Fondul construit al zonei centrale a capitalei

In acest studiu referitor la spatiul construit al zonei centrale a capitalei se prezinta evolutia istorica a acestuia. In paralel , se incearca o prezentare a situatiei actuale a acestei zone. Numeroase legende au insotit aparitia orasului Bucuresti. Cea mai cunoscuta dintre ele se referea la un pastor pe nume Bucur ce si-a adapostit oile si averea in aceste zone. Cea dintai atestare documentara a Bucuretiului dateaz din 20 septembrie 1459, cand domnitorul Vlad epe scutete anumiti locuitori de dri i ntrete dreptul de proprietate al acesora . Acest document foarte deteriorat, a fost descoperit abia n jurul anului 1900 In cetatea Bucureti , Vlad epe petrece patru din cei ase ani de domnie. Documentar se mai stie ca centrul orasului gravita initial in jurul bisericii Sf Gheorghe vechi, aflata azi pe Calea Mosilor, ctitorita de neamul Balacenilor. Venirea la domnie a lui Constantin Brancoveanu a adus un nou centru prin construirea unei alte biserici Sf Gheorghe, care rivaliza cu cea veche, ca marturie a discordiei dintre cele doua neamuri, Balaceanu si Brancoveanu. Centrul actual al orasului Bucuresti se deplaseaza pe axa Calea Victoriei Piata Unirii, urmarind si zonele Bucurestiului istoric. Acesta face referire la zona cuprinsa intre triunghiul format de biserica Sf Gheorghe vechi si biserica Radu Voda si Mihai Voda, pe langa care se adauga zonele ce au capatat un aer poetic in perioada interbelica (Lipscani, Smardan etc).Tringhiul formativ al capitalei era strabatut de Calea Mosilor de-a lungul careia densitatea populatiei era mult mai ridicata decat in restul celorlalte zone. Sf Gheorghe vechi

Radu Voda

Mihai Voda

Calea Mosilor

Aparitia altor biserici in zona a actionat ca un magnet, atragand in jurul lor cartiere de locuinte. De obicei aceste biserici erau asezate pe coline, fapt ce le sublinia si mai mult verticalitatea. Astfel, dupa cum demonstreaza si autorea Dana Harhoiu in lucrarea Bucuresti intre Orient si Occident, fondul construit se dezvolta in jurul acestor vertical ale orasului. Acest cerc nu reprezinta numai schema geometrica de amplasare a edificiilor de cult si trama stradala a orasului postbizantin, azi disparuta.O pretioasa sugestie in acest sens ne-o ofera strazile Smardan si Ion Ghica care urmarind traseul celui de al doilea cerc ies in cele din urma la biserica Coltea. Sau poate ca este vorba de una din liniile de fortificatie ale orasului medieval anterior epocii lui Mihai Viteazul. In aceasta directive indica si cele doua mari linii de forta care au generat orasul : drumul spre Moldova(actuala Calea Mosilor si bisectoarea unghiului cu Sf Gheorghe vechi formata cu axele bisericii Radu Voda si Mihai Voda) si drumul de cornisa a Dambovitei (drumul de legatura dintre cetatea de scaun a Valahiei mari) si care pot fi asimilate in fond unor diametre intretaiate sub un unghi de 90 de grade ale cercului reprezentativ medieval. Exista in aceeasi trama radial concentric o legitate interioara, care e respectata cateva secole in sir si exclude notiunea de spontaneitate, de dezvoltare haotica. 1 Acest studiu mai demonstreaza si ca Bucurestiul nu s-a dezvoltat haotic, ci precum un organism viu s-a subordonat unei legi de organizare.

modelul celor 4 cercuri de dezvoltare a capitalei Perioada domniei fanariote a adus schimbari in centrul capitalei. Oamenii se schimba , adopta din simpatie sau de nevoie ideile, moda si chiar arhitectura propusa de noii domnitori. Din aceasta perioada dateaza biserica Kretulescu, Manastirea Stavropoleos si transformarea vechii Ulite mari in actualul Lipscani. Arhitectura centrului capitalei e caracterizata in acea perioada de o predominanta a plinului, auster, care se deschide spre interior catre o curte si care are privilegiul de a avea la parter ateliere sau spatii comerciale. Capela Ghica Tei ilustreaza efortul depus de familia ctitorilor de a se racorda la modern. Asadar, daca intr-o parte este ilustrata imaginea domnitorul Grigore Ghica imbracat in

Dana Harhoiu - Bucuresti intre Orient si Occident, pagina 23

vesminte traditionale de factura fanariota , in celalata parte este pictat fratele sau cu 10 ani mai mic decat el, Alexandru Ghica, imbracat in vesminte moderne dupa moda franceza.

Astfel, dorinta de a importa modelul francez, in secolul al XVIII-lea, il determina pe Mircea Eliade sa afirme ca a avut loc cea mai mare colonizare, fara afi prezent colonizatorul. 2 Asadar apar noi edificii in centrul capitalei de inspiratie franceza. Podul Mogosoaiei capata o importanta deosebita de aceea se construieste intens pe actuala Calea Victoriei, caracterizata ca avand un traseu sinuos, urmarind cornisa Dambovitei si fiind o succesiune ritmata de spatii in retragere de la axul strazii.3 Atheneul Roman, Cercul Militar, cladirea CEC, biblioteca Carol I, Palatul Regal au adus Bucurestiul faima de micul Paris. Totusi , un reputat deputat francez, Paul Morand care a venit in Bucuresti pentru a se documenta special pentru aceasta lucrare si a cunoaste orasul si locuitorii sai, spulbera acest mit in care se complac atat romanii, cat si francezii. Este imposibil sa spui asa cum multi francezi afirma din simplitate sentimentala si din lene spiritual, ca Bucurestiul este un adevarat Paris.Cum recunoti Parisul n toate micile Parisuri care mi-au fost artate pe suprafaa globului? Ar fi ca si cum ai pretinde c prin Hohenzollernii si i prin mrfurile sale, Bucuretiul e un mic Berlin sau c prin grdinarii si bulgari, prin zidarii si italieni, prin brutarii greci, prin maseuzele rusoaice e un mic New York.Bucuretiul este Bucureti l-a recunoate dintr+o mie dup carele sale de boi alturi de Forduri n mijlocul strazilor principale, dup taxiurile sale care urc pe trotuare i se dubleaz in toate sensurile, dup negustorii si de braga, cu micul chioc de aram n spate... 4 Despre Calea Victoriei, autorul francez afirm vehement: Calea Victoriei se mndrete cu marile sale edificii i greete. Exista aici un palat P.T.T si o Casa de Depuneri si Consemnatiuni, un mic Cerc military, Palatul Telefoanelor, pe care l-as vedea disparand fara nici un regret. Altele in splendoarea lor obeza, bogata incarcata cu ornamente te fac sa te gandesti la niste cucoane grase, coafate si indiamantate Totusi, autorul apreciaza palatal Sturdza, palatal Stirbei, casa Manu, micul palat Moruzzi, palatal Sutu, casa Pherekidi, insa afirma sarcastic despre Atheneu ca estepanteonul frumusetii de o uratenie indigesta. Paul Morand explica ca multa vreme Bucurestiul si Romania au fost in intarziere. (Pe cand printii Valahiei si Moldovei traiau ca niste salbatici, Ludovic al XIV-lea pranzea cu Moliere) Renasterea a ajuns la
2 3

Mirce Eliade Profetism romnesc, vol 2- Bucureti centru viril Dana Harhoiu - Bucuresti intre Orient si Occident, pagina 48 4 Paul Morand Bucarest, art din rev Urbanismul, ediia Bucureti 550 de ani, pag 10

Bucuresti gafaind din greu, doar la sfarsitul secolului al XVII lea. Lectia pe care ne-o da Bucurestiul nu este o lectie de arta, ci o lectie de viata; el te invata sa te adaptezi la orice, chair la imposibil. Legat de aceasta, el incarneaza bine sufletul unui popor cu rabdare infinita, sublime ca si cea a animalelor, al carui optimism indulgent a inventat acest dicton : Mare este gradina lui Dumnezeu.Capitala a unei tari tragic in care adesea totul sfarseste in comic, Bucuresti s -a lasat in voia evenimentelor fara acea rigiditate, in consecinta acea fragilitate pe care o da mania. Iata de ce traversand curba sinuoasa a unui destin picaresc, Bucuresti a ramas un oras vesel.5 Perioada moderna a adus centrului Bucurestiului, interventii mai mult sau mai putin laudate, precum monumentul Revolutiei, sediul OAR, hotelul Novotel etc Totusi incercarea de renovare a centrului istoric s-a soldat pana in prezent cu un esec, lucrarile fiind momentan abandonate intr-un stadiu ce amintesc de Bucurestiul medieval.O alta interventie de mare amploare este cea de schimbare a fatadei actuale a teatrului national I. L. Caragiale. Se va aduce astfel la lumina fatada initiala a teatrului propusa de arhitectul Romeo Blebea si se vor face restructurari ale spatiului interior pentru o mai buna calitate a spectacolelor. Putem concluziona ca modul in care s-a dezvoltat aceasta zona a capitalei in timp, a fixat rolul sau de necontestat ca centru. Bibliografie : Dana Harhoiu - Bucuresti intre Orient si Occident Stefan Ghenciulescu - Orasul transparent , editura Zeppelin Paul Morand Bucarest, art din rev Urbanismul, ediia Bucureti 550 de ani, pag 9-25 Mirce Eliade Profetism romnesc, ( Bucureti centru viril) vol 2 Richard Hayward - Making better places urban design now edited by Sue McGlynn &Richard Hayward Joint Center for urban design
http://www.ziare.com/articole/lipscani+ruine http://www.bucurestiivechisinoi.ro/tag/strada-lipscani/ http://www.bucurestiivechisinoi.ro/tag/ulita-lipscanilor/ http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/FOTOGALERIE_TNBsingurul_teatru_cu_sase_sali_din_lume_0_449955265.html

Paul Morand Bucarest, art din rev Urbanismul, ediia Bucureti 550 de ani, pag 15