ROMANUL REALIST POSTBELIC

MOROMETII
de Marin Preda

1. Romanul realist postbelic - definiie, trsturi, perioada de afirmare; 2. Elemente de genez a romanului Morometii; 3. Moromeii - structura narati ! rezumat; argumentarea apartenentei la roman; "paliere narati e; tablou de iata comple#; perspecti a narati si problema circularitii; metoda de construcie $n cele % olume; argumente ale apartenentei la realismul postbelic& 4. 'aracterizarea lui Ilie Moromete +statutul unei femei din roman (Catrina) scurta caracterizare( 1. Romanul realist postbelic reprezint o formul de creaie epic de ample dimensiuni, a crei structur este influenat tematic )i atitudinal de conte#tul politicosocial din Europa de Est, dup *+,-( Trsturi! - creaiile epice promo ate $n conte#tul construciei socialiste sunt aser ite $n deceniile de dup rzboi, intereselor partidului comunist; - din punct de edere tematic, cele mai multe scrieri transfigureaz tabloul social al efortului con.ugat pe care $l depun muncitorii )i ranii la $nlarea rii spre idealul socialismului; - persona.ele sunt, dupa modelul realist oameni obisnuiti in situatii tipice, acestea aparand ca produse firesti ale unui anume tip de societate la un moment dat "acti istul de partid(((&; - trierea produciilor literare din deceniile postbelice se face sub controlul cenzurii, pentru a fi eliminate orice scrieri reacionare, anticomuniste; e#ist $ns )i romane care eludeaz cenzura cum ar fi opere ale lui Marin Preda sau /icolae 0reban( 2. O bun ilustrare a romanului realist de dup rzboi e opera Morometii a lui Marin Preda( Romanul e publicat $n % olume, care apar la inter ale mari de timp "*+--,*+12& si pare s fi a ut drept punct de plecare, c3te a e#perine autentice $nregistrate de biografia autorului( In olumul 4Imposibila $ntoarcere5, Marin Preda mrturise)te c Tudor 'lra)u, tatl su, i-a ser it drept prototip pentru $mplinirea portretului caracterologic al lui Ilie Moromete, persona.ul principal al romanului( 6utorul se na)te )i copilre)te $n satul teleormnean 7ili)tea-8ume)ti, ale crui realiti din ultimii ani interbelici le $nregistreaz ca )colar, iar prefacerile de tip comunist din deceniile postbelice le constat la anii maturitii( Este un argument al autenticitii unui roman cu organizare preponderent tradiionala9clasic, $n care $nlnuirea cronologic a episoadelor narati e e realizat dintr-un ung:i de edere obiecti , cel putin in primul olum( 3. Primul volum nareaz evenimente petrecute n satul Silitea-Gumeti din Cmpia unrii n vara anului !"#$ avnd n centrul aten%iei familia &oromete' (omanul de)uteaz cu scena cinei modeste unde sunt prezen%i *lie &oromete+ nevasta sa Catrina mpreun cu odraslele ei ,ita+ *linca i mezinul -iculae+ dar i -il+ .c/im i Parasc/iv+ copiii lui &oromete din prima cstorie' .flat n strmtorare )neasc+ presat fiind de rata mprumutului de la )anc+ &oromete consimte la insisten%ele lui .c/im de a pleca cu cele 01 de oi ale familiei la 2ucureti pentru o vnzare mai avanta3oas a produselor' 4ranii din Silitea-Gumesti se adun la fierria lui *ocan+ citesc ziare politice si comenteaz evenimente+ n prim-plan aflndu-se *lie &oromete i prietenul su

Cocoil' .c/im ntrzie s trimit )ani de la 2ucureti+ iar &oromete amn plata funciirii+ i5nor ru5mintea lui -iculae da a-l trimite mai departe la coal i se mprumut de la primar' *nvenina%i de &aria+ poreclit Guica+ sora lui &oromete+ Parasc/iv i -il+ dup cteva ezitri+ fur caii i )anii 5si%i i fu5 i ei la 2ucureti+ n urma unei alterca%ii violente cu &oromete' up aceast lovitur+ &oromete ii vinde lui ,udor 2losu+ vecinul su+ o )ucat de pmnt+ i ac/it datoriile i i pltete lui -iculae ta6ele de colarizare' (7ol'0) *nc din anii rz)oiului+ &oromete i reface ns proprietatea patriar/al vnznd cereale n satele de munte8 a3un5e s-i nsueasc un mod de 5ndire capitalist+ privind totul din un5/iul de vedere al profitului' Pleac la 2ucureti pentru a-i convin5e pe feciorii cei mari s se ntoarc la rosturile lor de %rani' 2ie%ii ns l refuz+ iar ncercarea de a face n%ele5eri secrete cu acetia+ o revolt pe Catrina care+ dup o scurt criz matrimonial+ l prsete pe &oromete i se mut la .l)oaica+ o fat din prima cstorie' 9eciorii cei mari ai lui &oromete o duc 5reu in capital+ iar -il moare pe front n )tlia de la Cotul onului' -iculae &oromete i ntrerupe vremelnic coala i intr n rndurile partidului comunist+ asistnd c/iar la campania recoltrii 5rului n satul su' Strn5erea cotelor i nemul%umete ns pe siliteni+ iar evenimentele care apar l ncrimineaz pe tnrul activist de partid care pleac la 2ucureti pentru a deveni in5iner /orticultor' Satul intr n transformri n anii de dup rz)oi+ pe fondul colectivizrii i al perceperii cotelor+ iar n colectivitatea rural se afirm fi5uri noi (*sosic+ 2il+ :droncan)+ care+ su) prete6tul activit%ii de partid+ urmresc satisfacerea unor interese personale' *lie &oromete moare prsit de to%i ai si+ iar la nmormntare+ -iculae afl din vor)ele *linci ultimele evenimente ale vie%ii tatlui su' 6ceast creaie a lui Marin Preda de ine reprezentati pentru romanele care, $n conte#tul realismului utopic )i presiunilor cenzurii, au reu)it s ofere un tablou autentic al societii rom3ne)ti din ultimii ani interbelici )i primele decenii de rzboi( 6ciunea se deruleaz $n satul teleormnean 7ili)tea-8umesti, iar olumul I $)i derulez economia epic pe durata erii anului *+;2( Opera este inainte de toate un roman( Mai intai, in structura de profunzime, romanul iniiaz mai multe nuclee c n!lictuale $ntre care dominant e cel aprins $ntre membrii familiei &oromete( E o familie complicat, cu copii din dou csnicii diferite, $ntre care se instaleaz du)mnia, $ntreinut pe ascuns )i de sora lui Moromete, poreclit 8uica( Ilie Moromete, tat autoritar $ncerc s menin unit familia $n .urul proprietii patriar:ale, pe care o consider singura garanie a unei g3ndiri independente( 'onflictul degenereaz $ns, iar 6c:im, apoi /il )i Parasc:i , prsesc familia )i fug la 0ucure)ti, iar /iculae $)i dore)te cu pasiune s continue )coala( In olumul al II-lea, la acest palier narati , Ilie rm3ne solitar, dat fiind faptul c )i 'atrina $l prse)te $n urma unor ne$nelegeri( <a un alt palier al te#tului, poate fi indentificat nucleul conflictual care $l are $n prim plan pe 4u5urlan, ran srac, ne$mproprietrit )i e)nic nemulumit, acesta intr $ntr-o ne$nelegere insol abil mai $nt3i cu morarii lui 6ristide )i apoi cu .andarmul satului; btaia aplicat acestuia din urm $l oblig, dup proces, la doi ani de $nc:isoare( =n conflict important rm3ne acela dintre 2iric i Polina pe de-o parte )i tatl fetei, ,udor 2losu+ pe de alta( 7econdat de >ictor, fiul su, 0losu se $ncp3nez s nu accepte $nrudirea cu o familie srac( 'onflictul se ad3nce)te datorit deciziei pe care Polina o ia, de a alorifica forat pm3ntul ce-i fusese promis zestre, $nc3t cei implicai $n conflict a.ung c:iar $n faa .ustiiei( In final, Polina incendiaz casa tatlui pentru a-* intimida )i a pune capt procesului(

In olumul al doilea, un amplu palier narati e construit $n linia unui conflict ce are $n prim-plan colectivitatea rural( Moromeii pierd prim-planul, interesul narati fiind captat de transformrile satului $n deceniile de dup rzboi( Totodata, argument al apartenentei la roman este c m"le#itatea ta$l ului %e &iata( 7pre deosebire de satul ardelean din romanul lui Rebreanu, cel al lui Marin Preda are toate marcile specifice satului din prea.ma ?unarii( <a sarbatori nu se .oaca 7omesana, ci 'alusarii, dans cu specific teleormanean, muncile campului sunt orientate preponderent spre cultura cerealelor in care predomina recoltarea graului , iar oamenii sunt agricultori prin e#celenta( Tabloul primeste comple#itate si prin ierar:izarea sociala care e bine conturata in poiana lui Iocan! e#ista tarani bogati ca Iocan si 6ristide, mi.locasi ca Moromete si saraci ca Tugurlan; se citeste ziarul, se face politica( In concluzie, intrunind aceste trasaturi, opera Morometii este un roman( ' rmula c m" zi(i nal) alorificat de Preda e diferit $n cele % olume, aprute la inter ale mari de timp $ntre ele, ilustr3nd o modificare a simului estetic( 7olumul *+ alctuit din # pr%i+ e o construc%ie de tip tradi%ional , pstr3nd perspecti a narati obiecti , naratorul neimplicat )i $nlnuirea cronologic a episoadelor epice( 7olumul al **-lea+ nsumnd ; pr%i+ este realizat prin te/nica unui cola3 literar , o amalgamare9un amestec a9al destinelor indi iduale, sau colecti e, raportate la un conflict unic! gsirea unei identiti sociale $n conte#tul $n care timpul 4nu mai a ea rbdare cu oamenii5( 6stfel, olumul secund, prin metoda compoziional, ponderea mare a monologului interior )i alternanta prezent-trecut de ine o proz aparin3nd modernismului( Primul olum al romanului de ine e ident un c r" *!er i%, $ntruc3t $n structura de suprafa se poate identifica o identitate $ntre incipit )i final( In ambele, Marin Preda alorific metafora timpului, mai $nt3i pentru a configura o perioad de acalmie istoric "4In '3mpia ?unrii, cu c3i a ani $naintea celui de-al ?oilea Rzboi Mondial, se pare c timpul era foarte rbdtor cu oamenii(5&, apoi $n $nc:eiere pentru a anticipa o istorie impacabil "4Timpul nu mai a ea rbdare(5&( Morometii este si un roman apartinand realismului postbelic( Mai nti, argument al realismului de tip obiecti al operei este ec:idistana pe care autorul si-o propune $n raport cu tema transfigurat )i persona.ele alese, iar neimplicarea sa de ine o garanie a ma#imei autenticiti( Totodata, m)rcile reali*mului creaiei pot fi descoperite )i $n autenticitatea aspectelor monografice( ?in perspecti sociologic, satul este zut stratificat, fr uniformizarea comunitii rurale specific prozelor tradiionaliste( E#ist $n 7ili)tea8ume)ti )i rani bogai "0losu, 6ristide&, mi.loca)i "Moromete, 'oco)il&, sraci "@ugurlan, 0iric, 0oog:in&( In acelasi timp, din punct de edere tematic, pstr3nd o &iziune reali*t) Marin Preda transfigureaz $n acest roman realitile sociale tipice satului rom3nesc $n prea.ma celui de-al ?oilea Rzboi Mondial; moti ul central este cel al lu"tei in%i&i%ului cu !atalit)(ile i*t riei, sau $ncercarea zadarnic de a-)i pstra libertatea con)tiinei $ntr-un conte#t nou, $n care ec:ile principii de in inoperante( E ident este aceast lupt $n destinul familiei Moromete( O prim fatalitate este influena economiei de tip capitalist care $n ultimii ani interbelici le creeaz tinerilor, precum 6c:im, /il )i Parasc:i , iluzia unei $mbogiri rapide la ora)( Aamilia rneasc se destram, iar $n anii urmtori rzboiului, acest fenomen se ad3nce)te( O alt fatalitate este construcia socialist din deceniile postbelice; colecti izarea $i deposedeaz pe rani de pm3nt pro oc3nd traume )i mutaii ire ersibile( ':iar Moromete $)i pierde facultatea e#primrii libere, cci dup plecarea feciorilor, moartea lui /il pe front )i construirea '(6(P-urilor, acesta nu mai frec entez poiana lui Iocan, iar legturile $ntre ec:ii prieteni se rup( Nu in ultimul rand, apar $n te#t date autentice ale e#istenei satului romanesc

$nainte )i dup al ?oilea Rzboi Mondial( Per* na+ele *unt ameni ti"ici in situatii tipice( Oamenii, saraci si c:iaburi sunt e#istente autentice, produse firesti ale societatii agrare romanesti cu cati a ani inainte de razboi si dupa acesta( In satul teleormanean $n ultimii ani interbelici, oamenii cunosc obligati itatea funciirii "ta# funciar&, tinerii efectueaz premilitara, pregtire care anticipa $ncorporarea $n armat; nu lipsesc nici reperele etnografice, precum .ocul clu)arilor, sau muncile c3mpului, specifice satului de c3mpie( Realiste sunt obser aiile naratorului pri itoare la e oluia satului teleormanean $n primele decenii de dup rzboi( 6utentic e $n olumul secund colecti izarea satului la care se adug obligaia cotelor ctre stat; aceste impozite $n produse nemulumesc $ns oamenii )i conduc, a)a cum se $nt3mpl )i $n 7ili)tea, la gesturi de re olt )i c:iar la accidente fatale( O realitate este )i rzboiul $n timpul cruia satele rom3ne)ti tra erseaz perioad de criz, iar familia Moromete e $ndoliat de moartea lui /il $n btlia de la 'otul ?onului( Monologul lui Ilie Moromete $n olumul al II-lea, c3nd acesta sap lng )ira de paie $ntr-o ploaie de ar, de ine re elator pentru drama ranului tradiional, proprietar pe cale de dispariie $n conte#tul colecti izrii! 4P3n $n clipa din urm, omul e dator s in de rostul lui, c:it c nu se )tie ce se a alege de rostul sta B(((C c tu ii )i-mi spui c noi suntem ultimii rani de pe lume )i c trebuie s disprem(((D ?e ce nu e)ti tu ultimul prost de pe lume )i tu ar trebui s dispari nu eu(5 In concluzie, intrunind toate aceste particularitati, opera Morometii este un roman realist-postbelic( 4. 'aracterizarea lui Ilie Moromete (omanul &orometii+ capodopera realista a prozatorului &arin Preda+ are ca fi5ura centrala un sin5ur persona3 (mai ales in primul volum)+ intre5a ac%iune este su)ordonata lui *lie &oromete+ %ran teleormanean din Silistea-Gumesti' Personajul principal este reprezentativ pentru categoria ranilor celor din urma acaparai de fatalitatea istoriei din preajma instalrii comunismului. estinul sau tra5ic reprezint criza satului ar/aic si moartea unei lumi' &oromete+ si prin el acest intre5 univers+ triete drama pr)uirii nde3dilor de autonomie a micii 5ospodarii %rneti' Sentimentul de independenta al eroului se )izuie pe un ec/ili)ru insta)il si efemer' <mul se simte tot mai strns in cercul de fier al fatalit%ii' =a nceput *lie are o anumita prosperitate+ o nota de optimism+ care pe parcurs se ntuneca+ iar spre sfrit valorile %ranului se rstoarn si viata devine plina de neprevzut' Preda creeaza nite %rani inteli5en%i si ironici+ compleci in special ca si stare morala+ iar *lie &oromete nu face e6cep%ie' >roul central nu seamn cu nici unul din persona3ele prozei anterioare' <ri5inalitatea lui vine din modul in care un spirit inventiv+ transforma e6istenta intr-un spectacol' Concep%ia sa despre pmnt si familie este una tradi%ionala+ diferita de cea a lui *on' *n timp ce *on este o)sedat+ se z)ate+ iu)ete si triete pentru pmnt+ Ilie Moromete este un ran mijloca + cu anumita pozi%ie sociala si materiala care ii confer o li)ertate de e6primare si mai ales o li)ertate morala' .re ceva pmnt+ dar este apsat mereu de venice datorii ctre stat si de comploturi mpotriva solidarit%ii familiei' Pmntul nseamn 5aran%ia unit%ii familiei+ ansa sa de a se manifesta contemplativ+ de a trai linitit+ senin si de a se afla in rela%ie calitativa cu lumea' Persona3ul se confrunta tra5ic cu le5ile implaca)ile ale istoriei+ ale timpului care devine tot mai ner)dtor cu oamenii (*n special al doilea volum+ unde te/nica narativa este cea a rezumatului)' *ma5inea lui *lie &oromete stand pe stanoa5a podistei si fumnd nepstor (?din mana lui fumul %i5rii se ridica drept i%i sus+ fr 5ra)a si fr scop@) accentueaz ideea timpului ncremenit si prietenos din primul volum' e pe stanoa5a podistei sau de pe prispa casei+ &oromete privete lumea cu un

oc/i ptrunztor8 caracterizat direct de ctre autor+ in ntmplrile cele mai simple el descoper ceva deose)it+ o lumina pura care pentru ceilal%i nu se aprindeA ?tatl avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le scpau+ pe care nu le vedeau'@ .cest ?ciudat dar@ ii confer lui &oromete o anumita puritate sufleteasca+ tinandu-! la suprafa%a pro)lemelor vie%ii sociale+ strin de patimi de5radante (spre deose)ire de *on+ care este mistuit de o)sesia sa pentru pmnt)' in caracterizarea directa fcuta de autor aflam ca ?&oromete nu era )isericos@ si ca ?era cu zece ani mai mare dect Catrina si acum avea acea vrsta intre tinere%e si )trne%e cnd numai nenorociri mari sau )ucurii mari mai pot sc/im)a firea cuiva'@ &oromete este insa sufletul adunrilor8 este ateptat cu ?e6clama%ii@+ cu ?ner)dare@+ dar mai ales cu ?veselie@' >l se arata ca fiind un adevrat lider+ admirat+ respectat+ dar si invidiat de ceilal%i' >ra nentrecut in fine%ea cu a3utorul creia analiza si discuta pro)leme politice sau din contra c/estiuni de viata' >roul tie sa creeze suspans+ sa se lase ateptat+ sa fie in centrul aten%iei+ sa-si 3oace comedia' &arin Preda demonstreza ca %ranul roman nu e stpnit numai de instinct ci+ dimpotriv+ e ca)apil de reac%ii sufleteti ne)anuite' *lie &oromete+ plin de umor si fantezie+ iu)ete conversa%ia cu constenii ntlni%i la ?stanoa5a@ sau in poiana fierriei lui *ocan+ unde se discuta politica si se analizeaz evenimentele petrecute in sat' Scena din poiana fierriei este una semnificativa in conturarea persona3ului principal' *n primul volum+ &oromete este de5a3at+ rela6at+ posesor al unei ironii fine si al unei miestrii actoriceti invidiate' (?Cocosila se uita invidios la &oromete@)' 4ranii mai pu%in nv%a%i si lumina%i cum ar fi *on al lui &iai il admira pe &oromete si ii soar)e fiecare cuvnt+ iar %ranii mai dez5/e%a%i+ cum ar fi Cocosila+ incearca sa-i fac concurenta si se simt inferiori lui cnd acesta vede o parte a lucrurilor invizi)ila pentru ceilal%i' <ri5inalitatea lui &oromete vine din modul in care un spirit inventiv+ creator+ transforma e6istenta intr-un spectacol' arul neo)inuit al eroului il tine pe acesta si pe prietenii si la suprafa%a vie%ii sociale+ strini de patimi de5radante+ neinro)iti de marele mecanism al istoriei+ li)eri sa se e6prime' ,otul se ntmpla intr-o maniera nevinovata+ inofensiva+ c/iar )enefica pentru spiritul uman' &oromete este de departe cel mai profund si mai inteli5ent persona3 din roman+ c/iar daca aparent este nepstor (?&oromete se arata rezervat@) si imun la ceea ce se petrece in 3urul sau' Plcerea de a vor)i si darul povestirii il ridica pe *lie cu o clasa mai sus dect oricare mem)ru al colectivit%ii in care triete' Scenele sale+ ma5istral re5izate+ cum ar fi scena fonciirii+ impresioneaz prin naturale%e+ simt critic si ironia fina capa)ila sa strneasc rasul cititorului' >roul este un persona3 dinamic+ surprins in micare+ dar si in scene de contempla%ie profunda' Gestica+ mimica+ vor)irea sunt e6trem de su5estive+ conturnd indirect att socia)ilitatea persona3ului+ cat si puterea de interiorizare su5erata foarte )ine de monolo5ul interior (3ocul 5ndurilor) ce il salveaz pe &oromete de superficialitatea si for%a distru5toare a lumii(?&oromete avea uneori o)iceiul-semn de )trne%e sau poate nevoia de a se convin5e ca si cele mai ntortoc/eate 5nduri pot capt 5las de a se retra5e pe undeva prin 5radina si de a vor)i sin5ur@)' >l reuete sa se autoconserve+ incat+ )trn fiind (aproape BC de ani)+ pe patul de moarte afirma ca ?mereu a dus o viata independenta@' *lie &oromete stpnete a)solut+ in scena de desc/idere a romanului (scena cinei)+ peste o familie formata din doua rnduri de copii invra3)iti intre ei (tatl sta in pra5+ la locul cel mai inalt si mai de cinste -?&oromete sttea parca deasupra tuturor@+ ?locul sau era pra5ul'''de pe care el stpnea cu privirea pe fiecare@)' <mul linitit si ironic sta totui pe un vulcan+ in familia peste care aparent pstorete cu o

autoritate a)soluta se pre5tete un complot' Dn aspect interesant in roman este multitudinea de ?5lasuri@ care pot su5era caracterul si pozi%ia sociala a individului' .stfel &oromete+ atottiutor+ are mai multe ?5lasuri@A cnd ?puternic si amenin%tor+ facandu-i pe to%i sa tresare de teama@+ cnd un 5las sc/im)at si necunoscut+ ironic si disimulat ?Ce crezi ca noi fatam )aniE@+ cnd unul in5ri3orat+ lucid si 5nditor ?Cat a fost anul trecut du)lul de 5ruE se informa'''@ ispre%ul fata de vecinul sau mai )o5at+ 2alosu+ vine si din faptul ca &oromete desconsidera ne5ustoria+ iar )anii ii pricinuiesc o nelinite interioara+ ++o furie neputincioasa (cnd tre)uia sa-i dea+ ii ddea cu 5esturi dispre%uitoare de aruncare si )lestema marimea+ culoarea si mirosul lor)@' >l ii privete strict ca pe un mi3loc necesar+ dar nu )enefic de a-si intretine familia' &oromete considera ca pmntul este fcut pentru a /rni familia si sa acopere c/eltuielile 5ospodriei+ nimic mai mult' &entalitatea aceasta vec/e inradacinata in concep%iile si valorile sale l vor pune in fata nenumratelor conflicte att cu Parasc/iv+ -ila si .c/im+ cat si cu -iculae' Cei trei feciori mai mari au o pofta nemsurata de cti5 si prima lor forma de rzvrtire fata de autoritatea tatlui este nemul%umirea fata de imo)ilitatea lui sociala' >i murmura si-l vor)esc de ru in sat ca a dat porum)ul ieftin si ca in 5enere ++el nu face nimic@+ ?sta toata ziua@' Concep%ia sa patriar/ala il face sa lupte cu indar3ire pentru men%inerea unit%ii familiei' ar incepand cu scena tierii salcmului+ de unde se declaneaz declinul familiei+ constrns de partea financiara+ &oromete contientizeaz o pr)uire morala' Spre finalul volumului *+ linitea interioara il prsete si fr aceasta+ e6istenta nu mai este o incantare+ un spectacol superior+ ci este o povara'