POEZIA ROMANTICA

SARA PE DEAL
de Mihai Eminescu

1. Romantismul in lirica - definitie si trasaturi; 2. Sara pe deal - comentariul literar si argumentarea apartenentei la romantism. 1. Romantismul curent literar afirmat la inceputul !eacului al "#"-lea in apusul Europei si raspandit in urmatoarea $umatate de !eac si inspre rasarit% ca o alternati!a la adresa clasicismului% prea rational si preocupat de perfectionarea formei. &rasaturi' - lirica romantica tinde sa conser!e pro(odia de tip clasicist% semn ca nu anulea(a definiti! con!entiile de structura poetica )rima% masurile egale% organi(area strofica% sau mono*loc+; - lirica romantica isi propune sa culti!e li*ertatea imaginatiei% drept care unele imagini sau ta*louri lirice sunt proiectate in fa*ulos% sau in !is; - antite(a este un mi$loc artistic de mare frec!enta in creatiile romantice; - eul poetic romantic este un e,altat sentimental )e,plo(ii de fericire sau tristete% de tipul --oh.--/+ ; - intre atitudinile romantice% e!idente sunt' starea de !is% cea de re!erie )!isul cu ochii deschisi+% meditatia filosofica si apolinismul; pentru eul romantic lumea este o carcera din care incearca sa e!ade(e pe cele patru cai amintite' !isul )%%Luceafarul0+% re!eria )%%1loare al*astra0% 0Sara pe deal0+% meditatia filosofica )%%2lossa0+% apolinismul )%%3da0)in metrul antic+% %%Luceafarul0+ - aceasta ultima atitudine% co*or4nd etimologic din denumirea (eului artelor )Apollo+% repre(inta o stare de echili*ru superior si dispret la adresa oamenilor% de e!identa detasare fata de lume; Lirica romantica romaneasca se de(!olta in concordanta cu indemnurile formulate de 5ogalniceanu% ca poetii sa se inspire din istorie% frumusetile naturii si folclorul na6ional. Astfel% in seria scriitorilor romantici% precum 7olintineanu% 8asdeu% Mihai Eminescu de!ine un model de creatie lirica. El prelungeste romantismul european pana in ultimele decenii ale !eacului al "#"-lea. #u*irea% tema romantica% este gandita de Eminescu ca lege fundamentala a 9ni!ersului. Ea generea(a si regenerea(a lumea prin unirea principiului masculin cu cel feminin% a spiritului uman in natura eterna. SARA PE DEAL de Mihai Eminescu Sara pe deal *uciumul sun: cu $ale% &urmele-l urc - stelele scap:r:-n cale; Apele pl4ng clar i(!or4nd ;n f4nt4ne% Su* un salc4m% drag:% m-a<tep6i tu pe mine. Luna pe cer trece a<a sf4nt: <i clar:% 3chii t:i mari caut:-n frun(a cea rar:% Stelele nasc ume(i pe *olta senin:% Pieptul de dor% fruntea de g4nduri 6i-e plin:.

=ourii curg% ra(e-a lor <iruri despic:% Stre<ine !echi% casele-n lun: ridic:. Sc4r6ie-n !4nt cump:na de la f4nt4n:% >alea-i ;n fum% fluiere murmur:-n st4n:. ?i osteni6i oameni cu coasa-n spinare >in de la c4mp; toaca r:sun: mai tare% @lopotul !echi ;mple cu glasul lui sara% Sufletul meu arde-n iu*ire ca para. Ah . An cur4nd satul ;n !ale-amu6e<te% Ah . An cur4nd pasu-mi spre tine gr:*e<te% L4ng: salc4m sta-!om noi noaptea ;ntreag:% 3re ;ntregi spune-6i-oi c4t ;mi e<ti drag: . =e-om re(ima capetele-unul de altul ?i sur4(4nd !om adormi su* ;naltul% >echiul salc4m. - Astfel de noapte *ogat: @ine pe ea n-ar da !ia6a lui toat:B 2. Poe(ia Sara pe deal% pu*licata in 1CCD% este o creatie lirica in care sunt insumate trasaturile compo(itionale specifice poeziei romantice. @ele sase strofe ale poe(iei isi propun o impletire tematica la ni!el compo(itional% intre iubire si natura. &a*loul liric general construit in Sara pe deal reconstituie momentul inserarii la sat. &a*loul !esperalE1 este anticipat si de catre titlu% in care se cuprinde o imagine artistica centrala% dar si atitudinea poetica e!ident orientata spre autenticitate )ad!er*ul de timp e folosit in forma lui regionala' %%sara0+. #n succesiunea strofelor% imaginile artistice proiectate pe fundalul temei naturii% alternea(a cu acelea construite in tema iubirii. Astfel% Sara pe deal de!ine un pastel-idila (argument al romantismului). Prima strofa circumscrie )configurea(a+ atitudinea de tip romantic% in cadrul satului rom4nesc% in tot ceea ce are el mai specific; imaginea de pastel e construita in mai multe registre' !i(ual )sara% dealul% turmele% stelele+% auditi! )sunetul *uciumului% susurul i(!oarelor din fantani+. Predomina motivele naturii cosmice% e,presie a dorintei de iu*ire a*soluta% dat fiind ca imaginea iu*itei apare in ultimul !ers% su* cupola ocrotitoare a unui salcam% asteptandu-si iu*itul. I eea poetic! predominant: este cea a calmului <i purit:6ii asfin6itului% ce pare s: a<e(e pulsa6ia satului ;n coordonatele !e<niciei ) verbele la pre(ent eterni(ea(a o imagine artistica+. "a nivel stilistic% calmul si puritatea asfintitului de soare la sat sunt sustinute de personificari )%%*uciumul suna cu $ale0% %%apele plang0+% epitetul si in!ersiunea )%%clar i(!orand0+. Strofa a doua continua sensul ascendent al imaginii artistice dedicate naturii. #ntre motivele naturii celeste% luna si stelele domina imaginea artistica. Registrul predominant in care este reali(ata imaginea artistica este cel !i(ual. Elementul de pastel alternea(a si aici cu cel specific idilei% pre(enta iu*itei fiind sugerata prin apelul la moti!e definitorii - ochii%

pieptul si fruntea infier*antata de asteptare. I eea poetica se concentrea(a in aceeasi stare de antite(a )element specific poeziei romantice+ intre calmul naturii si nera*darea iu*itei. La ni!el stilistic aceasta idee poetica este sustinuta de figuri e,presi!e care concura la implinirea unui ta*lou de mare seninatate% pastrandu-si caracterul descripti!' du*lul epitet )%%sfanta si clara0+% metafora personificatoare )%%stelele nasc ume(i0+. Strofele a treia si a patra completea(a% in maniera descripti!a% ta*loul pastelului. Se adauga motive ale temei naturii% alese pentru lumea satului )%%stresine0% %%casele0% %%cumpana de la fantana0% %%!alea0% %%fluiere0% %%stana0% %%oameni cu coasa-n spinare0% %%toaca0% %%clopotul0+. Imaginile artistice% fie cele terestre% inchinate satului% fie cele cosmice% care implinesc peisa$ul% ridicand pri!irea cititorilor spre cer% sunt prelucrate in mai multe registre' !i(ual )imaginea norilor despicati de ra(ele lunii% imaginea stresinilor caselor% oamenii intorcandu-se de la camp+% auditi! )sc4rt4itul cumpanei f4nt4nii% sunetul scos de toaca+ - toate delimitand momentul proiectiei lirice% inserarea la sat. Abia in ultimul vers in strofa a patra imaginea lirica aluneca in nou catre i ila . Reapar in te,tul acestei poe(ii marcile eului liric% camuflat in pronumele la persoana #' %%@lopotul !echi imple cu glasul lui saraF Sufletul meu arde-n iu*ire ca para.0. Ultimele doua strofe intorc interesul liric preponderent spre idila% imaginea fiind dominata de cuplul erotic. Dintre moti!ele temei naturii% ultimele doua strofe pastrea(a% ca argument al pastelului% %%salcamul0. Aceasta esenta are !ocatie sim*olica in lirica eminesciana% semnificand% alaturi de tei% eternitatea. &otodata detine o po(itie centrala in cadrul imaginii% pastrand statutul de a,is-mundi; epitetul si in!ersiunea %%!echiul salcam0 sugerea(a originea arhaica a o*iceiului tinerilor indragostiti de a se intalni dupa asfintitul soarelui su* cupola ocrotitoare a unui asemenea copac' %%Langa salcam sta-!om noi noaptea intreagaF 3re intregi spune-ti-!oi cat imi esti draga0. 3 componenta importanta in structura lirica a ultimelor doua strofe ramane !iitorul !er*elor' %%sta-!om0% %%spune-ti-!oi0% %%ne-om re(ima0% %%!om adormi0. Alaturi de conditionaluloptati! si de con$ucti!% !iitorul are ca !aloare e,presi!a rolul de a numi o actiune inconcreta% ireala% un rod al imaginatiei eului indragostit. #deea poetica a iu*irii ca ilu(ie circula prin multe te,te eminesciene% in care tema principala este cea a iu*irii. Din punct de !edere pro(odic se poate !or*i in cele sase catrene despre !ersuri ample% in masura de 12 sila*e% a!and o rima imperecheata. Poezia este cu evi enta o creatie e tip romantic % a!and in !edere mai multe trasaturi de compo(itie specifice' !ersificatia isi pastrea(a organi(area clasica% iar imaginea artistica ramane un ta*lou de !iata usor recepta*il sen(orial% intrucat transfigurea(a daruirea erotica a doi tineri indragostiti in cadrul naturii rustice. Din repertoriul romantic apare in aceasta poe(ie si antite(a intre calmul naturii rustice si nera*darea celor doi indragostiti. Atitudinea poetica traduce e,altarea de tip romantic% intrucat eul liric isi striga iu*ita prin inter$ectii )%%Ah. #n curand/0+% iar spre final apare re!eria% alt argument al romantismului% pentru c: intreg episodul de amor se petrece in imaginatia eului liric )intre !alorile e,presi!e ale !iitorului distingem aceea ca intreaga imagine artistica a reintregirii cuplului erotic din strofele finale e doar o proiectie a celui indragostit+. Argument al romantismului creatiei este si impletirea tematica dintre iu*ire si natura% generand pastelul-idila% specie culti!ata de romantici. G !esperaE1 (eita ocrotitoare a caminelor% a familiei reintregite seara in $urul focului ; H