.

NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE STATISTICII

In studiul cantitativ al fenomenelor de masa, statistica folosete un numar mare de notiuni i concepte. Dintre acestea unele au caracter general i formeaza vocabularul de baza al statisticii, altele au caracter specific. Colectivitatea statistica (sau populatia statistica) este notiune fundamentals a statisticii i reprezinta principala forma sub care se delimiteaza i se definesc fenomenele de masa din economie i societate. Colectivitatea statistica este intalnita i sub denumirea de populatie statistica sau pur i simplu populatie. Ea desemneaza totalitatea elementelor de aceeai natura care sunt supuse studiului statistic. Aceasta inseamna ca multime de elemente formeaza colectivitate statistica numai daca au aceeai natura, sunt asemanatoare sau sunt omogene din punctul de vedere al anumitor criterii. Colectivitatea statistica se prezinta intr-o varietate de forme. Din acest motiv, una din problemele esentiale ale unei cercetari statistice reprezinta delimitarea colectivitatii statistice in timp i spatiu, din punctul de vedere al continutului i al formei de organizare. In functie de natura unitatilor, colectivitatile statistice sunt alcatuite dintr-un ansamblu de persoane (populatia omaniei la recensamantul din ! martie "###$, obiecte (parcul de maini din unitatile de turism din omania la anumita data$, evenimente (casatoriile in cursul unei perioade% intrarile in contul unei societati comerciale intr-un trimestru etc.$, agenti economici (unitati economice de turism dintr-un an din omania$, idei sau opinii (opiniile consumatorilor despre calitatea unor tipuri de mobila, maini de uz casnic etc.$. Aceste e&emple pun in evidenta faptul ca in statistica colectivitatile statistice pot fi privite static (cand e&prima stare$ i dinamic (cand e&prima un proces sau devenire$. Unitatile colectivitatii statistice sunt purtatoare de informatii sau sunt subiectele logice ale informatiei statistice deoarece asupra lor se efectueaza nemi'locit observarea. (nitatile colectivitatii statistice e&ista la un moment dat. (nitatile colectivitatilor dinamice desemneaza evenimente, procese sau flu&uri i se produc in decursul timpului, se refera la perioada sau intervalul de timp in care se produc evenimente statistice. (nitatile statistice sunt simple i comple&e. (nitatile simple reprezinta elementele constitutive specifice naturii fenomenelor (de e&emplu, persoana fizica, anga'atul, produsul etc.$ i care formeaza aceeai colectivitate. (nitatile comple&e sunt formate din mai multe unitati simple, organizate in functie de criterii social-economice (de e&emplu, familie, gospodarie, ec)ipa de lucru, grupe de studenti, unitatea economica etc.$. Caracteristica statistica desemneaza insuirea, proprietatea, trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata i care capata acceptiuni sau valori diferite de la unitate la alta sau de la un grup de unitati la altul. E&emple de caracteristici statistice pot fi* varsta, greutatea, se&ul, culoarea oc)ilor, statutul matrimonial, nationalitatea, ocupatia, cifra de afaceri, nivelul e&trasului de cont etc. +alorile inregistrate de aceeai caracteristica la unitatile colectivitatii statistice se numesc variante. Caracteristicile statistice se mai numesc variabile statistice deoarece au proprietatea de a-i modifica valoarea in timp i spatiu de la unitate la alta. ,ivelul de dezvoltare (varianta$ este valoarea observata a unei variabile la unitate (element$ statistica. -entru cazul general luam in considerare populatie statistica - sau eantion dupa cum cercetarea este totala sau selectiva. (nitatile populatiei statistice - sunt descrise printr-un numar de ./0 (/ 1 2$ variabile statistice. 3iecare din aceste variabile este definita prin* 4 multime de valori individuale (variante$ sau un spatiu al observatiilor (5$% 4 structura algebrica specifica (6A$ e&istenta pe spatiul mentionat% 4 aplicatie ,,u0 a lui - pe 5. +ariabilele statistice se clasifica dupa diferite criterii i in mod deosebit dupa natura spatiului observatiilor. Aceasta este determinate de numarul unitatilor (cardinalul lui -$, structura algebrica a spatiului observatiilor - pe baza acestora selectandu-se i scala de masurare a variabilelor. elevante sunt urmatoarele criterii de clasificare*

2. Dupa modul de exprimare exista: variabile calitative. Acestea sunt e&primate prin cuvinte care desemneaza apartenenta la categorie sau modalitate dintr-o multime finita de observatii a unitatilor populatiei statistice variabile cantitative care sunt e&primate numeric ". Dupa cardinalul multimii observatiilor exista: Variabile alternative (binare). In cazul acestora, spatiul lor de observatii este compus din doua valori numerice (de e&emplu 7#, 28$ sau doua modalitati (de e&emplu 7masculin, feminin8 sau 7urban, rural8 etc.$ Variabile cu un numar finit de valori numerice. In aceasta clasa se incadreaza toate variabilele calitative, pentru care spatiul observatiilor (multimea valorilor individuale$ format dintr-un numar finit de modalitati, precum i variabilele cantitative discrete pentru care multimea valorilor individuale (spatiul observatiilor$ este ec)ivalenta cu multimea numerelor naturale (card 5 9 card ,$. Variabile cantitative continue. In cazul acestora multimea specifica a valorilor individuale este un interval de numere reale. Daca valorile variabilelor discrete sunt marimi .e&acte0 (de multe ori ele contorizeaza elementele care apartin unei grupe sau clase de ec)ivalenta$ nu acelai lucru se poate spun despre valorile variabilelor continue, datorita impreciziei instrumentelor de masurare i a factorilor care influenteaza procesul masurarii. Din aceasta cauza, .greutatea e&acta0, .inaltimea e&acta0 etc. ,u mai sunt decat notiuni abstracte, concretizabile numai sub forma unor apro&imatii din ce in ce mai bune. Este posibil ca din diverse motive practice sa nu fie necesara precizie foarte mare i atunci se apeleaza la .discretizare0, adica la apro&imarea valorilor reale cu valori dintr-o multime discreta. Aceasta discretizare nu trebuie realizata oricum (la intamplare$ ci in functie de natura originala a multimii valorilor individuale. Acuratetea observatiilor statistice depinde in mod decisiv de procesul de masurare. Acesta nu poate fi, insa, aplicat in mod uniform tuturor variabilelor statistice. :radele diferite de masurabilitate sunt determinate de e&primarea cantitativa i calitativa a variabilelor, de structura algebrica cu care este inzestrata multimea valorilor individuale (spatiul observatiilor 5$ i care indue tipul scalei de masurare. ;. Dupa structura algebrica (S ) cu care este inzestrata multimea valorilor individuale i dupa tipul scalei de masurare e&ista* Variabilele calitative nominate se caracterizeaza prin faptul ca multimea specifica a valorilor individuale (5$ nu este inzestrata cu structura algebrica i se masoara pe scala nominala. E&emple de astfel de variabile pot fi* categoria socio- profesionala, starea civila, tipologia colilor profesionale, ramura de activitate etc. Din analiza acestor e&emple se observa urmatoarele* < 5ultimea de modalitati 5 este finita, singurul criteriu distinctiv al acestora fiind denumirea (cuvantul sau cuvintele prin care acestea se e&prima$% < 5ultimea 5 nu poseda nici structura, e&ceptand relatia de identitate (9$ - nonidentitate $ care asigura diferentierea unitatilor. ,ici in cazul in care se recurge la codificarea modalitatilor (prin atribuirea de coduri numerice$ nu este posibil sa fie indusa structura. Deci, singura operatie obiectiva permisa de scala nominala este stmcturarea (divizarea$ populatiei statistice (eantionului$ in clase. In general, numarul claselor este identic cu numarul de modalitati distincte. ,u este e&clusa insa agregarea=dezagregarea claselor formate initial in clase mai mari sau in subclase, mai mult sau mai putin compacte. Variabilele calitative ordinale au multimea finita a valorilor individuale (5$ e&primate prin modalitati (sau coduri numerice asociate$ inzestrata cu structura de ordine totala (>$ i se masoara pe scala ordinala. E&istenta acestei structuri definete in 5 ierar)ie care, deseori, sugereaza informatii rationale pentru luarea unor decizii. In multimea valorilor individuale (5$ specifica acestei clase de variabile, dandu-se relatie binara ?, aceasta poate avea urmatoarele proprietati2* < reflexiva, daca pentru orice a e 5 e&ista a?a (a este in relatia @ cu el insui$% < ireflexiva, daca V a ! " # $ %a&a' < tran(itiva, daca + a . a " , a ; e 5 , cu a'?a" i
9

 Variabilele cantitative ordinale se caracterizeaza prin faptul ca au multime continua de valori individuale inzestrata cu structura de ordine i se masoara pe scala de interval. -e scala de interval are sens definirea distantei dintre valorile (numeric e&primate$ ale unei variabile. )unctul (ero al acestei scale i unitatea de masura se pot alege in mod arbitrar. Datorita caracterului relativ al localizarii originii pe aceasta scala, nu are sens suma a doua valori precum i raportul acestora. In sc)imb au sens, diferenta dintre doua valori i suma sau raportul diferentelor. -entru intelegerea utilizarii acestui tip de scala sunt clasice urmatoarele e&emple* < 5asurarea timpului calendaristic. -unctul zero (de origine$ al scalei este ales conventional pentru a desemna de catre unele popoare inceputul erei creatine (nu toate popoarele au adoptat aceeai conventie$. < Aemperatura se masoara fie pe scala Celsius, fie pe scala 3a)ren)eit. -e acestea, punctul zero i unitatea de masura sunt alese in mod arbitrar. Astfel, #B pe Celsius nu inseamna lipsa temperaturii, ci este un punct critic care desemneaza sc)imbarea starii de agregare a apei. Aceeai semnificatie regasim pe 3a)ren)eit la ;"B3. -rintr -o transformare simpla se poate realiza conversia valorilor de pe cele doua scale*

Variabile cantitative masurabile cardinal. 5ultimea valorilor numerice a acestor variabile este inzestrata cu structura de corp ordonat (>,C,&$, iar scala de masurare corespunzatoare este scala de raport. 6pre deosebire de scala de interval, scala de raport se caracteri(ea(a prin faptul ca numai unitatea de masura se poate alege arbitrar, punctul (ero (de origine) este dat in mod natural, specifica absenta fenomenului studiat. Doua valori masurate pe aceasta scala, indiferent de unitatea de masura folosita, se afla in acela*i raport. Deci, prin trecerea de la unitate de masura la alta raportul dintre cele doua valori nu se sc)imba. 6cala de raport permite eel mai malt grad de masurabilitate, deoarece valorilor precizate pe aceasta scala li se pot aplica toate operatiile aritmetice permise de structura de corp ordonat. -e aceasta scala au sens pe langa relatia de ordine i operatia de diferenta (preluate de scalele anterioare$ i suma i raportul a doua valori ale variabilei. -rin urmare, scalele de masurare prezentate ofera accesul la un continut informational care create de la scala nominala la cea de raport, treptele superioare integrand i informatia disponibila in treptele inferioare. < < relatie de preferinta stricta (notata cu .1-0$, daca este irefle&iva, asimetrica i tranzitiva% structura de preordine completa daca e&ista relatia de ec)ivalenta i relatia de preferinta stricta 1-$. 6tructura de preordine completa corespunde notiunii de clasament cu clase de e+ivalenta.
9

Variabilele cantitative ordinale se caracterizeaza prin faptul ca au multime continua de valori individuale inzestrata cu structura de ordine i se masoara pe scala de interval. -e scala de interval are sens definirea distantei dintre valorile (numeric e&primate$ ale unei variabile. )unctul (ero al acestei scale i unitatea de masura se pot alege in mod arbitrar. Datorita caracterului relativ al localizarii originii pe aceasta scala, nu are sens suma a doua valori precum i raportul acestora. In sc)imb au sens, diferenta dintre doua valori i suma sau raportul diferentelor. -entru intelegerea utilizarii acestui tip de scala sunt clasice urmatoarele e&emple* < 5asurarea timpului calendaristic. -unctul zero (de origine$ al scalei este ales conventional pentru a desemna de catre unele popoare inceputul erei creatine (nu toate popoarele au adoptat aceeai conventie$. < Aemperatura se masoara fie pe scala Celsius, fie pe scala 3a)ren)eit. -e acestea, punctul zero i unitatea de masura sunt alese in mod arbitrar. Astfel, #B pe Celsius nu inseamna lipsa temperaturii, ci este un punct critic care desemneaza sc)imbarea starii de agregare a

apei. Aceeai semnificatie regasim pe 3a)ren)eit la ;"B3. -rintr -o transformare simpla se poate realiza conversia valorilor de pe cele doua scale* Ac 9 DAp E2FB . De e&emplu, D#BC 9 2""B3 i 2##BC 9 "2"B3, dar aceasta nu inseamna dublarea temperaturii deoarece 2###C=D#BCG"2"#3=2""B3. Variabile cantitative masurabile cardinal. 5ultimea valorilor numerice a acestor variabile este inzestrata cu structura de corp ordonat (>,C,&$, iar scala de masurare corespunzatoare este scala de raport. 6pre deosebire de scala de interval, scala de raport se caracteri(ea(a prin faptul ca numai unitatea de masura se poate alege arbitrar, punctul (ero (de origine) este dat in mod natural, specifica absenta fenomenului studiat. Doua valori masurate pe aceasta scala, indiferent de unitatea de masura folosita, se afla in acela*i raport. Deci, prin trecerea de la unitate de masura la alta raportul dintre cele doua valori nu se sc)imba. 6cala de raport permite eel mai malt grad de masurabilitate, deoarece valorilor precizate pe aceasta scala li se pot aplica toate operatiile aritmetice permise de structura de corp ordonat. -e aceasta scala au sens pe langa relatia de ordine i operatia de diferenta (preluate de scalele anterioare$ i suma i raportul a doua valori ale variabilei. -rin urmare, scalele de masurare prezentate ofera accesul la un continut informational care create de la scala nominala la cea de raport, treptele superioare integrand i informatia disponibila in treptele inferioare. apartine unei unitati teritoriale care apartine unui anumit nomenclator. Variabilele atributive sunt definite printr-o functie (u*-G5$ asociata fiecarei unitati din populatia statistica (eantionul$ investigat(a$. +alorile individuale ale acestor variabile (calitative sau cantitative$ i care formeaza spatiul observatiilor 5 se e&prima printr-un atribut (numeric sau nenumeric$ asociat unitatilor observate. H sinteza a tipurilor de variabile studiate intr-o populatie statistica (eantion$, potrivit scopului cercetarii, se prezintain figura 2.;* statistice Caracteristicile (variabilele$ statistice pot fi clasificate in functie de diferite criterii. Astfel, deosebim caracteristici de timp (acelea care desemneaza apartenenta la un moment sau interval de timp$, caracteristici de spatiu (e&prima teritoriul careia ii apartine$ i caracteristici atributive. Caracteristicile atributive pot fi numerice (cantitative$ i nenumerice (calitative$ - figura 2.;. H caracteristica ale carei modalitati de manifestare sunt consemnate pentru fiecare unitate, nenumeric, prin 0cuvinte0 este caracteristica (variabila$ nenumerica sau calitativa. 6ub aceasta forma se e&prima, intr-o colectivitate a anga'atilor* meseria, forma de calificare, se&ul, liceul absolvit etc. Caracteristica masurabila se numete caracteristica (variabila$ numerica. In acest caz fiecarei unitati ii corespunde un numar care e&prima masura (valoarea$ caracteristicii urmarite. In astfel de situatii, observatiile efectuate asupra unitatilor unei colectivitati sunt e&primate prin numere. Acestea pot fi ordonate i ierar+i(ate (proprietati ordinate$, asupra lor se pot efectua operatii de prelucrare (proprietati cardinale$. E&emple de astfel de caracteristici* vec)imea in munca, in ani% productivitatea muncii, in unitati valorice, naturale sau natural - conventionale% salariul, in lei, numarul de turiti, in persoane etc. In functie de variatia manifestata de caracteristici acestea pot fi cu variatie continua sau cu variatie discreta (discontinue$. Variabila discreta ia numai valori intregi (numarul persoanelor dintr-o familie, numarul de piese rebut dintr-un lot% stocul de marfuri dintr-un depozit la anumita data% numarul de turiti la statiune de turism montan etc.$. Caracteristica (variabila$ continua poate lua orice valoare intr-un interval finit sau infinit. H clasa distincta de variabile intalnita in cercetarile statistice, i mai ales in fundamentarea metodologiilor, in teoria probabilitatilor, este aceea a variabilelor aleatoare. -rin utilizarea conceptului de variabila aleatoare, evenimentele pot fi descrise cu a'utorul unor valori numerice reale care, in general, sunt rezultatul unei masurari.

In general, prin variabila aleatoare se intelege functie reala de evenimente elementare, care, in raport cu rezultatul unui e&periment, poate lua valoare dintr-o multime bine definita de valori reale. Aceasta valoare nu poate fi cunoscuta inaintea e&perimentului din cauza factorilor intamplatori care influenteaza e&perimentul". E&emple* Ia aruncarea unui zar (e&periment$ nu se poate cunoate dinainte ce numar va apare deoarece rezultatul acestui e&periment depinde de multti factori intamplatori. ,umarul care apare la aruncarea zarului este variabila aleatoare, multimea valorilor ei posibile fiind 2, ", ;, J, D i F. Cifra de afaceri pe persoana anga'ata este, de asemenea, variabila aleatoare. Intr-adevar, ea variaza de la societate comerciala la alta sub influenta unor factori sistematici, dar i intamplatori, a caror actiune nu poate fi integral evaluata (progresul te)nic, inzestrarea te)nica, segmentarea pietelor, managementul, calificarea personalului anga'at, rentabilitatea etc.$. despre aceasta variabila aleatoare se poate spune doar ca este posibil sa ia una din valorile cuprinse intr-un interval

Aceasta inseamna ca variabila aleatoare este complet determinate atunci cand se cunoate legea sa de probabilitate (distributia teoretica asociata$ - de cele mai multe ori, in practica, astfel de lege nu este cunoscuta, iar informatia disponibila se bazeaza e&clusiv pe cercetare de tip selectiv. -entru variabila aleatoare, spatiul observatiilor posibile i legile de probabilitate asociate definesc un model statistic teoretic. Atunci cand legile de probabilitate (distributiile teoretice$ sau distributiile empirice (reale$ se definesc in raport cu un vector de parametri, modelul se numete parametric. In general, un parametru este valoare reprezentativa (tipica$ obtinuta printr-o anumita operatie de calcul aplicata valorilor individuale (5 - pe spatiul observatiilor$ specifice unei repartitii statistice. -arametrul statistic se mai numete i valoarea tipica a repartitiei. E&emple de parametri statistici (valori tipice$ sunt* mediile, dispersiile etc. In functie de continutul lor, parametrii statistici sunt parametri de nivel (media, mediana, modul etc.$, parametri de variatie (dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie etc.$% parametri de asimetrie i boltire (coeficientii lui -earson i ai lui 3isc)er etc.$. In analiza statistica au caracter de parametri i alte valori sintetice* indicii de concentrare% coeficientii de corelatie etc. 6e obinuete, de asemenea, (in special in literatura anglo-sa&ona$ ca notiunea de parametru sa fie folosita pentru a indica valoare reprezentativa teoretica. Astfel, media de sonda' este un estimator al mediei colectivitatii statistice, care reprezinta un parametru. (n alt concept al vocabularului de baza al statisticii este conceptul de date. 6pre deosebire de numerele abstracte cu care opereaza matematica datele statistice sunt marimi concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau din calcule. In modul general, prin date statistice se intelege caracterizare numerica, cantitativa, obtinuta de statistica despre unitatile colectivitatii analizate. -otrivit definitiei, datele statistice cuprind urmatoarele elemente* notiunea - care precizeaza fenomenul sau procesul la care se refera% identificarea (de timp, de spatiu, organizatorica etc.$ i valoarea numerica. Datele statistice pot fi absolute sau relative, primare sau derivate. Indiferent de forma in care se obtin datele statistice sunt purtatoarele unor informatii. ,nformatia statistica reprezinta continutul specific (semnificatia$, mesa'ul, datelor. -entru intelegerea legitatilor de manifestare ale fenomenelor i proceselor informatia statistica (datele fiind principalele forme de prezentare a informatiilor$ trebuie structurata in functie de continutul i organizarea lor. Datele statistice cu a'utorul carora se cerceteaza un fenomen sau proces economic sau social sub raportul structurii, interdependentelor, al modificarii lor in timp sau in spatiu se numesc indicatori statistici. Indicatorii statistici sunt e&presiile numerice ale categoriilor riguros definite de tiintele economice teoretice sau aplicative. Conceptul de indicatori statistic este strans legat de conceptul de model statistic (empiric). 5odelul statistic e&prima sub forma unei constructs logice sau matematice (functie, ecuatie sau sitem de

"

ecuatii i (sau$ inecuatii etc.$ trasaturile, momentele, corelatiile esentiale din manifestarile reale ale fenomenelor i proceselor.