MODERNISMUL

TESTAMENT
de Tudor Arghezi Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Dec t un nume adunat pe-o carte! "n seara rzvrtit care vine De la strbunii mei p n la tine, #rin r pi $i gropi ad nci, Suite de btr nii mei pe br nci, %i care, t nr, s le urci te-a$teapt, &artea mea-i, 'iule, o treapt! A$eaz-o cu credin cpt i! Ea e hrisovul vostru cel dint i, Al robilor cu saricile, pline De osemintele vrsate-n mine! &a s schimbm, acuma (nt ia oar, Sapa-n condei $i brazda-n climar, )tr nii-au adunat, printre plvani, Sudoarea muncii sutelor de ani! Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite %i leagne urma$ilor stp ni! %i, 'rm ntate mii de sptm ni, *e-am pre'cut (n versuri $i-n icoane! +cui din zdrene muguri $i coroane! ,eninul str ns l-am preschimbat (n miere, *s nd (ntreag dulcea lui putere! Am luat ocara, $i torc nd u$ure Am pus-o c nd s-mbie, c nd s-n-ure! Am luat cenu$a morilor din vatr %i am 'cut-o Dumnezeu de piatr, .otar (nalt, cu dou lumi pe poale, #zind (n piscul datoriei tale! Durerea noastr surd $i amar / grmdii pe-o singur vioar, #e care ascult nd-o a -ucat Stp nul ca un ap (n-unghiat! Din bube, mucegaiuri $i noroi 0scat-am 'rumusei si preuri noi! )iciul rbdat se-ntoarce (n cuvinte %i izbve$te-ncet pedepsitor /drasla vie-a crimei tuturor! E-ndreptirea ramurei obscure

0e$it la lumin din pdure %i d nd (n v r' ca un ciorchin de negi 1odul durerii de vecii (ntregi! "ntins lene$ pe canapea, Domnia su'er (n cartea mea! Slova de 'oc $i slova 'urit "mperechiate-n carte se mrit, &a 'ierul cald (mbri$at (n cle$te, 1obul a scris-o, Domnul o cite$te, +r-a cunoa$te c-n ad ncul ei 2ace m nia bunilor mei!

#oezia Testament scris de Tudor Arghezi este o art poetic aparin nd modernismului! 3! De'iniie Modernismul este un curent ideologic $i cultural mani'estat (n prima -umtate a secolului al 44-lea (n opoziie cu doctrina $i estetica mi$crii tradiionaliste! "n primul r nd se observ pre'erina poeilor moderni$ti pentru promovarea versului liber, (ntruc t, cu riscul de a pierde muzicalitatea e5terioar a rimelor, produciile poetice dob ndesc un plus de abstractizare! *e5icul devine uneori neologic, iar asocierile de cuvinte sunt adeseori logic incompatibile, a$a cum bine observa .ugo +riedrich in lucrarea 6Structura liricii moderne78 6 Cele mai vechi instrumente ale poeziei, comparaia i metafora, sunt mnuite ntr-o manier nou, care evit termenul de comparaie i provoac o contaminare ireal de lucruri obiective i logic incompatibile7! Apare cu mare 'recven poezia programatic 9arta poetic:, creatorii lirici ai modernismului rede'inind rolul creatorului, al actului de creaie $i al operei artistice (ns$i! Tematica de 'actur clasic 9iubirea, natura, istoria etc!: prime$te (n lirismul modernist un tratament estetic ce le (ntreptrunde (n imagini comple5e, sau apar teme noi precum8 perimarea credinei, 'iloso'ia artei, moartea ca -oc, cutarea transcendentului! ;! Argumente ale apartenenei la curentul literar #oezia Testament deschide volumul de debut al lui Tudor Arghezi intitulat 6&uvinte potrivite7 publicat (n 3<;=! Amplasarea acesteia la (nceputul volumului nu este o coinciden, ea av nd valoare de art poetic deoarece, prin intermediul ei, eul liric propune tematic $ase de'iniii ale poeziei8 poezia ca o carte lsat mo$tenire urma$ilor> poezia ca o (n$iruire de 6cuvinte potrivite7> poezia ca mod de concretizare a idealurilor strmo$e$ti> poezia ca un c ntec al su'erinelor> poezia ca 'orm de rzbunare $i nu (n ultimul r nd poezia ca un mesa- (nci'rat! Acestea (mpart te5tul (n patru secvene lirice! +iind o poezie programatic, Testament are ca tem 'iloso'ia artei $i include (n versurile sale motive legate de creaie, cum sunt8 poezia, cartea, condeiul $i climara, cuv ntul ca 6slov 'urit7! Testamentul este, prin de'iniie, un act -uridic prin care o persoan ($i las averea ca mo$tenire urma$ilor si! Arghezi 'olose$te apro5imativ aceea$i accepie a cuv ntului, (ns documentul (l constituie poezia cu acest titlu, iar mo$tenirea nu este de 'actur material, ci

spiritual, denumind opera sa poetic! Aceast e5plicaie este dat chiar (n incipit, (n care eul liric a'irm8 6Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte, / ect un nume adunat pe-o carte! 7 Prima secven liric prezint (n continuare trecutul tumultuos al rom nilor, (nci'rat (n epitetul meta'oric 6seara rzvrtit7 $i (n meta'ora revelatorie 6"rin rpi i gropi adnci, / #uite de btrnii mei pe brnci7, prevenindu-l pe t nrul cititor de obstacolele inerente vieii 96 $i care, tnr, s le urci te-ateapt7:! ,enind (n a-utorul lui, eul poetic (i las ca mo$tenire opera sa, 'iind convins c aceasta (i va dezvlui t nrului neiniiat o serie de adevruri care s (i u$ureze urcu$ul 96Carte mea-i, fiule, o treapt! / %eaz-o cu credin cpti / &a e hrisovul vostru cel dinti 7:! #rin meta'ora 6osemintele vrsate-n mine7, eul liric sugereaz 'aptul c generaiile anterioare se re'lect (ntr-(nsul, ceea ce da credibilitate (nvmintelor lui! n urmtoarea secven liric, eul poetic (ncepe prin a prezenta sub 'orma unei meta'ore, imaginea complexa, mutaia de la creaia sau munca rural la creaia intelectual, prin care dore$te s ilustreze emanciparea $i evoluia poporului rom n 96 Ca s schimbm, acum, ntia oar / #apa-n condei i brazda-n climar7:! ?lterior, el de'ine$te poezia ca un aran-ament de cuvinte alese din vocabularul cotidian al ranului rom n $i subliniaz e'ortul depus pentru a modela aceste 'r nturi (n versuri coerente 96 in graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / &u am ivit cuvinte potrivite / $i leagne urmailor stpni! / $i, frmntate mii de sptmni, / 'e-am prefcut n versuri i-n icoane 7:! "n continuare, eul liric prezint o serie de antinomii $i cuvinte logic incompatibile 9procedeu speci'ic modernismului: care au rolul de a ilustra e'ectul poeziei asupra unor elemente lipsite de lirism 96(cu-i din zdrene muguri i coroane7: $i asupra sentimentului de (ndurerare 96)eninul strns l-am preschimbat n miere, / 'snd ntreag dulcea lui putere7:! De asemenea, contureaz cele dou valene ale poeziei8 6 %m luat ocara, i torcnd uure / %m pus-o cnd s-mbie cnd s-n*ure7! Apoi se de'ine$te poezia ca un document ce asigur perenitatea idealurilor (nainta$ilor no$tri! Meta'ora 6cenua morilor7 simbolizeaz idealurile strmo$ilor care rsun peste veacuri, iar rolul poeziei, crede eul liric, este de a concretiza aceste idealuri, trans'orm ndu-le (ntr-un 6 umnezeu de piatr7! Acesta reprezint un punct de reper dup care t nrul ($i poate (ndeplini datoria 'a de societate, a'lat mereu (ntre dou lumi, trecutul $i viitorul 96 %m luat cenua morilor din vatr / $i am fcut-o umnezeu de piatr, / +otar nalt, cu dou lumi pe poale, / "zind n piscul datoriei tale7:! Cea de-a treia secven liric ilustreaz poezia ca un c ntec, o doin a su'erinelor noastre cauzate de asupritori8 6 urerea noastr surd i amar / , grmdii pe-o singur vioar, / "e care ascultnd-o a *ucat / #tpnul, ca un ap n*unghiat7! ?rmtoarele dou versuri 6 in bube, mucegaiuri i noroi / -scat-am frumusei i preuri noi7 aparin de estetica ur tului, concept 'olosit iniial de )audelaire (n poezia 6*es 'leurs du mal7 $i introdus (n literatura rom n de Tudor Arghezi! Se prezint poezia ca o 'orm de rzbunare prin cuvinte, ast'el (nc t intelectualitatea rspunde la asuprirea continu a stp nitorilor prin creaie8 6 .iciul rbdat se-ntoarce n cuvinte / $i izbvete-ncet pedepsitor / ,drasla vie-a crimei tuturor 7! "n continuare, eul liric de'ine$te poezia ca o 'orm de emancipare a intelectualitii simbolizat prin meta'ora 6ramurei obscure / -eit la lumin din pdure 7! Ace$tia neag arta calo'il cu imagini idilice 9speci'ice romantismului $i tradiionalismului de e5emplu:, dorind s portretizeze societatea cu toate mizeriile ei8 6 $i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi / /odul durerii de vecii ntregi7! Ultima secven liric (ntre$te ideea unei poezii (nclinate (n oarecare msur spre su'erin8 60ntins lene pe canapea, / omnia sufer n cartea mea 7! #rin meta'orele 6slova de

foc i slova furit7 eul liric prezint (n antitez cele dou metode de a crea8 prin inspiraie 9simbolul 'ocului creator:, dar $i prin trud, 'c nd aluzie la versul clasic! Eul poetic (ncheie poezia prin a sublinia (nc o dat rolul poeziei de a transmite un mesa- (nci'rat, pe care doar unii (l pot dezlega8 61obul a scris-o, Domnul o cite$te, @ +r a cunoa$te c-n ad ncul ei @ 2ace m nia bunilor mei7! #oezie de tip con'esiune, Testament constituie un monolog adresat posteritii! #rezena eului liric este atestat de mrci ale subiectivitii precum prenumele personal 6eu7 sau ad-ectivele pronominale posesive 6mei7, 6mea7! 0nterlocutorul este ilustrat prin pronumele 6-i7, 6tine7, 6vostru7 $i de vocativul 6'iule7! +iind o poezie modernist, versurile au msuri di'erite $i sunt distribuite inegal (n cele cinci stro'e 9A, B, 3A,3C, respectiv A versuri:! *a nivelul imaginilor vizuale $i al 'igurilor de stil, poezia dob nde$te un plus de abstractizare, de ambiguitate! Arghezi, adept al esteticii ur tului, 'olose$te meta'ore revelatorii dure8 6osemintele vrsate-n mine7, 6cenua morilor din vatr7, 6bube mucegaiuri i noroi7, dar $i epitete meta'orice 96seara rzvrtit7: sau comparaii 96a *ucat / #tpnul ca un ap n*unghiat7, 6ca un ciorchin de negi / /odul durerii de vecii ntregi7:! C! &oncluzie #oezia Testament este o art poetic modern, deoarece propune o nou concepie asupra ce (nseamn poezia, 'olosind un limba- abstract, organizat dup modelul versului liber!