Etica virtutilor

Una dintre teoriile etice standard la care se raporteaza argumentele specialistilor de astazi n business ethics este asa-numita virtue theory - etica virtutilor, o varianta actualizata a ideilor expuse cu multe secole n urma de catre Aristotel n Etica nicomachica. Aristotel distinge valorile-scop, pretuite si urmarite pentru ele nsele, si valorile-mijloc, pretuite si urmarite n vederea atingerii altor scopuri mai nalte. Spune el, chiar la nceputul cartii: "Apare nsa o deosebire n ceea ce priveste scopurile urmarite: uneori ele constau n activitatea nsasi; alteori, dincolo de activitate, sunt vizate opere inite" !Aristotel, "#$$, p. %& 'umind valoarea "bine", Aristotel considera ca binele suprem, deci valoarea-scop prin excelenta, este fericirea, ntruc(t toti oamenii vor n mod natural sa ie ericiti si nimeni nu urmareste sa dob(ndeasca ericirea ca mi)loc pentru altceva, ci numai ca scop n sine. "*esav(rsit n mod absolut este scopul urmarit ntotdeauna pentru sine si niciodata pentru altceva. Un asemenea scop pare sa ie ericirea: pe ea o dorim totdeauna pentru sine si niciodata pentru altceva ..." !ibidem, p. "+& Acest eudaimonism" aristotelic pare oarte atractiv pentru toata lumea, de vreme ce putini ar i dispusi sa nege ca doresc sa ie c(t mai ericiti cu putinta. si totusi, calea catre ericire pe care o descrie Aristotel nu este c(tusi de putin usor de parcurs si la ndem(na oricui. ,n primul r(nd, Aristotel ne spune ce nu este adevarata ericire. 'u este cautarea placerii si evitarea su erintei - asa cum sustin di erite variante de hedonism-, propuse de catre iloso ii cinici, cirenaici, epicurieni sau stoici - caci placerea este insatiabila, discontinua, capricioasa, ne consuma timpuriu puterile vitale si ne nrobeste. .ericirea nu nseamna nici acumularea de avutie, goana dupa aima sau putere. Aristotel nu predica asceza; dimpotriva, el spune apasat ca, pentru a i ericit, omul are absoluta nevoie de sanatate si de placerile iresti ale vietii, de bunastare si de siguranta materiala a zilei de m(ine, precum si de independenta unui cetatean liber, stap(n pe propria vointa si bucur(ndu-se de anumite drepturi garantate. Aristotel sustine nsa ca ericirea nu poate i atinsa de catre oamenii unilaterali si marginiti, care urmaresc cu obstinatie o singura orma de satis actie n viata, ntruc(t acestia iau drept valoare-scop !placerea, aima, avutia sau puterea& ceea ce nu poate i dec(t un mi)loc n vederea ericirii. /e este ericirea n viziunea lui Aristotel0 ,n primul r(nd, el precizeaza aptul ca ericirea nu este o stare momentana, o clipa trecatoare de multumire, ci o conditie durabila si stabila, dob(ndita de catre individ pe termen lung, p(na la s (rsitul zilelor sale; "pentru ca - spune Aristotel - asa cum cu o r(ndunica nu se ace primavara, la el o singura zi sau un scurt rastimp nu ac pe nimeni absolut ericit" !ibid., p. "$&. !1om vedea ca etica n a aceri ace deseori re erire la aceasta distinctie undamentala ntre pro itul rapid, nsa datorat hazardului si c(teodata obtinut pe cai nu tocmai onorabile, pe de o parte, si pro itul consolidat pe termen lung, datorita unor decizii manageriale chibzuite si de nalta probitate morala.& ,n Metafizica lui, Aristotel ace o distinctie undamentala ntre potenta si act. 2otul apare pe lume ca o suma de puteri virtuale, iar devenirea n natura si n societate nu este altceva dec(t un proces de realizare sau actualizare a acestor puteri virtuale. 3mbrionul este un om potential, iar nasterea copilului, cresterea si educatia lui, duc la ormarea unui om n adevaratul sens al cuv(ntului. Un bloc de marmura contine n orma lui bruta o multime de potentialitati - poate i o coloana dorica, o piatra unerara sau o statuie; ce el de statuie, depinde de ideea sculptorului care o ciopleste, precum si de ndem(narea lui artistica. .ericirea, n viziunea aristotelica, reprezinta maxima actualizare a potentei din iecare individ, n lorirea lui ca om sau maxima realizare a umanitatii din iecare. ,n acest sens, ericirea nu este o calitate n sine. 'u putem spune ca un ins este ericit n sensul n care el este brunet sau blond, corpolent sau costeliv, scund sau nalt. .ericirea este starea sau conditia stabila

a omului care dob(ndeste si ampli ica anumite valori-mi)loc, numite de catre Aristotel virtuti. 2ermenul aristotelic de aret, tradus n limbile moderne prin "virtute", are anumite semni icatii aparte, care scapa traducerii. Aret nseamna n primul r(nd "excelenta", adica maxima actualizare a esentei speci ice a unui lucru sau a unei vietati. ,n acest sens, "virtutea" unui cutit consta n a i ascutit, elastic, rezistent, usor de m(nuit etc.; prin aceste calitati, cutitul serveste c(t se poate de bine scopului pentru care a ost aurit de catre mestesugar. "1irtutea" unui c(ine de paza consta n dezvoltarea unor calitati precum idelitatea ata de stap(n, inteligenta, cura)ul, orta, agilitatea etc., caci aceasta este esenta lui. "1irtutea" unui medic se masoara prin stiinta lui de a pune diagnosticul corect si de a recomanda tratamentul cel mai e icient etc., deoarece n aceasta consta misiunea sau functia sociala a oricarui medic. ,n ce consta esenta umana, adica suma calitatilor speci ice prin care o vietate si merita numele de om0 /e trasaturi sunt de initorii pentru umanitate0 *upa Aristotel, omul se de ineste n primul r(nd ca zoon noetikon - "animal rational" - si n al doilea r(nd ca zoon politikon - "animal social". Alt el spus, primul atribut prin care omul se deosebeste de toate celelalte vietuitoare este ratiunea; totodata, tine de irea omului ca el sa se ormeze si sa traiasca mpreuna cu semenii lui, n societate. 4ornind de la aceasta de inire a "esentei" umanitatii, Aristotel distinge doua tipuri de virtuti omenesti. /ele dianoetice tin de partea intelectuala a omului; ele se nvata prin exercitiul mintii, precum geometria, istoria sau poezia, si ne sunt utile mai ales n ceea ce astazi am denumi cariera pro esionala. /ele mai importante din punct de vedere moral sunt virtutile etice. ,n greceste, ethos nseamna deprindere sau obicei. 4rin urmare, dob(ndirea virtutilor etice presupune, pe l(nga exercitiul ratiunii, si o ndelungata practica, un exercitiu staruitor n actiune. Asa cum nu putem nvata sa c(ntam la un instrument muzical ori tainele unui anumit sport ara exercitiu, tot ast el nu putem sa devenim cura)osi, drepti, cinstiti, sinceri sau marinimosi numai citind sau ascult(nd prelegeri despre aceste virtuti si nteleg(nd cu mintea despre ce este vorba, ci trebuie sa practicam toata viata cura)ul, dreptatea sau marinimia. 4articularitatea cea mai pregnanta a eticii aristotelice consta n aptul ca ea nu pune de loc accent pe reguli sau norme. Aristotel nu ormuleaza nici o lista de norme morale, - de genul: "Sa nu uri5", "Spune adevarul5", "6especta-ti promisiunile5" etc., - norme a caror aplicare consecventa ar duce catre ericire. Aristotel recomanda virtutile etice sau, am spune noi, valorile morale cardinale: cura)ul, dreptatea, cinstea si marinimia, consider(nd ca, prin ndelungata exersare a acestor virtuti se ormeaza omul de caracter care, prin natura lui dob(ndita, ca actualizare a potentei sale de umanitate, se deprinde ori se obisnuieste sa actioneze spontan numai potrivit acestor valori. Omul de caracter nu are nevoie sa i se tot spuna ".a asa5 - 'u a alt el5", deoarece bunele lui deprinderi l ac sa urmeze de la sine calea virtutii, singura ce duce spre adevarata si meritata ericire. si totusi, Aristotel ormuleaza un principiu etic general, de natura sa ne orienteze n luarea deciziilor corecte si n automodelarea prin exercitiu a virtutilor. 1irtutea, spune Aristotel, "este calea de mi)loc ntre doua vicii, unul provocat de exces, celalalt de insu icienta" !ibid., p. 7"& /unoscut ca aurea mediocritas n latineste sau ca regula a "caii de mi)loc", acest principiu recomanda evitarea oricarui exces n tot ceea ce acem. 8rice virtute cunoaste doua mani estari extreme, n egala masura potrivnice deplinei noastre mpliniri. /ura)ul, de pilda, se mani esta ca lasitate atunci c(nd este prea putin ori ca temeritate sau nesabuinta atunci c(nd prisoseste. *reptatea poate exagera ie prin prea multa toleranta sau ngaduinta, ie prin excesiva severitate. ,n toate situatiile, omul virtuos trebuie sa respecte masura potrivita, sa evite mani estarile extreme si sa tina calea de mi)loc ntre acestea. 9ai concret, cel care, prin irea lui, este ndemnat sa ie mai degraba las, trebuie sa si autoimpuna e ortul de a dovedi mai mult cura) n viata. *impotriva, cel pe care propria ire l ace sa si asume riscuri nebunesti, e mai degraba s atuit sa ncerce a i mai c(t temperat si mai chibzuit n elul de a se comporta n situatii riscante. *upa cum se poate vedea, n po ida vechimii lor, ideile lui Aristotel sunt pe c(t se poate de rezonabile

si, de aceea, nca ntrutotul actuale. si totusi, exista si destule limite sau anacronisme n etica aristotelica, pe care teoreticienii de astazi - asa-numitii neo-aristotelieni - trebuie sa le depaseasca. *e unde stim ca virtutile cardinale chiar sunt cele predicate de catre Aristotel0 :ista virtutilor pe care le recomanda urmasii sai de astazi e cu mult mai lunga, incluz(nd valori precum loialitatea, respectarea promisiunilor, altruismul, responsabilitatea sociala etc. *ar limita principala a eticii virtutilor n varianta ei originala nu i apartine, de apt, lui Aristotel, ci lumii n care traia, lume de mult apusa si de neregasit astazi. Aristotel se raporta la democratia ateniana, cultiv(nd idealurile etice ale aristocratiei ateniene.; :umea n care traia Aristotel era nca o lume relativ omogena, bine ixata n niste tipare traditionale, cu o cultura ara con licte ma)ore, generate de o prea mare diversitate. :a ntrebarea - chinuitoare pentru noi - "/e este cura)ul0", vechii greci nu aveau nevoie de o de initie savanta, ci se puteau raporta la niste modele exemplare, pretuite sau chiar venerate de toata lumea, ie acestea persona)e mitice, din poemele homerice, precum Agamemnon sau Ahile, ie personalitati glorioase din istoria grecilor, precum 3paminonda sau Solon. /e nsemna pentru greci sa ii drept0 Sa actionezi precum 4riam sau 4ericle. /e nsemna istetimea0 Sa ii descurcaret ca Ul<sse. !,n treacat ie spus, noi am avea multe ezitari n a lua viclenia lui Ul<sse drept o virtute ma)ora.& 3lementul esential n educatia morala la Aristotel nu este studiul erudit, pur intelectual, ci imitatia modelelor exemplare, care arata prin aptele si modul lor de a i ce nseamna sa ii un om virtuos. "Spusul povestilor e mi)locul principal de a ace educatie morala" !9ac=nt<re, "##$, p. ";#&. *in pacate pentru certitudinile noastre morale, noi traim astazi ntr-o lume cu totul di erita, extrem de diversa, av(nd de ales ntre niste modele exemplare oarte di erite, chiar incompatibile si, prea adesea, nevrednice de urmat. 9ass media ne intoxica ara preget cu astul ara masura si cu stralucirea goala a unor staruri din sport, muzica de consum, vedete din lumea ilmului sau a modei, cu opiniile de multe ori tembele, cu opulenta si impertinenta unor politicieni calare pe val sau cu su icienta si cinismul unor oameni mbogatiti peste noapte si pe cai c(t se poate de dubioase. /riminalii n serie si hotii sau ma iotii se bucura de mult mai mare notorietate dec(t laureatii 4remiului 'obel sau medicii si pro esorii eminenti, a caror activitate este incalculabil mai onorabila sub aspect moral si mai bine acatoare sub aspectul utilitatii ei sociale. =ata de ce pentru noi este cu mult mai complicat si mai di icil sa ne de inim reperele valorice si virtutile demne a i cultivate, spre binele individului si al societatii deopotriva. 4entru a raspunde la ntrebari precum "/are sunt virtutile esentiale0" si, pentru iecare n parte, "/are sunt modele cele mai potrivite0" noi avem nevoie de o analiza critica a "o ertelor" alternative si de sustinerea cu argumente rationale a iecarei optiuni pe care o consideram mai buna dec(t toate celelalte. ,n po ida acestor limite si anacronisme, etica virtutilor se dovedeste n numeroase contexte relevanta pentru analistii problemelor speci ice de etica n a aceri. *e exemplu, "virtutea" speci ica a unui businessman sau manager presupune competenta, autoritate, lexibilitate, tact, putere de decizie rapida etc., dar, mai presus de toate, un bun businessman sau manager este acela care, prin initiativele sale, realizeaza un pro it c(t mai important. ,nsa nimeni nu poate i si nu trebuie sa ie doar manager si at(t; un om ntreg presupune si alte calitati dec(t succesul comercial. =ata un motiv !nici pe departe singurul& pentru care urmarirea pro itului, n calitate de agent economic, nu trebuie sa elimine orice alt criteriu valoric din viata si activitatea unui om de a aceri; ca om ntreg, acesta trebuie sa cultive acele atitudini si trasaturi de caracter de natura sa-i daruie o meritata demnitate si ericire. Asa cum ericirea adevarata este rezultatul unor stradanii de o viata, tot ast el si pro itul solid, pe care l urmareste n activitatea sa un om de a aceri serios, nu poate i obtinut dec(t prin strategii pe termen lung. *in alt punct de vedere, asa cum ericirea nu poate i dob(ndita dec(t prin actiuni si apte cura)oase, drepte, cinstite si marinimoase, tot ast el pro itul - sigur, consistent, meritat si asigurat pe termen lung - nu poate i realizat dec(t urmarind alte criterii: realizarea unor produse si servicii cerute pe piata, de buna calitate, satis acerea c(t mai deplina a consumatorilor, stimularea salariatilor si

cucerirea devotamentului lor ata de irma, relatii stabile si c(t mai bune cu urnizorii sau creditorii, pretuirea si simpatia comunitatii n care este localizata irma, respectul c(t mai scrupulos al legilor n vigoare, plata impozitelor catre stat, protectia mediului etc. =deea centrala a neoaristotelismului este aceea ca miza esentiala a educatiei morale este ormarea omului de caracter. 1irtutile si deprinderile sale, ormate si dezvoltate prin exercitiu staruitor, l vor calauzi ntotdeauna ara ezitari spre luarea unor decizii chibzuite si spre aplicarea lor consecventa. Un ast el de om nu are nevoie de prea multe reguli si restrictii, ntruc(t natura lui buna gaseste ntotdeauna calea cea dreapta. ,n domeniul economic exista de)a o puzderie de legi si reglementari administrative unele mai bune, altele mai rele. *aca aceste legi si reglementari se adreseaza unor oameni de a aceri ara scrupule, ahtiati dupa obtinerea unor bene icii imediate c(t mai substantiale, prin orice mi)loace si indi erent de consecinte, acestia vor gasi ntotdeauna modalitati de a nesocoti legile, ara sa dea socoteala. ,n schimb, daca n viata economica predomina oamenii de a aceri n al caror caracter sunt bine consolidate si armonizate virtutile de baza, indi erent c(t de bune sau de rele ar i prescriptiile )uridice, ei vor lua, de regula, decizii onorabile si se vor stradui sa le puna n aplicare. ,n consecinta, etica n a aceri de inspiratie aristotelica pune accentul pe ormarea si dezvoltarea trasaturilor pozitive de caracter ale agentilor economici, cultiv(nd un set de valori centrat pe responsabilitate sociala si altruism. =deea este, n sine, generoasa si valabila, daca si n masura n care este si realizabila practic. 8r, din acest punct de vedere, etica virtutilor pare destul de vulnerabila n lumea de azi - o lume tot mai dinamica, n schimbare accelerata, si tot mai deschisa catre multi si interculturalitate, o data cu expansiunea economiei si pietei mondiale si a tuturor celorlalte procese asociate cu "globalizarea". 'u putem sti cu deplina certitudine unde vor duce aceste procese n plan etic si axiologic peste un secol. *eocamdata, lumea contemporana seamana cu un adevarat >ab<lon, n care nu exista un consens solid asupra ierarhiei valorilor si nu exista modele unanim recunoscute si admirate de oameni de a aceri al caror succes comercial sa ie asociat cu o mare probitate morala. /ei care sunt sceptici n ceea ce priveste posibilitatea depasirii acestor di icultati ncearca sa gaseasca alte raspunsuri la ntrebarile undamentale ale eticii, pun(nd un mai mare accent pe analiza normelor morale.

OHN STUART MILL (1806-1873) este cel mai infl ent fil!s!f "#itanic $in sec!l l al %I%-lea& el fiin$ c!nsi$e#at cel mai im'!#tant s s ( in ) t!# al em'i#ism l i * i +i,i nii '!litice li"e#ale as '#a s!ciet )( ii *

i c lt #ii- .ste $e asemenea cel mai #ema#ca"il $in /nt#e0 l 0# ' $e fil!s!fi ca#e a en n ( at * i $e,+!ltat $!ct#ina tilita#ism l i1 el l s ) a f!st $e,+!lta#ea nei 'e#s'ecti+e '!,iti+e as '#a ni+e#s l i * i as '#a !m l i /n acesta& ca#e s ) c!nt#i" ie la '#!0#es l c n!a * te#ii& li"e#t )( ii in$i+i$ ale * i" n ) st ) #ii- 2!nce' ( ia sa se !#i0inea, ) /n em'i#ism l clasic "#itanic * i /n tilita#ism l l i 3ent4am- Le-a $at /ns ) acest!#a ! a$5ncime mai ma#e& ia# f!#m l ) #ile sale a f!st s ficient $e a#tic late 'ent# a alimenta ! infl en () c!ntin ) 86 Mill s-a n ) sc t /n s " #"ia l!n$!ne, ) 7ent!+ille- A "eneficiat $e ! e$ ca

( ie se+e# )* i se#i!as ) (la 10 ani& c5n$ a /nce' t s ) st $ie,e l!0ica& +!#"ea $e8a c #ent latina * i 0#eaca +ec4e)- A l at c n! * tin () & $e f!a#te tim' #i & $e !'e#ele l i 9a+i$ #ica#$! * i :- 3ent4am- La ;0 $e ani a f!st afectat $e ! 0#a+ ) $e'#esie ne#+!as ) -9 ' ) ce a $e' )* it-! a /nce' t s ) -l inte#ese,e !'e#a l i T4!mas 2a#l<le ( n l $in c#iticii +e4emen ( i ai l i 3ent4am) * i a l i A 0 ste 2!mte- =n 1830 a c n!sc t-! 'e Ha##iet Ta<l!# c ca#e s-a /ns #at /n 1860& la $!i ani $ ' ) m!a#tea '#im l i ei s! ( & * i ca#e la a8 tat /n m lte $int#e '#!iectele l i (incl si+ /n finali,a#ea ese l i 9es'#e li"e#tate ? 186>- Mill a m #it /n ?#an ( a& la A+i0n!n?il!s!fia l i Mill *

i-a a+ t ' nct l $e 'leca#e /n !'e#a l i :- 3ent4am ca#e a #) s'5n$it '#im l '#inci'i l tilita#ism l i @ i$eea fe#ici#ii maAime a n i n m ) # maAim $e !ameni ? ca '#inci'i m!#al- Acesta a f!st c n!sc t s " $en mi#ea $e '#inci'i l tilit )( ii- 3ent4am * i tat ) l l i :-S- Mill& :ames Mill a f!st ini ( iat!#ii mi *c) #ii ce '#!m!+a /ntemeie#ea mi8l!acel!# '#actice& 8 #i$ice * i '!litice 'ent# #eali,a#ea l i- Te#men l tilita#ism& f!l!sit ini ( ial 'ent# a $esemna i$eile /nn!it!a#e ale l i 3ent4am& a a8 ns s ) se tili,e,e lte#i!# $!a# 'ent# a $esemna te!#ia etic ) a l i Mill& 'e ca#e acesta a f!#m lat-! * i $e,+!ltat-! /n l c#a#ea Utilita#ism l & a' ) # t ) /n 1861 /n ?#a,e# Ma0a,ine & ia# /n 1863 /n +!l m=n aceast ) l c#a#e Mill a $e,+!ltat '#inci'i l tilit )( ii t#ansf!#m5n$ -l /nt#! $!ct#in ) $es'#e m!$ l /n ca#e am ' tea $ ce ! +ia

() +i#t !as ) - .l a $at ! f!#m la#e $e+enit ) clasic ) a acest i '#inci'i @2!nce'
( ia ca#e acce't ) ca f n$ament al m!#alei Utilitatea sa 7#inci'i l 2elei Mai Ma#i ?e#ici#i& s s ( ine c ) ac ( i nile s nt c!#ecte ( #i04t ) /n m ) s #a /n ca#e tin$ s ) '#!m!+e,e fe#ici#ea * i s nt inc!#ecte ( B#!n0 ) /n m ) s #a /n ca#e tin$ s ) '#!$ c ) in+e#s l fe#ici#ii- 7#in fe#ici#e se /n ( ele0e 'l ) ce#ea * i a"sen ( a $ #e#iiC '#in nefe#ici#e $ #e#ea * i '#i+a#ea $e 'l ) ce#e?D:-S- Mill - Utilita#ism l

?il!s!f l s "linia, ) c

) acest '#inci'i n este s sce'ti"il $e $!+e,i #a ( i!nale& $e * i E'!t a' ) #ea c!nsi$e#a ( ii menite s ) $ete#mine intelect l--* i acesta este ec4i+alent l $!+e,il!#D- ?e#ici#ea este $e,i#a"il ) & $!+a$a c!nst5n$ /n fa't l c ) !amenii ! $!#escC "inele fiec ) # i in$i+i$ este ! fe#ici#e& /n c!nsecin () & fe#ici#ea 0ene#al ) #e'#e,int ) "inele t t #!# 'e#s!anel!# l ate la!lalt ) - Acest a#0 ment& c!nst# it 'e f n$amente 'si4!l!0ice& +a c!nstit i lte#i!# ( inta m lt!# c#itici7ent# a #es'in0e c#iticile ca#e $e8a ase$ia tilita#ism l l i 3ent4am& ca#e #e$ cea t!ate as'ectele fe#ici#ii la '#e,en ( a 'l ) ce#ii sa $ #e#ii& Mill +a a$mite eAisten ( a n!# $ife#en ( e calitati+e /nt#e $ife#itele ti' #i $e 'l ) ce#e=n '#im l ca'it!l A'#ecie#i 0ene#ale

? Mill !"se#+ ) c ) te!#iile as '#a m!#alei se $e,+!lt ) /n $! ) $i#ec ( iiF int iti+ )* i in$ cti+ ) - Am"ele afi#m ) eAisten ( a n i sin0 # '#inci'i n!#mati+& ele $ife# ) /ns ) '#in m!$alitatea /n ca#e c!nsi$e# ) c) ' tem c n!a * te acest '#inci'i F int iti+ (f )#) a #ec #0e la eA'e#ien () )& sa in$ cti+ ("a,5n$ -ne 'e !"se#+a ( ie * i eA'e#ien () )- Gant este #e'#e,entant l cel mai 86 $e seam ) al $i#ec (

iei int iti+e& /n tim' ce Mill / * i '#!' ne s ) #e'#e,inte * is ) a'e#e 'e#s'ecti+a in$ cti+ ) & c!nsi$e#5n$ c ) 'ent# a $ete#mina m!#alitatea nei ac ( i ni este necesa# s ) calc l ) m * is ) c!m'a# ) m c!nsecin ( ele sale " ne sa #ele- A t!# l c!nsi$e# ) c ) sa#cina sa este $e a $em!nst#a in$ cti+ eAisten ( a cel i mai /nalt '#inci'i m!#al- 2ei ce a'elea, ) la int i ( ii m!#ale 0#e * esc 'ent# c ) se "a,ea, ) /n fa't 'e sentimente $e a'#!"a#e sa #es'in0e#e- Acestea '!t int#a *

!# /n c!nflict * i +!m a+ea ne+!ie $e n stan$a#$ 'ent# a $eci$e ca#e $int#e aceste t# ) i#i s nt c!#ecte- Int i ( ia n '!ate s 'lini aceast ) $ific ltate- .Aist ) fil!s!fi ca#e c!nsi$e# ) & la fel ca * i Gant& c ) eAist ) c#ite#ii !"iecti+e ce ne 'e#mit s ) $e' )* im c!nflictele $e acest 0en- .i / * is s ( in int i ( iile a'el5n$ la ! !#$ine m!#al ) ce a# fi c!ns "stan ( ial ) #ealit )( ii (l mii)& n asemenea ti' $e esen () m!#al )( ine $e sfe#a n! menal ) sa t#anscen$ental )

- Afi#ma#ea nei asemenea instan ( e n este /ns ) s ficient ) sa c!n+in0 ) t!a#e- 24ia# * i at nci c5n$ a'elea, ) la 8 stific ) #i $e 0en l E9 mne,e a s' s a * aD& ace * ti fil!s!fi a'elea, ) /n fa't la '#!'#iile sentimente- 2eea ce ne a'a#e $#e't a t!#itate m!#al ) $at ) n este /n fa't ! a t!#itate s 'e#i!a# ) & t#anscen$ent ) Int i ( iile m!#ale #ele+ ) sc!' #i s 'e#i!a#e acel!#a ca#e $e#i+ ) $in nat #a n!ast# ) l measc ) ('l ) ce#ea * i inte#es l '#!'#i )- Mill #ec n!a * te c

) t# ) i#ile m!#ale int# ) a$esea /n c!nflict c /nclina ( iile sa inte#esele 'e#s!nale- .le n s nt /ns ) c!nt#a#e 'l ) ce#ii& ele $e#i+ ) $in eAtensi nea a ceea ce este 'l ) c t- 24ia# * i l c# #ile $ife#ite $a# c!nt#a#e '!t fi 'l ) c te7l ) ce#ea * i $ #e#ea s nt '#inci'alii fact!#i ai m!ti+a ( iei mane- Alte l c# #i s nt ce# te& cel ' ( in la /nce' t& ca mi8l!ace $e a a8 n0e la 'l ) ce#e * i $e a e+ita $ #e#ea- =ns ) '#int#- n mecanism as!ciati+& l c# #ile ca#e s nt ce# te ca mi8l!ace +!# fi as!ciate ca c ( el #ile 'ent# ca#e e#a mi8l!ace- Acestea +!# a8 n0e s ) fie ce# te ele /nsele ca ( el #i /n sine& ca ' )#( i ale 'l

) ce#ii- Ha#ietatea ( el #il!# 'e ca#e 'e#s!anele * i le '#!' ne s nt c!man$ate m!#al $e int i ( ii * i $e+in ' )#( i ale 'l ) ce#ii ca#e '!t int#a /n c!nflict c alte ( el #i ca#e s nt * i ele ' )#( i ale 'l ) ce#ii- A'el l la int i ( ie n #e,!l+ ) a$e+ ) #ata '#!"lem ) a fil!s!fiei m!#ale& eA'#imat ) $e Mill '#in /nt#e"a#eaF c ms ) #e,!l+ ) m c!nflict l $int#e t# ) i#ile m!#ale * i /nclina ( iile '#!'#ii sa $int#e (

el #ile m!#ale s'#e ca#e tin$emI =n al $!ilea ca'it!l @ 2e este tilita#ism lI ? Mill $ ) ! f!#m la#e '#ecis ) cel i mai mai /nalt '#inci'i * i /ncea#c ) s ) # ) s' n$ ) n!# '!si"ile c!ntest ) #i- Aici este f!#m lat cele"# l * i n mai ' ( in c!ntestat l '#inci'i al tilit )( ii- (+e,i mai s s) 7#in fe#ici#e el /n ( ele0e 'l ) ce#e& at5t intelect al ) c5t * i sen, al ) C $e ( inem /ns ) & /n acela * i tim'& * i n sim (

al $emnit )( ii ca#e ne /n$eamn ) s ) '#efe# ) m 'l ) ce#ile intelect ale cel!# sen, ale- 7#inci'i l tilit )( ii im'lic ) ! l a#e /n c!nsi$e#a#e $!a# a c!nsecin ( el!# * i n a m!ti+el!# sa t# )s) t #il!# $e ca#acte# ale a0ent l i- Se #es'in0e /n acest fel te!#ia clasic ) a +i#t ( ii& '#inci'i l tilit )( ii $e+ine inst# ment l ca#e se 0ene#ea, ) '#inci'ii m!#ale sec n$a#e ( s) n f #iJ )* i ca#e '#!m!+ea, ) fe#ici#ea 0ene#al ) 87 Ma8!#itatea ac ( i nil!# n!ast#e a# ' tea fi 8 $ecate /n ac!#$ c aceste '#inci'ii sec n$a#e- Am ' tea a'ela astfel $i#ect la '#inci'i l tilit )( ii /ns

* i& $!a# c5n$ ni s-a# /nf )(i* a ! $ilem ) m!#al ) & a+5n$ la "a, ) c!nflict l $int#e $! ) '#inci'ii sec n$a#e7#inci'i l m!#al al ca#it )( ii /mi ce#e s ) -mi 4# ) nesc +ecin l /nf!metatC '#inci'i l a t!c!nse#+ ) #ii /mi $ictea, ) s ) m ) 4# ) nesc 'e mine /ns mi- 9ac ) n am $est l ) 4#an ) 'ent# am5n$!i& a * ' tea $ete#mina $ac ) fe#ici#ea 0ene#al ) +a fi mai "ine #m ) #it )

$ac ) l-a * 4# ) ni 'e +ecin sa $ac ) m-a * 4# ) ni 'e mine?a't l c ) t!ate ( el #ile s nt 'l ) ce#e sa ' )#( i ale 'l ) ce#ii se im' ne ca n fa't 'si4!l!0ic- EA $!#i ce+a ca#e s ) n ai" ) le0 ) t # ) c i$eea $e 'l ) ce#e& s s ( ine Mill& este ! im'!si"ilitate fi,ic )* i metafi,ic ) A- Aceasta im'lic ) acce'ta#ea c!nsecin ( ei c ) 'l

) ce#ea este finalitatea m!#alit )( ii- MaAimi,a#ea 'l ) ce#ii sa fe#ici#ii este astfel ( el l m!#al '#in eAcelen () - T!t * i aceast ) $!ct#in ) n se #e$ ce& /n c!nce' ( ia fil!s!f l i en0le,& la n 4e$!nism c# $ $e!a#eceF 11 inta n este 'l ) ce#ea c# $ ) & sen, al ) & mai c #5n$ " n ) sta#ea c!nsist ) /n satisface#ea $!#in ( ei& ia# 'l ) ce#ea #ele+ant ) este 'l ) ce#ea ca#e +ine $in aceast ) satisface#e;An mite eA'e#ien ( e s nt calitati+ mai " ne $ec5t altele

ia# /n $ete#mina#ea liniei $e ac ( i ne !'time acest as'ect c!ntea, ) cel mai m lt- 7l ) ce#ile '#efe#a"ile n s nt cele ca#e $ c la ! s m ) mai ma#e $e 'l ) ce#i elementa#e& ele s nt calitati+ $ife#ite& aceste $ife#en ( e ( in $e nat #a c4imic ) a '#!cesel!# 'si4ice- 7#int#e ( el #ile calitati+ s 'e#i!a#e se $istin0 ( el #ile m!#ale3S-a# ' tea f!a#te "ine s ) fii m l ( mit c4ia# c ! +ia () 'lin ) $e insatisfac ( ii& /nt# c5t fieca#e a#e '#!'#ia "alan () a fe#ici#ii- =n acest sens afi#m ) MillF Emai "ine S!c#ate nesatisf ) c t $ec5t n '!#c m l ( mitD- 7!#c l '!ate fi satisf

) c t& $a# +ia ( a l i S!c#ate& c4ia# c nem l ( mi#ile sale este '#efe#a"il ) - 7l ) ce#ile animalice n '!t /n nici n fel satisface +i,i nea nei fiin ( e mane c '#i+i#e la fe#ici#e=n ca'it!l l al t#eilea @ Ultima Sanc ( i ne a 7#inci'i l i Utilit )( ii ? Mill anali,ea, ) m!ti+a ( iile n!ast#e $e a #es'ecta * i #ma stan$a#$ l tilita#ist al m!#alit )( ii- 9ac ) /n m!$ !"i * n it s ntem m!ti+a ( is ) n ci$em& sa s ) n f # ) m& acestea fiin$ acte s'ecifice& este mai ' ( in cla# ce ne m!ti+ea, ) s

) '#!m!+ ) m n! ( i nea $if , ) a fe#ici#ii 0ene#ale ( 0ene#al 4a''iness )- A t!# l i$entific ) $! ) clase $e m!ti+a ( ii (sanc ( i ni) ca#e fa+!#i,ea, ) fe#ici#ea c!lecti+ ) - 7#ima este #e'#e,entat ) $e m!ti+a ( iile eAte#ne ca#e se !#i0inea, ) /n s'e#an ( a n!ast# ) $e a fi 88 'l ) c ( i * i teama $e insatisfac ( ie& $e a n fi 'l ) c ( i $e 9 mne,e sa $e ceilal (

i !ameni- A $! a c!nst ) /nt#-! m!ti+a ( ie inte#n ) a a0ent l i /ns * i& /n sim ( l $at!#iei- Acesta c!nsist ) $int#- n c!n0l!me#at $e mai m lte sim () minte& $e,+!ltate 'e 'a#c #s l +ie ( ii (sim'atia& #eli0i!,itatea& aminti#ile * i n!stal0ia c!'il ) #iei& +al!a#ea '#!'#ie)- Acest sim () m5nt (em! ( ie s "iecti+ ) ce se $e,+!lt ) '#in eA'e#ien () )/ * i eAt#a0e f!# ( a $in eA'e#ien ( a $ #e#ii #esim ( it ) c5n$ ac ( i!n ) m

/m'!t#i+a #em *c) #ii- Oamenii a n sim ( instincti+ al nit )( ii ca#e !#ientea, ) $e,+!lta#ea $at!#iei s'#e fe#ici#e=n ca'it!l l al K-lea @ 9es'#e ce fel $e $em!nst#a ( ie este s sce'ti"il '#inci'i l tilit )( ii ? Mill '#e,int ) '#!"a sa in$ cti+ ) a '#inci'i l i tilit )( iiSin0 #a cale $e a $!+e$i c ) fe#ici#ea 0ene#al ) este $e,i#a"il ) este $e a a# ) ta c ) !amenii act ali ! $!#esc- 9!+a$a sa in$i#ect ) este #m ) t!a#eaF B 9ac ) % este sin0 # l l c# $!#it& at nci % este sin0 # l l c# ca#e t#e" ie $!#itC fe#ici#ea este sin0 # l l c# $!#it& $eci fe#ici#ea este sin0 # l l c# ca#e t#e" ie $!#itDMill a#at ) c ) '#emisa a ;-a este cea mai c!nt#!+e#sat )*

i /ncea#c ) s ) '#e+in ) e+ent alele c#itici- Astfel s-a# ' tea c!nt#a-a#0 menta c ) eAist )* i alte l c# #i 'e ca#e le-a# ' tea $!#i cine+a& al ) t #i $e fe#ici#e& c m a# fi& $e eAem'l & +i#t teaA t!# l # ) s' n$e c ) !#ice $!#im $e+ine ! 'a#te a fe#ici#ii- ?e#ici#ea este n fen!men c!m'leA * i c!m' s $in mai m lte ' )#( i& incl ,5n$ +i#t tea& $#a0!stea $e "ani& ' te#ea * i faima2a'it!l l al 6-lea @ Le0 ) t #a $int#e : sti ( ie * i Utilitate ? a f!st sc#is ini ( ial ca n ese se'a#at& $a# a f!st lte#i!# /nc!#'!#at /n aceast ) l c#a#e- 2#iticii tilita#ism l i a c!nsi$e#at c ) m!#alitatea n s-a# "a,a 'e c!nsecin ( ele ac ( i nil!#& ci 'e c!nce't l f n$amental

* i ni+e#sal $e : sti ( ie sa 9#e'tate( : stice )- Mill #ec n!a * te /n aceast ) #es'in0e#e cel mai ' te#nic atac la a$#esa $!ct#inei 'e ca#e ! #e'#e,int ) & c!nce't l $e $#e'tate $e+ine astfel test l c4eie al tilita#ism l i- 9ac ) n s-a# ' tea eA'lica c!nce't l $#e't )( ii /n te#menii $e tilitate el a# $e+eni a#0 ment l $e f!# () al n!n-c!nsecin ( i!nism l iMill #i'!stea, ) '#in $! ) c!nt#a-a#0 menteF 1) T!ate elementele m!#ale ale n! ( i nii $e $#e'tate $e'in$ $e ! tilitate s!cial ) - N! ( i nea $e $#e'tate c!n ( ine $! ) elemente esen ( ialeF 'e$ea'sa * i n! (

i nea $e $#e't +i!lat - 7e$ea'sa $e#i+ ) $in c!m"ina ( ia # ) ," n ) #ii c sim'atia s!cial ) -R ) ," na#ea sin0 # ) n a#e c!m'!nente m!#ale& /n tim' ce sim'atia s!cial ) este acela * i l c# c tilitatea s!cial ) - N! ( i nea $#e't l i +i!lat $e#i+ ) $e asemenea $in tilitate& $#e't l fiin$ '#eten ( ia 'e ca#e ! a+em fa () $e s!cietate $e a ne '#!te8a& sin0 #a #a ( i ne 'ent# ca#e s!cietatea ne-a# ' tea a' ) #a fiin$ tilitatea s!cial ) - 9in acestea Mill c!ncl ,i!nea, ) c ) am"ele elemente ale $#e't )( ii se "a,ea,

) sa se i$entific ) c tilitatea8> ;) 9ac ) f n$ament l $#e't )( ii a# fi n c!n ( in t n!nc!nsecin ( i!nist at nci ea n a# fi at5t $e am"i0 ) 'e c5t este.Aamin5n$ n! ( i nea $e $#e'tate $esc!'e#im $is' te le0ate $e te!#ia 'e$e'sei& $ist#i" ( ia 8 st ) a +enit #il!#& c!#ectit $inea im' ne#il!# fiscale--Aceste $is' te '!t fi #e,!l+ate $!a# a'el5n$ la tilitate- 9#e'tatea este c a$e+ ) #at n c!nce't !#i0ina#& $a# #e, lt ) c cla#itate& /n c!nce' ( ia l i Mill& c ) ea se "a,ea, ) 'e tilitateUtilita#i * tii clasici (3ent4am& Mill& Si$0BicL) +!# s s ( ine +a#ianta calc lat!#ie &a * a-n mit l tilita#ism ta#e sa al

act l i F c!nsecin ( ele nei ac ( i ni& a$ic ) tilitatea ei 'ent# t! ( i cei afecta ( i $e ea& $eci$ $ac ) este +!#"a $e ! fa't ) " n ) (m!#almente 8 st ) ) sa #ea- Aceasta 'e#s'ecti+ ) '#es ' ne ca ac ( i nile s ) fie c5nt ) #ite na c5te na& e+al 5n$ c!nsecin ( ele a * te'tate 'ent# fieca#e- Una $in '#inci'alele !"iec ( ii anti- tilta#iste #eclama t!cmai tim' l '#ea l n0 ce# t& '5n ) c5n$ calc l l este c!m'let& s-a# ' tea ca !'!#t nitatea ac ( i nii s ) fi t#ec tRe'#e,entan ( ii c!ntem'!#ani +!# '#!m!+a tilita#ism l #e0 lii F ac (

i nile sin0 la#e n mai s nt +e#ificate& /n ceea ce '#i+e * te calitatea l!# $e a fi " ne& '#in #a'!#ta#e la '#inci'i l tilit )( ii& ci '#in #e0 la 'e ca#e ! #mea, )* i $es'#e ca#e este sta"ilit c ) '#!m!+ea, ) "inele- 7ent# a l ) m #i acest l c# :!4n :-2- Sma#t ia ca eAem'l a#ta na+i0a ( ieiF la fel c m ma#ina#ii se f!l!sesc $e $atele $in An a# l na tic 'ent# a* i c!n$ ce /n m!$ !'tim +as l& /n acest fel fiin$ sc ti ( i $e calc le s!fisticate ca#e c!ns m ) tim'& t!t a * a n a0ent ca#e ac ( i!nea, ) $ ' ) stan$a#$ele tilita#iste #ec #0e& 'ent# a ac ( i!na "ine la n!#me * i #e0 li 0ene#ale& a c ) #!# tilitate a f!st $!+e$it ) '#in #a'!#ta#e la '#inci'i l tilit )( ii& sc #t5n$ astfel /n fa+!a#ea sa n '#!ces l n0

* i c!m'licat $e $ete#mina#e a tilit )( ii- 2el ce ac ( i!nea, ) c!nf!#m nei #e0 li& a c ) #ei #es'ecta#e $e c ) t#e t! ( i a$ ce fiec ) # ia n maAim $e "ine& acela ac ( i!nea, ) m!#al- Sma#t a'#ecia, ) c ) +a#ianta clasic ) a tilita#ism l i& este na eAt#emist ) * i 'le$ea, ) 'ent# n tilita#ism m!$e#at & c!nf!#m c ) # ia tilitatea nei ac ( i ni n este $ete#minat ) 'e "a,a c!nsecin ( el!# ei& ci '#in aceea c ) ea '!ate fi /n (

eleas ) ca n ca, al nei #e0 li& a c ) #ei tilitate maAim ) este 0ene#al #ec n!sc t ) - 2!nf!#m acest i m!$el al tilita#ism l i m!$e#at& n mai este '!si"il& ca /n ca, l tilita#ism l i eAt#em& s ) fie /nc ) lcat ) ! #e0 l ) /nt#- n ca, 'a#tic la#& $ac ) aceast ) ac ( i ne a# a+ea #e, ltate mai " ne $ec5t na ca#e #es'ect ) #e0 la& /n c!nsecin () t#e" ie s ) #m ) m #e0 la c4ia# $ac ) /nt#- n ca, 'a#tic la# '!ate #e, lta n f!l!s f!a#te mic sa c4ia# nici n l9e * i la sf5# * it l sec!l l i al %I%- lea a#0 mentele /n fa+!a#ea tilita#ism l i ') #ea i#e,isti"ile aceast ) fil!s!fie s-a '#el n0it /n !'e#ele n!# 05n$it!#i an0l!saA!ni ' ( in c n!sc

( i * i n f!a#te a0#ea ( i 'e c!ntinent (H- Si$0BicL& 7- N!BellSmit4& :-O- U#ms!n& * -a-)- 7#es '!,i ( iile * is s ( ine#ile sale a f!st /ns ) 'e#manent c!nt#a"alansate '#in c#itici * i #es'in0e#i& nele a+5n$ n ec! mai ' te#nic $ec5t '!,i ( iile c#iticate7#im l a t!# $e #efe#in () ca#e a s ' s tilita#ism l nei c#itici $e+astat!a#e a f!st M-.- M!!#e c#eat!# l meta-eticii- 2#itica fil!s!f l i en0le, c!nst ) /n >0 e+i$en ( ie#ea e#!#ii nat #aliste $e ca#e se fac +in!+ate t!ate fil!s!fiile ca#e l-a '#ece$at (c eAce' ( ia l i 7lat!n)& +ina t t #!# c!nst5n$ /n /nce#ca#ea $e a c!nfe#i n c!n ( in t @ nat #al @ n! ( i nii $e "ine- .#!a#ea nat #alist ) c!nst ) /n c!n+i0e#ea c)

"inele '!ate fi i$entificat c n an mit set $e ca#acte#istici em'i#ice- .l +a c!nsi$e#a c ) @"ineleD * i N# ) lD $esemnea, ) calit )( ile $e!se"ite $e n an mit ti'& ca#e n ne s nt $ate /n eA'e#ien ( ele !"i * n ite ale sim ( #il!#& '#ec m c l!#ile sa 0 st #ile- 3inele este ca #ma#e ! calitate sim'l ) (ce se c!m'!#t ) $in ' nct $e +e$e#e l!0ic asemenea 0al"en l i& $e eAem'l ) * i n!n-nat #al ) & a$ic ) '#e,en ( a ei n '!ate fi sta"ilit ) em'i#ic- M!!#e s ' ne n!# teste $ife#ite $efini ( ii ale "inel i& f!#m late 'e 'a#c #s l e+!l ( iei eticii- 7!#nin$ $e la $efini ( ia tilita# ) & f!#m lat ) $e 3ent4am& el ' ne /nt#e"a#eaF N'#!$ ce n l c# " n ( #i04t ) cea mai ma#e

fe#ici#e '!si"il ) ID .l #m ) #e * te s ) $em!nst#e,e c ) !#ica#e a# fi /n ( eles l ce a# ' tea fi $at c +5nt l i #i04t acesta n '!ate $a seama $e /n ( eles #ile $e ca#e a#e ne+!ie tilita#ism l c!ntem'!#an- 2 +5nt l #i04t (c!#ect& " n) /nseamn ) @ce asi0 # ) cea mai ma#e fe#ici#e a cel!# mai m l ( iD- Se a8 n0e astfel la /nt#e"a#eaF este !a#e c!#ect ceea ce asi0 # ) cea mai ma#e fe#ici#e a cel!# mai m l ( iI .sen ( a tilita#ism l i se eA'#im ) & c!ncl ,i!nea, ) M!!#e& '#int#-! ta t!l!0ie inacce'ta"il ) Un l $int#e c#iticii cei mai c n!sc ( i ai tilita#ism l i& el /ns * i tilita#ist /n tine#e

( e& este :!4n RaBls - 7#inci'i l tilit )( ii este ne$#e't& /n m ) s #a /n ca#e !fe# ) maAimi,a#ea tilit )( ii me$ii ca fiin$ "inele ' # * i sim'l & f )#) a se ( ine seama $e '#!"lematica a' ) # t ) '#in fa't l c ) /n $ete#mina#ea tilit )( ii me$ii $e!se"i#ile a$ese!#i c!nsi$e#a"ile $int#e cei sit a ( i mai "ine sa mai # ) s nt ni+elate& astfel /nc5t ! maAimi,a#e a tilit )( ii le #e+ine a$ese!#i $!a# cel!# ca#e s nt !#ic m "ine sit a ( i- 7ent# a elimina aceast ) ne$#e'tate RaBls /ncea#c ) s ) le0e '#inci'i l tele!l!0ic al tilit )( ii& #a'!#tat la ac ( i ne& $e '#inci'i l $e!nt!l!0ic& #a'!#tat la

+!in () & astfel /nc5t $#e'tatea s ) ai" ) /nt5ietate fa () $e "ine (ec4i+alat c tilitatea).l $e,+!lt ) /n acest sens ! a"!#$a#e c!nt#act alist ) & ima0in5n$ ! sit a ( ie 'e#fect i'!tetic ) & /n ca#e n ansam"l $e 'e#s!ane t#e" ie s ) alea0 ) '#inci'iile $e #e'a#ti,a#e a " n #il!# f n$amentale 'e ca#e ei $!#esc s ) le a$!'te 'ent# ! s!cietate +iit!a#e- Aceste 'e#s!ane +!# i0n!#a '!,i ( ia l!# /n s!cietatea +iit!a#e ( +) l l i0n!#an ( ei )- .i n '!t $eci s ) +#ea s ) fa+!#i,e,e 'e cine+aF '#in aceast ) i'!te, ) ei +!# !'ta $eci 'ent# !#0ani,a#ea cea mai " n ) 'ent# t! ( i& a$ic ) 'ent#

s!l ( ia ca#e +a fi cea mai a+anta8!as ) la ni+el 0l!"al& * i ca#e n +a sac#ifica nici ! cate0!#ie s!cial ) - 9esf )* #5n$ c#itica as '#a tilita#ism l i $e 'e ! '!,i ( ie $e!nt!l!0ic ) & RaBls '#!' ne ! c!nfi0 #a ( ie s!cial ) ca#e s ) fac ) $e,i#a"ileOacce'ta"ile $!a# ac ( i nile ca#e s nt /n ac!#$ c '#inci'iile $#e't )( ii& in$ife#ent c5t $e ma#e a# fi tilitatea atins ) '#in ele- .l c#e$e c ) este esen ( ial s ) se e+ite a'a#i ( ia n!# ine0alit )( i ca #ma#e a a'lic ) #ii '#inci'i l i tilit )( ii--Un alt c#itic /n+e# *

nat 3e#na#$ Pilliams & #es'in0e te,a tilita#ist ) $ ' ) ca#e c!nce' ( iile m!#ale se #efe# ) esen ( ialmente la " n ) sta#ea * i fe#ici#ea man ) 9ife#en ( a t#asat ) /nt#e fe#ici#ea a#ist!telician ) (intelect al ) & m n$an ) & '#actic ) ) * i cea E$e $inc!l!D $in etica '#!testant ) (ete#n ) & $eas '#a !#ic ) #ei $!#in ( e& fiin$ >1 #e, ltat l /m' )c) #ii !m l i c 9 mne,e /n l mea $e a'!i)& /l +a c!n$ ce 'e Pilliams la c!ncl ,ia c ) Bm!#alele c $imensi ne t#anscen$ent

) a ! li"e#tate l!0ic ) mai ma#e Q---R $ec5t m!#alele ca#e n a ! asemenea $imensi neD-(3Pilliams&1>>3& 8K) 2eea ce $em!nst#ea, ) c ) n fe#ici#ea c!nstit ie n cle l m!#alit )( ii& Ea'el l la t#anscen$ent $e,+ ) l ie fa't l c ) m!#ala '!ate fi /ntemeiat ) 'e s ' ne#e& s'e#an () & /nc#e$e#e& sa c4ia# $is'e#a#e& +al!#i ce n '!t fi #a'!#tate nici$ec m la n i$eal cent#al $e fe#ici#eD- (3- Pilliams&1>>3& 86) At5t /n +a#ianta sa calc lat!#ie& c5t * i /n cea n!#mati+ ) tilita#ism l s fe# ) $e ! c!nsisten () int#insec ) F ! l me ce a# satisface as'i#a ( iile tilita#iste a# fi c!m'let li'sit ) $e ! $!ct#in ) m!#al ) at!tc '#in, ) t!a#e- Utilita#ism l se eAcl $e astfel 'e sine $in fil!s!fia m!#al ) 7#inci'i l $e "a, )

al tilita#ism l i este maAimi,a#ea tilit )( ii& $efinite /n te#meni $e 'l ) ce#e * i $ #e#e- 9 #e#ile * i 'l ) ce#ile s nt mentale& s "iecti+e& s nt Bst ) #iD & ceea ce l-a $ete#minat 'e R!"e#t N!,icL s ) ' n ) #m ) t!a#ea /nt#e"a#eF s ) '#es ' nem c ) s nte ( i c!nectat la ! Ema * in ) a eA'e#ien ( eiD& "#an * at ) $i#ect la c#eie# l $+s* i '#!0#amat ) s ) + ) f #ni,e,e $e-a l n0 l +ie ( ii 'l

) ce#i intense * i +a#iate- 2ei mai m l ( i !ameni n +!# acest l c# C $in ce ca , ) !a#eI ?a't l c ) ! asemenea ma * in ) n a#e nici ! at#ac ( ie s 0e#ea, ) c ) tilitatea n a# t#e" i #a'!#tat ) la st ) #i s "iecti+e& ci mai $e0#a" ) la ceea ce !"iecti+ '#!$ ce satisfac ( ie=n c!n$i ( iile /n ca#e !amenii a ! m l ( ime $e l c# #i $e satisf ) c t& a# t#e" i s ) eAiste ! m ) s # ) c!m n ) a satisface#ii- 9ac ) n asemenea etal!n n eAist )

calc lat!#ism l tilita# n '!ate fi s s ( in t9e * i 'a#c #s l #mat $e fil!s!fia tilita#ist ) a f!st 'e#manent !"st# c ( i!nat $e c#itici nec# () t!a#e& aceste c!nt#a"alans ) #i n a a+ t efecte '#ea /nsemnate as '#a # ) s'5n$i#ii * i 0ene#ali, ) #ii tilita#ism l i /n '#actic ) - 2e a $ete#minat !a#e t#ansf!#ma#ea tilita#ism l i /n sistem $!minant $e eA'lica#e * i $e le0itima#e a l miiI 2 m se eA'lic ) fa't l c ) ima0ina# l tilita#ist s-a eAtins la ni+el 0ene#al /n a'#!a'e t!ate sfe#ele +ie ( ii * i '#acticiiI 2 at5t mai m lt c c5t '#es '!,i ( iile tilita#ism l i te!#etic n a ' t t face fa () atac #il!# s s ( in te--- Ra ( i nea n '!ate !a#e /ntemeiaO8 stifica ceea ce '#actica +ali$ea, )

I Utilita#ism l +ine /n /nt5m'ina#ea int i ( iil!# m!#ale ale !m l i !"i * n it& 'e ca#e le a$ n ) /nt#- n sistem a#0 mentati+& accesi"il& c4ia# sim'list---=ns ) '!#nin$ $e la aceast ) c!n$i ( i!na#e sesi,at ) $e8a $e ci#enaici& '5n ) la 0ene#ali,a#ea sa a f!st ne+!ie $e m lt mai m lt 7at# fact!#i & a' ) # ( i /n m!mente $ife#ite& s nt in+!ca ( i 'ent# a eA'lica a'a#i ( ia * i mai a'!i t#i mf l tilita#ism l iF Ref!#ma& a'a#i ( ia * tiin ( ei m!$e#ne& na * te#ea 'ie ( ei 0ene#ali,ate * i emanci'a#ea clasel!# mi8l!cii9 ' ) c m se

* tie MaA Pe"e# a sta"ilit /n m!$ c!n+in0 ) t!# #!l l Ref!#mei /n a$!'ta#ea c!m'!#tament l i ec!n!mic #a ( i!nalOca'italist- 2a'italism l s-a afi#mat '#in /m"# )(i* a#ea nei n!i etici ec!n!mice& "a,at ) 'e nifica#ea eticii sec la#e c $!ct#inele '#!testante (mai ales n! a $!ct#in ) a '#e$estin ) #ii)Ref!#ma a $esc4is c5m' l le0itim ) #ii #eli0i!ase a ca'italism l i +al!#i,5n$ >; acti+itatea /n s5n l l mii- 7#in $!ct#ina '#e$estin ) #ii * i alte $!ct#ine c!neAe s-a /nc #a8at +ia ( a acti+ ) & m nca- Utilitatea m ncii a /nce' t s ) fie 8 $ecat ) $ ' ) #e, ltatele " ne !" ( in te& ca#e la #5n$ l l!# #e'#e,int ) semne ale 0#a ( iei $i+ineAnali,a $!ct#inel!# te!l!0ice * i a sc#ie#il!# te!l!0ice '#!testante ' ne /n e+i$en () fa't l c

) acestea c!n ( in /n m!$ int#insec i$eile /nc #a8 ) #ii 'lanific ) #ii * i #m ) #i#ii 'e#manente a inte#es l i * i c5 * ti0 l i ec!n!mic- R ) m5ne t!t * i& $est l $e 0#e $e /n ( eles& $e ce t#e" ie c ) tat semn l in$ "ita"il al ale0e#ii /n 'e#fec ( i!na#ea calc l l i ec!n!mic * i /n #e0 la a"stinen ( ei * i a ec!n!misi#ii- 3anii sim"!l l neec4i+!c al a+ ( iei /n ca'italism& #e'#e,int ) $in ' nct $e +e$e#e te!l!0ic eAc#ementele (sa !c4i l) $ia+!l l i a$ic ) t!cmai " n l& $int#e t!ate cel mai ' ( in $e,i#a"il al l mii- Se $esc4i$e !a#e astfel calea +al!#i, ) #ii ac (

i nii m n$ane $!a# c '#e ( l $e'#ecie#ii sale #a$icaleI (2aillS& ;000& 71) Utilita#ism l 0ene#ali,at a $e+enit /n sc4im" ! +a#iant ) $et#anscen$entali,at ) & sec la# )* i 4e$!nist ) a ima0ina# l i- He$!nism l in0#e$ient $e "a, ) al ima0ina# l i tilita#ist& sl ) +e * te t!cmai 'l ) ce#ea lini * tit ) a " n #il!# ' ) m5nte * ti& eAact /n c!nt#ast c s'i#it l ascetic l t4e#an sa cal+inist.ste !a#e 4e$!nism l tilita# $e acela * i ti' c cel al anticil!#I 9ac ) ltim l /n$eamn ) mai $e0#a" ) (cel ' ( in /n +a#ianta m lt mai #afinat ) a l i .'ic #) la a t!limita#e& cel c!ntem'!#an 'a#e a se s "s ma '#inci'i l i N$in ce /n ce mai m ltD- Ref!#ma #e'#e,int )

+a#ianta #eli0i!as ) a tilita#ism l i& /n tim' ce tilita#ism l 0ene#ali,at a #e'#e,entat t!cmai c!ntin a#ea #ef!#mei 'e c ) i intelect ale * i ima0ina#e laici,ate& ca#e se +!# #amifica '5n ) la #m ) /n t!at ) . #!'a9 mne,e l t#anscen$entali,at $e L t4e#& t#e" ia /nl!c it $e n s "stit t laic& 0 ) sit /n #a ( i ne ia# s'i#it l ca'italism l i +a fi $e ac m /nainte * tiin ( ific- 7a#a$i0ma tilita#ist ) s-a c!nstit i '#in a$!'ta#ea m!$el l i * tiin ( el!# nat #ii& mai '#ecis a mecanicism l i& la ma#e +!0 ) la acea +#eme- 9!#in ( a $e '!,iti+itate a * tiin ( el!# s!ci!- mane a#e la "a, ) $! ) '!st late& ce +!# fi a"s!#"ite /n te!#ema $e "a, ) a tilita#ism l iF - nimic /n nat #

) n '!ate fi eA'licat $ec5t '#in ca ,e imanente& ca#e $ec #0 $in nat #a l c# #il!# * tiin ( a& $ac ) +#ea s ) eAiste& t#e" ie s ) se "a,e,e $!a# 'e m) s #a"il * i 'e calc la"ilT tiin ( ele s!ciale a c#e, t c ) a $esc!'e#it ca ,a imanent ) & m) s #a"il )* i ltim ) a ac ( i nii maneF inte#es l @ tilitatea @ ec4i+alent fe#ita"il al f!# ( ei $in mecanic ) - 7!#nin$ $e la aceast ) $esc!'e#i#e ele +!# $ "la $e ac m calc la"ilitatea& ele +!# calc la calc lele s "iec ( il!#- (2ailleJJJ 7K) 9e,+!lta#ea #eal ) a sistem l i cent#at 'e ec!n!mia $e 'ia () #e'#e,int

) ! c!n$i ( ie in$is'ensa"il ) am ) #i#ii ' te#ii tilita#ism l i- .c!n!mia '!litic ) a $esc!'e#it inte#es l ec!n!mic $e!a#ece /n '#actic ) se $e,+!lt ) n sistem $e ac ( i ne /ntemeiat st#ict 'e inte#es l mate#ial- Acest fact!# n a# fi a+ t nici n efect $ac ) 'e scena s!cial ) n s-a# fi afi#mat& 'ent# '#ima !a# ) /n ist!#ie& clasele >3 $e mi8l!c- Utilita#ism l a f!st a$!'tat $#e't i$e!l!0ie (/n acce' ( ie ma#Aist ) ) $e c) t#e '#!'#ieta#ii mi8l!cii& c!me#cian ( i * i micii in$ st#ia * i- 9at!#it ) l!# se +a im' ne i$eea c ) '#e, m ( ia $e manitate ! '!t $!"5n$i $!a# cei ca#e m ncesc& '! (

i s)-* i #e+en$ici le0itim manitatea& * i t!ate $#e't #ile ce $ec #0 $in acest stat t& $!a# $ac ) te $!+e$e * ti til '#in m nca ta $e+ii !mAc ( i nea c!n+e#0ent ) a acest!# 'at# fact!#i a fa+!#i,at a'a#i ( ia * i eAtin$e#ea tilita#ism l i& 'e f n$al l eAtin$e#ii $em!c#ati, ) #ii /n $i#ec ( ia e0ali, ) #ii c!n$i ( iil!# * i a #e$ ce#ii $!mina ( iei- =ncet /ns ) si0 # tilita#ism l * i-a eAtins ' te#ea '#et tin$eni (eA- /n a#4itect # ) & /n n mele '#!0#es l i a f!st i$entificat f# m!s l c til l& c!nst# in$ -se 'eisa8e #"ane tilita#e 'ent# m ncit!#i tilita#i)- 2 t!ate acestea n se '!ate s' ne c ) l mea a $e+enit /n /nt#e0ime tilita#ist ) & ea este astfel la fel c m $e eA- . #!'a me$ie+al ) e#a c#e

* tin ) & a$ic ) '#in c!eAisten ( a c alte c#e$in ( e * i '#actici---A a' ) # t c4ia# ! +a#iant ) /n !0lin$ ) F tilita#ism l ne0ati+ ---(/nl!c i#ea '#inci'i l i maAimi, ) #ii fe#ici#ii c cel al minimi, ) #ii s fe#in ( ei - 9a+i$ 7ea#ce) se +!#"e * te $e tilita#ism in$i#ect & #est#icti+ & m lti'lica#ea '#!'#iil!# f!#me '!ate /nsemna i+i#ea 0e#menil!# nei n!i 'a#a$i0me& $es'#e ca#e n t#e" ie /n nici n ca, s ) 05n$im c ) a# fi c necesitate anti tilita#ist ) - 2!n * tienti,a#ea sit a ( iei /n ca#e ne afl )

m n '#es ' ne !"li0ati+itatea 'las ) #ii 'e '!,i ( ii anti tilita#iste& tilita#ism l n este $ec5t ! mala$ie "eni0n )* i /n nici n ca, ! c!nt#a!fensi+ ) n este necesa# ) & $e altfel /n cele mai m lte ca, #i este im'!si"il $e $istins /nt# c5t se #e'#!$ ce a'el5n$ la ti'a#e eAt#a- tilita#e- Utilita#ism l se #e+en$ic ) $#e't ! a'lica ( ie a '#inci'i l i cent#al al $em!c#a ( iei (le0itima#ea ' te#ii n '!ate fi im' s ) a t!#ita# sa '#in f!# () )& '#in ca#e s "iec ( i li"e#i ale0 tilitatea $#e't n!#m )* i #a ( i ne a ac ( i nii l!#O#ice c#iticism anti- tilita#ist '!ate ' ) #ea s sce'ti"il $e inten ( ii anti$em!c#atice * i anti#a ( i!nalisteUtilita#ism l a a' ) # t ca n ef!#t $e a # )

s' n$e la /nt#e"a#ea '#actic ) (ca#e este * i a l i Gant) Ece t#e" ie !m l s ) fac ) A- R ) s' ns l Et#e" ie s ) ac ( i!ne,e astfel /nc5t s ) !" ( in ) cele mai " ne c!nsecin ( eD& mai este /nc ) c!nsi$e#at n # ) s' ns " n& n /ns ) sin0 # lJ Utilita#ism l nea0 ) '5n )* i eAisten ( a $e,inte#es l i& alt# ism l /ns * i t#e" ie eA'licat ca fiin$ #e, ltat al n i calc l e0!ist& este !a#e acesta mai '#e,ent /n l mea n!ast# ) I 9e'in$e $e ca'acitatea n!ast# ) $e a f!#m la alte#nati+e c!n+in0 ) t!a#e la

aceast ) s s ( ine#e * i $e a le $a c #s '#in ac ( i nile n!ast#e& $ac ) ' te#ea tilita#ism l i +a c#e * te sa se +a $imin a& '5n ) c5n$ /i +a l a l!c l n t ) #5m& $es'#e ca#e n ' tem s' ne mai nimic2#itici f#ec+ente a$ se tilita#ism l i n !fe# ) s '!#t s ficient 'ent# $#e't #ile in$i+i$ ale este im'!si"il $e a'licat & fe#ici#ea n '!ate fi c antificat ) sa m) s #at ) & n '!ate fi c!m'a#at ) c s fe#in ( a