz, 'i re(nn!iesc un cic u $e acti)it,*i 'i care uti izeaz, 'i sc!pu $e a pr!$uce rezu tate e $!rite. Aceast, $e#ini*ie e)i$en*iaz, principa e e c!mp!nente a e sistemu ui6 a1 Rezu tate e $!rite Orice sistem caut, s, pr!$uc, unu sau mai mu te rezu tate care )!r #i uti izate $e a te sisteme. Rezu tate e $!rite /urm,rite1 reprezint, (ns,'i ra*iunea $e a e2ista a unui sistem. E e permit s, se $e imiteze un sistem $e a tu (n pr!grame $e acti)itate. T!t!$at,m,sura (n care sunt tinse rezu tate e $!rite- e)i$en*iaz, #unc*i!narea 'i e#icacitatea sistemu ui. +1 Acti)it,*i e ! c!ntri+u*ie speci#ic, a crearea 'i

Acti)it,*i e reprezint, ansam+ u sau sec)en*a $e ac*iuni care tre+uie (ntreprinse pentru a atinge rezu tatu /sau rezu tate e1 $!rit/e1. c1. Resurse e /inputs sau intr,ri1 5n gama resurse !r intr, $e !+icei resurse e umane- te4n! !gia- ec4ipamentu mi7 !ace e #inanciare 'i in#!rmarea. $1 Fee$.+ac8 /reac*ia in)ers,1 Fee$.+ac8 se tra$uce (ntr.! in#!rma*ie generat, $e c,tre sistem cu sc!pu $e a e)i$en*ia gra$u $e rea izare a rezu tate !r $!rite. Atunci c3n$ este necesar- aceast, in#!rma*ie permite s, se a$uc, c!rec*ii (n a !carea resurse !r- (n !r$!nan*area acti)it,*ii sau (n #!rmu area $e !+iecti)e. e1 Distri+u*ia Aceast, c!mp!nent, a sistemu urm,re'te (nca$rarea (n me$iu a rezu tate !r pr!$use ast#e (nc3t s, ser)easc, $rept resurse a t!r sisteme uti izat!are. O+s. Func*i!narea sistemu ui 'i a c!mp!nente !r sa e impune ! precizare6 !rice sistem !pereaz, (ntr.un me$iu $at cu care #iecare $in c!mp!nente e sa e sau- ansam+ u c!mp!nente !r (ntre*ine eg,turi $e inter$epen$en*,. Me$iu se caracterizeaz, printr.! mu titu$ine $e #!r*e care u'ureaz, #unc*i!narea sistemu ui sau $imp!tri),- se c!nstituie (n pie$ici. 5n esen*,- $istingem $!u, tipuri $e me$iu6 micr!me$iu care cuprin$e ansam+ u #act!ri !r care ac*i!neaz, $irect asupra sistemu ui 'imacr!me$iu care cuprin$e ansam+ u #act!ri !r care ac*i!neaz, asupra sistemu ui. Natura 'i intensitatea re a*ii !r pe care un sistem e (ntre*ine cu me$iu s,u- $i#er, $e a sistem a sistem. 9u+ acest rap!rt se p!ate #ace $istinc*ia (ntre6 sistem $esc4is : care c!munic, cu me$iu s,u ast#e (nc3t s, !+*in, 'i s, uti izeze in#!rma*ia care s,.i permit, s, e#ectueze a$apt,ri e necesare supra)ie*uirii sa e. sistem (nc4is : care c!munic, pu*in cu me$iu - pri)3n$u.se ast#e $e in#!rma*ia necesar, a$apt,rii sa e. Acest tip $e sistem tin$e mai $egra+, s,

genereze- prin pr!pria sa #unc*i!nare intern,- in#!rma*ia necesar, men*inerii ec4i i+ru ui s,u. ;in3n$ seama $e ce e prezentate- n!*iunea $e sistem se p!ate reprezenta ast#e 6

Fig. 1 Reprezentarea sim+! ic, a unui sistem No'$une de %$%te& p#$c t" MRU Ca sistem- MR0 este #!rmat $in urm,t!are e e emente6 a. Rezu tate e $!rite /urm,rite1 Pentru a e)i$en*ia #ina it,*i e MR0- tre+uie s, p!rnim $e a !+iecti)e e 'i ne)!i e sistemu ui uti izat!r /!rganiza*ia (n ansam+ u s,u 'i #iecare $in c!mp!nente e sa e1. 5n esen*,- !rganiza*ia are ca !+iecti) pr!$uc*ia $e +unuri 'i ser)icii pentru satis#acerea ne)!i !r speci#ice a e unei p!pu a*ii- (n c!n$i*ii e satis#acerii pr!prii !r s,i mem+ri. Apare a'a$ar un !+iecti) $e natur, ec!n!mic, /pr!$ucti)itatea1 'i unu $e natur, uman, /satis#ac*ia1. 5n c!nsecin*,- se p!ate a#irma c, pr!$ucti)itatea 'i satis#ac*ia sunt cei $!i termeni re*inu*i pentru a tra$uce #ina it,*i e speci#ice sistemu ui $e MR0.

Ar #i t!tu'i ut!pic s, cre$em c, sistemu p!ate ma2imiza am+e e !+iecti)e. 5n genera - e are $e !ptat (ntre mai mu te )ariante p!si+i e6 s, pri)i egieze pr!$ucti)itatea (n $etrimentu grupuri !r< s, pri)i egieze satis#ac*ia (n $etrimentu pr!$ucti)it,*ii- sau s, (ncerce s, g,seasc, un punct $e ec4i i+ru (ntre cei $!i termeni. satis#ac*iei in$i)izi !r 'i

Aceast, u tim, )ariant, a #!st re*inut, $e P=.9appe> care ar,ta c, #unc*iunea $e pers!na nu este (n esen*a sa ! #unc*ie $e !ptimizare (n m,sur, t!ta , a ne)!i !r prezentate /$ese!ri imp!si+i ,1 ci- c,utarea unui punct $e ec4i i+ru !ptima - )aria+i $e a un m!ment a a tu - ast#e (nc3t a'tept,ri e un!ra 'i a t!ra /in$i)i$.patr!n- manager1 s, #ie satis#,cute (n m,sura p!si+i u ui. Aceast, a treia ca e pare s, #ie cea mai rea ist, (ntruc3t c!respun$e ce mai +ine rea it,*ii !rganiza*iei m!$erne care prezint, un me$iu $e munc,- $ese!ri c!n# ictua a$ic, un c!nte2t uman (n care a'tept,ri e 'i aspira*ii e !ameni !r sunt rare!ri per#ect c!mpati+i e cu e2igen*e e pri)in$ renta+i itatea !rganiza*iei. Aceast, c!nstatare $e)ine mai e)i$ent, atunci c3n$ e2ist, (n ca$ru !rganiza*iei ! c!ntraputere sin$ica , capa+i , s, me$iatizeze c!n# icte e sau s, e sc!at, a i)ea ,. Mu t timp- mai a es (n ep!ca $e $i#uzare intensi), a c!ncep*ii !r 'c! ii MR0c!n$uc,t!rii au crezut c, ! cre'tere a satis#ac*iei (n munc, tre+uie- (n m!$ n!rma - s, se tra$uc, (ntr.! cre'tere $e pr!$ucti)itate- T!tu'i- rezu tate e a numer!ase ucr,ri $e cercetare nu c!n#irm, (nt!t$eauna eg,tura $e cauza itate $intre ce e $!u, )aria+i e. E2ist, situa*ii (n care6 pr!$ucti)itatea unui in$i)i$ se (m+un,t,*e'te (n urma unei m!$i#ic,ri $e te4n! !gie sau $e pr!ces $e pr!$uc*ie #,r, ca aceasta s, c!n$uc,- (n m!$ necesar a ! cre'tere a satis#ac*iei (n munc,< satis#ac*ia cre'te ca urmare a m!$i#ic,rii c!n$i*ii !r #izice $e munc,- #,r, ca (n m!$ !+ igat!riu s, ai+, !c ! cre'tere $e pr!$ucti)itate. A)3n$ (n )e$ere aceste aspecte- c!nsi$er,m c, PROD0CTIVITATEA 'i 9ATI9FAC;IA 5N M0NC? sunt $!u, #ina it,*i $istincte a e sistemu ui $e management a resurse !r umane.

Pentru a r,spun$e acest!r e2igen*e $e !r$in ec!n!mic 'i uman- MR0 ('i pr!pune s, !+*in, urm,t!are e rezu tate6 s, pun, a $isp!zi*ia !rganiza*iei e#ecti)e $e pers!na - c!respunz,t!are su+ rap!rt cantitati) 'i ca itati)- (n c!nc!r$an*, cu p!sturi e e2istente< s, asigure sta+i itatea re ati), a pers!na u ui< s, !#ere in$i)izi !r 'i grupuri !r p!si+i itatea $e a g,si r,spuns a a'tept,ri e !r 'i a ne)!i e !r- sau ast#e spus- s, creeze 'i s, men*in, un me$iu $e munc, satis#,c,t!r 'i )a !rizant. +. Acti)it,*i e 9u+ rap!rtu acti)it,*i !r- MR0 are $!u, mari $imensiuni6 $imensiunea !pera*i!na , 'i$imensiunea energetic,.

($&en%$une oper '$on #" se c!mpune $in ce e mai mu te acti)it,*i speci#ice care p!t #i !r$!nate !gic 'i temp!ra ast#e 6 $eterminarea !+iecti)e !r genera e 'i a p! itici !r care ' asigure uti izarea e#icient, 'i tratarea ec4ita+i , a resurse !r< punerea a punct a unui sup!rt structura care s, permit, (mp,r*irea

resp!nsa+i it,*i !r 'i a aut!rit,*ii (ntre resp!nsa+i ii ierar4ici 'i specia i'tii $in $!meniu resurse !r umane sau re)izuirea structuri !r e2istente p ani#icarea e#ecti)e !r asigurarea resurse !r umane necesare- ceea ce presupune6 $escrierea p!sturi !r 'i ca i#ic,rii cerute< recrutarea< se ectarea< primirea (n !rganiza*ie.

$ez)! tarea resurse !r umane- a$ic,6 aprecierea per#!rman*ei 'i a p!ten*ia u ui< $eterminarea ne)!i !r $e #!rmare< e a+!rarea pr!grame !r $e #!rmare<

$eru area ac*iuni !r $e #!rmare< e)a uarea 'i c!ntr! u .

c!nser)area resurse !r umane- a$ic,6 e)a uarea p!sturi !r $e munc,< punerea a punct a unui sistem $e remunerare< a$ministrarea a)anta7e !r s!cia e< acti)it,*i e egate $e $ecizii e care pri)esc pr!m!),ri e- mut,ri e- cre'terea sau re$ucerea e#ecti)e !r< a$ministrarea $iscip inei< e a+!rarea 'i a$ministrarea pr!grame !r $e securitate 'i $e igien, a muncii..

($&en%$une ener)et$c" T!ate acti)it,*i e care *in $e $imensi!narea !pera*i!na , au un puternic impact asupra c imatu ui !rganiza*i!na - put3n$ s,. (m+un,t,*easc, sau s,. $eteri!reze. F,r, a inten*i!na s, prezent,m ! ist, e24austi), a acti)it,*i !r egate $e $imensiunea energetic, a MR0- men*i!n,m c3te)a6 re ie#area- cu participarea pers!na u ui imp icat- a $irec*ii !r necesare- a'a cum rezu t, $i anc4ete e psi4!.s!cia e (ntreprinse< re)izuirea sau a$!ptarea unei #i !s!#ii $e management care s, #ie c!mpati+i , cu n!i e )a !ri a e s!ciet,*ii 'i cu a'tept,ri e in$i)izi !r sau grupuri !r $e munc,< sta+i irea- atunci c3n$ este necesar- a un!r n!i #!rme $e !rganizare a muncii cum ar #i (m+!g,*irea )ertica , a sarcini !r- crearea grupuri !r $e munc, semiaut!n!me sau m!$i#icarea !rare !r $e munc,< m!$i#icarea sistemu ui $e management- ast#e (nc3t su+a ternii s, se simt, mai imp ica*i (n rea izarea !+iecti)e !r $e !rganizare 'i antrenare< c. Resurse e 5n categ!ria resurse !r putem i$enti#ica6 resurse a# ate (n prezent (n #! !sin*a !rganiza*iei 'i care tre+uie a !cate $i#erit pentru rea izarea !+iecti)e !r acesteia.

resurse care se g,sesc (n me$iu !rganiza*iei /pia*a $e munc, e2tern,1 'i care p!t #i anga7ate $e !rganiza*ie. specia i'ti 'i te4nicieni (n MR0. resurse e #inanciare sau +ugetare care )!r #i uti izate (n $i#erite pr!grame $e acti)itate egate $e #unc*iunea resurse umane. in#!rma*ia pr!)enit, $in me$iu sau generat, $e sistem. ! mu titu$ine $e instrumente su+ #!rm, $e m!$e e- teste sau c4esti!nare- care ser)esc a tratarea in#!rma*iei.

c1 Fee$.+ac8 Reac*ia $e #ee$.+ac8 presupune apari*ia unei in#!rma*ii pe +aza ana izei rezu tate !r !+*inute $e sistem. Aceast, in#!rma*ie este reintr!$us, (n sistem 'i permite ! a !care $e resurse. Pentru a aprecia c!rect rezu tate e !+*inute este necesar ca acestea s, #ie $e#inite c3t mai precis. O+s. E#icacitatea MR0 p!ate #i apreciat, cu a7ut!ru a $!u, mari grupe $e in$icat!ri6 in$icat!ri care e2prim, gra$u $e rea izare a !+iecti)e !r $e !r$in ec!n!mic6 )a !area a$,ugat,@nr. me$iu pers!na < pr!$uc*ia@!m.!r,< pr!centu # uctua*iei pers!na u ui /pe categ!rii1 'i (n !cuire< #rec)en*a 'i se)eritatea acci$ente !r $e munc, 'i c!sturi e imp icate< pr!centu pers!na u ui care satis#ace e2igen*e e sarcini !r atri+uite- etc. c!sturi e $e

in$icat!ri care e2prim, gra$u $e rea izare a !+iecti)e !r $e !r$in uman6 ni)e u $e satis#ac*ie !+ser)at pe +aza unui c4esti!na psi4!.s!ci! !gic 'i ni)e u $e satis#ac*ie $!rit< pr!centu $e # uctua*ie $at!rat un!r #act!ri $e !r$in psi4!.s!ci! !gic< pr!centu $e a+senteism pe categ!rii $e pers!na <

pr!centu $e acci$ente $e munc, /#rec)en*, 'i se)eritate1 imputa+i #act!ri !r $e !r$in psi4!.s!ci! !gic< pr!centu $e !re pier$ute $at!rit, !priri !r $e munc, sp!ntane sau !priri !r $e munc, i ega e< sume !r $e +ani in)estite (n ame i!rarea c!n$i*ii !r $e munca< $i#eren*a $e sa arii (ntre cei p ,ti*i (n !rganiza*ie 'i cei $in a te !rganiza*ii- pentru ace ea'i !cupa*ii- etc.

*. S$%te&u# de & n )e&ent # re%ur%e#or u& ne +$ &ed$u# %"u Ana iza me$iu ui (n care #unc*i!neaz, sistemu $e MR0 presupune- (nainte $e t!ate- s, se !pereze $istinc*ia (ntre &$cro,&ed$u- ca ansam+ u a #act!ri !r cu tura - ega 'i p! itic care ac*i!neaz, in$irect asupra MR0. A. Fact!ri $e micr!.me$iu /interni !rganiza*iei1 a. .$#o%o/$ de & n )e&ent 0 a$ic, sistemu $e )a !ri a c!n$uc,t!ri !rc!ncep*ia !r pri)in$ in$i)i$u (ntr.! !rganiza*ie $e munc,. C!n$uc,t!rii care sunt atra'i mai $egra+, $e te!ria A a ui McGreg!r- )!r a)ea ten$in*a s, pri)i egieze ran$amentu (n $etrimentu satis#ac*iei (n munc,- $3n$ un impu s Bpr!$ucti)istC managementu ui resurse !r umane. +. ($&en%$une 1ntrepr$nder$$. 5n !rganiza*ii e mici- resp!nsa+i it,*i e pri)in$ MR0 tre+uie s, #ie asumate $!ar $e superi!rii ierar4ici pentru c, ace'tia nu p!t +ene#icia $e un c!mpartiment $e pers!na a'a cum e2ist, (n mari e !rganiza*ii. c. .#uctu '$$#e 1n produc'$ de bunur$ +$ %er2$c$$ care p!t in# uen*a gra$u $e sta+i itate a resurse !r umane 'i securitatea !curi !r $e munc,. $. N tur re# '$$#or $nterper%on #e (n ca$ru ec4ipei $e c!n$ucere. 0n c!n# ict sau ! ips, $e c! a+!rare (n ca$ru ec4ipei $e c!n$ucere p!t $etermina ! $eteri!rare a c imatu ui re a*ii !r interpers!na e sau a re a*ii !r $e munc, a scara (ntregii !rganiza*ii. e. Pre!en' unu$ %$nd$c t. 5n !rganiza*ii e puternic sin$ica izate- neg!cierea 'i a$ministrarea unei c!n)en*ii c! ecti)e $e munc, !cup, un !c imp!rtant (n interni !rganiza*iei care in# uen*eaz, $irect MR0 'i & cro,&ed$u#- a$ic, c!nte2tu ec!n!mic-

timpu $e munc, a unui $irect!r $e resurse umane sau a c! a+!rat!ri !r s,i- (n timp ce- (ntr.! !rganiza*ie #,r, sin$icat- mar7a $e mane)r, ,sat, $irec*iei este mu t mai mare (n $!meniu MR0. #. Te3no#o)$ ut$#$! t". Te4n! !gia uti izat, (n pr!$uc*ia +unuri !r 'i ser)icii !r $etermin,- (n mare m,sur,- natura acti)it,*i !r 'i ca i#icarea necesar,. 5n esen*,- ! te4n! !gie $e #a+rica*ie (n serie- spre e2emp u- $etermin, acti)it,*i parce are 'i repetiti)e- $uc3n$ a ! anumit, $epreciere a muncii ucr,t!ru ui$e'i e2perien*e recente- $em!nstreaz, c, nu t!t$eauna r! u te4n! !giei este $ecisi) 'i c, pentru una 'i aceea'i te4n! !gie- p!t e2ista #!rme $i#erite $e c!ncep*ie 'i reparti*ie a muncii. g. Cu#tur une$ or) n$! '$$. 5n !rganiza*ii e $e tip c!nser)at!r 'i +ir!cratic$ecizii e $in $!meniu MR0 )!r #i mai $egra+, centra izate 'i +azate pe respectarea unei regu i 'i pr!ce$uri. 5n !rganiza*ii e $e tip i+era sau participati)- centre e $e $ecizie )!r #i $ep asate mai c,tre +az,- #a)!riz3n$ participarea !ameni !r imp ica*i. Organiza*ii e care au structuri rigi$e- se c!n#runt, cu mai mu te $i#icu t,*i (n m!+i izarea resurse !r umane (n e#!rtu $e pr!$uc*ie- $ec3t !rganiza*ii e care au structuri sup e 'i $escentra izate. D. Fact!ri $e macr!.me$iu /e2terni !rganiza*iei1 F,r, a #ace ! trecere (n re)ist, e24austi), a #act!ri !r care prezi$eaz, trans#!rm,ri e s!ci!.cu tura e 'i ec!n!mice $intr.! s!cietate- )rem t!tu'i s, semna ,m- (n inii mari- principa e e ten$in*e care tre+uie s, re*in, aten*ia resp!nsa+i i !r actua i sau )iit!ri ai MR0. a. 5n p an cu tura 6 )a !area muncii 9e !+i'nuie'te s, se c!nsi$ere c, munc, (n s!ciet,*i e i+era e este ! c4e tuia , $e e#!rt 'i energie necesar, pr!$uc*iei 'i $istri+u*iei +unuri !r 'i ser)icii !r care au ! )a !are $e sc4im+. Dar aceast, $e#ini*ie nu.i mu *ume'te pe t!*i. De aceea )!m (ncerca s, regrup,m $i)erse e semni#ica*ii $ate- (n timp- n!*iunii $e munc,. Ast#e - )!r+im $espre6 munca impus, 'i

munca- ca surs, $e aut!n!mie 'i pr!grese pers!na e.

De.a ungu timpu ui- aceste semni#ica*ii s.au a$aptat $i)erse !r ep!ci 'i au c!n$us a )iziuni $i#erite. 5n ep!ca mare ui Egip- a Greciei Antice 'i a E)u ui Me$iu- pre e)at caracteru ui impus a muncii. Mai t3rziu- e2tin$erea in$ustria iz,rii (n s!ciet,*i e i+era e a #,cut p!si+i s, apar, !p*iunea re#erit!are a munc,6 a #!st p!si+i ,- (ntr.! !arecare m,sur,a egerea !cupa*iei 'i sc4im+area ei. T!tu'i a egerea re#erit!are a munc, se !pereaz, (n ca$ru unei mu titu$ini $e restric*ii6 PER9ONALE : a$ic, ansam+ u $e aptitu$ini 'i cun!'tin*e $e care $ispune in$i)i$u ORGANIEA;IONALE : a$ic, e2igen*e e !rganiza*ii !r care reg ementeaz, c!mp!rtamente e . 9OCIALE . care #ac $in munc, ! surs, $e )enit. A ,turi $e caracteru $e impunere as!ciat muncii- se cere a #i semna at 'i caracteru $e a ienare- care s.a amp i#icat !$at, cu ap icarea arg, a mecaniz,rii 'i aut!matiz,rii. Munca este perceput, ca un #act!r $e a ienare atunci c3n$ nu permite e2ecutantu ui s, se p aseze /situeze1 (n pr!cesu $e pr!$uc*ie 'i s, sesizeze structura 'i semni#ica*ia ansam+ u ui 'i@sau atunci c3n$ nu permite in$i)i$u ui s, e2ercite un anumit c!ntr! asupra c!n$i*ii !r $e e2ecu*ie- $e cur,*enie- $e umin,- etc. In$ustria izarea care a #,cut s, se mani#este mai e)i$ent caracteru ui impusuti itar 'i a ienat a muncii- a suscitat (n ace a'i timp a c,r!r principa !+iecti) este re)en$icarea unui mai mare c!ntr! 'i a unei aut!n!mii ,rgite cu pri)ire a c!n$i*ii e $e e2ecu*ie. Ea a pr!)!cat t!t!$at, ! re# ec*ie care )izeaz, reg3n$irea muncii 'i a !rganiz,rii sa e ast#e (nc3t s, #ie p!si+i , pr!curarea un!r n!i !cazii $e e2primare 'i $e rea izare $e sine. Aceasta este $e a t#e - una $in n!i e aspira*ii care se mani#est, a un num,r $in ce (n ce mai mare $e ucr,t!ri $in p!pu a*ia acti),. +. Dez)! tarea 'i $i#uzarea cun!'tin*e !r 0ti izarea e#icient, 'i )a !rizant, a resurse !r umane se +azeaz, (n mare parte pe6 cun!a'terea structurii !rganiza*ii !rcun!a'terea #unc*i!n,rii !rganiza*ii !r 'i

(n*e egerea #act!ri !r care p!t e2p ica c!mp!rtamentu grupuri !r.

in$i)izi !r 'i

Curente e $e g3n$ire 'i ucr,ri e $e cercetare care se re#er, a aceste aspecte- p!t #i grupate ast#e 6 P%$3ote3n$c"

Aceast, $iscip in, a cun!scut un prim e#!rt $e sistematizare prin ucrarea ui =ug! Munster+erg- intitu at, FPs>c4! !g> an$ In$ustria E##icienc>C. Ea se intereseaz, $e e a+!rarea teste !r $e se ec*ie capa+i e s, m,s!are gra$u $e a$ec)are a $i#eren*e !r in$i)i$ua e pentru a a7uta a a egerea in$i)i$u ui- p!tri)it e2igen*e !r acti)it,*i !r /sarcini !r1 ce.i re)in. T 4#or$%&u#

A)3n$ (n )e$ere c, in$ustria izarea se caracterizeaz, (n ace a'i timp printr.un e#!rt $e uti izare intensi), a te4n! !giei 'i prin ap icarea un!r principii ra*i!na e $e !rganizare a muncii- ta> !rismu managementu resurse !r umane. 5co # re%ur%e#or u& ne a #!st un curent $e g3n$ire imp!rtant pentru

Cun!a'terea structurii 'i #unc*i!n,rii grupuri !r $e munc, c!nstituie ap!rtu ma7!r a acestei 'c! i. E a #,cut p!si+i , ! mai +un, sesizare a rea it,*ii $imensiunii in#!rma e a !rganiza*ii !r precum 'i a c!mp e2it,*ii m!ti),rii (n munc, 'i a e2erci*iu ui $e c!man$,. Acest 5t$$n'e#e pr$2$nd co&port &entu# curent $e g3n$ire regrupeaz, $iscip ine e precum psi4! !gia

!rganiza*i!na ,- s!ci! !gia !rganiza*ii !r 'i antr!p! !gia s!cia ,. C!ntrar 'c! ii resurse !r umane- a e c,rei (n),*,minte au uat ! turnur, Fe)ang4e ic,C- 'tiin*e e pri)in$ c!mp!rtamentu se )!r F'tiin*i#iceC prin m!$u (n care a+!r$eaz, #en!mene !r 'i ('i +azeaz, c!nc uzii e pe !+ser),ri 'i cercet,ri pr!prii. C!ntri+u*ia 'tiin*e !r pri)in$ c!mp!rtamentu ui se +azeaz, pe urm,t!are e teme6 M!ti)area in$i)i$u ui pentru munc,< Determinarea c!mp!rtamente !r in$i)i$ua e 'i a mecanisme !r m!$i#ic,ri !r acest!r c!mp!rtamente<

Impactu

$i#erite !r

#i !s!#ii

$e

management

asupra

c!mp!rtamentu ui in$i)izi !r 'i grupuri !r /e2p . Te!ria A 'i G1 F!rmarea (n $!meniu re a*ii !r interpers!na e< Dimensiunea psi4! !gic, a sisteme !r $e remunerare< Restructurarea sarcini !r /(m+!g,*ire- ,rgire1< 9tu$iu re a*iei $e inter$epen$en*, (ntre satis#ac*ia (n munc, 'i pr!$ucti)itate< Met!$! !gia $e imp antare a sc4im+uri !r cu tura e 'i s!cia e a scara !rganiza*ii !r /$ez)! tarea !rganiza*i!na ,1 S$%te&e#e %oc$o,te3n$ce

A+!r$area sistemic,- (mprumutat, $e a 'tiin*e e +i! !gice 'i $e a ci+ernetic,#urnizeaz, ca$ru $e re#erin*, pentru ! n!u, (n*e egere 'i e2p icare a #en!mene !r !rganiza*i!na e. 5n !c s, c!nsi$er (n m!$ iz! at acti)itatea- in$i)i$u ui care ! $es#,'!ar, 'i te4n! !gia uti izat,- a+!r$area s!ci!.te4nic, se intereseaz, $e ansam+ u #act!ri !r care p!t e2p ica c!mp!rtamentu in$i)izi !r 'i grupuri !r a# ate (n situa*ia $e munc,. Aceast, a+!r$are a #!st $ez)! tat, $e Emer> 'i Trist $e a TAVI9TOCH IN9TIT0T OF =0MAN RELATION /L!n$ra1 'i ser)e'te $rept +az, pentru intr!$ucerea n!i !r #!rme $e !rganizare a muncii 'i a a es pentru imp ementarea grupuri !r semiaut!n!me a muncii se a#irm, puternic n!*iunea $e $em!cra*ie in$ustria , care se caracterizeaz, printr.! participare $irect, a C. Institu*ii e $e munc, Managementu resurse !r umane (n ca$ru !rganiza*ii !r este in# uen*at (n ega , m,sur, $e r! u pe care ( 7!ac, institu*ii e $e munc, (n c imatu rap!rturi !r care e2ist, a un m!ment $at (ntre cei % parteneri s!cia i6 statu - patr!natu - sin$icate e. Dep asarea p!pu a*iei acti)e c,tre sect!ru ser)icii !r pu+ ice- (ns!*it, $e un e#!rt puternic $e sin$ica izare pr!gresi), a acest!r sect!are- a #,cut ca statu s,.'i a+an$!neze r! u e2c usi) $e egis at!r (n $!meniu re a*ii !r $e munc, 'i s, $e)in, partener acti) a masa neg!cieri !r. Aceast, mutare- a care se a$aug, 'i intensi#ic, !rient,rii i$e! !gice a un!r mari centra e sin$ica e care regurpeaz, ma7!ritatea pers!na u ui $in aceste sect!area #,cut ca re a*ii e $e munc, s, capete ! $imensiune p! itic,.. ucr,t!ri !r a p ani#icarea!rganizarea 'i c!ntr! u pr!priei munci- a ni)e u $i)erse !r )erigi structura e.

c. 9c4im+,ri e inter)enite (n c!mp!zi*ia /structura1 #!r*ei $e munc, M!$i#ic,ri e inter)enite (n structura #!r*ei $e munc, sunt numer!ase 'i )ariate. Dintre acestea re*inem6 cre'terea p!n$erii pers!na u ui !cupat (n s#era ser)icii !r< cre'terea p!n$erii pers!na u ui care ucreaz, (n pr!cese e $e pr!$uc*ie aut!matizate< ten$in*a a#i'at, a tineri !r $e a respinge sau $e a re#uza !curi e $e munc, parce are< cre'terea ni)e u ui $e 'c! arizare (n rap!rt cu genera*ii e trecute ceea ce #ace ca munca s, nu mai #ie pri)it, $!ar ca unic, surs, $e )enituri< sensi+i izarea tineri !r- (nc, $in 'c! i- cu pri)ire a n!*iunea $e $ia !g 'i $e participare- $etermin, atitu$inea acest!ra $e a re)en$ica t!t mai mu t- (n ca$ru !rganiza*iei- $reptu $e a participa a uarea $ecizii !r 'i $e a se rea iza prin munca !r< cre'terea p!n$erii pers!na u ui #eminin (n t!ta pers!na . T!ate aceste aspecte in# uen*eaz, managementu resurse !r umane. $. Pr!gresu te4n! !gic Ap icarea n!i !r cun!'tin*e 'i e2igen*e c!ncuren*ia e (ntr.un regim $e ec!n!mie i+era ,- $etermin, /#ac necesare1 sc4im+,ri e te4n! !gice. Aceste sc4im+,ri creeaz, un sentiment $e insecuritate a in$i)izii a c,r!r ca i#icare nu c!respun$e n!i !r sarcini. Aut!matizarea pr!ce$ee !r $e #a+rica*ie 'i $istri+u*ie antreneaz, ! su+stituire gra$ua , a e#!rtu ui #izic cu ce inte ectua 'i in)it, a ! intensi#icare a e#!rtu ui $e actua izare a cun!'tin*e !r 'i !+i'nuin*e !r (n ca$ru !rganiza*ii !r $e munc,. #. C!n7unctura ec!n!mic, Varia*ii e sur)enite a ni)e u cererii $e +unuri 'i ser)icii $etermin, m!$i#ic,ri a e )! ume !r $e e#ecti)e necesare. 5NTRED?RI 1. ce a)anta7e c!n#er, ! c!ncep*ie sistemic, pri)in$ managementu resurse !r umaneI

". Care sunt imp ica*ii e unei $istinc*ii (ntre un sistem $esc4is 'i un sistem (nc4isI %. 9ta+i i*i care sunt uti izat!rii rezu tate !r pr!$use $e un sistem $e managementu resurse !r umaneI &. M!$e u $e managementu resurse !r umane- $ez)! tat (n acest curs se ap ic, (n $!meniu (n care ucra*iI