1.

Reguli generale privind mostenirea Prin mostenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, juridice sau statul). Codul civil foloseste frecvent notiunea de succesiune, fie de mostenire, fie de ereditate. In dreptul civil, notiunea de succesiune are 2 intelesuri: sensul de transmitere a patrimoniului si sensul de masa succesorala. efunctul este persoana despre a carei mostenire este vor!a. "e mai numeste decuius sau autor. Persoanele care primesc patrimoniul defunctului se numesc mostenitori sau succesori. In mostenirea legala se mai gasesc su! urmatoarele denumiri: erede, erezi, coerezi. In cazul mostenirii testamentare, do!anditorii se numesc legatari. #elurile mostenirii Potrivit articolului $%& din Codul Civil, succesiunea se difera sau prin lege sau prin vointa omului prin testament. 'ostenirea este legala cand transmiterea pentru cauza de moarte a patrimoniului succesoral are loc in temeiul legii( ea intervine numai daca defunctul nu a dispus in timpul vietii de averea sa prin testament. In locum notiunii de mostenire legala se mai foloseste notiunea de mostenire sau succesiune a!)intertat( aceasta notiune se aplica numai in cazul persoanelor decedate fara testament. 'ostenirea testamentara este in cazul in care transmiterea patrimoniului are loc in temeiul vointei celui care lasa mosteniri manifestate prin testament. Cele 2 feluri de mostenire nu se e*clud reciproc, ci mostenirea lgala poate coe*ista cu cea testamentara. aca defunctul a facut un legat (testament) dar care nu epuizeaza intregul patrimoniu succesoral, imparteala mostenirii va fi testamantara in limitele legatului si legala pentru restul ++++++++++ daca e*ista mostenitori rezervatari (rudele defunctului). In consecinta, mostenirea testamentara o inlatura pe cea legala numai daca: efunctul a instituit unul sau mai multi legatari care au vocatie la intreaga mostenire aca nu e*ista mostenitori rezervatari. Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii: ,ste o transmisiune pentru cauza de moarte -ransmisiunea mostenirii este universala (se se refera la totalitatea drepturilor si o!ligatiilor ce au valoare economica si care au apartinut defunctului) -ransmisiunea este unitara (se dez!ate dupa aceleasi norme juridice indiferent de natura sau originea !unurilor) 'ostenirea este indivizi!ila (mostenitorul tre!uie sa accepte sau sa renunte la mostenire). esc.iderea succesiunii ata desc.iderii, deoarece succesiunea se desc.ide perin moartea celui care lasa mostenirea, inseamna ca momentul desc.iderii coincide cu momentul mortii. /ocul desc.iderii succesiunii este ultimul domiciliu al defunctului indiferent daca corespunde sau nu cu locul decesului. Conditiile generale ale mostenirii: sa e*iste capacitate succesorala

 persoana sa nu fie nedemna de a mosteni sa ai!a vocatie succesorala (de c.emare la mostenire) Capacitatea succesorala 0 orice persoana care e*sta in momentul desc.iderii mostenirii are capacitate succesorala (capacitatea de a culege, de a mosteni o succesiune). Capacitatea succesorala nu se confunda cu capacitatea de e*ercitiu sau capacitatea de folosinta. Persoanele care au capacitate succesorala: persoanele fizice in viata la data desc.iderii succesiunii. Copilul conceput se considera ca e*ista cu singura conditie de a se naste viu. Persoanele disparute au capacitate succesorala fiind prezumte a fi in viata Persoanele juridice au capacitate de a do!andi o succesiune daca sunt in fiinta la data desc.iderii acesteia, fiind inregistrate Persoanele care nu au capacitate succesorala: Predecedatii si persoanele juridice care nu mai au fiinta Copilul conceput inainte de dez!aterea succesorala, dar nascut mort Comorientii (au murit in acelasi timp si in aceleasi imprejurari) Codecedatii (acelasi timp, imprejurari diferite) 1ocatia la mostenire 0 vocatia succesorala poate fi do!andita fie in virtutea legii (daca defunctul nu a lasat testament), fie in virtutea testamentului lasat de defunct. /egea ofera vocatie de mostenire rudelor defunctului, sotului supravietuitor sau statului. 1ocatia la mostenire are un inteles du!lu: sens general 0 vocatia unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana si sens concret 0 desemneaza acele persoane care vor culege efectiv mostenirea lasata de defunct. 2edemnitatea succesorala reprezinta decaderea mostenitorului care s) a facut vinovat de o fapta grava fata de defunct sau fata de memoria acestuia de dragul de a mosteni. "pre e*emplu: atentatul asupra vietii celui care lasa mostenirea (art. $%% C.C. este nedemn condamnat pentru ca l a omorat sua a incercat sa il omoare pe defunct). Pentru ca acest caz sa opereze tre!uie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: 'ostenitorul sa fi omorat cu intentie sau sa fi incercat sa l omoare pe cel care lasa mostenirea 'ostenitorul sa fi fost condamnat pentru omor sau tentativa 3otararea de condamnare sa fi ramas definitiva 4cuzatie capitala calomnioasa impotriva celui ce lasa mostenirea intervine in cazul in care mostenitorul a facut un denunt, o plangere sau o marturisire capitala pentru care ar fi puut atrage pedeapsa cu moartea impotriva celui ce lasa mostenirea Conditii: 'ostenitorul sa fi facut un denunt, oplangere sau o marturisire impotriva celui ce lasa mostenirea Plangerea, denuntul sau marturisirea sa fi fost capitale si calomnioase #apta sa fie constatata printr o .otarare penala de condamnare a mostenitorului 2edenuntarea omorului a carui victima este cel care lasa mostenirea

Pentru ca nedemnitatea succesorala sa opereze tre!uie indeplinite urmatoarele conditii: 'ostenitorul sa fi fost major, sa fi cunoscut omorul, sa nu fi denuntat omorul 2edenuntarea omorului sa nu fie potrivit legii acuza!ila (pentru persoanele care potrivit legii nu sunt o!ligate sa denunte omorul intrucat se gasesc raporturi de rudenie cu ucigasul). 2. 'ostenirea legala Principiile mostenirii legale 1.Principiul c.emarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali a. clasa I este clasa descendentilor in linie directa, clasa alcatuita din copii, nepoti si stranepoti. !. clasa II este clasa ascendentiolor privilegiati (parintii defunctului) si a colateralilor privilegiati (fratii si surorile defunctului) pana la gradul 5 inclusiv. c. clasa III este clasa ascendentilor ordinari (!unici, stra!unici ai defunctului fara limita in grad). d. clasa I1 este clasa colateralilor ordinari (unc.ii si matusile, verii primari si fratii6surorile !unicilor defunctului). "otul supravietuitor al defunctului nefiind ruda cu ascendenta nu face parte din nicio clasa de mostenitori dar vine in concurs cu oricare dintre acestea c.emate la mostenire. 2. Principiul pro*imitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa 4sta inseamna ca vin din cadrul aceleiasi clase( rudele mai apropiate inlatura de la mostenire pe cele ma indepartate in grad. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad c.emate la mostenire e la acest principiu sunt 2 e*ceptii: imparteala pe tulpini a mostenirii in cazul venirii la mostenire a rudelor prin reprezentarea succesorala( imparteala pe linii a mostenirii in cazul in care doi sau mai multi colaterali privilegiati (frati6surori) provenind din parinti diferiti vin la mostenire (frati !uni, frati uterini). Reprezentarea succesorala Reprezentarea este un !eneficiu al legii in virtutea careia un mostenitor mai indepartat in grad urca in locul si gradul ascendentului sau care este decedat la data desc.iderii mostenirii pentru a culege in concurs cu mostenitorii mai aproape in grad. Reprezentarea este admisa in privinta ascendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori. Conditiile reprezentarii: cel reprezentat sa fie decedat la momentul desc.iderii mostenirii locul celui reprezentat sa fie util reprezentantul sa indeplinesca conditiile pentru a mosteni Clasa I de mostenitori legali (descendentii defunctului) 0 drept de mostenire a!descend

aca sunt c.emati 2 sau mai multi descendenti de gradul I fiecare va mosteni in mod egal. aca descendentii de gradul II si urmatorii vin la mostenireprin reprezentare imparteala se va face pe tulpini. In cazul in care la mostenire vine su sotul supravietuitor al defunctului, descendentii, indiferent de numarul lor vor culege 7 din mostenire, iar restul de 8 revenind sotului supravietuitor. Caracterele juridice ale colateralilor privilegiati: descendentii vin la mostenire in nume propriu sau prein reprezentanti sunt mostenitori rezervatari sunt mostenitori sezinari (au drept la !unurile mostenirii) sunt o!ligati sa raporteze donatiile Clasa II de mostenitori legali 0 clasa mi*ta formata din ascendentii privilegiati si colateralii prin ascendenta privilegiata( sunt parintii defunctului, mama si tatal din casatorie sau din afara casatoriei. Imparteala mostenirii: a. de la mostenitori sunt c.emati numai ascendentii privilegiati ai defunctului, mostenirea impartindu se in mod egal( !. de la m ostenitori vin ascendentii privilegiati in concurs cu colateralii privilegiati, intinderea drepturilor sta!ilindu se astfel: ) daca e*ista un singur parinte:va primi 8 din mostenire, iar restul de 7 revine colateralilor privilegiati ) daca vin am!ii parinti vor culege 9 din mostenire, iar cealalta parte de 9 revine colateralilor privilegiati ) daca alaturi de clasa II este c.emat si sotul supravietuitor mai intai se sta!ileste cota acestuia si apoi se imparte intre mostenitorii din cls II Caracterele juridice ale ascendentilor privilegiati vin la mostenitori numai in nume propriu sunt mostenitori sezinari sunt mostenitori rezervatari Colateralii privilegiati 0 impartirea mostenirii: daca vin singuri culeg intreaga mostenire daca vin in concurs cu ascendentii privilegiati vor primi fiecare :65, fie 9 in functie de cati ascendenti privilegiati e*ista Caracterele juridice ale colateralilor privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu in sc.im! descendentii lor pot veni la mostenire si prin reprezentare nu sunt mostenitori sezinari nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt o!ligati la rap. donatiilor Clasa a III de mostenitori 0 ascendenti ordinari sunt !unici si stra!unici fara limita in grad Caracterul juridic: pot veni numai in nume propriu la mostenire

 nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt mostenitori sezinari Clasa I1 de mostenitori 0 colateralii ordinari sunt unc.ii si matusile, verii primari si fratii6surorile, !unicul defunctului (frate !un ; unc.i mare) Caracterul juridic: vin la mostenire numai in nume propriu nu sunt mostenitori sezinari nu sunt mostenitori rezervatari nu sunt o!ligati la rap. donatiilor repturile succesorale ale sotului supravietuitor Cota succesorala la care are dreptul sotul supravietuitor: a. in concurs cu descendentii defunctului, sotul supravietuitor ("") are dreptul la 8 din mostenire !. in concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de numarul lor, care vin la mostenire, impreuna cu colateralii privilegiati "" are dreptul la 16: din mostenire c. daca "" vine in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, in am!ele cazuri el culege 9 din mostenire d. in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, "" culege 7 din mostenire Cand la mostenire "" vine impreuna cu rudele defunctului, indiferent din ce cls fac parte, se sta!. Cu intaietate cota "". Caracterele juridice ale "": vine la mostenire in nume propriu este mostenitor rezervatar nu este mostenitor sezinar este o!ligat sa rap. /a masa succesorala donatiile primite repturile "": are drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali are dreptul de mostenire asupra mo!ilelor si o!iectelor ce apartin gospodariei casnice precum si a darurilor de nunta un drept temporar de .a!itatie asupra casei de locuit 4tentie< /a mostenire sa nu vin "" in concurs cu descendentii defunctului = sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste !unuri prin li!eralitati (donatii, testament). Conditii drept de .a!itatie a "": sa fi locuit in casa care formeaza o!iectul dreptului de .a!itatie inainte de deces sa nu ai!a locuinta proprie sa nu devina prin mostenire proprietarul e*clus al locuintei locuinta asupra careia se considera dreptul de .a!itatie sa faca parte din masa succesorala reptul statului asupra mostenirii vacante

Potrivit art. $>& C.C. in lipsa unor mostenitori legali sau testamentari, !unurile lasate de defunct trec in proprietatea statului. "pre deose!ire de alti mostenitori, statul nu are un drept de opt. succesorale asupra mostenirii vacante si culege numai activul. aca un cetateam roman decedeaza fara a avea mostenitori si lasa !unuri mo!ile in strainatate, sau un cetatean strain cu resedinta in Romania decedeaza fara mostenitori si lasa !unurile mo!ile pe teritoriul tarii respective, !unurile mo!ile vor fi culese: de statul al carui cetatean a fost defunctul daca se accepta teoria statului mostenitor de statul pe teritoriul caruia se afla !unurile

:. 'ostenirea testamentara -estamentul este un act juridic special. Caractere juridice: este un act juridic este un act personal este un act unilateral este un act solemn este un act pentru cauza de moarte este un act revoca!il Conditii de fond: capacitatea de a dispune o au toate persoanele fizice, cu e*ceptia acelora pe care legea le considera incapa!ile incapacitatea de a dispune este vala!ila pt minorul su! 1$ ani si persoanele puse su! interdictie judecatoreasca in cazul minorului intre 1$)1> ani legea prevede ca el poate dispune doar de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune in cazul in care ar fi fost major regulile comune tuturor testamentelor: ) caracterul o!ligatoriu al formei scrise 0 in legea noastra legea recunoaste vala!ilitatea oricarui testament numai daca acesta a fost facut in forma scrisa ) oprirea testamentului conjunctiv 0 legea interzice ca 2 persoane sa testeze prin acelasi act fie una in favoarea celeilalte, fie in favoarea unei terte persoane "anctiunea nerespectarii conditiilor de forma referitoare la testament conduc la nulitatea a!soluta. iferitele feluri de testament 1.-estamentele ordinare -estamentele olograf ) tre!uie sa fie in intregime scrise, datate si semnate de mana testatorului. ,ste vala!il si daca a fost intocmit dupa un model ce I a fost pus la dispozitie testatorului, dar numai cu conditia ca redactarea acestuia sa fie conforma pregatirii intelectuale a testatorului.

-estamentele autentice 0 sut autentificate de notarul pu!lic cu respectarea dispozitiilr legale. -estatorul se prezinta la notariat si declara dupa citirea testamentului ca cele cuprinse in el reprezinta vointa sa. upa luarea consimtamantului, inscrisul se semneaza in fata notarului si eventual si de redactorul testamentului. -estamentul mistic6secret 0 este cel semnat de testatar, strans si sigilat si care este prezentat judecatoriei pentru indeplinirea unor formalitati. ?udecatorul care primeste testamentul este o!ligat sa intocmeasca pe .artia sau pe plicul sigilat actul de suprascriere. 2.-estamentele privilegiate -estamantele militarilor 0 acestia pot uza de aceasta forma de testament cat timp se afla pe teritoriu strain, sunt in misiune , fie prizonieri la inamic sau pe teritoriu Romaniei intr o localitate asediata. 4gentul instrumentar nu va fi notarul pu!lic ci ofiterul comandant al unitatii militare, asistat de 2 martori. -estamentul facut in timp de !oala contagioasa 0 agentul instrumentar este un mem!ru al consiliului local6primarul asistat de 2 martori. -estamentul maritim 0 mem!rii ec.ipajului pot testa aceasta forma numai daca vasul se afla pe mare. -estamentele simplificate 0 depunerile la C,C, testamentul este facut in strainatate.

/egatul /egatul este actul cuprins intr un testament, prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane, care la decesul sau vor mosteni masa succesorala. ,*ecutia testamentara 0 pentru a se asigura dispozitiile de ultima vointa testatorul poate desemna una sau mai multe persoane ca e*ecutori testamentari. ,*ecutorul testamentar, fara sezina, are rolul de a supraveg.ea si controla dispozitiile testamentare. Pentru asta el va detine !unurile mostenirii pentru a putea e*ecuta dispozitiile testamentului. /imitele dreptului de a dispune prin acte juridice de !unurile mostenirii Reguli: nimeni nu poate dispune pentru cauza de moarte al patrimoniului sau decat prin acte juridice esentialmente revoca!ile nimeni nu poate dispue de !unurile sale prin acte juridice decat pentru cazul propriei sale morti cel care lasa mostenirea nu poate face li!eralitati prin care sa incalce rezerva succesorala @prirea su!stitutiilor fideicomisare 0 este o dispozitie cuprinsa intr un testament prin care dispunatorul o!liga pe cel gratificat (instituit) sa conserve !unurile primite si sa le transmita la moartea sa unei alte persoane (su!stituit), desemnata de catre dispunator. Pornind de la dispozitiile C.C. mostenitorii rezervatari sunt: descendenta defunctului , fara limita in grad ascendentii privilegiati (mama si tatal) ""

Rezerva succesorala: a. daca defunctul lasa un singur descendent, rezerva acestuia va fi de 9 din mostenire( daca lasa 2 copii rezerva va fi de 26:, : copii si asa mai departe rezerva va fi 7 !. rezerva parintilor este de 9 din mostenire daca vin si mama si tatal, iar daca vine numai unul din parinti rezerva va fi de 8 c. 04) acesta va lua 16> daca vine in concurs cu descendentii defunctului, ) A ) 16$ daca vine in concurs cu descendentii si cu ascendentii privilegiati cat si cu colateralii privilegiati ) C 0 va lua 8 daca vine in concurs numai cu A sau numai cu colateralii privilegiati ) 0 va lua :6> daca intra in concurs cu ascendentii ordinari sau colateralii ordinari ) , 0 va lua 9 in lipsa mostenitorilor legali 5. reptul de optiune succesorala -ransmiterea patrimoniului celui care decedeaza opereaza fara vreo manifestare de vointa din partea mostenitorilor din clipa mortii celui care lasa succesiunea. Persoanele cu vocatie la do!andirea patrimoniului (suscesi!ilii) pot alege intre urmatoarele : posi!ilitati: acceptarea pur si simplu a mostenirii drept de a accepta mostenirea su! !eneficiu de inventar de a renunta la mostenire Caracterele dreptului de optiune succesorala: este un act unilateral este indivizi!il este un act irevoca!il 4cceptarea mostenirii 0 este un act unilateral, o manifestare de vointa prin care mostenitorul se invoieste sa si pastreze calitatea de mostenitor. 4cceptarea pura si simpla a mostenirii poate fi voluntara care la randul ei se imparte in e*presa si tacita( dar si fortata, cand potrivit art. B&: C.C. erezii care au dat la o parte sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni nu mai au facultatea de a se lepada de dansa. Cu toata renuntarea lor, ei raman erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte si ascunse. 4cceptarea su! !eneficiu de inventar 0 este un mod de a acepta succesiunea care produce mostenirea( avantajul de a impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului si de a nu fi o!ligat la plata datoriilor succesiunii decat in limita !unurilor succesiunii capatate. Renuntarea la mostenire 0 reprezinta manifestarea de vointa prin care mostenitorul declara ca intelege sa nu se mai foloseasca de dreptul succesiunii. Renuntarea nu poate fi tacita. Certificatul de mostenitor reprezinta actul procedural succesiunii prin care se atesta calitatea de mostenitor legal sau testamentar fiind eli!erat cu notarul pu!lic de la locul desc.iderii succesiunii (legea notarilor pu!lici l. :$61CC%).

Polita de ereditate este o actiune reala prin care o persoana cere instantei judecatoresti recunoasterea titlului sau de mostenitor sau legatar si o!ligarea celui in posesia caruia se afla !unurile succesorale la restituirea lor. Indiviziunea succesorala este o forma a proprietatii comune ce are ca o!iect patrimoniul succesoral in care drepturile titularilor nu sunt divizate fizic ci numai ideal, nici unul dintre ei neavand drepturi e*clusive asupra proprietatii. Imparteala (partajul) este operatiunea juridica prin care inceteaza starea de indiviziune in sensul ca !unurile stapanite pe cote parti ideale sunt fructe in proprietatea e*clusiva a fiecarui coindivizar. Practica judecatoreasca a statuat ca o evaluare corecta si reala tre!uie sa ai!a in vedere starea !unurilor in care se aflau la desc.iderea mostenirii, dar valoarea luata in calcul va fi cea luata de la data partajului. #ormele impartelii Imparteala prin !una invoiala 0 conditii sa fie prezenti toti comostenitorii toti comostenitorii sa ai!a capacitate de e*ercitiu deplina toti comostenitorii sa se fi inteles cu privire la partaj procedura impartelii pe cale judecatoreasca 0 comostenitorii pot cere direct imparteala pe cale judecatoreasca far vreo preala!ila incercare de imparteala prin !una invoiala. Imparteala pe cale judecatoreasca ) este o!ligatorie: cand unul dintre mostenitori nu e prezent la imparteala cand comostenitorii nu se inteleg cu privire la partaj cand un comostenitor este minor sau o persoana pusa su! interdictie judecatoreasca cand se impart !unurile comune ale sotilor