NUVELA ISTORICA SI DE INSPIRATIE ROMANTICA ALEXANDRU LAPUSNEANUL

de Costache Negruzzi l. Nuvela - defini ie si trasaturi! ". Ale#andru La$usneanul - structura narativa% rezu&atul si structura $e e$isoade'secven e( ca$itole cu &otto( argu&entarea a$artenentei la nuvela( argu&entarea a$artenentei la $roza istorica! ( ). Ale#andru La$usneanul intre realitate istorica si fic iune literara% viziunea cronicarului( viziunea nuvelistului! ) *. Ro&antis&ul - ele&ente ro&antice in o$era! +. Caracterizarea lui Ale#andru La$usneanul.

- s$re deose-ire de ro&an( nuvela $rezint. un singur conflict care e -ine definit si din care evolueaz. un

l. Nuvela , s$ecie a genului e$ic( de di&ensuni &edii( in care%

singur fir e$ic la un $alier narativ unic! - interesul narativ se centreaz. nu asu$ra ac iunii( $recu& in $ovestire( ci asu$ra unui $ersona/ $rinci$al( fa$tele acestuia devenind ele&ente secundare( din care ii distinge& trasaturile $rin caracterizarea indirecta! - $ersona/ul $rinci$al este sur$rins in &ediul sau s$ecific si evolueaz. $sihic si &oral $ana la final! - $ers$ectiva narativa a nuvelei e una o-iectiva( la $ersoana a 000-a( naratorul confir&andu-si astfel o&ni$rezenta si o&niscienta! - in co&$ara ie cu -as&ul si $ovestirea( nara iunea este &ai str1ns legata de realitate. 2 reu3ita a s$eciei nuvela este o$era Ale#andru La$usneanul de Costache Negruzzi. Crea ia a$are &ai intai in revista 4Dacia Literara5( in ianuarie 67*8( $e fondul unei dezvolt.ri $u-licistice f.r. $recedent care $reg.tea efortul revolu ionar din e$oca. 0n $regatirea revolu iei $a3o$tiste( revista 4Dacia Literara5 contri-uie si ea la inchegarea unui curent de o$inie anti-oiereasca. 0n acest conte#t( $roza lui Negruzzi devine co&$ati-ila unor idei $rerevolutionare disi&ulate( intrucat definea -oieri&ea ca un -leste& na ional fata de care La$usneanul r.&1ne o a$ari ie -enefica $o$orului. Prozatorul isi argu&enteaz. cel &ai -ine o$ iunea $entru figura voievodala a lui La$usneanul in volu&ul e$istolar 4Negru $e Al-. Scrisori de la un $rieten5 94Scrisoarea a X0X-a5:% 4C.ci el va s$arge cui-ul si va strivi acest furnicar de intriga i ce f.cea si desf.cea do&ni5. Negruzzi folose3te dre$t surse de ins$ira ie cronica lui ;rigore Ureche $entru localizarea in ti&$ si in s$a iu a ac iunii( $entru a-si recruta &a/oritatea $ersona/elor( chiar daca &odifica adev.rul istoric( dar si cronica lui Nicolae Costin $entru a construi secven a lin3.rii lui <otoc( du$. e#e&$lul uciderii de c.tre $o$or a -oierului =atiste >eveli( sf.tuitor al voievodului Ale#andru 0lies. ". Negruzzi reinvie at&osfera &edievala &oldoveana din vre&ea celei de-a doua do&nii a lui Ale#andru La$usneanul 96+?*-6+?7:. @irul e$ic( res$ect1nd cronologia cronicareasca a fa$telor( are o derulare si&$la% Alexandru Lapusneanul revine cu sprijin turcesc in tara, dup ce fusese inlocuit de Iacob Eraclid, pentru a-si recupera tronul din minile lui tefan Tomsa care il ucisese pe acesta din urma. Ln Tecuci, este intampinat de ctre o suita boiereasca, insa Lapusneanul nu pleac urec!ea la insistentele boierilor, de a face cale intoarsa, nici la lin useala vornicului "otoc. Tomsa cedea# u$or tronul, iar noul domn arde toate cet%ile "oldovei, cu excep%ia &otinului si ucide boierii pentru a slabi puterea acestora. 'o%ia sa, doamna (uxanda, la indemnul vduvelor, implora iertarea boierilor. )od ii promite o lecuire de frica si, in consecin%a, participa la litur !ie in biserica mitropoliei unde isi cere oficial scu#e si ii pofte$te pe to%i boierii la un osp%. *sp%ul se transforma in mcel, cei +, de boieri impreuna cu slu ile lor sunt omor%i la comanda lui )od, iar capetele lor sunt a$e#ate sub forma de piramida dup ran . Apoi o duce pe (uxanda sa vad priveli$tea, dar ea le$ina.

Intre timp vestea omorului ajun e la norod care se aduna nemul%umit in fata palatului domnesc. -loata se !otr$te ca dore$te moartea lui "otoc, pe care vod il arunca peste #iduri fr e#itare. 'in urii boieri care scap, neparticipand la masa, 'pancioc si 'troici reu$esc sa fu a in .olonia promi%nd o reintoarcere pentru a asista la moartea voievodului. /up + ani, Lapusneanul nu mai omoar, doar sc!in iuieste boieri si se muta in cetatea &otinului pentru a-i suprave !ea pe 'pancioc si 'troici. Imbolnavindu-se rav, cere sa fie clu rit, dar revenindu-si are o cri#a violenta0 1ndemnata de boieri si mitropolit, doamna (uxanda il otrve$te pentru a-si salva fiul. Lapusneanul moare in c!inuri, sub privirile clilor si, 'pancioc si 'troici. Din $unct de vedere structural( la su$rafa a o$erei identifica& $atru ca$itole antici$ate de * &otto-uri sugestive% 4Daca voi nu &. vre i eu va vreu...5( 4Ai sa dai sa&a( doa&naA5( 4Ca$ul lui <otoc vre&5( 4De &. voi scula $re &ul i a& sa $o$esc si eu...5. Antici$area ac iunii $rin &otto-uri e o tr.s.tura clasicista( dat fiind ca nu&.rul ca$itolelor tr.deaz. echili-rul co&$ozi ional. Ale#andru La$usneanul de ine toate ele&entele configurative ale nuvelei ca s$ecie e$ica. Mai intai, se $oate identifica( in structura de $rofunzi&e( existenta unui singur conf ict( acela dintre voda si -oierii tradatori ai $ri&ei sale do&nii( nucleu din care se dezvolta un singur fir e$ic( su$ra$us $erfect destinului $ersona/ului central% du$. &oartea lui vod. ac iunea se incheie -rusc. @irul e$ic e alcatuit din e$isoade si secvente ale raz-unarii lui >oda( $recu&% distrugerea cetatilor( schingiurea -oierilor( uciderea celor *B de -oieri. Pe de alta parte, interesul narativ se concentrea!" asu#ra unui #rotagonist su$rins in &ediul sau s$ecific - Ale#andru La$usneanul( in curtea voievodala &oldoveana de la 0a3i. De altfel, $ersona/ul $rinci$al( res$ect1nd ti$arul eroului de nuvela $ e%o uea!" #si&ic si 'ora $ana la final! vod. intra in tara cu tenacitate( vizionaris& $olitic si sete de r.z-unare( iar la final o-serva& un o& co$le3it de -oala( o-sesie( u&ilin a. Protagonistul nuvelei nu este un $ersona/ $lat( ci unul care su$orta &eta&orfoze su- $ovara conflictului $e care si 6-a asu&at( chiar daca setea de raz-unare si sange ra&ane o do&inanta. Nu n ultimul rnd, nara(iunea este una )e ti# o*iecti% ( cu ver-e si $ronu&e la $ersoana a 000-a( dovedind ca Negruzzi si-a $.strat o&niscienta si o&ni$rezenta( la care se adaug. so-rietatea stilului( a3a incat autorul are in a$arenta o atitudine i&$ar iala in rela iile cu $ersona/ele si ac iunea. In concluzie, intrunind toate aceste ele&ente( o$era Ale#andru La$usneanul este o nuvela. Nuvela lui Negruzzi infatiseaza o succesiune de argu&ente care o $ot califica dre$t $roza de ins$ira ie istorica. Locurile des$re care Negruzzi $o&ene3te sunt u3or de recunoscut $rin cronici 9;rigore Ureche:( intrucat fa$tele se deruleaz. in curtea voievodala de la 0a3i( sau Cetatea Cotinului. Din $unct de vedere al ti&$ului( nuvelistul reinvie culoarea de e$oca &edievala s$ecifica <oldovei $entru a doua /u&.tate a secolului al X>0-lea% uneltirile -oiere3ti( lu$te $entru $utere( a&estecul $uterilor e#terne in $ro-le&ele $olitice ale <oldovei. Persona/ele sunt veridice( ele fiind conse&nate si in leto$ise ul lui Ureche( chiar daca nuvelistul le &odifica uneori su-stan ial destinele% >everi a( <otoc( S$ancioc( Do&sa( La$usneanul( doa&na Ru#anda. Autentice sunt si unele fa$te cu rezonanta istorica $recu&% revenirea lui vod. la tron cu s$ri/in turcesc( e#ecu ia si schingiuirea -oierilor( distrugerea cetatilor -oieresti( uciderea celor *B de no-ili( otr.virea lui La$usneanul. La reinvierea culorii &edievale( Negruzzi se folose3te si de arta $ortretiz.rii sau descrierii( cu& sunt $asa/ele din ca$itolele al 00-lea si al 000-lea c1nd sunt $ortretiza i La$usneanul si doa&na Ru#anda in toate detaliile elegantei &edievale sau descrierea $r1nzului &edieval oferit de vod. la cetate ca $rete#t al i&$acarii cu -oierii. S$ecifice artei narative ii sunt lui Negruzzi si arhais&ele care dau autenticitate at&osferei% 4dula&a5( 4ca-anita5( 4zale5( 4/unghi5( 4ar&as5 ( 4vornic5 ( 4logof.t5. <.iestria lui Negruzzi e argu&entata si de valorificarea tehnicii eli$sei la grani a dintre ca$itolele 000 si 0>. Ac iunea face un salt $atru ani( renun 1nd la a&.nunte si &ut1nd firul e$ic in cetatea Cotinului. Dradusa $rintr-o rarefiere a a&.nuntelor narative si descri$tive( eli$sa este o dovada vie a fa$tului ca interesul lui Negruzzi nu e centrat $e ac iune( ci $e evolu ia unui $ersona/.

( ). Piatra de te&elie a literaturii ro&ane culte( nuvela lui Negruzzi naste sus$iciunea asu$ra identitatii cu cronica din care s-a ins$irat( &ai ales ca inainte de Negruzzi e#ista in literatura ro&ana doar o e#$erien a istoriografica. La o co&$ara ie atenta intre nuvela si leto$ise ul lui Ureche o-serva& diferente &ari intre viziunea nuvelistului si cea a cronicarului.

Vi!iunea cronicaru ui

Vi!iunea nu%e istu ui

- arta cronicarului se rezu&a la valorificarea - la &i/locul secolului al X0X-lea( dorind sa nara iunii( el fiind interesat doar de sur$rinderea reinvie culoarea de e$oca( nuvelistul cronologica a eveni&entelor! valorifica descrierea i&$letita cu nara iunea( dar folose3te si dialogul $entru a sur$rinde tr.irile $ersona/elor9diaglogul intonatia si gesturie sunt ele&ente de fictiune:! - la revenirea lui Ale#andru La$usneanul in - Negruzzi $.streaz. in viata -oierii a&inti i( <olodova 96+?*:( cronica &en ioneaz. fuga lui Envestindu-i cu roluri e$ice clare% <otoc e un <otoc( >everi a si S$ancioc i&$reuna cu intrigant( recunoscut de istorie( care da Do&sa in Polonia. Acolo ei vor fi uci3i din co&$le#itatea conflictului! >everi a declan3eaz. ordinul craiului $olon in ur&a unei scrisori de &.celul din ca$itolul 000 cu un toast! e#tr.dare e&ise de La$usneanul! Stroici9$esona/ fictiv( $reluat de Negruzzi du$a nu&ele unui erou o&oni& dintr-o cronica ucraineana: si S$ancioc des.v1r3esc in final atentatul ini iat de doa&na tarii! - cronica &en ioneaz. e$isodul s1ngeros al uciderii celor *B de -oieri( dar nu $o&ene3te ni&ic des$re $ira&ida ca$etelor si nici des$re os$. ! - cronica &.rturise3te ca vod. a risi$it cet. ile &oldovene la cererea sultanului ca o $reconditie a revenirii la tron! distrugerea siste&ului defensiv face din el un uzur$ator de tara! - Ureche confir&a otr.virea lui La$usneanul de c.tre doa&na tarii! - ad.ug1nd a&.nuntul $ira&idei ca$etelor la finalul uciderii celor *B de -oieri( nuvelistul insereaz. in caracterul $rotagonistului sau si cinis&ul( c.ci vod. cl.de3te $ira&ida cu sco$ul de a-i oferi doa&nei Ru#anda un 4leac de frica59ele&ent naturalist:! - in nuvela( vod. distruge toate cet. ile <oldovei cu e#ce$ ia Cotinului cu sco$ul de a eli&ina focarele co&$lotiste ale -oierilor! &.sura aceasta l-ar defini $e vod. ca un -un strateg si un a-il $olitician! - nuvelistul las. atentatul in sea&a -oierilor Stroici si S$ancioc( $ersona/e care la vre&ea &or ii lui vod. nu &ai e#istau si care a$ar in fic iunii!

Pe aceste idei( se $oate funda&enta concluzia ca o$era lui Negruzzi nu e o co$ie de cronica( ci o o$era literara de sine st.t.toare in care realitatea istorica a fost &odificata $rin fic iune literara $entru a st1rni e&o ia de arta. )

*. Ro&antis&ul este un curent literar care a do&inat veacul al X0X-lea( i&$reuna cu realis&ul si in o$ozitie cu acesta. Drasaturi% Fnaratorul ro&antic este un idealist( un visator care incearca sa evadeze din lu&ea $e care o considera o $uscarie! Fte&atica $referata este istoria( la care o$erele e$ice &ai adauga si iu-irea si folclorul!

F$ersona/ul ro&antic este un individ de e#ce$tie( care $artici$a la actiuni iesite din co&un! el se inalta
$rin calitati si decade $rin defecte! Fe valorificata antiteza. Regasi& in o$era lui Costache Negruzzi si un sincretis& de ele&ente ro&antice si clasiciste( astfel ca din re#ertoriu ro'antic distinge&% te&a istorica( $ro&ovata chiar $rin discursul lui Gogalniceanu in $ri&ul nu&ar din ((Dacia literaraH! e#istenta $ersona/ului de e#ce$tie sur$rins in situatii e#ce$tionale( avand o evolutie neliniara 9sinusoidala:( cu $uncte de &a#i&a glorie si &a#i&a u&ilinta 9>oda isi i&$une vointa $rin calitatile de $olitician( iar in final se $ra-useste din $ricina o-sesiei ca va fi din nou tradat:! $rezenta antitezei ca $rocedeu artistic de ti$ ro&antic( Entre D-na Ru#anda 3i so ul ei. 0ntre e e'ente e care a#artin c asicis'u ui o$erei identifica&% echili-rul co&$ozitional evident in distri-utia e$icului $e $atru ca$itole antici$ate de $atru &otto-uri! tendinta de o-iectivare( intrucat naratorul isi conserva o&niscienta si o&ni$rezenta si nareaza eveni&entele( dis$use in firul e$ic( $rin inlantuire! avansarea unor ti$uri u&ane $recu& <otoc 9venalul( coru$tul( lingusitorul( o$ortunistul:. +. Caracterizarea lui Ale#andru La$usneanul .ersonajul principal se mi$ca liber si nein radit pe scena, caracteri#andu-se sin ur 2autocaracteri#area fiind un mijloc al caracterizarii directe3 fr prea multe inteventii din partea naratorului. Toate celelalte personaje sunt create anume pentru a pune in evidenta cat mai puternic comportamentul personajului central. /e$i Alexandru Lapusneanul apare ca intruc!ipare a tiranului crud si sn eros, totu$i, fi ura lui nu este lipsita de complexitate, deoarece sunt pre#entate motiva%iile de ordin istoric si psi!olo ic ale comportamentului sau. .ersonaj romantic, este un amestec de tiranie si damnare, de spaima si demonism, construit pe ba#a unor antite#e intre calit%ile sale extrem de necesare politic 2inteli enta, curaj, diploma%ie3 si defecte majore 2cru#ime, ipocri#ie, cinism, or oliu, lipsa credin%ei, *4'E'IE3. 'copul politicii lui Lapusneanul este sporirea puterii domnitorului, in radind puterea boierilor, politica justificata de condi%ia istorica si de caracterul trdtor al boierilor .ortretul fi#ic este reali#at in linii mari, insistandu-se pe 1mbrcmintea domneasca si pe semnele unor reac%ii emo%ionale5 6era foarte alben la fata7 cnd a srutat moa$tele 'fantului Ioan, iar in apropierea mor%ii are 6 las r u$it si sparios7. .rin puterea de evocare a dialo ului, printr-o fina observa%ie a esturilor, a mimicii se de#vluie toata mi$carea psi!olo ica a noului tiran inca din primul capitol. 'cena dialo ata a intalnirii dintre Alexandru Lapusneanul, venit sa urce pe tronul "oldovei pentru a doua oara, si solia de boieri conturea# conflictul puternic dintre domn si boierii trdtori58sunt alti trantori de care trebuie curatit acum stupul8. Lapusneanul ii prime$te protocolar si re#ervat 6silindu-se a #mbi7. (eplicile indica intr-o maniera de caracterizare indirecta si uran%a de sine si atitudinea provocatoare a domnului care-i face pe du$manii si sa-si de#vluie adevratele inten%ii. (spunsurile dure, ferme, autoritare pun in lumina, tot indirect, caracterul impulsiv, reu de stpnit, omul violent, politicianul fr scrupule, extrem de ambi%ios5 6/aca voi nu m vre%i, eu va vreu...7. /in reac%ia lui Lapusneanul se conturea# doua dominante specifice acestui personaj5 cinismul si dorin%a de r#bunare. 9e ru##i insoteste replicile cu observa%ii asupra fi#ionomiei personajului care reflecta triri interioare intense5 6rspunse Lapusneanul, a crui oc!i scanteiara ca un ful er7.

)orbele sale, intero a%iile si exclama%iile il caracterizeaz indirect, indicnd ritmul strii suflete$ti5 6Au nu sunt si eu unsul lui /umne#eu :;...< 9u m-ati ales voi: ;...< 'i insa, acum nu m vre%i, nu m iubi%i: &a= &a= &a=7. 9e ru##i isi las personajul sa se de#ln%uie intr-o furie nestvilita, care reflecta perfect sfrmarea continua. El se aseamana si cu personaje ale tra ediilor s!a>espeariene, precum "acbet!, care aseste in crima, solutia disperata pentru a-si asi ura tronul, dar devine propia victima a obsesiei. /a dovada de o abila cunoa$tere a psi!olo iei umane, luciditate, dar si ironie necru%toare crutandu-l pe "otoc pentru ca ii este trebuitor 6ca sa se mai u$ure#e de blastamurile poporului7. ?iind extrem de suspicios si dur, distru e toate cet%ile, in afara de cea a &otinului pentru a destram comploturile si a-i deposeda pe boieri de averi, lasandu-i neputincio$i. /in partea a II-a aflam care este rela%ia domnitorului cu so%ia sa (uxanda, fiica lui .etru (ares cu care nu s-a cstorit din dra oste ci 6ca sa atra inimile norodului7, in amintirea cruia struia fi ura luminoasa a fiului lui tefan cel "are. (ela%ia este una distanta, deoarece, domnitorul, comportandu-se mac!iavelic, se cstore$te pentru a stimula li itimitatea si popularitatea, el nefiind de vita nobila. .ortretul lui Lapusneanul se conturea# aici in antite#a cu domnita (uxanda, care e in a$a, inteleapta, pe cnd domnul e crud, nemilos si f%arnic. 'cena in care pune mana pe jun !er, infuriat de cerin%a domnitei de a inceta cu omorurile, dovedeste indirect firea impulsiva obi$nuita sa judece si sa fac dreptate sin ur, dup propriile re uli. Leacul de frica promis este unul crud ce de#vluie pornirile maladive ale lui Lapusneanul. .artea a III-a, cea mai dramatica din intrea a nuvela, incepe printr-o atmosfera lini$tita, cuvioasa de srbtoare la mitropolie, unde domnul si boierii se adunaser pentru ascultarea litur !iei. 'cena e pre#entata cu minu%io#itate intr-o radare ascendenta a detaliilor pe ba#a antite#ei romantice. 9aratorul isi averti#ea# cititorul ca 6impotriva obiceiului sau, Lapusneanul, in #iua aceea era imbracat cu toata pompa domneasca7. Lapusneanul re i#ea#a interventia de la litur !ie, urmrind efectele, mi$crile ca pe o scena. ?olosirea verbului impersonal amplifica propor%iile reale, tensionnd momentul, invaluind totul intr-o atmosfera miraculoasa care accentuea# ipocri#ia domnitorului, jurnd strmb in fr icoanelor5 6s-a aplecat cu mare smerenie si a srutat moa$tele sfantului ;...<. 'pun ca in minutul acela era foarte alben la fata, si ca racla sfantului ar fi tresrit7. Este momentul in care, stpn al artei disimulrii, un excelent actor, dovede$te inteli enta, tact, un ec!ilibru interior desvr$it. Isi atribuie un rol de umil pctos, folosind, insa, in scopul c$ti rii increderii totale a boierilor ce-@ urau si se temeau de el, ar umente !otrtoare5 nu numai esturi, expresia pioasa a fetei, dar mai ales extrase din 4iblie anume alese. Lapusneanul vorbe$te in plide, folosindu-se de exclama%ii si intrebari retorice, intrnd astfel in sfera personajelor romantice. 'cena masacrului de#vluie caracterul crud, nemilos, c!iar sadic al personajului. /in felul in care e or ani#at osp%ul se poate observa ca planul domnitorului este bine ndit. La un semn al acestuia se declan$ea# mcelul. 'adismul precum si decderea psi!olo ica sunt de-a dreptul infioratoare5 cu cinism prive$te dintr-un colt mcelul, dandu-i o satisfac%ie totala priveli$tea sn eroasa5 6El rdea7, iar "otoc, curpins de roa#a, 6se silea a rade ca sa placa stpnului7, cu toate ca 6parul i se #burlise pe cap si din%ii ii cln%neau7. Luciditatea, sn ele rece, tonul sarcastic in fata scenei sn eroase la care asista, comportamentul dispre%uitor si cinic fata de "otoc, pierit de roa#a, de#vluie un om diabolic. Are plcerea sadica de a c!inui sufletul vornicului "otoc care-l trdase si de care, acum, nu mai avea nevoie. 9u reac%ionea# la pln erile lui "otoc, dandu-l pe mana poporului, ar umentnd 6.rosti, dar mul%i ;...< sa omor o mul%ime de oameni pentru un om, nu ar fi pcat:7. Aunoa$te bine psi!olo ia umana, att a boierilor cat si a loatei, avantaj folosit pentru a intoarce situa%ia in favoarea lui. Lapusneanul nu se mul%ume$te sa-si invin a adversarul, ci dore$te sa-@ nimiceasc. Atin e culmile inumanului, aratandu-i doamnei (uxanda piramida celor +, de boieri decapita%i, aranjata minu%ios dup ran , cu un surs ironic. In partea a I)-a, domnitorul incepe sa dea dovada de slbiciune umana, fiind in rijorat si

nelini$tit din pricina boierilor 'troici si 'pancioc care scpaser omorului. 'e imbolnaveste astfel fi#ic de lan oare 2febra tifoida3 si psi!ic de nebunie. Este in#estrat cu o mare mobilitate a sentimentelor. /up un moment de slbiciune in fata mor%ii, cnd cere sa fie clu rit, devine din nou violent, revoltat, !ulind c!iar si pe /umne#eu. /e radarea psi!olo ica a personajului atin e cote maxime, fiind de-a dreptul de#umani#at. In final simte roa#a mor%ii prin otrvire, devenind neputincios, nenorocit, slab si nefericit, aproape inspirnd mila. 9aratorul nu se poate ab%ine sa nu-l califice direct drept 6tiran7, a crui moarte aminte$te de moartea lui Ivan cel -roa#nic. .ersonajul ni se infatisea#a prin faptele, esturile si vorbele sale, interveniile directe ale naratorului fiind pu%ine si de asemenea este caracteri#at de alte personaje si prin antite#a cu acestea 2mitropolitul Teofan il numeste 6crud si !ain8atunci cand o incurajea#a pe doamna tarii sa recur a la omor3. Este un personaj complex, ce evoluea# pe parcursul nuvelei, isi sc!imba atitudinea, se adaptea# in func%ie de situa%ie. E mult mai profund pentu a putea fi catalo at simplu tiran. E un personaj rotund, dominat de contraste tari, imprevi#ibil. /e$i arata cru#ime si tiranie, Alexandru Lapusneanul, in final, este tot un om neputincios in fata mor%ii.