4

CAPITOLUL I
FACTORI IMPLICATI N GESTIUNEA UDRILOR $I STUDIUL
ACESTORA N SISTEMELE DE IRIGATII
DIN PODI$UL MOLDOVEI


1.1. Contextul dezvoltrii iriga(iilor pe plan mondial

Irigatia reprezint o stiint si n acelasi timp o art, Iolosit din cele mai vechi timpuri, n zone
dezavantajate pluviometric, pentru asigurarea apei necesare agriculturii, n scopul obtinerii unor
productii ridicate si constante an de an. n etapa actual, lucrrile de irigatii sunt evaluate n Iunctie de
beneIiciile privind sporul de productie, raportate la cheltuielile de investitie si exploatare, dar si prin
eIectele secundare, de aIectare a solurilor si apelor Ireatice. AstIel, n zilele noastre, nu se mai poate
vorbi despre irigatie n aIara sIerei economicului si a protectiei mediului.
ConIerinta Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltrii (Summitul Pmntului) de la Rio de
Janeiro (1992) |E.Constantin, Mrcineanu Fl., 2005|, reIeritor la sectorul de irigatii si dezvoltare
durabil relieIeaz c utilizarea nerational a irigatiei poate duce la nmlstinirea si salinizarea
solurilor, la poluarea resurselor de ap cu insecticide, pesticide si alte substante, ca si cu apele care au
un continut mare de sruri descrcate n emisari.
La nivel global, pe lng eIectele asupra mediului, este de cert interes analiza sustenabilittii
Iinanciare a amenajrilor.
ntr-o perioad n care energia era ieItin si n cantitti suIiciente, pentru asi spori productivitatea
si eIicienta, pentru a asigura o ridicare a nivelului social al muncii dar si pentru a reduce eIectele
negative asupra mediului, irigatiile moderne au evoluat spre tehnologii cu consumuri operationale de
energie relativ importante, care depsesc, n unele cazuri, consumul de energie reclamat de toate
celelalte operatiuni din agricultur la un loc.
Schimbrile pe care le determin criza energetic n agricultura contemporan mbrac Iorme
att cantitative, ct si calitative ce vor corespunde modului de solutionare a unor probleme majore cum
sunt:
- competitivitatea agriculturii irigate n raport cu cea neirigat;
- alternativa adoptat n utilizarea unei anumite metode de irigare;
- nivelul acordului ntre cererea si oIerta de energie pentru hidroamelioratii si modalittile de
realizare a acestuia.
Se apreciaz c scderea preturilor produselor agricole nsotit de cresterea costurilor proiectelor
sistemelor de irigatii au condus la o stagnare a acestora, cu toat accentuarea penuriei de produse
agroalimentare, n special n trile lumii a treia. n Iata unei astIel de situatii, o recent consultatie a
organismelor FAO a Icut unele recomandri n ceea ce priveste rolul irigatiilor n asigurarea
securittii alimentare:
- irigarea pe supraIete mari se justiIic acolo unde ea poate concura agricultura pluvial,
permitnd intensiIicarea productiei agricole, introducerea de culturi noi, Iavorizarea comertului
international;
- ca si alte Iorme de valoriIicare a Iondului Iunciar, irigarea poate Ii Iolosit ca Iactor social-
economic stabilizator n dezvoltarea rural, ca parte integrant a unor programe mai vaste viznd
aspecte economico-sociale si institutionale;
- participarea agricultorilor la toate nivelurile si transIerul ctre acestia a responsabilittilor.
Lipsa de sustenabilitate a Icut ca la nivel global, nivelul investitiilor pentru amenajri noi s
scad de la 1,5 pe an n perioada 1982-1993 la 0,6 pe an, pe perioada 1995-2020. Provocrile
viitoare pentru sectorul de irigatie si desecare vor Ii legate de maniera n care se va realiza o exploatare
sustenabil, att din punct de vedere Iinanciar ct si al protectiei mediului, pentru a rspunde att
cresterii cerintelor de hran n concordant cu cresterea demograIic, ct si cresterii competitiei pentru

5
ap. Pentru aceasta va Ii nevoie de o gestiune integrat a resurselor Iunciare si hidrologice, care
combin gestiunea bilantului hidric cu cel al ngrsmintelor si srurilor si cu bilantul Iinanciar
|Malano sa, 1999|.
Pe de alt parte agricultura irigat este nu numai cel mai mare consumator de ap, dar ea este si
puternic subventionat, apa Iiind nerational Iolosit, nct peste 60 din apa captat sau pompat
pentru irigatii este pierdut.


1.2. Resursele de ap pentru iriga(ii

Apa are un rol esential n dezvoltarea vietii pe pmnt. AstIel, acum trei miliarde de ani n
Oceanul Planetar a aprut viata si de atunci apa este mediu de viat pentru multe vietuitoare, dar si
mediu al desIsurrii proceselor vitale (n ea producndu-se cea mai mare parte a reactiilor metabolice
din corpul plantelor si animalelor). Nu numai viata, ci si activittile economice (agricultur, industrie,
turism etc) se sprijin pe existenta apei, acesta Iiind un Iactor de progres al civilizatiei. Un alt rol al
apei, ce trebuie mentionat este cel de ,modelator al climei, prin inertia ei termic exercitnd o mare
inIluent asupra climei locale si globale. Pentru plante, apa asigur transportul substantelor nutritive si
al produselor de Iotosintez n interiorul plantei, permite solubilizarea substantelor nutritive si
extragerea lor din sol de ctre rdcinile plantelor, este necesar pentru germinatie, rsrire si alte
Iunctii.
HidrosIera ocup cca. 71 din supraIata globului si are un volum de aproximativ 1400 milioane
km
3
cantonat mai ales n emisIera sudic. Desi cantitatea de ap srat existent n mrile si oceanele
lumii este practic nelimitat (97,3), resursele de ap dulce utilizabile pentru diverse Iolosinte umane
sunt Iinite, reprezentnd mai putin de 1 din apa existent pe Glob (tab.1.1.).

Tab.1.1.
Distributia apei pe glob [dup raportul Conf. ONU Mar del Plata 1977]
Cantitate Felul apei
mii km
3

Total 1400000 100
Apa mrilor si a oceanelor 1362000 97,3
Apa dulce, din care: 38000 2,7
- cantonat n calota polar si ghetari 29336 77,2
- apa din sol si subteran 8512 22,4
- apa din lacuri si blti 133 0,35
- apa din atmosIer 15,2 0,04
- apa din ruri 3,8 0,01

Se apreciaz c precipitatiile anuale czute pe glob au un volum de circa 500000 km
3
, din care,
numai 40000 km
3
se scurg alimentnd rurile si Iluviile, de unde apa este preluat pentru Iolosintele
umane. Precipitatiile atmosIerice reprezint unul din cele mai discontinue Ienomene meteorologice n
spatiu si timp. Distributia acestora pe glob este n Iunctie de doi Iactori principali: umiditatea aerului si
prezenta miscrilor convective ascendente din regiunile cu minime barometrice (zone depresionare sau
cicloni). Alti Iactori sunt: latitudinea geograIic, natura supraIetei terestre (ap sau uscat) si conditiile
orograIice.
Zona ecuatorial este caracterizat de existenta unor zone cu umiditate ridicat si cilonice (brul
de minim ecuatorial). AstIel, asupra unor vaste ntinderi din bazinul superior al Amazonului, bazinul
central al Zairului, n Indonezia si Filipine, pe trmurile oceanelor cad n Iiecare an, n medie, cantitti
de precipitatii ntre 2000 si 5000 mm. Precipitatii abundente, care pot depsi pe cele ecuatoriale se
nregistreaz pe trmurile sudice ale peninsulei Alaska, n sudul muntilor Himalaya, n bazinul inIerior
al Iluviilor Gange si Brahmaputra datorit existentei unor lanturi muntoase ce Iorteaz ascensiunea
curentilor de aer saturati proveniti dinspre ocean.
n zonele tropicale, datorit existentei brurilor de maxim tropicale (presiuni mai mari de

6
1025mb), cantittile de precipitatii anuale sunt de aproximativ 50100 mm, dezvoltndu-se zone
desertice: Sahara, Nevada (n emisIera nordic), Atacama, Kalahari, zonele desetice din Australia (n
emisIera sudic).
n zonele temperate, ns, exist o alternant de cicloni si anticicloni a cror pozitie geograIic se
schimb dup anotimp, provocnd o neuniIormitate accentuat a precipitatiilor n timp si spatiu;
cantitatea acestora scade dinspre zonele oceanelor si mrilor spre interiorul continentelor. De exemplu,
pe coastele de est ale Asiei precipitatiile depsesc n medie 1000 mm anual, iar n interiorul
continentului exist zone cu precipitatii ntre 25100 mm (desertul Gobi).
n zonele polare, desi umiditatea aerului este ridicat, perpetuarea unui regim de presiune
atmosIeric ridicat conduce la micsorarea cantittii de precipitatii la 200500 mm/an.
Variabilitatea precipitatiilor n timp este nsemnat si explicat de cauze extraterestre si
dinamice |Geicu, 2000|. Cauzele extreterestre sunt datorate activittii solare (cu un ciclu de 11 ani),
care determin Iluctuatii corespunztoare ale Iluxului radiativ receptionat la supraIata Pmntului, ceea
ce inIluenteaz direct regimul pluviometric. Variatiile determinate de activitatea solar sunt atenuate si
perturbate de circulatia atmosIeric. F.Bauer (citat de Geicu, 2000), ntr-un studiu extins pe 150 ani
pentru Europa Central, stabileste subcicluri de 2, 3 si chiar 4 ani, cu amplitudine de acelasi ordine de
mrime cu al ciclului determinat de petele solare.

Repartizarea spatial a cantittii disponibile de ap dulce pe glob nu este n concordant cu
necesittile locale (tab.1.2.). Spre exemplu, aproape o sesime din apa dulce a Terrei se aIl numai pe
teritoriul Canadei, Iat de Europa, care cuprinde 20 din populatia globului, si dispune doar de 7 din
rezervele de ap dulce ale lumii, iar Romnia are o cantitate de ap dulce utilizabil de 29,5 km
3
/an
|I.Iliescu, 1997, citat de Ch.Popescu, D.Bucur, 1999|.

Tab.1.2.
Repartitia medie a debitelor apelor curgtoare pe continente i pe locuitor
Repartitia Continent SupraIata
(mii km
2
)
Populatia
(mil) n 1978
Debit
(m
3
/s) m
3
/s
.
1000 km
2
m
3
/loc
.
zi
AIrica 30319 442 206000 6,8 40,2
America de Nord 21516 242 925000 4,3 33,0
America de sud 20566 349 413000 20,2 100,1
Asia (Ir CSI) 27580 2461 2560000 9,3 9,0
Europa (Ir CSI) 4937 480 39000 7,9 7,15
Oceania 8500 22 10900 1,3 45,0
CSI 22402 262 90000 4,0 29,7
Total 135830 4258 1107400 8,15 22,5

n ultimul secol s-a nregistrat o crestere a cerintelor de ap de la an la an, de la 579 km
3
n anii
`30 la peste 5000 km
3
la sIrsitul secolului. Ritmul rapid de crestere a populatiei (prognozat n cazul
neschimbrii tendintei actuale ca n anul 2025 s ajung la 8,5 miliarde locuitori, iar n anul 2050 la
practic o dublare 10,5 miliarde) conduce att la cresterea cerintelor de ap, ct si la modiIicarea
repartizrii acestora pe categorii de Iolosinte (tab.1.3.)

Tab.1.3.
Cantitti de ap (km
3
/an) pentru diferite folosinte umane [Kirda C, 1998]
Sector 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
Agricultur 525 893 1130 1550 1850 2290 2680 3250
Industrie 37,2 124 178 330 540 710 973 1260
Alimentare cu ap 16,1 36,3 52 82 130 200 300 441
Rezerve 0,3 3,7 6,5 23 66 120 170 220
Total 579 1060 1360 1990 2590 3320 4130 5190

AstIel, dac n 1990 sectorul agricol utiliza 68,9 din resursele de ap, n anul 2000 autorii

7
studiului prognozau o scdere la 62,7 n Iavoarea cresterii ponderii consumului industrial si
municipal.
Pe de alt parte, cresterea intensittii utilizrii apei, deversarea n aceasta a unor cantitti mari de
reziduuri industriale, pesticide etc. care ajungnd n ap i altereaz calitatea, au condus la accentuarea
Ienomenului de poluare a multor unitti hidrograIice. Poluarea apei, desi este o problem local, cu
surse de poluare identiIicabile, prin intermediul legturilor dintre apele de supraIat, subterane sau a
vaporilor din atmosIer, are un impact global, conducnd la scderea resurselor de ap dulce, o bun
parte din aceasta devenind improprie utilizrii pentru diIerite Iolosinte.


1.3. Schimbrile climatice globale yi intensificarea secetelor

1.3.1. Observajii la nivel global
Este dovedit deja c planeta noastr se nclzeste datorit Iaptului c se elibereaz o cantitate
mare de gaze cu eIect de ser, care permit ptrunderea radiatiilor solare n atmosIer, dar mpiedic
degajarea lor n spatiu, pstrnd cldura la supraIata Terrei. Pe lng eIectul de ser, explozia
demograIic si scderea supraIetelor mpdurite sunt alti Iactori care inIluenteaz puternic schimbrile
de clim. AstIel, avem de-a Iace cu modiIicri climatice produse de Iactori antropici, care se
desIsoar n ritm alert.
Desi cresterea temperaturii a Iost observat de mai bine de 100 de ani, n ultimii 30 de ani viteza
de crestere a temperaturii medii globale se nscrie pe o curb puternic ascendent. ncepnd din 1976,
temperatura medie global creste abrupt cu 0,18
0
C pe deceniu. n ambele emisIere ale Terrei, deceniul
anilor 1990 a Iost cel mai cald.
nclzirea atmosIerei se Iace cu precdere indirect, prin intermediul supraIetei terestre care
transmite cldura sa aerului din imediata sa vecintate. Acest aer nclzit, datorit miscrilor
convective se deplasez spre straturile superioare ale troposIerei, nlocuind aerul mai rece de la aceste
nltimi, care va cobor spre sol. Scderea temperaturii aerului cu nltimea se Iace diIerit n straturile
de aer uscat (n medie cca. 0,6
0
C la 100 m) si aer umed (aprox. 1
0
C la 180 m). Studiul REVEL
(Research and Education: Volcanoes, Exploration and LiIe) eIectuat de cercettori de la Universitatea
din Washington, pe baza datelor climatice nregistrate de 63 de radiosonde pe o perioad de timp de 43
de ani (1958-2001) relev tendinta de nclzire global a atmosIerei, diIerentiat pe straturi. AstIel,
stratul atmosIeric apropiat de supraIata Pmntului s-a nclzit cu aproximativ 0,15
0
C/decad (pentru
intervalul 1979-2001, rata nclzirii a Iost de 0,17
0
C/decad), n troposIer, nclzirea s-a produs cu un
gradient de 0,08
0
C/decad, iar n tropopauz si n stratosIer s-a maniIestat o rcire medie global cu
0,2
0
C/decad, respectiv 0,6
0
C/decad (Robigou V., 2003).
Bazndu-se pe nregistrri ale temperaturii medii lunare si anuale la supraIata solului, preluate
de la 384 de statii meteo din emisIera nordic si 301 statii din emisIera sudic, si pe o perioad de timp
mai mare de un secol (1881-2002), un alt studiu privind anomaliile termice, eIectuat de cercettori rusi
si americani, indic Iaptul c emisIera nordic se nclzeste cu o rat de 0,65
0
C/100ani, iar rata de
nclzire la scar global este de 0,6
0
/100ani. Se preconizeaz ca n urmtorii 100 de ani, aceast rat
de nclzire s creasc de la 0,6 la 1,45,4 grade.
Ordinea anilor din intervalul 1988-2002 (cea mai cald perioad dintr-o perioad de nregistrri
de dup 1861) cu valorile cele mai ridicate ale temperaturilor, este urmtoarea: 1998, 2002, 2001,
1999, 1995, 1990, 1997, 1991, 2000, 1988. Media deviatiilor de la valoarea normal a temperaturii
pentru ultima decad a secolului trecut a Iost de 0,49
0
C. n emisIera nordic, anii '90 au nregistrat o
medie a abaterilor pozitive a valorilor temperaturilor la supraIata Pmntului de 0,38
0
C, n timp ce n
perioada 2000-2004 aceasta a crescut la 0,58
0
C. n anul 2002, pentru latitudinea de 30-60
0
N, s-a
nregistrat cea mai mare deviatie a temperaturii (1,74
0
C) Iat de normala din lunile de var (iunie-
august). Anii 2003, 2005 si 2004 se nscriu si ei pe pozitiile 3, 4 si 5 n sirul anilor cu valori ridicate ale
temperaturilor (abateri Iat de temperatura medie la supraIat de 0,49
0
C, 0,48
0
C respectiv 0,44
0
C).
Anul 1988 rmne cel mai cald an, cu o abatere de0,54
0
C Iat de media anual a perioadei 1961-
1990, de 14
0
C. Global, anomalia termic de la supraIata solului din octombrie si din iunie 2005 a Iost
cea mai mare din istoria msurtorilor eIectuate de OMM. Se constat ns n acelasi timp mari
diIerente regionale att ale temperaturilor ct si precipitatiilor. AstIel, n anul 2004, n lunile iunie si

8
iunie temperaturi apropiate de recorduri s-au nregistrat n zonele sudice si centrale ale Europei si
Japonia, n timp ce n zonele nalte din Anzi se semnala un Irig neobisnuit pentru aceast perioad. De
asemenea, n estul Australiei nc din luna Iebruarie temperaturile urcau pn la 45
0
C. Tot 2004 a Iost
considerat si cel mai ploios an de dup anul 2000, umiditatea anormal de mare a predominat n unele
zone din Europa, vestul Asiei, Japonia si zona de coast a Braziliei. n timp ce n zone din sudul si
estul Australei, vestul SUA, AIrica de sud, s-au perpetuat situatiile de secet ce dureaz de mai multi
ani. Anomalii climatice se nregistreaz si n anul 2005 cnd n Australia s-au consemnat pe 97 din
teritoriu depsirea temperaturilor medii multianuale, n timp ce n lunile de iarn temperaturi extrem de
mici s aIecteze regiunea balcanic si Marocul.
Pe lng diminuarea extinderii ghetii marine arctice (cu 8 n ultimile dou decenii si jumtate),
destrmarea echilibrului natural a avut ca eIect Iie aparitia unor Ienomene meteorologice deosebite, Iie
sporirea n numr si intensitate a extremelor vremii (secete, inundatii, valuri de canicul etc.), Iie
trecerea brusc a vremii de la o extrem la alta. Unul din exemple este mrirea numrului de uragane,
n anul 2005 nregistrndu-se un record de 26 de Iurtuni tropicale denumite care au aprut n Atlantic,
din care 14 au Iost uragane (de asemenea un numr record), aIectnd America Central, Caraibe si
SUA. n schimb, n PaciIic activitatea ciclonic s-a situat sub sau aproape de medie. Valurile de
canicul care au aIectat o mare parte a globului n ultimii ani, ar Ii trebuit s apar n mod normal o
dat la 450 de ani |www.Ioeeurope.org|, iar studiile companiilor de asigurri arat c pn n anul
2020 si vor modiIica Irecventa la o dat la 20 de ani.
Mai mult, n ultimele decenii s-au produs perturbri dramatice n distributia centrilor de presiune
atmosIeric. AstIel, la latitudini mici, deasupra zonelor vestice ale oceanelor, n ultimii ani au actionat
centre de nalt presiune, iar n prtile estice au actionat centre de joas presiune, circulatia atmosIeric
Iiind de la vest la est, invers Iat de cea normal. n anii n care s-au remarcat aceste modiIicri s-au
produs secete n Australia.
n emisIera sudic, Ienomenul este denumit ENSO (El Nio Southern Circulation) iar n
emisIera nordic ENNO (El Nio Nothern Circulation).
Acest Ienomen se maniIest la interIata ocean-atmosIer si inIluenteaz ambele medii (att
mediul atmosIeric si hidrologic), Iiind cauza major a producerii mai multor secete din ultimele
decenii. Un exemplu n acest sens este simultaneitatea maniIestrii ENSO cu secetele din 1983, 1985,
1987 din Australia, AIrica (Sahel) si sud-estul Asiei. De asemenea, extinderea teritorial pe care au
avut-o secetele din ultimii 10-15 ani poate Ii explicat prin Ienomene care actioneaz la scar mare, cel
putin la scar continental, si, desigur c, n aceste cazuri este vizat n primul rnd Ienomenul ENSO.

1.3.2. Fenomene observate n Romnia
n raport cu pozitia sa pe glob, Romnia este situat n plin zon temperat, iar pozitia pe
continent adaug la aceasta caracterul continental cu nuante excesive al climei. Sub inIluenta
principalilor centri barici de actiune care determin deplasarea maselor de aer cu proprietti diIerite, ca
si sub inIluenta rolului de baraj orograIic pe care l au Carpatii, clima Romniei capt un speciIic
aparte de cea a trilor din jur.
AstIel, elementele climatice (temperatura, umiditatea, viteza vntului, precipitatiile etc.) au o
distributie neuniIorm att n timpul anului datorit, n special, existentei anotimpurilor, ct si n
teritoriu, datorit diversittii conditiilor Iizico-geograIice. Temperaturile medii anuale nregistreaz
cele mai mari valori, de peste 11C, in sudul Cmpiei Romne, de-a lungul Dunrii, n zona litoralului
Mrii Negre si n partea de sud-vest a Banatului. n restul regiunilor de cmpie, temperatura medie
anual se mentine ntre 10 si 11C. n regiunile deluroase si de podis, temperatura medie scade pn la
6C. Cele mai mici valori ale temperaturilor medii anuale sunt n regiunile montane unde variaz
Iunctie de altitudine ntre 6C si -2C. Valorile record ale temperaturilor pentru Romnia sunt: maxim
44,5
0
C (a Iost nregistrat n 10 august 1951 la Ion Sion, jud. Brila) si minim 38,5
0
C (24 Iebruarie
1942 la Bod, jud. Brasov). Din punct de vedere al precipitatiilor, se observ c pe teritoriul trii
noastre circa 80 din totalul lunilor calendaristice sunt caracterizate de anomalii pluviometrice, cele
mai puternice Iluctuatii nregistrndu-se n sudul trii unde precipitatiile lunare variaz ntre 0-300 l/m
2

iar cele anuale ntre 250 1000 l/m
2
. |Constantin Elena, s.a, 2000|.
n tara noastr, Ir a avea un caracter ciclic real, se constat o succesiune ntre perioadele
secetoase si perioade ploioase la un interval de aproximativ 12-15 ani. n ultimul secol, perioadele

9
extrem de secetoase au Iost: 1894-1905 (cu intensitate maxim n anul 1897), 1942-1953 (cu intensitti
maxime n anii 1946 si 1947), 1982-1996 (cu intensitti maxime n anii 1990 si 1992) si 1998-2004.
Secetele hidrologice au avut o Irecvent mai mare dect secetele meteorologice, dar s-au maniIestat pe
perioade mai scurte (Geicu A., 2000), perioadele extreme nregistrndu-se n anii 1894-1900 si 1961-
1965 n Transilvania si 1943-1952, 1958-1964 si 1982-1993 n Oltenia, Muntenia si Moldova. Studiul
eIectuat pentru statiile meteo Bucuresti-Filaret si Sibiu (care beneIiciaz de cele mai lungi siruri de
date), conIirm aceste concluzii, rezultnd c periodigramele precipitatiilor anuale ntocmite pe
perioade de 11 ani prezint 4 minime si 3 maxime (Geicu A., 2000).

nclzirea global aIecteaz si tara noastr, eIectele cele mai pronuntate Iiind iernile clduroase
si secetoase. SemniIicativ pentru Romnia este cresterea Irecventei evenimentelor meteorologice rare
si extreme: veri caniculare, tornade, inundatii. nregistrri meteorologice pe o perioad mai mare de
100 de ani indic o tendint evident de desertiIicare pe o supraIat de 3 milioane ha n partea de est a
trii (Dobrogea), Estul Munteniei si sudul Moldovei, din care 2,8 mil. ha de teren arabil (20 din
Iondul agricol al Romniei).
Schimbrile climatice reprezint o problem mondial care necesit cooperare international.
AstIel, pe lng acorduri internationale, cum ar Ii Protocolul de la Kyoto din 1997, n care se
stipuleaz reducerea emisiilor de gaze cu eIect de ser n trile industrializate cu 5 pn n anul 2012
(avnd ca termen de comparatie anul 1990), pe lng adoptarea tehnologiilor alternative de producere
a energiei, este necesar o monitorizare Ioarte strict a Iactorilor de mediu.


1.4. Necesitatea reabilitrii yi modernizrii sistemelor de iriga(ie

1.4.1. Concepjii yi abordri la nivel mondial
n etapa actual, lucrrile de irigatii sunt evaluate n Iunctie de beneIiciile privind sporul de
productie, raportate la cheltuielile de investitie si exploatare, dar si prin eIectele secundare, de aIectare
a solurilor si apelor Ireatice.
Dezvoltarea demograIic global si cresterea standardului de viat, pe lng reducerea resurselor
de ap si a terenurilor agricole (prin extinderea teritoriului urban), conduc la o crestere a cererii de
produse alimentare. Irigatiile joac un rol deosebit de important n economia mondial n asigurarea
resurselor de hran. De asemenea, sunt de retinut eIectele Iavorabile ale irigatiei asupra ocuprii Iortei
de munc n zone rurale, crerii de venituri suplimentare si dezvoltrii rurale, iar prin intensiIicare
agriculturii sunt create noi locuri de munc n sectoarele din amonte si din aval de sectorul agricol (n
raport de 23 pentru un loc de munc n agricultur) |Tardieu H, 2003|.
Statisticile FAO arat c, desi irigatiile deservesc o supraIat de numai 18 (270 milioane ha)
din totalul arabil al globului, productia obtinut are o pondere de mai mult de o treime (30-45) din
recolta total. Fr irigatie, cheltuielile pentru asigurarea celorlalti Iactori de productie n agricultur
(mecanizare, chimizare, soiuri si hibrizi productivi s.a.) nu pot Ii puse n valoare, datorit riscului
determinat de cantittile insuIiciente de precipitatii care se semnaleaz n multi ani n Iazele de consum
hidric intens.
Banca Mondial si PNUD consider c 80 din nevoile alimentare ale sporului de populatie
trebuie s Iie satisIcut prin extinderea irigatiei. Peste jumtate din cresterea de productie agricol de
acum pn n anul 2010 se asteapt a se realiza pe seama terenurilor irigate. Tot aceste organisme
semnaleaz ns si o serie de situatii neIavorabile ce vor inIluenta negativ extinderea irigatiilor ca:
restrngerea supraIetelor de terenuri pretabile la irigatii, cresterea costurilor pentru amenajri noi si
echipamente de udare, reducerea rezervelor de ap disponibile pentru irigatii prin concurenta altor
Iolosinte ca si prin poluarea unora din ele. La acestea se adaug managementul deIectuos al unor
amenajri actuale, randamente hidraulice sczute, salinizarea unor supraIete irigate (din cele 270
milioane ha echipate pentru irigatii n prezent, se exploateaz eIectiv cca. 235 milioane ha, iar restul de
10-15 din supraIete au Iost degradate prin salinizare si nmlstinire).
Alte impedimente pentru o agricultur irigat viabil n trile n curs de dezvoltare sunt rezultate
ale Iragmentrii propriettii agricole (conducnd la o scdere a gradului de utilizare a sistemelor de
irigatie si la o schimbare a planului de culturi ce aIecteaz randamentele sistemelor) si ale exploatrii

10
deIectuoase. La acestea se mai adaug slaba coordonare a agentiilor si Iactorilor de decizie si o proast
politic macroeconomic n ceea ce priveste taxele si subventiile. AstIel, n sectorul de irigatii se
observ o distributie haotic a cantittilor de ap ctre beneIiciari, insecuritate si ineIicienta dreptului
de proprietate |Penov s.a., 2003|. Aceste conditii sunt, de obicei, rezultatele unei comportri
oportuniste ale Iactorilor de decizie strategici, impunndu-se schimbri institutionale n scopul
impunerii unor noi structuri de guvernare n sectorul de irigatii, ce pot sustine o utilizare sustenabil a
resurselor.

1.4.2. Elemente referitoare la jara noastr
n tara noastr, patrimoniul irigabil este de 3,2 milioane ha, o mare parte din sistemele n
Iunctiune Iiind proiectate cu mai bine de 20 de ani n urm. Zonele cu cele mai mari supraIete
amenajate sunt situate n Cmpia Romn, Podisul Dobrogei si partea sudic a Podisului Moldovei.
SupraIete mai mici sunt amenajate de-a lungul rurilor Prut si Siret si n interiorul Podisului
Moldovenesc, n Transilvania, n Cmpia Banatului si cmpia nordic a Tisei.
Repartizarea pe zone agroclimatice (Iig.1.1.), datorit caracteristicilor acestora, plaseaz
sistemele hidroameliorative n proportie de 87,2 n zona I, 8,1 n zona II si numai 4,7 n zona III.


Fig.1.1. SupraIata amenajat pentru irigatii n Romnia |Lup A., 1997|
I zona cald-secetoas; II zona moderat-subumed; III zona rcoroas-umed

SupraIetele amenajate n cele trei zone, n raport cu studiile de oportunitate sunt prezentate n
tab.1.4. |Georgescu S., s.a., 1983|

Tabel nr.1.4.
Lucrri de irigatii pe :one agroclimatice in raport cu potentialul irigabil
Zona agroclimatic Potentialul irigabil
(mii ha)
Amenajat n 1990
(mii ha)
Ponderea amenajrilor comparativ cu potentialul
()
I 4200 2705,2 64,4
II 990 335,2 33,9
III 160 68,6 42,9
Total 5350 3109,0 58,1

La noi n tar, culturile de cmp ocup circa 85 din supraIata arabil si asigur peste 60 din
necesarul nutritiv pentru populatie si nutret pentru animale.
Ca surse de alimentare, Dunrea Iurnizeaz cca. / din apa necesar irigatiilor. Dintre rurile
interioare Oltul detine ponderea cea mai mare cu 5,6 din volumul potential de ap Iolosibil la

11
irigatii, urmat de Siret cu 5,0, Arges 3,2, Prut 2,5 restul surselor de ap interioare totaliznd cca.
9,0.
Amenajrile de irigatii sunt situate att n luncile Dunrii si rurilor interioare, ct si pe terasele
acestora, nltimile de pompare variind de la zero (cazul unor sisteme cu derivatie gravitational) pn
la 390 m. Distributia supraIetelor amenajate Iunctie de nltimea de pompare este prezentat n tabel
1.5.

Tabel 1.5.
Distributia suprafetelor amenafate functie de inltimea de pompare
nltime de pompare
(mca)
SupraIata
(ha)
din supraIata
amenajat pe tar
gravitational 75.929 2,47
0 - 10 671.770 21,88
10 - 30 304.544 9,92
30 - 50 637.678 20,77
50 - 70 397.978 12,96
70 - 90 407.011 13,25
90 - 110 238.363 7,76
110 - 130 135.012 4,40
130 - 150 50.990 1,66
150 - 170 70.492 2,30
170 - 290 71.761 2,34
290 - 300 8.696 0,29
Total 3.070.224 100

La aceste nltimi de pompare din cadrul schemei hidrotehnice, se adaug, n majoritatea
cazurilor, nltimile de pompare de 50 - 80 mca necesare pentru punerea sub presiune a apei.
Puterea instalat n amenajrile de irigatii din Romnia este de 3600 MW, revenind 1,2 kW/ha,
cu diIerente mari de la sistem la sistem, Iunctie de cerintele de pompare impuse de relieIul terenului.
Consumul de energie mediu multianual variaz n raport cu nltimea total de pompare si de
cerintele de punere sub presiune a apei, ajungnd pn la 750 kWh/ha pentru sistemele cu nltimi mici
de pompare si pn la 3.800 kWh/ha n unele sisteme din Dobrogea, cu nltimile cele mai mari de
pompare si consumuri mari de ap la hectar.
Repartizarea patrimoniului irigabil Iunctie de consumul speciIic (la 1000 m
3
de ap) este artat
n tab.1.6. |Lup.A, 1997|:
Tabel 1.6.
Reparti:area patrimoniului irigabil functie de consumul specific
Consumul speciIic
(kwh/1000 m
3
ap)
Procent din supraIata total irigabil pe tar
300 24,2
300-400 27,3
400-500 18,8
500-600 3,9
600-700 9,6
700-800 5,2
800-900 3,7
900-1200 4,1
1200-1400 1,5
~ 1400 1,5

DiIerentierea consumurilor este evident n special n sistemele de irigatii din Podisul Dobrogei
si Podisul Moldovei.

12
Consumurile speciIice raportate la ha se diIerentiaz si ele, n raport cu nltimea de pompare a
apei si de normele de irigatie. Consumurile medii si ponderea lor sunt artate n tab.1.7.
Tabel 1.7.
Consumurile specifice medii i ponderea lor in suprafata total amenafat
Limitele consumului de
energie (kwh/ha)
Consumul speciIic mediu
kWh/1000 m
3

Ponderea n supraIata total amenajat
()
0-400 197 27,0
401-600 477 10,4
601-800 739 9,9
801-1000 893 20,5
1001-1200 1135 13,1
1201-1400 1257 6,4
~ 1401 2357 12,7
Media 886 100,0

Aceste date se reIer doar la pomparea si transportul pn la nivelul statiilor de punere sub
presiune, deci la ele trebuie adugate consumul de energie pentru distributia apei, care n conditiile
irigatiei prin aspersiune este evaluat la cca. 600kwh/ha.
n partea estic a trii sistemele de irigatie sunt situate n special de-a lungul rului Prut si rului
Siret, deoarece acestea sunt sursele principale de ap capabile s asigure consumurile unor amenajri
pe supraIete mari. Ele deservesc att zone de lunc, ct si de teras, avnd una sau mai multe trepte de
repompare si necesitnd astIel consumuri mari de energie. Cteva sisteme cu supraIete mai mici, pn
la 3000 ha, sunt amenajate n interiorul podisului Moldovenesc si Iolosesc ap din aIluentii rului Prut
pe care sunt o serie de lacuri de acumulare cu rol complex de atenuare a viiturilor, dar pot si s oIere
volume de ap necesare pentru irigatii. A treia categorie de amenajri o reprezint cele alimentate din
surse subterane, care au supraIete mici, de ordinul ctorva hectare.
Datorit conceptiei de proiectare ce a avut la baz analize economice improprii, a mijloacelor
Iinanciare insuIiciente, a calittii necorespunztoare a unor materiale si lucrri ca si a renuntrii la
unele componente (cptuseli ale canalelor, drenaje, etc.) si a plaIonului sczut al investitiei speciIice si
a neasigurrii echipamentelor de udare pentru o parte din supraIata amenajat, s-au nregistrat
perIormante slabe n exploatare, evaluate la 25-30 comparativ cu parametrii proiectati, apreciindu-se
totodat c amenajrile au avut un impact redus asupra nivelurilor productiilor la principalele culturi
agricole |Lup A., 1997|. De asemenea, politica de management centralizat al acestor sisteme, Ir a
cointeresa beneIiciarii, a condus la Iolosirea incomplet a perimetrelor amenajate, n conditii tehnice si
economice cu mult sub nivelul proiectat.
Mai mult, dup 1989, starea tehnic s-a agravat din cauza deteriorrii acestora si a reducerii
cheltuielilor de ntretinere si reparatii. Pe de alt parte, cererea de ap s-a redus deoarece, n urma
aplicrii Legii 18, proprietatea Iunciar s-a divizat (un agricultor detinnd 2,5 ha n medie pe tar),
instalatiile de udare existente, insuIiciente si n ipoteza udrii prin rotatie pe supraIete mari au ajuns s
Iie total insuIiciente sau inutilizabile din punct de vedere tehnic si s Iie n cea mai mare msur numai
n patrimoniul unittilor cu capital de stat.
Agricultura din tara noastr, n conditiile propriettii Iunciare mici are un caracter de subzistent,
lipsind mijloacele Iinanciare pentru a apela la irigatii. AstIel, s-a ajuns n situatia ca n multe din
sistemele mari de irigatii s irige numai ctiva beneIiciari, posesori de supraIete mari (societti cu
capital de stat, asociatii de cultivatori de legume, asociatii de utilizatori de ap). Aceast reducere a
gradului de utilizare are un impact negativ asupra eIicientei economice a irigatiei, producndu-se
mrirea costului apei ce trebuie suportat de beneIiciar, ajungndu-se n situatia c sporul de venit adus
de udri este depsit de cheltuielile impuse de aceast verig tehnologic.

1.4.3. Direcjii de acjiune pentru reabilitare, mbuntjire yi modernizare a sistemelor de
irigajie din Romnia
Problemele care se cer rezolvate prin cercetarea n domeniu privesc att mbunttirea gestiunii
apei si energiei, dar si reabilitarea si modernizarea amenajrilor pentru a rspunde Iormelor actuale de

13
gestiune agricol, ct si cerintelor de eIicient impuse de economia de piat.
Studii asupra sistemelor de irigatii din Romnia realizate pn n prezent de ctre Iirme de
consultant din strintate (cum ar Ii Binnie&Partners n asociere cu Hunting Technical Services Ltd.
din Marea Britanie si n colaborare cu ISPIF SA Bucuresti, care au analizat 104 sisteme de irigatii, de
BRL-GERSAR, din Franta care a analizat reabilitarea amenajrilor din trei perimetre, Pietroiu-SteIan
cel Mare, Gltui Clrasi si Carasu s.a)., au condus la concluzia c majoritatea sistemelor existente
sunt n prezent neviabile, deci costurile implicate de exploatarea lor sunt mai mari dect beneIiciile pe
care acestea le pot aduce. Aceste studii prezint interes att n privinta solutiilor tehnice propuse, ct si
a metodologiei si rezultatelor analizei economice. Pentru mbunttirea rentabilittii sistemelor de
irigatii, strategiile de perspectiv si programele de reabilitare si modernizare a acestor lucrri au ca
obiective tehnice principale:
- stabilirea viabilittii dezvoltrii amenajrilor actuale prin lucrri de reabilitare-modernizare;
- reabilitarea si modernizarea statiilor de pompare si a impermeabilizrilor canalelor de aductiune, n
vederea reducerii consumurilor de energie electric si de ap;
- adaptarea retelelor de distributie la cerintele exploatatiilor agricole de dimensiuni medii si mici
prin ndesirea antenelor sau buclarea acestora si eventual modiIicarea modului de gestiune si
distributie a apei;
- completarea sau asigurarea echipamentelor de udare (tinnd cont si de accesul la gurile de ap)
prezint cea mai mare important si urgent msur pentru cresterea gradului de utilizare a
sistemelor actuale.
Cele mai importante msuri de dezvoltare institutional constau n:
- constituirea Asociatiilor utilizatorilor de ap, care au rolul de a asigura gestiunea amenajrilor
si echipamentelor (statii de punere sub presiune, retele de distributie, echipamente de udare s.a) din
perimetrul asociatiei, organizarea udrilor;
- crearea unei structuri institutionale clar deIinite si cu competente la Iiecare nivel. Acest proces
va Ii sprijinit prin introducerea sistemelor inIormatice de gestiune, constituirea AUAI, prin organizarea
activittii de consiliere si implementare a progresului tehnic n irigatii, programe de pregtire
proIesional a personalului de exploatare s.a.;
n principal, propunerile de msuri organizatorice se reIer la:
organizarea unittilor de exploatare pe bazine hidrograIice si nu pe unitti administrative
(similar cu unittile de gospodrirea apelor);
Ilexibilitate operational (s Iie introdus posibilitatea ca unele operatii de exploatare s Iie
contractate si executate de agenti privati);
prevederea resurselor de gestiune n procesul de exploatare a amenajrilor, pentru ca
serviciile de distributie a apei s se realizeze la cel mai redus cost posibil, s.a.
Solutiile de mrirea randamentului de Iolosire a apei n sistem (Ir lucrri de investitii) cuprind:
mrirea volumului de ap preluat de beneIiciari prin constituirea de asociatii de utilizatori de ap si
cresterea gradului de utilizare a sistemului de irigatii. De asemenea, se vor lua msuri de reducere a
pierderilor din amenajrile interioare prin participarea utilizatorilor de ap la lucrrile de ntretinere si
reparatii ale retelelor interioare si de mrire a randamentului udrilor prin instruirea udtorilor si
acordarea de asistent tehnic din partea specialistilor.
Sunt necesare noi Iorme de organizare a exploatrii, bazate pe participarea utilizatorilor de ap
organizati n asociatii (pe ploturi , canale tertiare, secundare, etc.), training pentru utilizatorii de ap
(organizndu-se n acest scop amenajri pilot demonstrative), extinderea inIormatizrii n sistemele de
irigatie s.a.). n acest sens, n perioada 1996-2000 s-au realizat cteva msuri care vizeaz nIiintarea
Asociatiilor Utilizatorilor de Ap de Irigatii (A.U.A.I.) si transIerul managementului unei prti din
inIrastructura de irigatii (cea din cadrul plotului, adic statiile de punere sub presiune si retelele de
distributie) de la stat la asociatiile de beneIiciari. n acest sens s-a emis ordonanta de urgent a
Guvernului Romniei nr.147/ 7 oct. 1999 prin care se reglementeaz constituirea si Iunctionarea
asociatiilor utilizatorilor de ap pentru irigatii, prin care se precizeaz c "teritoriul unei asociatii este
constituit, de regul, dintr-o unitate hidraulic", iar "unitatea hidraulic este supraIata de teren care
poate s primeasc ap pentru irigatii de la o surs de Iurnizare a apei". Alte actiuni cu rol de a Iacilita
nIiintarea asociatiilor sunt: elaborarea modelului de statut al A.U.A.I., o propunere de acord de
transIer al managementului irigatiilor si constituirea a patru asociatii pilot (Sadova-Corabia, Mostistea,

14
Nicoresti-Tecuci si M. Koglniceanu - Medgidia).

Utilizarea irigatiei deIicitare poate Ii o alt cale (independent sau premergtoare programelor de
reabilitare-modernizare) de optimizare a eIicientei gestiunii apei n sistemele de irigatii constnd n
impunerea deliberat a unui anumit grad de stres hidric culturilor, n scopul obtinerii proIitului maxim
si nu a productiei maxime.


1.5. Caracterizarea cadrului natural yi conturarea unor solu(ii de reabilitare-
modernizare func(ie de elementele acestuia

1.5.1. Caracterizarea geografic yi geomorfologic
Zona provinciei Moldova Iace parte, sub raport geograIic, din Podisul Moldovei, cel mai ntins si
cel mai reprezentativ podis al trii, cuprins ntre obcinele Bucovinei, subcarpatii Moldovei, nord-estul
Cmpiei Romne, albia Prutului si cea a Dunrii. SupraIata total este de cca. 28000 km
2
, ceea ce
reprezint mai mult de 10 din supraIata ntregului teritoriu al trii.
Administrativ acest teritoriu apartine total sau partial judetelor Suceava, Botosani, Iasi, Neamt,
Bacu, Vrancea si Galati.
n Podisul Moldovei se ncadreaz aproape ntreg bazinul hidrograIic al Prutului aIlat pe
teritoriul Romniei, precum si bazinul superior al Siretului.
n zona Podisului Moldovei din punct de vedere geomorIologic se diIerentiaz o serie de
subtinuturi si districte (Iig.1.2):


Fig.1.2. Raionarea geomorIologic a Podisului Moldovei


15
A Sub(inutul podiyului piemontan este zona cu relieIul puternic Iragmentat, cu culmi
deluroase, cmpii joase si terase, situat ntre Subcarpati si valea Sucevei, a Moldovei si n continuare
valea Siretului, pn la sud de Bacu. Acest subtinut cuprinde dou districte (districtul piemontului
colinarsi cel al cmpiilor piemontane), mprtite ntr-o serie de subdistricte. Cele dou districte sunt :
B. Sub(inutul podiyurilor structurale situat n partea nordic si central a Podisului Moldovei
si mprtit n dou districte (Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc).
C. Sub(inutul dealurilor pliocene ( cmpia colinar sud moldoveneasc) ocup zona sudic a
Podisului Moldovei pn la limita de contact cu partea nord estic a Cmpiei Romne. Cuprinde o
serie de culmi Iormate prin miscarea epirogenetic, cu nltimea medie de 200 350 m.
D. Sub(inutul Cmpiei Prutului mijlociu , care se continu si pe teritoriul Republicii Moldova.
Pe teritoriul nostru apare numai un singur district, cel al Cmpiei Jijiei superioare (a
1
din Iig. 1.2.) n
partea nordic si Cmpia Jijiei InIerioare sau Cmpia Iasului (a
2
din Iig. 1.2.) n parte sudic.
Situatia general a Podisului Moldovei, cu energie mare de relieI, cu vi adnci de peste 100 m,
Iace ca n aceast zon sistemele de irigatii s necesite nltimi mari de pompare a apei. AstIel, mai
ales pentru sistemele cu alimentare din rul Prut, apa este ridicat n trepte, ajungnd la nltimi de
100-150 m.

1.5.2. Caracterizarea pedologic
Sub raport pedologic n Podisul Moldovei predomin autoritar dou clase de soluri: clasa
molisolurilor si clasa argiloluvisolurilor localizate spatial si departajate altitudinal n dou mari
subunitti (Iig. 1.3.).


Fig.1.3. Raionarea pedologic a Podisului Moldovei


16
Clasa molisolurilor ocup partea mai joas estic si sud estic a podisului, sub 200 m n nord
si 250 m n sud, reprezentnd etajul pedogenetic inIerior si cuprinznd n aria sa cea mai mare parte a
Cmpiei Moldovei, relieIul mai scund din sud estul Podisului Brladului si Podisul Covurluiului. Din
aceast clas de soluri, cea mai mare pondere o au solurile de tip cernoziom cambic.
Clasa argilovisolurilor ocup partea mai nalt, central si nord-vestic a podisului, cu altitudini
mai Irecvente de 300-500 m.
nvelisul de soluri este dominat de soluri brune luvice (tipice si / sau pseudogleizate). Pe
dealurile de peste 450 m, aceste soluri se asociaz sau sunt nlocuite cu luvisoluri albice ( de regul
pseudogleizate si pseudogleice) si local cu planosoluri. La altitudini mai mici (250-350m) o dezvoltare
apreciabil o au solurile cenuyii argiloiluviale. Molisolurile sunt reprezentate n aceast zon de soluri
cernoziomoide urmate de cernoziomuri argiloiluviale si cambice. n Depresiunea Rdutilor si pe
valea Moldovei predomin solurile gleice si lacoviytile. Solurile pseudogleice, clinohidromorIe,
rendzinele si coluvisolurilor au aparitii locale.
Capacitatea de re(inere a solurilor neerodate, situate pe platouri si lunci, este relativ mare,
nct Iace posibil irigarea deIicitar, cu valoriIicarea rezervorului de ap reprezentat de solurile de tip
cernoziom cambic, molisoluri si chiar solurile brune luvice.

1.5.3. Caracterizarea hidrogeologic
Sursa principal de alimentare a unittilor acvatice din Podisul Moldovei o constituie apa
provenit din precipita(ii, iar cel mai important consumator este evapotranspira(ia. AstIel, din suma
precipitatiilor medii multianuale consumul de ap prin evapotranspiratie reprezint ntre 70 n partea
de vest si central a podisului si 90 n est si sud. Cum inIiltratia reprezint cca. 9 n vestul
podisului si ntre 2 si 5 n estul si sudul acestuia, rezult c n terenuri se retine eIectiv un volum
redus de ap.
n Iunctie de conditiile naturale generale si mai ales morIolitologice, apele Ireatice din Podisul
Moldovei se pot grupa n urmtoarele unitti si subunitti hidrogeologice (Iig.1.4).
a. Unitatea hidrogeologic a dealurilor yi platourilor nalte aIlat n partea central, vestic si
nord-vestic a podisului. Acoper Podisul Central Moldovenesc, Podisul piemontan Ciungi-Corni si
Podisul Sucevei. Litologic aceast unitate este alctuit din alternante de argile, marne, nisipuri, gresii,
calcare oolitice si chiar conglomerate.
b. Unitatea hidrogeologic a dealurilor yi colinelor sculpturale joase este localizat n partea
de nord-est a podisului, respectiv n Cmpia Moldovei. n cadrul ei se individualizeaz trei subunitti :
b1. Subunitatea culmilor calcaroase reprezentat prin Iormatiuni reciIale bugloviene prezente
n lungul Prutului, din partea de nord-est a Cmpiei Moldovei.
b2. Subunitatea culmilor yi platourilor joase acoperite de luturi eluviale, cu grosimi de 1-3 m.
La baza acestor depozite se gseste un strat acviIer anemic inIluentat puternic de variatiile sezoniere
ale elementelor climatice.
b3. Subunitatea versan(ilor deluvio-coluviali care cuprinde zonele de interIluvii usor nclinate.
Este Iormat din argile, nisipuri, luturi, prundisuri, Irecvent cu grosimi de 0-5 m, uneori pn la 10 m
si Ioarte rar peste 10m.
c. Unitatea hidrogeologica a colinelor pliocene include Colinele Tutovei, Dealurile si Cmpia
Flciului si partea de nord a Podisului Covurluiului. n cadrul ei se remarc doua subunitti cu
caractere hidrogeologice proprii.
c1. Subunitatea culmilor interfluviale cuprinde partea superioar a dealurilor, Iormate din
nisipuri cu granulatie variata si cu intercalatii de argile si marne ( n nordul zonei) si din nisipuri cu
pietris si argile n partea de sud. Ea este acoperit cu luturi eluviale si coluviale, dar, suportul Iiind
impermeabil apele s-au acumulat la adncimi mai mari dect n Cmpia Moldovei. n general apele
Ireatice se gsesc la 10-20 m n partea de est si de nord a subunittii sunt la adncimi mai mari (~20m )
n partea central si de sud-vest.
Cea mai srac n ape Ireatice este partea central a Colinelor Tutovei. DealtIel aceast zon este
cea mai srac din Podisul Moldovei.
c2. Subunitatea versan(ilor deluviali cuprinde prtile inIerioare ale acestora. Grosimea mare a
deluviului (cca. 20 m) Iace ca stratul acviIer s aib pozitii variabile ( ntre 0 si 20 m si local 20 m).
Izvoarele au debite reduse iar apa lor este bun la gust.

17
d. Unitatea hidrogeologic a teraselor yi yesurilor ca localizare aceast unitate ocup dou
areale legate de sistemele hidrograIice Siret si Prut : terasele si sesurile.
d1. Terasele sunt subunitti hidrogeologice Iormate dintr-un orizont de nisipuri cu prundisuri (n
care se acumuleaz apa) acoperite cu un strat de luturi. Volumul de ap acumulat depinde de
caracterele litologice si climatice ale zonei n care se gsesc.
d2. $esurile sunt subunitti hidrogeologice alctuite n principal din dou straturi, cel de la
partea inIerioar din materiale grosiere, reprezentnd acviIerul propriu-zis, iar la partea superioar un
strat Iormat din materiale mai Iine (nisipuri - argiloase, argile, argile nisipoase) n care poate apare un
acviIer lenticular.


Fig.1.4. Raionarea hidrogeologic a Podisului Moldovei


n general, debitele puturilor si Iorajelor sunt mici (1-3 l/s) dar prezint calitatile necesare pentru
irigatie, astIel nct pot Ii utilizate pentru microirigatie pe unele supraIete mici de legume si livezi,
situate la mare distant de sursa principal (r.Prut sau lacurile de acumulare din bazinul Prutului).

1.5.4. Caracteristici hidrologice
Teritoriul Podisului Moldovei este strbtut de ruri cuprinse n sistemele hidrograIice ale
Siretului si Prutului, dou dintre cele mai importante din Romnia prin lungime si supraIat drenat.

18
Dintre cele mai importante ruri prin lungime n aceast zon sunt : Siretul cu sectoarele
inIerioare ale principalilor aIluenti (Suceava, Moldova, Bistrita si Trotusul) si Somuzul Mare si
Brladul (n totalitate) apoi Prutul cu aIluenti din partea dreapt (Ghireni, Volovt, Besu, Corogea,
Jijia, Prutetu, Srata, Elan, Liscov, Chineja). n general aIluentii de ordinul I (care debuseaz direct n
Siret si Prut) au lungimi de peste 50 km, cei de ordinul II ntre 20 si 50 km, iar cei de ordin mai mare
au n majoritate , lungimi sub 20 km.
Panta medie a rurilor din Podisul Moldovei este n general sub 20; de exemplu Jijia are
10.8 la Dorohoi si 1.4 la vrsare. Pe unitti naturale Iizico-geograIice panta rurilor autohtone
este n medie de 3-15 n Podisul Sucevei, 2-5 n Cmpia Moldovei, 3-20 n Podisul Central
Moldovenesc, 4-15 n Colinele Tutovei si 3-20 n Dealurile Flciului; n toate cazurile, cu ct rul
este mai scurt, panta medie este mai mare.
Densitatea retelei hidrograIice cu caracter permanent variaz ntre 0.1 si 0.7; valorile cele mai
reduse , sub 0.3 , sunt caracteristice prtii de nord a Cmpiei Moldovei, Depresiunii Husi, Cmpiei
Flciului si n sudul Podisului Covurluiului, iar densittile cele mai mari, peste 0.5, se ntlnesc n
zonele nalte ale Colinelor Tutovei, n Podisul Central Moldovenesc, n Podisul Sucevei, n Podisul
Piemontan Ciungi-Corni, si, local, n sud-estul Cmpiei Moldovei unde litologia a Iavorizat
Iragmentarea terenurilor si deschiderea mai multor strate acviIere.

Asadar, rul Prut, rul Jijia ca si lacurile de acumulare (Stnca-Costesti, Drnceni, Podu-Iloaei,
Ezreni etc.) ndeplinesc condi(iile cantitative yi calitative de utilizare pentru iriga(ii.

1.5.5. Caracteristici climatice
Extinderea bazinului Prutului n latitudine, relieIul su prin altitudinea sa, prin orientarea si
expozitia pantelor, precum si supraIetele acoperite cu pduri sau cele ocupate de vegetatie hidroIil sau
cu blti din lunca Prutului contribuie la Iormarea unor conditii climatice locale, care se ntlnesc
diIerit repartizate, n cadrul bazinului hidrograIic Prut.
Circulatia maselor de aer, determinat pe anotimpuri de Iormarea si pozitia centrelor de
actiune climatic, este conditionat local de relieI. Acesta constituie obstacole ce pot ngreuna sau
chiar mpiedica naintarea maselor de aer, sau pot canaliza aerul prin nseuri n lungul culoarelor si al
vilor.
Toti aIluentii din cuprinsul Cmpiei Moldovei curg dinspre NV spre SE, orientnd n acest sens
circulatia local a aerului. Obstacolele care tulbur n parte circulatia aerului n sectorul NV sunt
Coasta Iasilor, dealul Lohanului si dealurile Flciului, Iortnd deplasarea aerului si producnd o
scdere simtitoare a intensittii vnturilor.

a) 1emperatura
n cadrul bazinului Prutului, temperaturile medii anuale cele mai ridicate se nregistreaz n partea
de sud, ca rezultate ale valorilor mai mari ale bilantului radiativ si caloric, scznd treptat de la sud
(Galati la 10,3C) spre nord (Dorohoi, 8,3C).
Temperaturile medii anuale ating valori si mai coborte n regiunile cu relieI mai nalt din
apropierea cumpenelor de ap dinspre bazinul Siretului. n raport cu nltimea acestui relieI,
temperaturile medii anuale ating maximum 8,3C pe dealul Lohanului la o altitudine de 300 m si
minimum 7C pe dealul Holm la altitudinea de 450 m.
Cea mai sczut temperatur medie anual s-a nregistrat n anii 1940 si 1942 (Dorohoi 6,4C
si Galati 8,4C), iar cele mai ridicate n 1936 (Dorohoi 9,9C) si 1951 (Galati 11,9C).
Temperaturile mijlocii lunare pentru luna ianuarie merg descrescnd de la sud spre nord (Galati
3,0C, Dorohoi 4,4C) la Iel si cele pentru luna iulie (Galati 22,2C, Dorohoi 19,7C).
Din urmrirea temperaturilor maxime absolute se constat c ele scad treptat spre nord pe
msur ce masele de aer se nclzesc n naintarea lor spre sud (o exceptie se observ la Cotnari:
29,0C).
Regiunile cele mai reci iarna sunt regiunile joase, n special vile cu lunci largi, pe care se scurge
mai usor aerul rece si dens. n lunca Prutului si n Cmpia Moldovei iarna este mai aspr dect n
regiunile de podis, cu altitudini de peste 300 metri.
Amplitudinile termice medii anuale depsesc pretutindeni 24C, dovedind caracterul de

19
excesivitate al climei bazinului hidrograIic al rului Prut, caracter determinat de predominarea
inIluentelor continentale.
Amplitudinea maxim absolut, rezultnd din diIerenta dintre valorile maxime din var si
valorile minime absolute din iarn, ating 70,3C la Dorohoi, 69,4C la Botosani, 66,5C la Cotnari,
69,6C la Iasi, 69,3C la Husi si 67,1C la Galati.
Considerarea valorilor de temperatur scoate n evident tocmai gradul de continentalism
accentuat al climei bazinului Prut, clim care de altIel se ntlneste n toat partea de est si sud-est a
trii noastre, cu exceptia zonei litorale a Dobrogei.

b) Inghetul
Data medie a primului nghet de toamn este 30 octombrie la Galati si 10 octombrie la Dorohoi,
iar data celui mai timpuriu nghet variaz ntre 23 septembrie (Galati) si 17 septembrie (Dorohoi).
Data cea mai trzie a primului nghet apare la 27 noiembrie la Galati si la 5 noiembrie la
Dorohoi.
De aici apare durata medie a intervalului lipsit de zile de nghet 208 zile la Galati si 188 zile la
Dorohoi. ngheturile cele mai Irecvente din luna aprilie se ntlnesc n partea central a podisului
Moldovei, ntre Iasi si Bacu, unde ating un procent de peste 90.
Temperaturile minime absolute nregistrate n luna mai n bazinul Prut sunt de 3,5C la
Dorohoi, 3,0C la Botosani, 2,5C la Cotnari, 2,1C la Iasi, 3,4C la Husi si de 0,1C la Galati.
n septembrie, termometrul poate cobor, n cazul invaziilor de aer rece, pn aproape de 0,0C si
chiar sub 0,0C, iar Irecventa cea mai mare este n jurul datelor de 25 septembrie.
Dac se compar ngheturile din lunile aprilie, mai, septembrie si octombrie, se constat c
Irecventa zilelor cu nghet este mai mare n aprilie dect n octombrie si n septembrie dect n mai.
Intensitatea ngheturilor este, n general, mai mare n octombrie dect n aprilie, cu exceptia
localittilor Iasi si Cotnari, unde se nregistreaz temperaturi minime mai coborte n aprilie dect n
octombrie.

c) Regimul precipitatiilor
n bazinul Prutului, regimul precipitatiilor este determinat de deplasrile maselor de aer din
sectorul NV si V, care aduc n tot timpul anului precipitatii, ns repartitia acestora nu este uniIorm
nici n timp nici n spatiu.
Cele mai multe precipitatii cad n sectorul vestic nord-vest al Cmpiei Moldovei (peste 500 mm),
iar cele mai putine n sectorul Jijiei si n lunca Prutului (sub 500 mm).
Repartitia lunar a precipitatiilor indic un maximum la nceputul verii (lunile iunie si iulie) si un
minim n lunile decembrie-martie, ceea ce lipseste solul de umiditatea necesar nsmntrilor de
toamn si de primvar (Iig. 1.5.). n plus, nssi repartitia precipitatiilor din cadrul aceleasi luni este
neuniIorm, adesea ntreaga cantitate de ap dintr-o lun cznd sub Iorma unei singure ploi torentiale,
urmat de perioade de secet de 10-20 zile.
Fig. 1.5. Precipitatii medii anuale (mm) la statiunea meteorologic Iasi (1945-2002)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

20
Variatia cantittii de ap provenit din precipitatii se maniIest si n perioada de vegetatie
|Blidaru T.V, 2000|. AstIel, n perioada septembrie-iunie precipitatiile nu acoper nevoile cerute de
cereale de toamn (300 mm) dect n jumtatea de nord a bazinului hidrograIic al Prutului. n perioada
martie-iunie, corespunztoare cerealelor de primvar si culturilor timpurii, cantitatea de ap cerut de
plante nu este satisIcut dect n Ioarte mic msur n zona de nord a bazinului (necesar 200-250
mm). n zona central precipitatiile czute sunt aproape de valoarea minim necesar culturilor si total
nesatisIctoare n treimea inIerioar a bazinului. n perioada aprilie-august, perioada de vegetatie a
culturilor de var (porumb, cartoIi, sIecl), necesarul de ap nu este satisIcut dect n nordul
bazinului.
Datorit caracterului pronuntat continental al climei n anotimpul cald, ploile cad sub Iorm
torential, n partea nordic Iiind mai Irecvente n luna mai, iar n celelalte zone n luna iunie.

d) Stratul de :pad
Prezint o discontinuitate care se resimte de la an la an, att n timp, ct si n spatiu. Frecventa
iernilor cu strat de zpad stabil depseste 50 din numrul iernilor n total n bazinul Jijiei si al
Baseului pn n sud la Husi. La Botosani, Iasi si Husi zpada se mentine pe sol n medie peste dou
luni de zile, pe cnd n cursul inIerior al Prutului, din cauza invaziilor mai Irecvente a maselor de aer
cald, din zona mediteranean, stratul de zpad se mentine numai n 30 din cazuri.

e) Regimul eolian
Este caracterizat prin vnturi puternice ce bat din directia nord-vest, urmate de cele dinspre sud-
est. Vnturile ce bat aproape tot timpul anului contribuie n mare msur la mrirea evapotranspiratiei
n perioada de vegetatie.

1.6. Elemente tehnice ale sistemelor de iriga(ii reprezentative din zona nord-estic a
Romniei

Unele caracteristici ale sistemelor mari alimentate cu ap din rul Prut sunt artate n tabelul 1.8.
n bazinul Prutului mai exist cteva amenajri locale cu alimentare direct din Prut, respectiv
Bivolari (588 ha), Rsesti (450 ha), Rnzesti (300 ha) si Flciu (287 ha) care n total au 1595 ha, din
care 587 ha n lunc si 1008 ha pe terase.
Amenajri locale, cu alimentare din lacuri de acumulare n judetul Iasi sunt: Podu Iloaiei (S
530 ha, din lacul de acumulare Podu Iloaiei de pe rul Bahluiet), Tansa-Belcesti (S 3000 ha, cu
alimentare din lacul de acumulare Tansa, situat pe rul Bahlui).
Volumul total destinat irigatiilor pentru bazinul Prut este de 110726 mii m
3
iar pe bazinul
Brladului, 20130 mii m
3
. SupraIata care poate Ii irigat cu aceste volume de ap este de circa 50000
ha pentru bazinul Prutului si circa 10000 ha n bazinul Brladului.
Marea majoritate a amenajrilor cu ap din acumulri si iazuri este situat pe versanti, la cote
mult superioare Iat de supraIata apei. AstIel, la sistemul Podu-Iloaiei, supraIata de 530 ha necesit o
nltime total de pompare de 180 mca.
Cea mai extins amenajare din Moldova este Cmpia Covurlui care este proiectat pentru a iriga
193800 ha si care are lucrrile executate pe 117700 ha (restul sunt ncepute sau neatacate), cu
alimentare din Dunre, Prut si Siret.
Sistemele de irigatie din Moldova au nltimi de pompare variabil, putndu-se deosebi:
- sisteme care alimenteaz numai zone de lunc (ex: Lunca TriIesti-Sculeni si Sculeni-Tutora-
Gorban, din judetul Iasi si Albita Flciu, din judetul Vaslui ultima alimenteaz si o supraIat
restrns de pe teras);
- sisteme care alimenteaz zona de teras, exemple Iiind: Tabra TriIesti-Sculeni (sistemele
Nord Solonet si Sud Solonet), din judetul Iasi, sistemul Cmpia Covurlui si Brboi, judetul Galati,
sistemele Ripiceni-Stnca si Horia-Liveni Manoleasa, judetul Botosani si Filipesti, judetul Bacu.
Din acestea am retinut ca reprezentative n privinta diIerentierii cheltuielilor de pompare
sistemele: Lunca TriIesti-Sculeni si Albita-Flciu pentru cele care deservesc zona de lunc, iar pentru
zona de teras amenajarea Cmpia Covurlui, sistemul Stnca-Ripiceni alimentat din amenajarea
Stnca-Costesti si sistemele Nord si Sud Solonet.

2
1


T
a
b
e
l

1
.
8
.

S
i
s
t
e
m
e

d
e

i
r
i
g
a
t
i
e

m
a
r
i
,

c
u

s
u
r
s
a

d
e

a
p

a
s
i
g
u
r
a
t

d
i
n

r
a
u
l

P
r
u
t

S
u
p
r
a
I
a
t
a


S
t
a
t
i
e

d
e

p
o
m
p
a
r
e

d
e

b
a
z

d
i
n

c
a
r
e

V
o
l
u
m

c
a
p
t
a
t

(
m
i
i

m
3
)

A
m
e
n
a
j

r
i

T
o
t
a
l

(
l
u
n
c

s
i

t
e
r
a
s

)


L
u
n
c

t
e
r
a
s

D
e
n
u
m
i
r
e

D
e
b
i
t

i
n
s
t
a
l
a
t

(
m
3
/
s
)

n
a
l
t
.

d
e

p
o
m
p
a
r
e

(
m
c
a
)

A
n

m
e
d
i
u

(
5
0

)

A
n

d
e

c
a
l
c
u
l

(
8
0

)

1
u
d
.

B
o
t
o
y
a
n
i


H
O
R
I
A
-
L
I
J
E
A
I
-
M
A
A
O
L
E
A
S
A

R
i
p
i
c
e
n
i
-
S
t
a
n
c
a


6
3
1
0

3
0
3
7


-

-


6
1
3
0

3
0
3
7


S
P
A

B
o
l
d

S
P
A

S
t

n
c
a


4
,
2
3

2
,
0
0


5
7
,
0

6
5
,
0


1
6
9
7
4

6
8
0
3


1
8
9
3
0

9
2
3
2

1
u
d
.

I
a
y
i

1
A
B

R
A
-
1
R
I
F
E
S
1
I
-
S
C
U
L
E
A
I

d
i
n

c
a
r
e
:

s
i
s
t
e
m
u
l

N
o
r
d

S
o
l
o
n
e
t

s
i
s
t
e
m
u
l

S
u
d

S
o
l
o
n
e
t

s
i
s
t
e
m
u
l

L
u
n
c
a
-
T
r
i
I
e
s
t
i
-
S
c
u
l
e
n
i

s
i
s
t
e
m
u
l

S
c
u
l
e
n
i
-
T
u
t
o
r
a
-
G
o
r
b
a
n

-
n
o
r
d

-
s
u
d


1
7
5
4
6


5
9
7
8

4
2
8
0

7
2
8
8


9
9
8
4

1
2
5
7
8


-

-

7
2
8
8


9
9
8
4

1
2
5
7
8


5
9
7
8

4
2
8
0

-


-

-


S
P
A

T
a
b

r
a

S
P
A

S
o
l
o
n
e
t

S
P
A

S
c
u
l
e
n
i


S
P
A

S
c
u
l
e
n
i

S
P
A

M
o
r
e
n
i


4
,
0
0

3
,
1
3

5
,
0
0


5
,
1
0

6
,
2
0


7
0
,
0

7
2
,
0

8
,
0


8
,
0

8
,
5


1
9
0
7
0

1
3
3
6
0

1
8
0
7
4


2
1
3
6
6

2
6
9
1
7


2
6
5
4
2

1
9
0
0
3

2
7
1
1
1


2
9
4
5
3

3
7
1
0
5

1
u
d
.

V
a
s
l
u
i

A
L
B
I
J
A
-
F

L
C
I
U

d
i
n

c
a
r
e

s
i
s
t
e
m
u
l

R

s
e
s
t
i

s
i
s
t
e
m
u
l

P
o
g

n
e
s
t
i
-
S
t

n
i
l
e
s
t
i

s
i
s
t
e
m
u
l

S

r
a
t
u
-
S
t

n
i
l
e
s
t
i

s
i
s
t
e
m
u
l

B
u
m
b

t
a
-
V
e
t
r
i
s
o
a
i
a

s
i
s
t
e
m
u
l

B
e
r
e
z
e
n
i


1
6
7
9
5


2
2
0
4

3
1
4
5

2
8
7
0

5
1
0
3

3
4
7
3


2
2
0
4

3
1
4
5

2
8
7
0

4
1
9
3

3
4
7
3


-

-

-

9
0
0

-


S
P
R
1

R

s
e
s
t
i

S
P
R
1

P
o
g

n
e
s
t
i

S
P
R
2

S

r
a
t
u

S
P
R
3

B
u
m
b

t
a

S
P
R
4

B
e
r
e
z
e
n
i


1
,
7
9

2
,
6
0

2
,
6
0

5
,
1
0

5
,
3
0


7
7
,
5

6
,
0

5
,
0

7
,
2

7
,
2


7
8
9
0

1
1
2
5
9

1
0
2
7
5

1
8
2
6
9

1
2
4
3
3


9
9
1
8

1
4
1
5
3

1
2
9
1
5

2
2
9
6
3

1
5
6
2
8

1
u
d
.
G
a
l
a
(
i

B
R
A
1
E
S
U
L

D
E

S
U
S

d
i
n

c
a
r
e

s
i
s
t
e
m
u
l

S
i
v
i
t
a

s
i
s
t
e
m
u
l

C
o
t
u
-
V

l
e
n
i

s
i
s
t
e
m
u
l

S
t
o
i
c
a
n
i

s
i
s
t
e
m
u
l

F
o
l
t
e
s
t
i


8
1
7
5


3
0
4
0

1
0
1
9

1
7
2
5

2
3
9
1


3
0
4
0

1
0
1
9

1
7
2
5

2
3
9
1


-

-

-

-


S
P
R

S
i
v
i
t
a

S
P
R

C
o
t
u

V

l
e
n
i

S
P
A

S
t
o
i
c
a
n
i

S
P
A

F
o
l
t
e
s
t
i


3
,
3
2

1
,
4
4

1
,
5
6

2
,
0
0


6
,
0

1
2
,
0

6
,
0

4
,
0


8
6
6
4

2
9
0
4

4
9
1
6

6
8
1
4


1
1
8
5
9

3
9
7
4

6
7
2
8

9
3
2
5

T
o
t
a
l

7
4
4
2
5

5
3
9
1
0

2
0
5
1
5


5
5
,
3
7


2
0
6
2
8
8

2
7
4
8
3
6


22

Pentru amenajrile alese s-au eIectuat cercetri constnd n:
- analiza preliminar a retelelor de irigatie, cu delimitarea zonelor si treptelor de pompare;
- precizarea elementelor hidraulice si geometrice ale retelelor;
- precizarea naturii mbrcmintilor canalelor.

1..1. Amenajarea Ripiceni-Stnca, judejul Botoyani
Deserveste o supraIat de 3025 ha. Alimentarea cu ap se realizeaz prin SPA Stnca, din
lacul de acumulare Stnca-Costesti, rul Prut.
Prin SPA apa este pompat n canalul de aductiune CA1, din care pe prima treapt de
pompare se irig n schem monoIilar supraIata de 610 ha. Din acest canal, apa este repompat
de SRP pe treapta a doua, respectiv n CA2 si CA3. SupraIata de pe treapta a doua este de 2415
ha, din care 1200 ha irigat n schem monoIilar din CA2 si CA3 si 1215 ha, din CA2, prin
SPP1.
Elementele statiilor de pompare si ale canalelor de aductiune sunt prezentate n tabelele
1.9. si 1.10.

Tabel nr.1.9.
Elementele statiilor de pompare din amenafarea Ripiceni-Stanca
Denumirea
statiei
S
(ha)
Q
(l/s)
H
(mca)
Volumul distribuit
(mii m
3
)
Puterea instalat
(kW)
Nr. si tipul agregatului de
pompare
SPA Stnca 3025 2040 56 7260 2000 4 x 18NDS
SRP 1200 1480 72
51
2880 1485 4 x MV303x2
3 x MA200x5
SPP1 1215 1520 77 2916 1110 6 x MA200x8
2 x MV253x2
SPM 1-13 610 1120 63 1464 1210 13 x RDN

Impermeabilizarea canalelor const din dale mari si dale mici din beton de 6 cm grosime,
asezate pn la o nltime de 15-20 cm deasupra nivelului hidrostatic al apei.

1abel nr.1.1.
Elementele geometrice yi hidraulice ale canalelor de aducjiune
Canalul BieI Lungime
(m)
Q
dim

(m
3
/s)
b
(m)
h
a

(m)
I
(
00
0
)
m
1
H
med

(m)
SupraIata pereului
(m
2
)
I 926 1,76 0,5 0,8 1,1 1,5 1,15 3630
II 605 1,76 0,5 0,62 3,5 1,5 1,70 2002
III 2559 1,76 0,7 1,10 0,2 1,5 1,75 1760

CA1
IV 2930 1,48 0,6 1,05 0,2 1,5 2,0 1895
CA2 1324 0,98 0,5 0,75 0,5 1,5 1,76 771
I 920 0,25 0,4 0,5 0,3 1,25 1,40 313 CA3
II 592 0,14 0,4 0,5 0,1 1,25 1,60 229

1..2. Amenajarea Albija-Flciu
SupraIata total amenajat este de 16795 ha repartizat n sistemele Pognesti (2204 ha),
Sratu (3145 ha), Bumbta (4979 ha), Berezeni (3980 ha din care 3070 ha n lunc si 910 ha pe
teras) si Doniceasca (2487 ha).
Fiecare sistem are schema hidrotehnic pentru irigare Iormat dintr-o statie de pompare din
Prut, unul sau dou canale de aductiune pe care sunt dispuse SPP-uri centralizate ( la sistemele
Pognesti si Sratu n totalitate iar la Bumbta pentru 4581 ha si la Berezeni pentru 2969 ha) si
cu SPP-uri n schem monoIilar (pe 398 ha la Bumbta si 1011 ha la Berezeni); n total 27 de
statii echipate cu 1-2 agregate de pompare electrice semistationare, tip RDN sau 6NDS.
Elementele statiilor de pompare si ale canalelor de aductiune sunt prezentate n tabelele
1.11. si 1.12.

23

Tabel nr.1.11.
Elementele statiilor de pompare din amenafarea Albita-Flciu
Sistemul
Denumirea
statiei
SupraIata
(ha)
Debitul
instalat
(l/s)
nltime
pompare
(mca)
Volum
pompat
(mii m
3
)
Puterea
instalat
(kW)
Tip pomp
Rsesti SPP1 2204 1785 77,5 7626 2065
SPR1 3145 2600 6,0 10910 360
SPP4 819 652 68,0 2620 793
SPP5 1092 655 68,0 3494 793

Pognesti
SPP6 1234 830 68,0 3949 1124
SPR2 2870 2600 6,0 9960 360
SPP7 874 648 68,0 2797 783
SPP8 1104 634 68,0 3533 783

Sratu
SPP9 892 545 68,0 2854 633
SPR3 5245 5100 7,2 18147 650
bloc 10 398 375 70,0 1274 508 5 x RDN
SPP10 466 330 75,0 1491 370
SPP11 1245 821 62,0 3984 748
SPP12 622 600 73,0 1990 805
SPP13 451 483 68,0 1443 633
SPP14 910 850 73,5 2912 1075
SRP1 910 760 40,0 3158 480




Bumbta
bloc 15 1011 900 70,0 3235 1116 12 x NDS
SPR4 3473 5100 6,0 12051 655
SPP16 986 680 68,0 3155 919
bloc 17 823 814 75,0 2634 1117 11 x 6NDS

Berezeni
blocVII 1664 1386 76,0 5325 2030 21x 6NDS

Tabel nr.1.12.
Elementele constructive ale canalelor de aductiune din amenafarea Albita-Flciu
Statia de
pompare
de
alimentare
Denu-
mire
canal
BieI Lungime
(m)
Debit
Q
(m
3
/s
Panta
I
()
Ltimea la
Iund
b
(m)
nltimea
apei
h
a

(m)
m
1
SupraIata
pereului
existent
(m
2
)
1 3020 1,85 0,05 1,0 1,45 2 26590
2 3160 1,40 0,09 1,0 1,15 2 29460 Pognesti

CA2
3 2450 0,75 0,08 1,0 0,90 2 14700
1 3306 1,54 0,10 1,0 1,05 2 23142
2 1950 1,185 0,10 1,0 0,95 2 11700
3 1794 0,545 0,10 1,0 0,67 2 12558

Sratu

CA3
4 1015 0,545 0,10 1,0 0,67 2 7105
1 2114 1,50 0,10 1,0 1,15 2 16320
2 2686 0,90 0,10 1,0 0,9 2 22740
3 3770 0,60 0,10 1,0 0,75 2 30220

Bumbta

CA4
4 1380 Se desIiinteaz prin lucrrile de modernizare
1 1500 2,04 0,10 3,5 0,95 1,5 12330
2 1740 1,46 0,52 3,5 0,50 2 necptusit
3 2136 1,46 0,10 3,5 0,77 2 necptusit
4 2548 0,72 0,17 3,5 0,45 2 necptusit


Berezeni


CA5
5 876 0,72 0,17 3,5 1,50 2 necptusit

1..3. Sistemul Sud Solonej
SupraIata total amenajat este de 4280 ha, din care 2541 ha pe treapta I-a si 1739 ha pe
treapta a II-a. nltimea de pompare pentru prima treapt este de 72 mca (la SPA), la care se
adaug nltimea de pompare a unei statii de punere sub presiune (aceasta variaz de la SPP la
altul, ntre 47 si 85 mca). Pentru treapta a II-a, nltimea total de pompare se majoreaz, Iat de
treapta I, cu 42,5 mca reprezentnd nltimea de pompare la SRP. De asemenea, nltimea de

24
pompare la SPP-urile de pe aceast treapt este de 67-87 mca.
Schema hidrotehnic si delimitarea treptelor de pompare este artat n Iigura 1.2.
Caracteristicile elementelor schemei hidrotehnice (SPA, SRP si cele ale SPP-urilor) sunt
prezentate n tabelele date n continuare (1.13 si 1.14).

Tabel 1.13.
Caracteristicile statiilor de pompare din sistemul Sud Solonet
Statia de
pompare
SupraIata
deservit
(ha)
Debitul
instalat
(m
3
/s)
nltime
pompare
(mca)
Volum pompat
pentru anul cu
asigurarea de 50
Puterea
instalat
(kW)
Nr. si tipul agregatului de
pompare
SPA
Solonet
4280 3,130 72,0 13660 4000 11 x MV303x2
1 x VDF500
SRP1 1739 1,290 42,5 5548 981 3 x 18NDS
SPP1 1485 1,035 87,0 4544 1277 5 x MV253x4
5 x MA200x8
SPP2 1063 0,696 85,0 3253 967 3 x MV253
2 x MA200
SPP3
(agregate
monoIilare
)
452
756
0,899
0,644
66,0
22,0
3696 119 5 x 8NDS
2 x Cris125
2 x 12NDS
3 x Cerna150
SPM1SP
M2
(pe CA1)
201 0,140 72,0 594

150 2 x RDN150-250
SPM1SP
M2SPM3
(pe CA2)
754 0,711 67,0 777 225 3 x RDN150-250

Tabel nr.1.14
Elementele hidraulice i geometrice ale canalelor de aductiune
Canal BieI L
(m)
Q
(m
3
/s)
I
()
b
(m)
h
a
(m)
m
1
nltime pereu
I 1990 0,845 0,35 0,5 0,74 1,5 1,39 CA2
II 1112 0,705 0,35 0,4 0,72 1,5 1,94
CA1 I 2336 1,115 0,45 0,5 0,80 1,5 1,68

1..4. Sistemul Aord Solonej
Deserveste o supraIat de 5978 ha situate pe terasele rului Prut la nord si vest de
localitatea Bivolari, judetul Iasi.
Schema hidrotehnic cuprinde o statie de pompare din Prut de la Tabra, cu debitul Q
3,955 m
3
/s si nltimea de pompare H 70 mca, care reIuleaz pe prima teras n canalul CA1,
din care se irig cu agregate de punere sub presiune, mobile (monoIilare) 896 ha. Tot acest canal
alimenteaz SPP1 cu supraIata plotului de 606 ha. Deasemenea, CA1 traverseaz prin siIonare o
zon depresionar si se desparte n canalele CA2 si CA3, din care se irig cu agregate monoIilare
(S 1427 ha). Prin SPP2, din CA2 se irig 750 ha. Prin SRP2, apa este reIulat din CA2 n
conducta CR3 si de aici este pus sub presiune cu SPP3 (S 893 ha) si SPP4 (S 1271 ha).
Rezult c treapta I de pompare (teras) are o supraIat de S 3390 ha si pe treapta a II-a S
2588 ha.

1..5. Sistemul Lunca 1rifeyti-Sculeni
SupraIata de 7288 ha pe care o irig este situat n ntregime n lunca rului Prut.
Din canalul de aductiune se alimenteaz un numr de 6 SPP-uri, cu nltimi de pompare
variind ntre 70-72 mca, toat supraIata Iiind pe trepta I-a lunc.
1... Sistemul ]ignai-Perieni
Deserveste supraIata de 3400 ha cu ap luat din rul Jijia.
Sistemul const dintr-o statie de pompare de baz cu Q 2,43 m
3
/s si H 87 mca. Aceasta

25
reIuleaz ap la dou statii de repompare: SRP1, care alimenteaz o supraIat de 608 ha si SRP2
care alimenteaz 1281 ha.
Pe traseul conductei CR1 sunt amplasate SPP3 care irig supraIata S488ha si SPP1 care
irig S 640 ha.SupraIata dispus pe treapta I de pompare este de 1128 ha.
Din SRP1 este reIulat ap la SPP2 ce deserveste o supraIat de 608 ha, iar din SRP2 este
pompat n SPP4 (S 727 ha) si SPP5 (S 554 ha).SupraIata situat pe treapta a II-a de
pompare este de 2272 ha.

1..7. Amenajarea Cmpia Covurlui - judejul Calaji
Reprezint cel mai mare sistem de irigatie din Moldova si unul din cele mai mari din tar.
SupraIata Iinal, prevzut a Ii amenajat, este de 193800 ha, ns, pn la nivelul anului
1992 au Iost realizate 117750 ha.
Elementele geometrice si hidraulice ale canalelor de aductiune sunt prezentate n tabelul
1.15.

Tabel 1.15.
Elementele geometrice i hidraulice ale canalelor de aductiune
Canalul BieI L
(m)
Q
(m
3
/s)
b
(m)
h
a

(m)
v
a

(m/s)
I
()
m
1
Cptuseli
I 2576 53,5 15 3,5 0,66 0 3,5
II 8149 63,0 15 3,5 0,66 0 3,5
III 4634 81,5 15 3,5 0,66 0 3,3

CM Lunc
IV 3881 61,5 15 3,5 0,66 0 4
Dale din beton
3x1,25x0,06 cu
pinten din B200
80x30
I-1 2088 46,0 4,5 3,58 1,30 1,5
I-2 4247 45,35 4,5 3,58 1,28 1,5
siIon Mlina 3069
II-1 1660 45,25 5,0 3,75 1,28 1,5
II-2 2903 45,25 5,0 3,75 1,08 1,5
II-3 861 42,0 5,0 3,75 1,30 1,5
siIon Lozava 3365
III-1 2673 40,60 4,5 3,75 1,28 0,08 1,5
III-2 2064 37,65 4,5 3,77 1,28 0,08 1,5
siIon Suhurlui 3575





CMT1
IV 7149 37,20 4,5 3,80 1,28 0,05 1,5

Pereu din beton
hidrotehnic BH200,
gros de 8 cm,
excutat cu masina
RAHCO
I 7355 23,70 4,0 2,68 0,96 0,1 2
II 4494 25,22 4,0 2,73 0,98 0,1 2
III 3420 25,22 4,0 2,59 1,07 0,13 2

CMT2
IV n executie
I 1100 7,365 2,5 2,0 0,20 0,51 2,5 Necptusit
II 4190 3,665 1,4 1,4 0,15 0,73 1,5
III 2300 3,4 1,4 1,4 0,15 0,72 1,5

CP1
IV 2160 2,0 1,2 1,2 0,15 0,57 1,5

Dalat
CP3
I 4117 3,67 2,0 1,40 0,62 1,5
II 8970 1,81 1,0 1,05 0,62 1,5 CP4
III 5235 0,95 1,0 8,70 0,59 1,5
Dale mici 50x50x6
cm
I 2274 17,0 4,0 2,45 0,1 0,91 1,5
II 8029 14,95 3,5 2,37 0,1 0,85 1,5
III 2180 11,99 2,5 2,23 0,1 0,84 1,5
IV 3445 10,60 2,5 2,23 0,1 0,82 1,5
V 3125 9,22 2,5 2,10 0,1 0,79 1,5
VI 5236 7,26 2,0 1,96 0,1 0,75 1,5
VII 3745 3,22 1,5 1,83 0,1 0,71 1,5



CP5
VIII 4090 1,94 1,0 1,10 0,1 0,67 1,5
Pereu din beton
hidrotehnic
executat cu masina
RAHCO

n general, la amenajrile care au ploturi n zona de lunc, prima treapt corespunde acestei
zone (ex: sistemul din amenajarea Albesti-Flciu), iar treptele urmtoare sunt pe terase.

26
Numrul de trepte de pompare si nltimea de pompare corespunztoare diIer Iunctie de
conditiile orograIice, distanta de la surs si de mrimea amenajrii (tabel 1.16).

Tabel 1.16.
Delimitarea treptelor de pompare in sistemele repre:entative din NE Romaniei
Sistemul Treapta SupraIata (ha)
I (lunc) 5545
II vest (pe CMT1CMT2) 47232 Cmpia Covurlui
III vest 25929
Rsesti I 2204
Pognesti I 3145
Sratu I 2870
I 4193 Bumbta
II 910


Albita
Flciu
Berezeni I 5103
I 3390 Nord Solonet
II 2588
I 2541 Sud Solonet
II 1739

Tabra
TriIesti-
Sculeni
Lunca TriIesti- Sculeni I 7288
I 1128 Tignasi-Perieni
II 1889
I 610 Stnca-Ripiceni
II 2415


1.7. Concluzii

Organismele internationale analiznd experienta si perIormantele amenajrilor de irigatii n
exploatare, la nivel global, propun cteva jaloane pentru dezvoltarea acestei activitti n
perspectiva:
1. La nivel global (FAO, Banca Mondial, s.a.) exist conceptia c, ntruct lucrrile noi de
irigatii implic costuri de amenajare mari (deoarece terenurile care au rmas de amenajat sunt la
altitudini mai mari implicnd astIel cheltuieli mai mari de pompare, sau au o Iertilitate mai
sczut, sau apare necesitatea realizrii unor noi baraje pentru regularizarea debitelor), apa este
cerut n unele bazine hidrograIice si de alte Iolosinte mai proIitabile (hidroenergetic, utilizare
industrial s.a.), activitatea n perspectiv n domeniul irigatiilor trebuie s pun accentul pe
perIectionarea, reabilitarea si modernizarea amenajrilor existente.
2. La elaborarea proiectelor pentru lucrri noi, ct si pentru reabilitri si modernizri, este
necesar s se analizeze atent implicatiile economice, sociale si n privinta protectiei mediului.
3. n conditiile accenturii competitiei ntre Iolosintele de ap, irigatiile sunt Iortate s
reduc pierderile de ap si s mreasc eIicienta utilizrii ei, una din cile de actiune Iiind
irigatia deIicitar.
4. Proiectele trebuie s corespund conditiilor tehnice, economico-Iinanciare si, de
asemenea, s Iie asigurat cadrul institutional pentru executie si exploatare durabil. Institutiile
internationale propun ca, nainte de orice reIorme s se eIectueze reIorma institutional.
5. ntruct perIormantele Iinanciare de rentabilitate sunt mai bune n cazul amenajrilor
private dect al celor publice, se propune s se mearg pe linia perIectionrii exploatrii
amenajrilor colective prin adoptarea unor elemente speciIice gestiunii private (suportarea
cheltuielilor de exploatare si ntretinere a amenajrilor de nivel local statii de punere sub
presiune si retele de distributie interioare de ctre beneIiciarii de ap), ceea ce impune
constituirea de asociatii la nivelul utilizatorilor de ap (AUAI).


27
Avnd n vedere cele prezentate anterior, prezenta lucrare si propune stabilirea unor solutii
pentru cresterea eIicientei sistemelor de irigatii din punct de vedere tehnic, economic si
organizatoric, astIel nct acestea s conduc la reducerea pierderilor de ap si energie si
minimizarea impactului negativ al irigatiilor asupra mediului.
Aceste demersuri urmez a Ii eIectuate privitor la gestiunea udrilor n cadrul sistemelor de
irigatie cu mai multe trepte de pompare. AstIel, se va avea n vedere:
- stabilirea randamentelor hidraulice si a consumurilor speciIice de energie n sistemele
reprezentative din nord-estul trii;
- stabilirea gradului minim de utilizare proIitabil a lucrrilor de irigatii;
- orientarea msurilor de gestiune strategic si tactic a udrilor n cadrul sistemelor mari,
cu mai multe trepte de pompare, n scopul cresterii proIitabilittii irigatiei;
- stabilirea asigurrii de calcul pentru proiectele de reabilitare modernizare;
- stabilirea echipamentelor si tehnicilor de udare pe considerente economice si ecologice;
- stabilirea cantittilor de ap de irigatie necesare, diIerentiat pe trepte de pompare, n
scopul aplicrii irigatiei deIicitare (optime economic);
- stabilirea plaIoanelor minime de udare pe Iaze de vegetatie diIerentiate pe trepte de
pompare si Iaze de vegetatie;
- stabilirea unei metodologii de avertizare a udrilor, pe baza monitorizrii intensittii
secetelor agricole.