Biochimie-Curs 6-2010

Vitaminele Vitamina K (continuare) Antagonistii vitaminei K sunt dicumarolul (anticoagulant) si warfarina. Acestia inhiba o enzima care converteste epoxidul vitaminei K la vitamina K (forma redusa). Mai mult, salicilatii constituie antagonisti ai vitaminei K.

Vitamina B1 Rolul metabolic. Tiamina joaca un rol important in metabolismul energetic din celula. Tiamina este parte a coenzimei tiamin pirofosfat (TPP), care particip la decarboxilarea acidului piruvic la acetilCoenzima A. Aceasta este o etapa necesara in producerea energiei celulare din carbohidrati. Magneziu este necesar pentru conversia tiaminei la TPP. Tiamina poate exista si sub forma tiamintrifosfatului in celulele nervoase sau musculare. Aceasta forma a tiaminei activeaza transportul electrolitilor prin membranele acestor celule (permit buna functionare a impulsurilor nervoase sau contractia musculara). Carena de Vitamina B1 (tiamina, vitamina antineuritic) produce o maladie numit beri-beri. Afeciunea se manifest, ntre altele, prin pierderea poftei de mncare, simptome gastro-intestinale, edeme, tulburri circulatorii, simptome neurologice (somnolen, dureri de cap, nevrit periferic), degenerarea sistemului nervos periferic i paralizia membrelor, prin tulburri ale funciei inimii (largirea organului), scaderea capacitatii de memorare pe termen scurt i prin afeciuni ale pielii. Simptome similare pot fi produse i experimental, la animale sau pasari, prin hrnirea lor cu orez decorticat. Deficienta in tiamina poate aparea datorita unei alimentatii neadecvate. Aceasta deficienta este intalnita frecvent la persoanele alcoolice, care de cele mai multe ori nu se hranesc corespunzator. Alcoolul este o sursa de energie fara a oferi nutrientii necesari organismului. Alcoolul induce o absorbtie mai scazuta a tiaminei si creste excretia acesteia. In pestele crud si moluste exista enzime care distrug tiamina. De asemenea, taninurile din ceai sau cafea pot oxida tiamina, reducand asimilarea acestei vitamine prin dieta Simptomele deficienei tiaminice pot fi induse de ctre analogii tiaminei, cu rol antivitaminic, cum ar fi piritiamina i hidroxitiamina. Tiamina se gaseste in cantitati mici in aproape toate alimentele, in special in cerealele integrale. Numai alimentele procesate au un continut redus de tiamina. Produsele derivate din carnea de porc contin o cantitate importanta de tiamina. Mancarurile sanatoase care sunt bogate in vitamina B1 includ laptele de soia, fisticul,

mazarea si pepenele rosu. Prin fierbere cantitatea de tiamina este redusa. Drept suplimente alimentare cel mai frecvent folosite sunt clorhidratul de tiamina si nitratul de tiamina. Vitamina B2 (Riboflavina) Riboflavina se regaseste ca parte a coenzimei numite flavin adenin dinucleotid (FAD). Coenzimele derivate de la riboflavine sunt numite flavine. Flavinele intervin in metabolismul carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. Flavinele joaca un rol imprtant in metabolismul si eliminarea toxinelor, medicamentelor, substantelor cancerigene sau a hormonilor steroidici. FAD este utilizat in ciclul reducerii si oxidarii glutationului. Acest ciclu are un rol important in protejarea organismului fata de radicali liberi. FAD este folosit la reducerea glutationulu si la aducerea lui in starea in care protejeaza celula. Riboflavina este necesara in lantul respirator, intervenind in ciclul acidului tricarboxilic (Krebs). Riboflavina este absorbita in intestinul subtire si eliberata in urina. Deficiente ale riboflavinei pot cauza inflamatii ale membranelor, ale pielii sau ale tractului gastrointestinal. Surse bogate de riboflavina: cereale integrale, spanac, brocoli, sparangel. Surse moderate de riboflavina: soia si migdalele. Desi nu este distrusa la incalzire, vitamina B2 este distrusa de lumina UV. Vitamina B3 (niacina, vitamina PP) poate aparea sub doua forme: acidul nicotinic (niacina) i amida acidului nicotinic (niacin amida). Rol metabolic. Nicotinamida acioneaz n reaciile de oxidoreducere din organism sub forma a dou coenzime, NAD+ (nicotinamid-adenin-dinucleotida) i NADP+ (nicotinamid-adenindinucleotid-fosfatul). Reducerea i oxidarea catalizate de enzimele dependente de NAD+ sau NADP+ sunt procese reversibile. n aceste procese, ele servesc drept purttori de electroni. NAD+ sau NADP+ din aceste enzime sunt slab legate de apoenzim. Ambele coenzime, derivai ai piridinei, NAD+ i NADP+, numite i piridincoenzime sau piridinnucleotide, au proprieti oxido -reductoare n cadrul unor dehidrogenaze. NAD este implicat in reactii de scindare a carbohidratilor, grasimilor, proteinelor sau alcoolului, reactii in care este eliberata energie. NADP+ intervine mai mult in reactiile de biosinteza (a acizilor grasi sau a colesterolului).

Au fost identificate peste o serie de reacii biochimice dependente de aceste coenzime (NAD+ i NADP+): 1. Sinteza legturilor bogate n energie. 2. Metabolismul acidului piruvic. 3. Metabolismul pentozei. 4. Metabolismul lipidelor. 5. Glicoliza. 6. Metabolismul azotului (dezaminarea oxidativ a aminoacizilor) 7. Fotosinteza. Niacina poate fi sintetizata din triptofan. In momentul in care se instaleaza o deficienta de niacina boala se numeste pelagra. Pelagra este insotita de diaree, dermatite, dementa sau moarte. Surse de niacin: cerealele, ciupercile, diverse vegetale. Carnea de porc, oaie, pui, peste sau produsi derivati sunt bogate in niacina, dar si in colesterol. Niacina este stabila la incalzire Vitamina B5 Vitamina B5 sau acidul pantotenic este un derivat al -alaninei, ce este larg rspndit n natur (panto = peste tot) i indispensabil creterii drojdiei de bere, a bacteriilor i a animalelor superioare. Absorbia se realizeaz la nivelul intestinului i, imediat, tot n aceste celule, este fosforilat la gruparea de alcool primar, formnd acidul 4'-fosfopantotenic. Formele active ale acidului pantotenic sunt 4'-fosfopantoteina i coenzima A. Acidul pantotenic, sub forma de Coenzima A, este necesar pentru sinteza colesterolui si la sinteza melatoninei (un hormon steroidic). Coenzima A este vitala in sinteza acetilcolinei, un neurotransmitator. Hemul, o componenta a hemoglobinei, necesita CoA pentru sinteza. Mai mult, ficatul are nevoie de CoA pentru a metaboliza o serie de medicamente si toxine. CoA este necesara pentru sinteza lipidelor utilizate in straturile mielinice din celulele nervoase, si de asemenea poate sintetiza fosfolipidele din membranele celulare. Surse de acid pantotenic: cereale integrale, nuci sau seminte, drojdie alimentara, cartofi dulci, legume, ciuperci, rosii si brocoli. Acidul pantotenic nu este toxic si este eliminat prin urina. Contraceptivele orale pot creste nevoile de acid pantotenic. Suplimentul cel mai stabil este pantotenolul, dar poate fi si sarea de calciu sau sodiu a D-pantotenatului. Lipsa acestei vitamine provoac dermatite, tulburri de cretere, albirea prului, necroza glandelor suprarenalelor, hemoragie etc. Vitamina B6 (piridoxina, adermina) include trei compui naturali, piridoxina, piridoxamina i piridoxalul, derivai ai p iridinei, care se deosebesc prin natura radicalului din poziia 4. Toti acesti compusi pot fi convertiti intr-o forma active - piridoxal fosfatul. Piridoxal fosfatul are un rol determinant in multe reactii din organism.

n organism, piridoxal5-fosfatul i piridoxamin-5fosfatul ndeplinesc rolul de grupri prostetice, adic sunt legate covalent de apoenzim. Vitamina B6 este depozitata in tesutul muscular. Glucoza este stocata sub forma de glicogen in tesutul muscular. Piridoxal-5-fosfatul este o coenzima pentru enzima glicogen fosforilaza, care catalizeaza eliberarea glucozei din glicogen. In alt process, glucogeneza, coenzima este necesara in reactia de conversie a aminoacizilor la glucoza. Unii neurotransmitatori sunt sintetizati utilizand enzime dependente de piridoxal5-fosfat. Serotonina este sintetizata, plecand de la triptofan, in creier cu ajutorul acestei coenzime. Alti neurotransmitatori (dopamine, acid -amino-butiric si norepinefrina). Rol metabolic. Piridoxal-fosfatul i piridoxalamino-fosfatul sunt cofactori n special n enzimele ce catalizeaz transferul gruprilor aminice. Printre enzimele ce necesit piridoxal fosfat sa afl i: 1. Decarboxilazele aminoacizilor. 2. Transaminazele. Dintre acestea, numai cele dintre glutamat i piruvat cu formarea alaninei i dintre glutamat i oxaloacetat cu formarea aspartatului sunt reversibile. 3. Racemazele. Ele catalizeaz formarea DL-alaninei din D-sau L-alanin. 6. Dezaminaze (pentru serin i treonin). Piridoxal-5-fosfatul se leag printr-un sistem de baze Schiff cu gruparea -amino a unui rest de lizin din apoenzim. n timpul formrii complexului enzim-substrat, aceast grupare este eliberat. Numai piridoxalul ndeplinete funcii de coenzim. n calitate de coenzim a aminotransferazelor, vitamina B6 este prezent sub form de fosfopiridoxamin. Vitamina B6 este distrusa la consumatorii de alcool. In organism alcoolul este scindat la acetaldehida. Acetaldehida determina scindarea piridoxal-5-fosfatului de pe enzimele corespunzatoare si astfel coenzima este indepartata. Unele medicamente, ca hidrazina acidului izonicotinic (utilizata la tratarea tuberculozei) determina clivarea coenzimei. Nivelul ridicat de homocisteina din sange este un indicator care sugereaza cresterea riscului aparitiei bolilor cardiovasculare. Vitamina B6 este folosita la indepartarea homocisteinei din sange prin conversia acesteia la cisteina. Printr-o reactie consecutiva folatul si vitamina B12 indeparteaza homocisteina din sange convertind-o in metionina. Vitamina B6 un este toxica in situatia in care este obtinuta prin dieta.

Tulburrile de aport vitaminic conduc la stri de nervozitate, insomnie, tulburri de mers, afeciuni cutanate n jurul nasului, ochilor, gurii, limfocitopenie, edeme. Aceste tulburri ale pielii seamn cu pelagra, ns nu se pot vindeca cu acid nicotinic. Vitamina B7 Vitamina B7 (biotina, vitamina H- din greaca bios = viata) controleaz diviziunea celular. Este necesar funcionrii normale a pielii (vitamina H, de la cuvntul german Haut = piele). A fost izolat n stare cristalizat de Kgl (1936) din glbenu de ou, apoi din ficat de ctre Vigneaud, care i-a determinat structura. Biotina poate fi sintetizata numai de bacterii (in intestinul gros - peretele intestinului gros este specializat pentru absorbtia biotinei), alge, drojdii, ciuperci sau nele plante. Biotina este utilizata de 4 enzime importante carboxilaze. Acetil-CoA carboxilaza este utilizata la sinteza acizilor grasi. Piruvat carboxilaza catalizeaza producerea glucozei dun grasimi si proteine (glucogeneza). Metil-crotonil-carboxilaza este catalizator in metabolismul leucinei. Propionil-CoA carboxilaza este utilizata in metabolismul colesterolului, aminoacizilor sau a unor acizi grasi. Biotina influenteaza si procesele de transcriptie si translatie a ADNului. S-a constatat o deficienta de biotina in cazul consumului de albus de ou crud. Biotina poate lega avidina, o proteina din albusul de ou. La incalzire cele doua molecule nu mai sunt asociate, deci biotina nu mai este legata. Deficienta de biotina poate rezulta si din lipsa genei biotinidazei, care codeaza o enzima care indeparteaza biotina din proteinele mai mici. Lipsa biotinidazei este o boala genetica rara. De asemenea, femeile insarcinate pot fi la limita cu nivelele de biotina. Dezvoltarea fatului necesita mai multa biotina decat este necesara la un adult. Mai mult, la dozele mari de acid pantotenic poate aparea o concurenta cu biotina pentru absorbtia in intestin. In plus, antibioticele pot descreste producerea biotinei, deoarece unele dintre acestea ucid bacteriile din colon. Hipovitaminoza B7 se manifest prin tulburri nervoase, dermatit, oboseal muscular, anemie, scderea apetitului. Simptomele includ acumularea de substraturi ale enzimelor biotin-dependente, care pot fi detectate n urin, de exemplu: acidul lactic, acidul -hidroxi-metilcrotonic, acid -hidroxi-izovalerianic i acidul -hidroxi-propionic. Vitamina B9 Vitamina B9 (acidul folic) se gsete sub form de poliglutamai cu 4-6 resturi glutamil. Acidul folic este transportor de grupe C1, n special al grupelor formil. Molecula sa este redus la acid tetrahidrofolic (coenzima) i sub aceast form leag radicali de tipul CH2-, -CHO, CH2OH, -CH=NH, adic radicali ce conin un singur atom de carbon, de aici i funcia sa de transportor C1. Coenzimele folatului actioneaza ca donori sau acceptori a cate o unitate structurala ce contine un atom de carbon intr-o serie de reactii care intervin in metabolismul amino acizilor sau acizilor nucleici. Sinteza ADNului este dependenta de coenzimele derivate de la acidul folic.

Molecula acidului folic se compune din trei pri distincte: un nucleu de pteridin, un rest de p-aminobenzoic i un rest de acid glutamic.

Folatul impreuna cu vitamina B12 este necesar in sinteza metioninei. Metionina este utilizata la sinteza Sadenozil-metioninei (SAM), compus care este un donor de grupari metilice catre ADN sau ARN. Gruparile metilice pot proteja ADNul impotriva mutatiilor care pot provoca cancer. Sinteza metioninei din homocisteina este importanta pentru controlul cantitatii de homocisteina din sange (care determina aparitia bolilor de inima). Folatul din alimente este in mod normal legat de aminoacizii din proteine (forma poliglutamat). Pentru absorbtia intestinala, se impune ca folatul sa fie legat doar de un singur aminoacid (monoglutamat). Enzimele digestive situate in celulele de pe suprafata intestinului hidrolizeaza poliglutamatul la monoglutamat. O grupare metil este atasata la acest monoglutamat (coenzima nu-si mai exercita functiile) pentru a permite transportul moleculelor de folat in sange, la ficat sau in diferite celule. Activarea folatului este asistata de vitamina B12 care indeparteaza gruparea metil de la folat. Carena apare din cauza unui aport alimentar sczut, stres (sarcin), tulburri de absorbie, deficit de enzime implicate n sistemul de transport sau terapia cu unele medicamente (aspirina, medicamente anticanceroase sau contraceptivele orale). Carena se manifest exclusiv prin perturbarea hematopoiezei, simptomul fiind anemie megaloblastic. Surse de folat legume (verzi), fructe, cereale integrale. Folatul poate fi distrus de caldura, lumina sau aer

Vitamina B12 (Cobalamina) Vitamina B12 este o vitamina atipica care contine cobalt si o structura complexa. Formele active ale vitaminei B12 in organism sunt metal-cobalamina si deoxiadenozil-cobalamina. Suplimentele de vitamina B12 sunt sub forma ciano-cobalaminei, care poate fi convertita in cele doua forme active necesare organismului. Rolul vitaminei B12 (metal-cobalaminei) este de a converti homocisteina in metionina. Cealalta forma activa (deoxi-adenozil-cobalamina) are rol in producerea energiei din proteine si grasimi. Vitamina B12 este esentiala pentru mentinerea sistemului nervos si pentru sinteza moleculelor implicate in biosinteza acizilor grasi. Vitamina B12 este necesara pentru mentinerea straturilor mielinice care inconjoara celulele nervoase. Vitamina B12 este unul dintre compusii necesari sintezei hemoglobinei, pigmentul care leaga oxigenul, o proteina din sange. Vitamina B12 este necesara pentru sinteza ADNului din celulele (care se divid rapid) din maduva spinarii. Lipsa vitaminei B12 sau folatului determina producerea de celule rosii imature, cu un continut redus de hemoglobina. Lipsa vitaminei B12 din organism produce anemie pernicioas (cauzata de distrugerea celulelor stomacului), o maladie a sngelui nsoit de tulburri nervoase. Injeciile cu vitamina B12 restabilesc numrul de celule (globule) roii i reechilibreaz sistemul nervos central n anemia pernicioas. Vitamina B12 se gaseste numai in alimente de origine animala (carne, lapte sau oua). Cobalamina este produsa si de bacteriile din colon. Vitamina B12 este distrusa la incalzire. Vitamina C (acidul ascorbic, vezi carbohidrati) Rol metabolic. Acidul ascorbic se comport n celulele vii ca un reductor, n timp ce forma sa oxidat, acidul dehidroascorbic, ca un oxidant. Principalele reacii la care particip vitamina C sunt: hidroxilarea prolinei i a lizinei pentru sinteza colagenului, hidroxilarea fenilalaninei, sinteza catecolaminelor, hidroxilarea sterolilor, desaturarea acizilor grai, absorbia fierului, metabolizarea xenobioticelor, etc. Acidul ascorbic este un acid de tria acizilor carboxilici: el poate fi titrat cu hidroxizi alcalini, descompune carbonaii i formeaz sruri. Aciditatea sa este conferit de una din grupele OH enolice. Carena n vitamina C sau aportul alimentar redus poate conduce la tulburri gastro-intestinale, boli infecioase, neoplazii i la apariia scorbutului (precedat de anemie, inapeten, scderea rezistenei la efort, infecii, dureri articulare, uscciunea tegumentelor). ntr-un stadiu mai avansat, apar hemoragii subcutanate, musculare, gingivale. De asemenea, apar leziuni ale esutului osos i ale cartilagiilor, ca urmare a perturbrii biosintezei colagenului.