Sunteți pe pagina 1din 4

1.Esenta si directia strategiilor geoeconomice. Strateg reprez expresia spatial a politicilor economice peromovate de principalii actori geoeconomici(UE,NAFTA,CSI,societ transnational,).

Esenta lor consta in extinderea sferei de influenta a pietei de desfacere pe plan extern si intern.Printre obiectivele principale ale stratg geoec:extinderea si mentinerea controlului asupra fluxurilor international de capital,tehnologii precum si rezervelor si coridoarelor energetic principale.Strategia se realizeaza in 2 directii:externa:extinderea pietelor de desfacere in afara tarii de origine;interna:aplicarea unui climat investitional favorabil pt atragerea capitalului autohton si strain. 3. Premisele consolidrii geoeconomiei ca tiin. Geoeconomia a aprut i s-a dezvoltat ca o tiin de sinestttoare datorit urmtoarelor mprejurri:-finisarea razb rece.-declansarea masiva a revol tehnic-stiintific.-transnationalizare capitalului.-liberalizarea econom si politic.-sporirea influentei zel-rilor.-globalizarea economica,informat.si cultural.-integrarea econom.-extinderea si majorare influente blocurilor regionale.democratizarea societatii in mai multe state ale lumii. 4.Obiectul, direciile i metodele de studiu ale geoeconomiei. Geoeconomia studiaza legatura dintre activitatea umana,spatiu si influenta acestui spatiu asupra dezvol economice.La baza geoeconomiei au stat citeva stiinte cum ar fi:economia,geografia economica,geog politika.Geoeconomia ca stiinta apare in anii 20 ai sec 19.Geoeconomia se formeaza in statele unite care dupa al 2 razboi modial preia notiunea de spatiu vital de la germania fascista inlocuindo cu notiunea de zone de interes vital.Scoala germana a jucat un rol importatnt in geoeconomie.P-u prima date termenul de geoeconomie a fost utilizat de Edwart Luttwark. Obiectivele Geoeconomiei -Elaborare strategiilor de dezvoltate a economiilor nationale -Asigurarea unui acces asupra resurselor natural,pietelor de desfacere,cailor si coridoarele de transport -Promovarea unor concurente cinstite intre statele lumii si intre campanii -Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice n condiiile integrrii economice, att la nivel internaional, ct i la cel regional. -Elaborarea mecanismelor de dirijare i atenuare a influenei crizelor i conflictelor geoeconomice. Directiile principale de studiu: -strategiile geoeconomice -doctrinele si conceptiile geo-economice -structura geo-mica alumii -polurile si spatiile geoeconomice -zonele economice libere -concurenta geo-mica 5.Pozitia geopolitica si geoeconomica a lumii. Structura geoeconomica a lumii: -esenta si criteriile tipologiei geoeconomice -evolutia centrului geoeconomic -caracterizarea centrului geo-mic actual -componenta si caracteristica periferiei -periferia Poziia geopolitic a unui stat este rezultanta dintre localizarea geografic, potenialul natural i demografic, pe de o parte, i raporturile politice, economice i militare cu statele vecine, cu puterile regionale/mondiale, pe de alt parte. Poziia geopolitic se regsete in orientarea relaiilor externe pe anumite axe de interes geopolitic.De exemplu, statele insulare (Marea Britanie, Japonia, Filipine, Indonezia, Australia) au devenit puteri maritime din motive geografice evidente (Marea Britanie avand i statutul de regina mrilor). 6.Esenta structurii geoeconomice a lumii. Esenta consta in clasificarea regiunilor si statelor lumii in functie de criteriile geo-mice.Principallele criterii ale tipologiei geo-mice sunt:-nivelul de dezvoltare social-economic per ansamblu si pe regiunile statului -gradul de verificare agricola si industriala a teritotiului -nivelul de integrare in economia mondiala si in fluxurile economice internationale.In prezent,centrul geo-economic al lumii constituie 3 nuclee:vest european;nord american si est asiatic.

7.Evolutia centrului geo-mic. Evolutia centrului geo-mic a lumii este specifica migrarea acestuia de la sud-est la nord vest.In antichitatea timpurie,principalele nuclee ale centrului geo-mic erau Egiptul antic si statele Mesopotamiei.In primul mileniu i.h ,centurl geo-mic se concolideaza definitiv in Grecia iar ulterior in Imp.roman. In perioada apogeului Imp.Roman au aparut primele semne ale economiei globale si ale fluxurilor economice globale controlate de imp roman.Dupa destramarea Imp.roman se formaza 3 nuclee:bizantin,arab si nord atlantic.La incep milenium 2,nucleul arab si bizantin se destrama.In perioada Renasterii,centrul nord atlantic isi extinde influenta asupra intregului tarm atlantic al Europei.Odata cu declansarea marilor descoperiri geografice si revolutia industriale,puterea si zona de influenta a nucleului nord atlantic european sporeste substantial,raminind unicul nucleu al centrului care sa distantat ftmult de resul tarii.La hotarul sex 1920,centrul geo-mic migreaza spre oceanul atlantic unde se consolideaza al 2 nucelu geo-mic:america de nord in frunte cu sua.Incepind cu anii 60,se constata o miscare a centrului peste oceanul pacific unde se formaza al 3 nucleu:asia de est in frunte cu japonia.acest nucleu va deveni in scurt timp,principalul centru geo-mic al lumii. 8.Caracterizarea centrului actual al economiei lumii. -cuprinde statele inalt dezvoltate -formeaza majoritatea produsului mondial brut si al productiei agricole -centrul controleaza ramurile de virf ale industriei si servicilor,pricipalele fluxuri internationale de marfuri si servicii si capital,informatii si tehnologii moderne,coridoare de transportsi energetice precum si intregul ciclu de productie si livrare a marfurilor agricole si industriale inclusiv plantatiile si zacamintele,centrele de prelucrare industriala si retelel de comert cu amanunt -deosebirile regionale lipsesc sau sunt mai putin semnificative -nivelul inalt al productivitatii muncii si competivitatii produselor si serviciilor -in structurra economiei predomina absolut serviciile 70 % -in struct servicilor se remarca serviciile mari ocnsumatoare de capital si forta de muncacalificata,in special:servicii comerciale moderne,medicale,turism,trasnporturi -in struct industriei predomina ramurile mari consumatoare de capital energie si forte ede muncacalificata -in agricultura se aplica pe larg realizarile tehnico stiintifice,ceea ce conditioneaza un randament inalt al activitatii agricole -raspindirea larga a culturilor agricole modificate genetic si a produselor alimentare artificiale -impact enorm asupra mediului -durata mare a vietii 9.Particularitile principale ale semiperiferiei activ integrate n economia mondial. -sunt activ integrate in economia mondiala -predomina infrastructura de productie si sociala moderna -au stabilitate politica si economica de durata -climat investitional atractiv conditionat de costuri mai mici ale forte de munca si materii prime,si de presiunea fiscala mai redusa -in struct econ predomina ramurile bazate pe un consum masiv e forta de munca ieftina,materii prime -se remarca productia de masa de un nivel tehnologic mediu dar cu un asortiment mai redus de marfuri -deosebiri regionale sunt neinsemnate cu exceptia statelor mari -predomina infrastructura moderna -nivelul mediu al asigurarii -controlul din partea societatilor transnationale a statelor centru -raspindirea culturilor modificate genetic

10. Particularitile principale ale ale semiperiferiei slab integrate n economia mondial. -slab integrate in economia mondiala -instabilitate politico-economica -climat investitional neatractiv -predomina infrastructura uzata -deosebiri regionale nesemnificativa -productivitatea muncii si competivitatea medie redusa -alaturi de ramuri moderne sunt larg raspindite ramurile traditionale cu un randament redus si infrastructura de productie invechita -controlul din partea societatilor transnationale a ramurilor cu randament mai inalt,destinate exporturilor -prezenta problemelor sociale,economice,si ecologice. 11. Periferia economiei mondiale. -cuprinde cele mai sarace si inapoiate state -in struc econ predomina agricultura traditionala si arhaica si cultura extractiva controlata integral de societatile transnationale straine -exodul masiv de capital si forta de munca -instabilitate politica si economica de durata -deosebiri regionale ft mari -productivitatea muncii si competivitatea ft redusa -infrastructura uzata de productie si sociala sau lipsa masiva a cesteia -probleme ecologice si sociale grave -mortalitate inalta -acces ft limitat la apa potabile -conditii sanitare slabe la servicii informationale ,medicale si sociale. 12. Noiune i tipologia polurilor geoeconomice Polurile geo-mice reprezita spatii de atreactie economica si politica in jurul carora graviteaza restul statelor.Se deosebesc 2 tipuri:globale si regionali.Polurile isi exercita influenta atit din punct de vedere informational,cultural sau religios.De ex.Rusia exercita mai mult o influenta informationala decit economica.Principalele poluri sunt:Germania in UE,Rusia in CSI,Japonia si China in Asia de Est,India in Asia de Sud,Brazilia in America de Sud,Arabia Saudita in lumea islamica. 16.Noiunea, tipologia i nsemntatea geoeconomic zonelor economice libere. ZEL- Prin Zon economic liber se definete o suprafa din teritoriul unui stat unde pot fi introduse mrfuri n vederea prelucrrii i comercializrii fr aplicarea restriciilor tarifare i netarifare ale regimului vamal. Din multitudinea de clasificri a ZEL-urilor, cea mai important i semnificativ clasificare este cea n baza criteriului de funcionalitate (dup sfera de activitate a majoritii subiectelor care activeaz n zon). Aceast clasificare reflect evoluia ZEL-urilor, dezvluie direciile lor de activitate. n baza criteriului de specializare economic se pot distinge cinci tipuri de zone: comerciale, industrial-prelucrtoare, tiinifico-tehnologice sau tehnico-inovaionale, de deservire i complexe. Aceste regimuri facilitare include un sir de facilitati:financiare fiscale si administrative care sa promoveze ecomertul extern. Facilitatea financiara include credite cu o dobinda scazuta si pe o perioada indelunagata. Faciliatate fiscala se prezinta sub forma anularii sau aminarii platilor,reducerea cotelor de impozite taxe si scutirile pe impozitul pe venit pot fi definitiva sau pe i anumita perioadaToate aceste facilitati atrag numeroase companii in aceste zone. In prezent in lume sunt inregistrate peste 3 mii de zone economice libere.Aceste zone funtioaneaza in cca 120 state ale lumii iar nr de angajati depaseste 3 milioane. 17.Caracterizarea principalelor tipuri de zone economice libere. Zonele libere comerciale sunt cele mai vechi si au aparut inca in sec 16 in Europa. In aceasta categorie se refera zonele libere vamale de depozitare,porturile libere,aeroporturile libere,zonele de tranzit. Aceste zone dispun de o pozitie geoeconomica foarte favorabila fiind amplasate in cadrul aroporturilor internationale,porturilor maritime sau importante loturi de trasport. O varietate de aceste zone sunt retelele de magazinediyte-free. Zonele industriale prelucratoare in functie de destinatia productiei acestea pot fi devizate in 2 subgrupe: 1Zonele orientate spre importul marfurilor 2. Zonele orientate spre exportul marfurilor. Primele activeaza p-u indestularea pietei interne cu productie calitativa deasemenea sigura

implimentarea noilor tehnologii,cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. Sunt caracteristice mai multe statelor mediu dezv aflate in procesul de modernizare. Zonele orientate spre export au ca scop majorarea rezervelor valutare si sunt mai mult specifice statelor in curs de dezvoltare. Zonele stiintifico tehnologice au aparut in anii 70 ai sec 20 in SU. Scopul lor este de a implimenta in practica noile tehologii informationale in special in domeniu tehnologic. Dezvoltarea acestora depinde de urmatorii factori: 1. Prezenta unei universitati tehnice de talie mondiala 2. Prezenta investitiilor mari de capital 3. Prezenta fortei de munca de inalta calificare. Zonele econ libere de deservire se ocupa numai cu activitati din sectorul serviciilor cum ar fi: serv financiar bancare, serv de transpot de consultanta, de asigurarea serv turistice. Printre aceste zone o importanta deosebita au zonele off-shore. Zonele libere complexe cuprine mai multe laturi ale procesului de productie si deservire activind atit p-u export cit si p-u import. De regula ele se evidentiaza si prin dimensiuni mai mari care pot fi de ordinul regiunilor administrativa. Zonele econ lib internationale activeaza la hotar dintre 2 sau mai multe state si are ca scop transferuri de tehnologii si intensificarea comertului dintre acestea. Acest tip de zone se deosebesc mult fa de formele de integrare, cum sunt bunoar teritoriile de comer liber, uniunile vamale, pieele comune, uniunile economice i politice. Zonele libere internaionale sunt definite de savani ca teritorii naturale economice sau aliane naturale strategice. O alt denumire a lor este triunghiul de cretere. 18.Componena i particularitile principale ale zonelor off-shore. Printre zonele economice libere se evidentiaza o grupa de zone specializate in acordarea diverselor servicii (zonele off-shore). Deosebirea acestora de alte zone libere cansta in faptul ca companiile inregistrate aici nu au dreptul de a practica activitati de productie si doar acordarea anumitor servicii(bancare,financiare, de asigurare, de consultanta). In limbajul economic american prin off-shore sunt denumite campaniile care isi desfasoara activitatea inalta teritoriului unde acestea sunt rezidenti. Cele mai cunoscute zone off-shore sunt: in Europa(Elvetia, Monaco, Luxemburg Cipru); in Asia de Sud-Vest(Dubai, Liban); Asia de Sud-Est (Singapore,Hon Cong); Bazinul marii Caraibelor (Panama,ins Bahamas). -climat investitional atreactiv -facilitati fiscale si administrative -restrictii minime -confidentialitatea inalta desrpre activitatea companiilor si fondatorii acestora -poitie geografica ft avantajoasa -ocupa o suprafata mica si au numar redus de populatie -asigurare financiara informationala si sociala la un nivel inalt sau supramediu -preturi ft mici pt inregistrarea firmelor -peroada redusa de inregistrare a firmelor -in structura economie predomina absolut serviciile in special servici comerciale moderne(financiar-bancare) 19 .Zonele tiinifico-tehnologice. Avantajele i dificultile dezvoltrii lor. )anii(70-80),apar in mod firesc sau sunt infiintate in apropierea centrelor mari stiintifice,menite sa asigure procesul de elaborare si implimentare a tehnologiilor informationale.aceste zone concentreaza firme specializate pe cercetare.Ex:tehnopoluri,centre inovationale. Obiectivele principale ale acestor zone sunt: 1. Dezv noilor tehnologii 2. Stimularea investitiilor in domeniul de cercetare 3. Asigurarea transferului de tehnologii pe plan mondial. Crearea si dezvoltarea zonelor stiintie influentata de citiva factori: 1. Existenta unei universitati tehnice sau a unui centru stiintific de cercetare de talie mondiala 2. Prezenta unei infastructuri tehnologice si a investitiilor 3. Forta de munca inalt calificata si conditii confortabile de viata. Parc stiint-tehn sunt o grupa de fireme teritoriale care realizeaza productia in serii mici,bazata pe cercetarile stiintifico-tehno ale universitatii tehnoce locale ori a cantrului de cercetare. In dezv parc stiint si tehnologice se observa 2 etape. In anii 50-70 apar majorarea parcurilor stiint in SUA si primele in tarile vest-europene M Britanie Franta Germania. La inceputul anilor 80 se formeaza cea de a doua generatie a parcurilor stiintifice si tehnologice in special tarile din regiunea Asia pacifica (Japonia Singapore China).

22.Factorii clasici i neoclasici de repartiie a agriculturii. Teoria clasica de repart a agric a fost elaborat de Iohan Tunen in lucrarea sa Statul izolat.Aceasta a fost realizata in baza calculelor pe propria mosie. 1)distanta de la producatorul agricol 2)preturile la produsele agricole 3)renta funciara(exprima difernta dintre pret si costul productiei agricole) Fact neoclasici: -climat investitional -eficienta organizarii productiei si comercializarii marfurilor industriale -migratia internationala a fortei de munca -imbatrinirea populatiei,depopularea si alte procese geodemografice negative cerinte si costurile ecologice 23.Factorii clasici i neoclasici de repartiie a produciilor industriale. Teoria clasica de repart a prod indus a fost eliberata de Alex Weber.acesta supune analiza principalii factori care determina localizarea productiei industr. 1)factori regionali-determina localizarea arealului productiei industriale in functie de locul de extractie a materiei prime si locul de consum a productiei finite 2)factori neregionali-determina doar concentrarea productiei date intrun anumit loc al arealului industrial. Principalii factori regionali sunt Cheltuielile de transport si pentru forta de munca.Weber ajunge la concluzia ca localizarea product industr este conditionata in primul rind de cheltuiel pentru materia prima ,energie,pt transport si salarizarea muncitorilor industriali. Neocla e la fel ca la agric. 24.Principiile fordiste de organizare i amplasare a industriei. Principiile fordiste Principiile post-fordiste Productivitatea i salarizarea nalt a muncii industriale Productivitatea, salarizarea i responsabilitatea nalt a muncii industriale Stimularea consumului masiv i divers de mrfuri Relaii reciproc avantajoase ntre patronat, salariai, centrele centrele tiinifico-tehnologice i administraia central i local Specializarea complex a personalului angajat n activitile de producie, comercializare i inovare Volumul mare de producie a unui asortiment mare de mrfuri Diversificarea consumului produciiei i

Stimularea consumului masiv de mrfuri Relaii reciproc avantajoase ntre patronat, sindicate, bnci, centrele tiinifico-tehnologice i administraia central/regional Specializarea ngust a personalului angajat n activitile de producie, comercializare i inovare

27. Modificrile geoeconomice ale industriei mondiale. Crestera rapida a volumului de productie,asortimentul mare a produselor industriale,succesele progresului tehnico stiintific,cresterea diferentierii ramurale.Extinderea globalizarii a determinat modificari in industr mondiala.Crestera volumului ramurilor bazate pe tehnologiile de virf.dezvoltarea industriei exctractive.trecerea de la metode fordiste la cele postfordiste.cresterea rolului companiilor transnationale.crestera investitiilor capitale in industrie si in cercetarile stiintifice.reducerea esentiala a consumului de energie,materii prime,apa,resurse minerale.migratia ramurilor care cer o cantitate mare de forta de munca pre regiunile cu fort de munca eieftina.migratia producerii spre porturile mari,este caraceristica europei si americii si asiei. 28.Noiune i clasificarea serviciilor. Serviciile cuprind totalitatea activitatilor economice,destinate deservirii productiilor industriale si agricle,precum a necesitatilor populatiei.Scopul lor este de a armoniza legaturile dinstre productie si consum pentru a asigura un confort material si moral. In clasificarea lor unt utilizate mai multe criterii ,cele mai raspindite fiind criteriul functional si tipul de factori predominanti pt prestarea acestor servicii A.dupa conumul de factori predominanti: -servicii energofage-transporturi ,comunicatii -consumatoare de teren si capital-servicii de depozitare -de capital:servicii comerciale moderne,comertul en gross,turismul de afaceri -de forta de munca ieftina-turismul traditional,comertul cu amamnuntul,serviciul de aparare a statului si ordinii publice(armata si politia) B.Dupa criteriul functional: -servicii transformationale-servicii comunale -de repartitie-transporturi s comunicatiile,comertul si depozitarile -servicii comerciale moderne -personale-turismul,managementu privat In statistica internationala sunt delimitate 5 tipuri principale de servicii: -transporturi si comunicatii -turism sin servicii hoteliere -comert si alimentatie publica -servicii comerciale moderne -servicii colective 29.Factorii clasici i neoclasici de repartiie a serviciilor. -asigurarea financiara a teritoriului,inclusiv a agentilor economici din toate sectoarele si ramurile economiei si nivelul veniturilor populatiei -numarul de potentiali consumatori -localizarea -frecventa de consum a serviciilor -gradul de dezvoltare a infrastructurii -politica economica a statului -structura de virsta a populatiei -traditiile populatiei 30.nsemntatea i caracterizarea serviciilor comerciale i a comunicaiilor moderne. Comunicatiile constituie o veriga indispendabila nu numai a economiei mondiale dar si a civilizatiei contemporane.Se afla in avangarda revolutiei tehnico stiintifica si se afla practic in toate statele dezvoltate.Se impart in comunciatii de colectare,acumulare si de trasmitere a informatiei(telefon ,fax).Sunt raspindite mai mult inc entrele urbane si raspindirea lor depinde de asigurarea financiara,numarul de consumatori etc. Servicii com modern-includ totalitatea activitatilor destinate mobilizarii veniturilor disponibile ale agentilor economici si populatiei.Cele mai raspindite sunt:serviciile bancare,de asigurare,consultingul,managementul firmei. 31. Specializarea principalelor centre financiar-bancare ale lumii. Influenta si raspindirea lor a fost conditionata de dezvoltarea societatilor transnationale si a grupurilor financiar-industriale.Acestea au impulsionat si aparitia altor ramuri mari consumatoare de capital precum comertule en gross,trasnporturile,turismul de afaceri.Se impart in mondiale si macroregionale. Mondiale:Londra aici predomina tranzactiile cu capital international,in special bursa aurului,petrolului. New York-cel mai mare centru financiar bancar,este furnizor principal de eurodolari,esti ft bine dezvoltata piata bursiera,valutara,materiei prime etc.Tokyo-are influenta enorma in Asia de est.Lipseste piata aurului insa se dezvolta ft rapida piata creditelor bancare.

Volumul mare de producie a unui asortiment redus de mrfuri Standarizarea, uniformizarea produciei i consumului Producia n serii mari economia de scar/economy of scale

Producia n serii mici economia pe diversitatea cererii i ofertei

26. Modificrile geoeconomice ale agriculturii mondiale. Se eviedntiaza unele transformari care au cuprins intregul complex de ramuri ale agriculturii sub influenta progresului tehnico-stiintific,sub influenta transformarilor economice si geografice a statelor lumii,sub influenta ofertei pietei modiale si nationale.1.reducerea esentiala a populatiei ocupae in ramurile agriculturii.2.crestera cerintelor in cantitatea,calitatea si varietatea produselor agricole.3.Reducerea suprafetelor agricole.4.produsele modificate genetic.6.cresterea productivitatii folosind produse chimice,tehnice,stiintifice in scopul careia sa o serie de institutii stiintifice in cele mai diverse ramuri ale agriculturii.

32. Modificrile geoeconomice actuale n sfera serviciilor. Serviciile sunt destinate deservirii productiilor industriale si agricole si a populatiei.Astefel chimbarile asupra industriei si agriculturii se vor rasfringe asupra serviciilor.Cresterea veniturilor populatiei si cresterea cerintelor pt confort a conditionat diversificarea servicilor.Schimbarile spatiale ale serviciilor sunt mult mai slab pronuntate,mai popular vorbind:piinea(marfurile agricole si industriale) devine tot mai est asiatica,iar untul de pe ea(serviciile comerciale moderne) de care putini beneficiaza ramine pinacind vest european si nord american. 33. Aspecte istorico-geografice i semnificaia geoeconomic a Marelui Drum al Mtsii Una dintre cele mai vechi cai de transport,3500 ani.Aceasta cale avea rol de punte,de legatura civilizationala,intre culturile occidentale si orientale.Matasea chineza in acea perioada era egala cu aurul,era adus din imperiul roman.Comertul se realiza prin intermediari.Matasea in politica chineza reprezenta un produs strategic.Pe drumul matasei infloreste comertul cu statele asiei centrale si statele mediteranene.Incepe din Lanhau si dungan(China centrala).A fost amenajat in corespundere cu ajunsurile tehnice din epoca medievala,in pustiuri erau construite rezerve cu apa,peste riuri erau construite poduri.In 1993 Uniunea Europeana inainteaza programul Traceca (coridorul de transport Europa-Caucaz-Asia) care a primit denumirea Renasterea marelui drum de matase. 34. Aspecte istorico-geografice i semnificaia geoeconomic a Magistralei Transsiberien 35. Caracteristica succint, avantajele i dezavantajele cilor de comunicaie acvatice. -avantaje:=sunt confortabile si sigure;=reducerea consiferabila a preturilor bileturilor a conditionat dezvoltarea turismului international;=trasnportarea produselor petroliere;=face legaturi dintra tari;=transporturi de marfuri in containere care asigura operativitatea in procesul incarcare-descarcare;=scadere a cheltuielilor de transport. -dezavantaje: 36. Modificrile geoeconomice actuale ale transporturilor mondiale Transportul si caile de comunciatie ocupa un loc central in cadrul activitatilor economice.Sunt un sistem vascular al economiei mondiale.Sistemul de trasnport asigura deplasarea de la materie primaproductie-consum,intre resedinta si locul de munca etc.TRansporturile maritime sau modificat i sau dezvoltat si acum pertmit transportarea mai sigura si confortabila a pasagerilor de asemenea si a marufrilor.Transporturile aeriene-avantajul este reapiditatea trasnporturilor.Au aparut avioane supersonice,a crescut numarul companiilor aeriene,exista cca 900.dintre cele mai mari sunt Chicago,New York,Los Angeles etc.Transport multemodale (trafic combinat)-este un transport din paorta in poarta cu participarea a 2 sau mai multe tipuri de transport,care utilizeaza unitati specializate de transport,insa nu realizeaza cerintele transportului multimodal in ceea ce priveste responsabilitatea preluata de un singur agent si folosirea documentului unic de transport pe intreg lantul de transport. 37. Avantajele transporturilor prin containere. Realizri i probleme de dezvoltare. Transportarea mrfurilor n containere se distinge printr-un nivel nalt de securitate. Astfel, la utilizarea schemelor de transport complex, n procesul schimbrii mijlocului de transport mrfurile se gsesc n containere metalice, ceea ce previne deteriorarea sau furtul acestora. ncrcturile pot avea diferit caracter i greutate: materiale de construcii, tehnic special. Plci de dimensiuni mari executate din diferite materiale, ncrcturi agabaritice, metale, combustibili i lubrefiani n recipiente i n vrac; produse alimentare, containere de diferit volum, tehnic militar, ncrcturi mixte. 38. Configuraia i semnificaia geoecomic a coridoarelor de transport est-europene. Primele proiecte au fost realizate la sf an 30 ai sec XX de catre economisti germani. Principallele coridoare :1.Helsinki-Berlin;2.Berlin-Moscova;3.Berlin Kiev.4Dresden-Istambul;5.Triest-Lvov;6.Gdansk-Yilina;7.Fluviul dunarea ;8.Durres-Varna.9.Helsinki-Alexandroupolis.

40. Avantajele i dezavantajele geoeconomice i geopolitice ale Republicii Moldova. Moldiva stat sitat la sud-estul Europei. a aprut pe harta politic a lumii la 27 august n urma dezmembrrii URSS. . La 2 august 1940 s-a format RSSM (Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc) cuprinznd oraul Chiinu i 6 judee situate ntre Prut i Nistru. La aceast cotitur istoric R. Moldova i realizeaz ansa istoric de a se transforma ntr-un stat suveran i independent. ns se tie c drumul spre afirmare nu a fost obinut uor i c independena a fost pltit cu preul unui rzboi civil, al pauperizarii populaiei, omajului i emigraiilor masive, blocadei economice din partea Federaiei Ruse, principalul partener comercial. Dei din punct de vedere geografic ea este situat n nemijlocita apropiere de centrul Europei, ), din punct de vedere geopolitic ea a avut ntotdeauna o poziie periferic. Neavnd ieire la mare, Republica Moldova este ancorat ntre Romnia i Ucraina,. Teritoriul republicii este traversat de cteva ci de transport i comerciale (ci ferate, automagistrale, linii de nalt tensiune, gazoducte) dinspre Asia Central i Europa de Est spre Europa Occidental i Balcani.R. Moldova este un stat intracontinental i lipsa ieirii la Oceanul Planetar creeaz dificulti serioase n relaiile economice externe. PIB-ul pe locuitor n Republica Moldova are printre cele mai sczute valori n Europa. Analiza gradului de acoperire a importurilor cu exporturile atest o cretere continu a valorilor importurilor n ritmuri mult mai mari dect exporturile ceea ne vorbete despre slaba adaptare a economiei Republica Moldova la economia internaional i despre caracterul ei necompetitiv, ceea ce pe termen mediu i mare poate reprezenta un grad sporit al riscului de ar. 41. Premisele i perspectivele afirmrii geoeconomice a Republicii Moldova n contextul extinderii Uniunii Europene i a Alianei Nord Atlantice ). n vederea intensificrii relaiilor economice cu statele UE, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) ntre R. Moldova i statele UE, intrat n vigoare la 1 iulie 1998. n prezent relaiile economice cu aceast grupare sunt definite de Planul de Aciuni Republica Moldova-UE, documentul politic de baz care stabilete cadrul general de colaborare i care are ca prevederi de baz facilitarea investiiilor i comerului, susinerea reformelor structurale i crearea condiiilor necesare pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb ntre UE i R. Moldova. ). Principalii parteneri ai R. Moldova n cadrul UE sunt: Germania, Italia, Frana, Austria. R. Moldova export n cantiti mari n UE articole de mbrcminte i nclminte fabricate n lohn, piei de bovine brute i depilate, semine de floarea-soarelui, miez de nuc, orz, suc de fructe concentrat, textile, porumb, iar importul ine de produse ale industriei constructoare de maini i Chimic. Exporturile includ un numr redus de produse cauza fiind competitivitatea redus a mrfurilor moldoveneti, stadartizarea