Societatea de S tiint e Matematice din Rom ania

Ministerul Educat iei Nat ionale

Olimpiada Nat ional a de Matematic a Etapa Nat ional a, Sibiu, 8 aprilie 2014 CLASA a XII-a Problema 1. Fie (A, +, ) un inel. Pentru ecare a A denim funct iile sa : A A si da : A A prin sa (x) = ax, da (x) = xa, oricare ar x A. a) S a se arate c a, dac a A este mult ime nit a, atunci sa este injectiv a dac a si numai dac a da este injectiv a. b) Dat i exemplu de inel care cont ine un element a pentru care exact una dintre funct iile sa si da este injectiv a. Problema 2. Fie I , J dou a intervale, e : J R o funct ie continu a care nu se anuleaz a n niciun punct din J si e f, g : I J dou a funct ii derivabile astfel nc at f = f si g = g . S a se arate c a, dac a exist a x0 I astfel nc at f (x0 ) = g (x0 ), atunci funct iile f si g coincid. Problema 3. Fie f : [1, +) (0, +) o funct ie continu a, av and propriet a tile: f (x) are limit a la +; (i) funct ia g : [1, +) (0, +) dat a de g (x) = x x 1 f (t) dt are limit a (ii) funct ia h : [1, +) (0, +) dat a de h(x) = x 1 nit a la +. a) S a se arate c a lim g (x) = 0.
x+

1 b) S a se arate c a lim 2 x+ x

f 2 (t) dt = 0.
1

Problema 4. Fie (G, ) un grup nit cu elementul neutru notat e. Presupunem c a exist a a G\{e} si un num ar natural prim p cu proprietatea p+1 1 x = a xa, oricare ar x G. a) S a se arate c a exist a k N astfel nc at ord(G) = pk . p b) S a se arate c a mult imea {x G | x = e} este un subgrup H al lui G 2 si (ord(H )) > ord(G).

Timp de lucru 4 ore. Fiecare problem a este notat a cu 7 puncte.

Societatea de S tiint e Matematice din Rom ania

Ministerul Educat iei Nat ionale

Olimpiada Nat ional a de Matematic a Etapa Nat ional a, Sibiu, 8 aprilie 2014 SOLUT II S I BAREME ORIENTATIVE, CLASA a XII-a Problema 1. Fie (A, +, ) un inel. Pentru a A denim funct iile sa : A A si da : A A prin sa (x) = ax, da (x) = xa, oricare ar x A. a) Presupunem c a A este mult ime nit a. S a se arate c a: pentru orice a A, sa este injectiv a dac a si numai dac a da este injectiv a. b) Dat i exemplu de inel care cont ine un element a pentru care exact una dintre funct iile sa si da este injectiv a. Solut ie. a) S a presupunem c a sa este injectiv a. Deoarece A este nit a sa este bijectiv a, deci exist a b A astfel nc at ab = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p Astfel, dac a da (x) = da (y ), atunci (x y )a = 0, de unde (x y )ab = 0, adic a x y = 0, ceea ce demonstreaz a injectivitatea funct iei da . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p Implicat ia invers a se demonstreaz a asem an ator. b) Pentru un exemplu putem considera mult imea S = {(xn )nN | xn R} si inelul funct iilor aditive f : S S , cu operat iile de adunare si compunere a funct iilor. Ca element a se poate lua funct ia dat a prin a ((xn )n ) = (xn+1 )n . Deoarece a este surjectiv a, da este injectiv a; pe de alt a parte, sa nu este injectiv a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p Problema 2. Fie I , J dou a intervale, e : J R o funct ie continu a care nu se anuleaz a n niciun punct din J si e f, g : I J dou a funct ii derivabile astfel nc at f = f si g = g . S a se arate c a, dac a exist a x0 I astfel nc at f (x0 ) = g (x0 ), atunci funct iile f si g coincid. 1 este corect denit a si are o Solut ie. Deoarece nu se anuleaz a si este continu a, funct ia primitiv a F : J R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p Ipoteza devine (F f ) (x) = 1, x I , deci exist a a R astfel nc at F (f (x)) = x + a, x I , analog exist a b R astfel nc at F (g (x)) = x + b, x I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p Deducem x0 + a = F (f (x0 )) = F (g (x0 )) = x0 + b, deci a = b. Rezult a F (f (x)) = F (g (x)), x J (*) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p Pe de alt a parte, din F (x) = 0, x J rezult a c a F are semn constant pe J , deci este strict monoton a. Astfel F este injectiv a, iar din (*) reiese f = g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p Problema 3. Fie f : [1, +) (0, +) o funct ie continu a, av and propriet a tile: f (x) are limit a la +; (i) funct ia g : [1, +) (0, +) dat a de g (x) = x x 1 (ii) funct ia h : [1, +) (0, +) dat a de h(x) = f (t) dt are limit a nit a la +. x 1 a) S a se arate c a lim g (x) = 0.
x+

b) S a se arate c a lim

1 x+ x2

f 2 (t) dt = 0.
1

Solut ie. a) Fie = lim g (x). Dac a (0, +), atunci exist a a > 0 astfel nc at g (x) > /2
x+

pentru x a, de unde h(x) = 1 x

a x

f (t) dt +
1 a

f (t) dt

1 x

f (t) dt +
1

2x

t dt =
a

1 x

f (t) dt +
1

( x2 a 2 ) +, x+ 4x = 0 . . . 2p

ceea ce contrazice (ii). La fel ar at am c a presupunerea x b) Observ am c a 1 f (t) dt > 0, x > 1, deci 1 lim x+ x2
x

= + contrazice (ii), deci

x 1

f (t) dt = lim
1

x+

f 2 (t) dt x x 1 f (t) dt
x 1

x 1

x 1

f (t) dt x
x 1

= lim

f 2 (t) dt u(x) = lim , x+ x x+ v (x) f (t) dt

x 1

unde = lim h(x), u(x) =

x+

f 2 (t) dt, v (x) = x

f (t) dt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

x+

u(x) folosim regula lui lHospital pentru si v denesc funct ii derivabile, : u v (x) lim v (x) = + avem v (x) m(x 1) pentru x 2, unde m = inf x[1,2] f (x) . . . . . . . . . 1p Pentru lim
x x+

v (x) = 1 f (t) dt + xf (x) = 0, x 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p f 2 (x) u ( x) f (x) = 0, g (x) si lim g (x) = 0 implic a iar = g (x) x x+ v (x) f (x) + h(x) xf (x) + 1 f (t) dt u(x) u (x) = 0, deci lim = 0, de unde concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p lim x+ v (x) x+ v (x) Problema 4. Fie (G, ) un grup nit cu elementul neutru notat e. Presupunem c a exist a a G\{e} si un num ar prim p cu proprietatea xp+1 = a1 xa, oricare ar x G. a) S a se arate c a exist a k N astfel nc at ord(G) = pk . p b) S a se arate c a mult imea {x G | x = e} este un subgrup H al lui G si (ord(H ))2 > ord(G). Solut ie. a) Dac a x, y G, atunci (xy )p+1 = a1 xya = a1 xaa1 ya = xp+1 y p+1 . Relat ia obt inut a se poate scrie x(yx)p y = xp+1 y p+1 , deci (yx)p = xp y p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p Pentru x = a obt inem din ipotez a ap = e deci, folosind relat ia precedent a, (ya)p = y p . Prin p p+1 p+1 p p nmult ire cu ya la st anga reiese yay = (ya) =y a, deci ay = y a, y G . . . . . . . . . . 1p 2 Din ipotez a rezult a y p(p+1) = a1 y p a = y p , deci y p = e, y G. Deoarece p este prim reiese c a orice element al grupului are ordinul 1, p sau p2 si, folosind teorema lui Cauchy, deducem c a ord(G) = pk , k N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p a si, b) Dac a x, y H , atunci (xy )p = y p xp = e, deci xy H . Astfel H este parte stabil cum H este nit, rezult a c a H este subgrup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p 2 Consider am funct ia f : G G, f (x) = xp . Cum e = xp = (xp )p , deducem c a imaginea funct iei este inclus a n H . In plus, x, y G si f (x) = f (y ) implic a xp (y 1 )p = e, deci (y 1 x)p = e, adic a y 1 x H , de unde x Hy . Reiese astfel c a, pentru orice element din Imf , ord(G) num arul preimaginilor sale din G este chiar ord(H ), deci |Imf | = ord( H ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p p Din a = e reiese a / Imf : n caz contrar a = b pentru un b G, de unde ar rezulta ord(G) a c a ord(H ) > |Imf | = ord( bp+1 = bp bbp , deci e = bp = a fals. Cum a H , rezult H ) , ceea ce duce imediat la concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p