MELATONINA Melatonina (N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de catre glanda pineala (o glanda mica localizata la baza creierului)

si care e implicata in semnalizarea timpului din zi sau a momentului din an, un fel de pacemaker cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul triptofan , reactie catalizata de doua enzime (arilalkilamine Nacetiltransferaza si hidroxiindol-O-metiltransferaza) si se gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in cadrul ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat. Sinteza E produsa de pinealocitele din glanda pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de lumina. Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa de la retina la glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt hiperpolarizate si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste celule elibereaza norepinefrina si activeaza intreg sistemul. Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare decat cea din sange. Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante (orez). Nivelul acestui hormon numit si hormonul intunericului inregistreaza variatii si in timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii. Pana in cadrul istoriei recente a umanitatii, oamenii care locuiau in cadrul climei temperate erau expusi pana la 18 ore de intuneric in timpul iernii. In perioada moderna , sursele artificiale de lumina au redus durata la 8 ore sau chiar mai putin. Chiar si nivelele reduse de lumina pot afecta producerea melatoninei, in timp ce supra-iluminarea o poate inhiba(lumina albastra afecteaza cel mai mult sinteza hormonului). De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odat cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta. Rolurile melatoninei 1)Antioxidant Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil s patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi

reduceri si oxidari reversibile si succesive. Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune c face parte din categoria antioxidantilor terminali sau de sacrificiu. 2)Reglarea sistemului endocrin Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale. 3)Efecte asupra sistemului imun Unul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetrilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului,actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente., determinand sinteza de citokine(interleukina 2). 4)Reglarea ceasului biologic De asemenea, melatonina regleaz ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie. 5)Creste frecventa somnului cu vise Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul c noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise si durata fazei REM .Unele droguri (LSD sau cocaina) stimuleaza sinteza de melatonina, iar altele de tipul halucinogenelor actioneaza la aceleasi zone ca si melatonina. Pe langa efectele sale obisnuite ,melatonina are si o o serie de indicatii medicale, unele aflate sub semnul intrebarii 1)Reduce efectele ischemiei Desi acest efect nu a fost testat inca la oameni, se pare ca melatonina la soareci, reduce distrugerea tisulara produsa de ischemia cerebrala sau cardiaca. 2)Tratarea osteoporozei Acest hormon stimuleaza osteoblastele. Studiile actuale incearca sa realizeze o legatura intre nivelul scazut de melatonina la femei dupa menopauza si declansarea osteoporozei. 3)Depresie si anorexie

Nivele scazute de melatonina apar la cei cu anxietate, anorexie si depresie, precum si la cei care sufera de depresie toamna si iarna(datorita scaderii duratei luminii naturale) 4)Cancer de san sau prostata Cateva studii sugereaza ca scaderea melatoninei este un factor de risc pentru producerea cancerului de san(femeile care au cancer de san au un nivel al melatoninei mai scazut decat femeile sanatoase).In urma experimentelor s a constatat ca nivele scazute de hormon favorizeaza proliferarea unor celule , in timp ce nivele ridicate o scad. Un aspect interesant prezentat in cadrul unui studiu ce includea un numar redus de femei ce aveau cancer de san e ca, administrarea de melatonina cu 7 zile inainte de inceperea chimioterapiei previne aparitia trombocitopeniei, una din complicatiile comune ale chimioterapiei.Rezultate bune s au obtinut prin asocierea Tamoxifenului cu melatonina. 5)Sarcoidoza Se utilizeaza melatonina pentru tratamentul sarcoidozei, mai ales cand aceasta nu raspunde la tratamentul cu steroizi 6)Artrita reumatoida La cei care sufereau de artrita reumatoida, tratati cu indometacin si care aveau in prealabil asociate nivele scazute de melatonina,, s a constat cresterea acestui hormon, fapt explicat prin asemenarea structurala chimica a celor doua substante(melatonina si indometacin). 7)Epilepsie Foarte controversat e rolul melatoninei in tratamentul epilepsiei :unii sustin ca administrarea ei reduce numarul crizelor , iar altii ca ar determina chiar intensificarea acestora. 8)Arsuri solare Melatonina continuta in diverse creme, lotiuni si asociata cu vitamina E ar reduce leziunile provocate de radiatiile ultraviolete la nivelul pielii. 9)Encefalita virala Asocierea terapiei cu melatonina scade posibilitatea de producere a complicatiilor post encefalita 10)Boala Alzheimer La soareci, hormonul a scazut rata de hiperfosforilare a proteinelor, hiperfosforilare care determina producerea de degenerescente neurofibrilare implicate in mecanismul de aparitie a bolii Alzheimer. Dupa cum se vede melatonina este un hormon destul de controversat. Unii l au numit chiar homonul uitarii, altii sustin ca el de fapt favorizeaza procesul de memorare.De necontestat ramane rolul acestuia in declansarea somnului si reglarea ritmului biologic. Secretia de melatonina este maxima noaptea, insa eliberarea ei este influentata si de alti factori, precum stilul de viata. Producia de melatonina atinge cote maxime intre orele 22 i 3 dimineata (si din acest motiv este indicat sa ne culcam inainte de ora 22).

Cea mai buna forma de melatonina este totusi melatonina de origine vegetala extrasa din cacao. Dar se gaseste si fructe, legume, struguri, porumb, orz, rosii, banane, ovaz, cereale, dar in cantitati mai mici. Melatonina actioneaza doar atunci cand este nevoie, neavand contraindicatii sau efecte secundare. Melatonina are si proprietatea de a intari sistemul imunitar, avand efecte puternice de antioxidant. Melatonina este raspunzatoare de reglarea somnului, iar daca nu se sintetizeaza in cantitate normala, rezultatul este un somn superficial si de calitate proasta, neodihnitor. Melatonina se foloseste cu deosebire in caz de insomnii. Aceasta substanta face ca ciclul de somn sa se desfasoare in cel mai bun mod. Melatonina este folosita cu succes si in cazurile de dereglare a somnului la copii cu afectiuni ca autismul, sau cu intarzieri de dezvoltare mentala. De asemenea, este folosita ai in cazurile de paralizie cerebrala, la osteoporoza, menopauza, sau ca agent anti-imbatranire, sindromul Alzheimer, migrene si depresii .Este folosita chiar si in cazurile mai grave, de cancer la creier, cancer la gat, cancer la cap, sau cancer de prostata, ori gastrointestinal. Suplimentele cu melatonina se mai utilizeaza si dupa chimioterapie, cand efectele secundare ale acesteia afecteaza corpul prin scadere de greutate, dureri de cap, slabiciune si reducerea numarului de celule trombocite. Mai este folosita ca si calmant administrat inaintea anesteziei, sau ca aplicant protector pe piele impotriva soarelui puternic. Dar cea mai buna utilizarea a melatoninei este totusi in cazurile de insomnie. Studiile clinice au aratat ca un supliment cu melatonina poate ajuta persoanele cu dereglari ale ritmului circadian, fiind luat pentru perioade scurte de timp pe cale orala cu circa o jumatate de ora inainte de culcare. Inca nu se stie exact cum actioneaza aceste suplimente cu melatonina, dar este cert ca reduce timpul de adormire la cateva minute. Un studiu aplicat unui numar de 334 de persoane cu varsta de peste 55 ani a demonstrat ca acestea au un somn mult mai lnistit, fiind si mult mai active la trezire. De regula,se foloseste in doze mici, in cantitati de 0,3 mg pe zi. In cazurile de insomnie, luata in cantitate de 1-3 mg cu o ora inainte de culcare, melatonina are efecte foarte benefice. Daca aceasta cantitate nu da rezultatele dorite dupa 3 zile, puteti incerca o doza de 5-6 mg cu o ora inainte de culcare. Doza potrivita pentru dvs.o recunoasteti atunci cand peste zi nu resimtiti nici o stare de oboseala sau de iritatie. Specialitii ne recomand s ne refacem rezervele de melatonin mncnd struguri, porumb, orz, roii, banane i ovz. Dac ai probleme cu somnul, mnnc o banan nainte de a merge la culcare.

Combate insomnia Una dintre cauzele insomniei este secreia insuficient de melatonin, spun specialitii. Aceasta regleaz ritmul circadian i, de aceea, mai este denumit i ceasul corpului". ns, pe msur ce mbtrnim, incidena tulburrilor de somn crete i, prin urmare, refacerea nivelului acestui hormon este o necesitate. Pe lng alimente, melatonina mai poate fi adus n corp i sub form de suplimente alimentare, care se gsesc la PLAFAR. Din dieta persoanelor care doresc s-i menin tinereea mai mult timp nu ar trebui s lipseasc ceapa, orezul, cireele i vinul, care contin melatonina. Nivelul melatoninei n snge crete ncepnd cu apusul soarelui, atinge maximum puin dup miezul nopii, scade n zori, pentru a atinge n plin zi o valoare apropiat de zero. Prin urmare, melatonina este hormonul care, secretat n cantitate normal, ajut la un somn optim i odihnitor pe timpul nopii. Secreia de melatonin este determinat de prezena serotoninei. Serotonina este un neurotransmitor eliberat n prezena triptofanului (ingerarea de carbohidrai duce la secreie mare de triptofan). Prin urmare, persoanele care sufer de insomnie sau cele care nu au un somn odihnitor n timpul nopii, au un deficit de serotonin, respectiv de melatonin. De reinut Producia de melatonin atinge cote maxime ntre orele 22 i 3 dimineaa.

Livia Nena biolog nutriionist