NUVELA REALISTA SI DE ANALIZA PSIHOLOGICA MOARA CU NOROC

de Ioan Slavici 1. Realismul- definiie si trasaturi. Particulariti ale ro!ei de anali!a si"olo#ica$ %. Moara cu noroc - structura narativa& re!umat' ar#umentarea a artenentei la nuvela' ar#umentarea a artenentei la realism (tema' motivele' relaii s atio-tem orale' conflictul' firul e ic' elemente realiste' circularitatea o erei)$ *. Caracteri!area lui +"ita - re ere ale anali!ei si"olo#ice.

1. Realismul , un curent literar afirmat in cea de-a doua -umtate a sec. al .I.-lea si continuat in veacul urmtor cu o reacie si o alternativa la adresa ti arelor com o!iionale /m0tr1nite ale romantismului. 2rasaturi& - reali3tii isi orientea! o0servaia asu ra as ectelor credi0ile ale realitii$ naraiunea e construita intr-o ers ectiva o0iectiva' o0servatia realista' credi0ila' autentica fiind facilitat de statutul omniscient si omni re!ent al naratorului (ver0ele si ronumele naraiunii a ar la ers. a III-a)$ - tema preferata este cea sociala' in care motivul cel mai des /nt1lnit este #oana du avere si consecinele ei tra#ice$ - persona ele realiste sunt' s re deose0ire de cele romantice' eroi ti ici in situaii ti ice (oamenii o0i3nuii)' cci ro!ele realiste aduc in a#ina de literatura 0analul cotidian si ii ridica la ran#ul de arta$ persona ele realiste sunt roduse fire3ti ale societii in care triesc! - anali"a psi#olo$ica este o ac"i!iie a realismului si isi ro une sa radio#rafie!e sufletul si con3tiina ersona-elor' urmarindu-le com ortamentul' tensiunile interioare cu instrumentarul o0servaiei o0iective' si uneori rin intermediul monolo#ului interior. Intre re re!entanii din sec.al .I.-lea' realismul /nsumea! nume ca 4al!ac' 5ostoievs6i' Slavici' Cara#iale' iar in veacul urmtor structurile realiste sunt valorificate in o erele unor ro!atori ca 7iviu Re0reanu ' +eor#e Calinescu' Marin Preda. %. In literatura romana' un 0un e8em lu de ro!a realista si de anali!a si"olo#ica este nuvela Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici. Su0iectul o erei este sim lu& Ghita, soacra acestuia si soia, Ana decid sa arendeze crciuma de la Moara cu Noroc; Ghita isi schimba astfel condiia de cizmar srac cinstit si ncepe sa ctige bine la moara Noua situaie promitoare se ntuneca la apariia lui !ica "amadaul si a porcarilor si temui #entru a$si pstra statutul de carciumar, Ghita nelege ca trebuie se de%in treptat omul "amadaului cu toate ca acesta era pri%it in familie drept un om prime&dios !ica pltete nemultumitor, mprumuta bani de la carciumar si il transforma treptat pe Ghita in complicele sau in %ederea nfptuirii unor frdelegi' &afuri, splarea banilor ctigai necinstit, sau chiar omor Ghita se mprietenete cu &andarmul #intea, mpreuna planuind demascarea "amadaului Acesta, datorita relaiilor cu baronii corupti, reuete sa scape de acuzaiile intentate in proces Ghita, indecis si suspect, scap din lipsa de probe (up omorurile si &aful din pdure, cei doi decid ca !ica trebuie prins cu bani murdari asupra lui si ii ntind o cursa; impo%arat de propria ticalosie, Ghita o arunca pe Ana drept momeala )n duminica #astelui, Ana rmne singura la crciuma in compania lui !ica, in timp ce Ghita alearg la )neu dup

&andarm #intea pornete in urmrirea lui !ica, intre timp plecat de la crciuma, iar Ghita, banuind prezenta "amadaului la crciuma, intors la moar, isi ucide soia si este ucis la randul lui de catre unul dintre porcari "amadaul, %azandu$se ncolit, alege calea sinuciderii, iar moara, locul afacerilor necurate, este aprinsa de ctre oamenii porcarului *trna soacra si copiii, ramai orfani, au con%ingerea ca un fulger a produs nenorocirea si parasesc locul, punand totul pe seama destinului Aceasta creaie a lui Slavici /ntrune3te articularitile com o!iionale ale nuvelei realiste si de anali!a si"olo#ica. Mai intai, identificam un singur nucleu conflictual olari!at de re!enta lui +"ita' rota#onistul o erei din a crui ro0lematica se na3te un sin#ur fir e ic derulat la un sin#ur alier narativ. Avem in acest nucleu o arte de conflict interior intre fondul uman' cinstit al ersona-ului si condiionrile noi e care i le im une venirea la "an& renunarea fortuita la cinste' cola0orarea la ru$ se oate identifica facil si o arte de conflict e%terior care ii o une rota#onistului ersoana oneroasa a Samadaului. Coordonatele conflictului interior sunt com licate de atima 0anului' de setea de /navuire care alterea! #radual con3tiina roas tului "an#iu. Totodata, interesul narativ se concentrea! asu ra ersona-ului central' +"ita' fa tele sale do01ndind ca im ortanta un loc secundar fiind su0ordonate devenirii eroului$ res ect1nd structura nuvelei rota#onistul evoluea! si"ic si moral ana la final (e8ista o mare diferena intre starea iniiala' de ci!mar cinstit a lui +"ita' si cea finala de "an#iu cu o moralitate de#radata). Nu in ultimul rand, de consemnat este si ers ectiva narativa o0iectiva (cu ver0e la ers. a III-a) in care Slavici isi construie3te aciunea' urmarindu-si eroul cu omniscienta si omni re!enta' in toate e isoadele te8tului. S re e8em lu naratorul cunoaste si cele mai intime #anduri ale lui +"ita' recum in secventa in care' intorcandu-se de la Ineu' "an#iul se im aca usor cu lacomia sa& ''-9i ce sa-mi fac daca asa m-a lasat 5umne!eu:; In concluzie' intrunind aceste elemente' o era Moara cu noroc este o nuvela realista si de anali!a si"olo#ica. Aceasta com o!iie a lui Slavici /nre#istrea! si o suita de ar#umente ale a artenenei la realism. In primul rand, Slavici /ntoarce interesul narativ de la li0ertatea fante!iei romantice' la as ectele credi0ile ale realitii$ aciunea nuvelei e lasata in C1m ia Aradului la sf1r3itul sec. al .I.-lea' iar naratorul ne ofer un ta0lou autentic al ruralitatii ardelene din rea-ma Ineului. Oamenii cresc orci' se ocu a cu carciumaritul sau sunt comunitati crestine (te8tul face mereu referire la o a din <undureni' cel din Ineu' iar la final' sfarsitul tra#ic se intam la de Paste). Totodata, obiecti%itatea perspecti%ei narati%e' indiciu com o!iional in nuvela' devine si o marca distinctiva a ro!ei realiste' /ntruc1t naratorul isi las ersona-ele sa evolue!e autentic' fr ca el sa fac arte din te8t. In acelasi timp, tema referata realismului e reco#nosci0ila si in Moara cu noroc' cea sociala' iar e acest fundal tematic c"iar conflictul trait de rota#onistul +"ita are la 0a!a motivul #oanei du avere cu toate im licaiile fatale& distru#erea familiei' ierderea cinstei' de#radarea umana' morala' moartea' condamnarea celor doi co ii la a fi orfani. Pe de alta parte, tipic prozelor realiste este in aceasta nu%ela si modul de construcie a persona&ului ca produs firesc al societii in care triete. +"ita este un am0iios ce risca sc"im0area o0iectului muncii sale e fondul unei societi rurale de ti concurential in care ci!mria nu mai aduce rofit$ 7ica Samadaul' alt rodus ti ic al Ineului entru acea vreme' este un t1l"ar a crui e8istenta e tolerata in !ona din ricina unui sistem -uridic ino erant' at1ta vreme cat le#ea si ordinea sunt o0structionate de interveniile 0aronilor 0o#ai si coru i' care vad in 3eful orcarilor un #arant al rofitului. Nu in ultimul rand, Slavici sur rinde cu realism si intuiie si"olo#ica momentele de cum na si sentimentele controversate ce il /ncearc e +"ita& /nce e sa re#rete e8istenta familiei' i#nora sfaturile soacrei' isi rive3te soia cu /nduio3are' dar rece' ascunde adevrul relaiilor cu 7ica' dar din umanitatea sa

inca ura se na3te uneori un mistuitor sentiment al cul a0ilitii. Autore rosurile si remuscarile sunt /nfi3ate direct rin vor0ele sale$ astfel +"ita' intr-un moment de licrire a omeniei' du a roces' cere iertare de la Ana si de la co ii' roclamandu-se un tata =ticlos>. Sufer umiline re etate' iar a ariiile in comunitate alturi de un ersona- de tea a Samadaului lovesc in demnitatea "an#iului duc1nd la ierderea statutului de om cinstit. Acest fa t !druncinea!a mentalitatea sa de ersona- tradiional' dandu-si seama de cderea sa morala rin asocierea cu 7ica& =+andeste-te ca tu m-ai fcut sa nu mai am multe de erdut si 0a#a de seama sa nu mai erd si cele ce am?>. 9lement de anali!a si"olo#ica este mai ales o0servarea directa a tensiunilor e care le acumulea!a +"ita in constiinta sa si a felului cum nemultumirea sa i!0ucneste in afara$ s re e8em lu atunci cand 7ica vine la "an sa se im rumute cu forta' +"ita nu mai oate ra0da cuvintele orcarului' line de 0at-ocura si il a#resea!a fi!ic' dovedindu-i ca macar dintr-un unct de vedere e mai tare decat acesta.Secventa narativa e incarcata de tensiune' dar 7ica stie sa re!olve conflictul in favoarea sa' recunoscand ca um0la insotit mereu de oameni sai fara sa ii fie rusine de asta si ca nu vrea sa isi faca din +"ita un dusman. Atitudinea Samadaului il de!armea!a e carciumar. Monolo#ul interior' alta marca a anali!ei si"olo#ice' rin care se autocaracteri!ea! ca un om ne utincios si cu o fire sla0a' este o /ncercare dis erata de a-si -ustifica' ama#indu-se e sine' actele #rave sv1r3ite in com licitate cu 7ica. Procesul de r0u3ire e inevita0il' autoritatea morala fiind com let sf13iata la roces' unde -ura fals' "otr1t fiind sa-l scoat e Samadau din /ncurctura' tot din e#oism si entru 0unstarea sa' deoarece a rins #ustul 0anilor nemunciti.O secventa monolo#ata im ortanta este aceea in care' intorcandu-se de la Ineu' +"ita sta de vor0a cu ro ria constiinta& ''-9i ce sa-mi fac daca asa m-a lasat 5umne!eu:; In concluzie' intrunind aceste elemente' o era Moara cu noroc este o nuvela realista. *. Caracteri!area lui +"ita #ersona&ele nu%elei psihologice Moara cu noroc ilustreaz principii etice prin destinul lor, au o %iata interiora bogata, tensionata, aflandu$se intr$o permanenta cutare a echilibrului interior #rotagonistul nu%elei este puternic indi%idualizat, dominat fiind de trasaturi contradictorii, mereu aflate in lupta cu el insusi Acest persona& comple+ ilustreaz conflictul dramatic dintre fondul uman cinstit si setea de a%ere )niial Ghita este un om cinstit, onest, harnic si un familist con%ins Nemulumit de condiia sa sociala, de umil cizmar, de monotonia e%oluiei sale si e+trem de ambiios, isi con%inge familia sa ia in arenda Moara cu noroc, poteniala crciuma prospera ,hiar se do%edete a fi un ginere harnic, energic, dar si o fire deschisa, %esela si linitita, caracterizat direct de ctre autor in acest sens folosind o e+primare ce sugereaz suprema stare de fericire si mulumire si anume'-inima ii rdea. lubindu$si familia, Ghita nu dorete dect sa le asigure o %iata mai buna #rin intermediul procedeului de caracterizare directa, naratorul omniscient prezint o e%oluie nefasta a persona&ului rotund Ghita, apsat fiind de gri&ile cotidiene cu pri%ire la crciuma, acesta de%ine ursuz si mereu pus pe gnduri Apariia malefica a lui !ica "amadaul, stpn temut al acelor locuri, produce fisura definiti%a in buntatea si linitea sufleteasaca a protagonistului )ncapabil de a rezista tentaiei unei mbogiri rapide, pe nemeritate, dei la nceput ncearc sa fie autoritar si drz in fata lui !ica, este copleit si de%ine omul "amadaului ,onflictul dintre dorina de a$ si prote&a familia si dorina de a rmne la crciuma in scopul mbogirii se nclina in fa%oarea setei necontrolate de a%uie, dez%luind personalitatea slaba si usor de manipulat a lui Ghita / perioada se amgete singur ca toate ar putea fi ca nainte, insa, prin aciunile sale tot mai necontrolate se dez%luie slbiciunea unui tip inadaptabil, sumbru, irascibil, mnios si din ce in ce mai intro%ertit #rimele semne ale degradrii sale morale, apar in relaia cu familia' trise cu Ana in buna nelegere, sfatuindu$se si bucurandu$se mpreuna, iar acum se nchide in sine, se ndeprteaz de Ana, a%nd sufletul zbuciumat si bantiut de gnduri diametral opuse ,ontient de propria decdere, insa opunnd o slaba rezistenta si oscilnd intre dorina de a rede%eni om onest si tentaia irezistibila a a%uiei, Ghita poate fi o %ictima a

lcomiei si rutii lui !ica, dar si a propriilor slabiciuni Gesturile brutale,%iolenta si atitudinea de respingere a familiei trdeaz nesigurana, incertitudine dar si teama, suspiciune si mistuire de sine "la%ici surprinde cu realism si intuiie psihologica momentele de cumpna si sentimentele contro%ersate ce il ncearc pe Ghita' ncepe sa regrete e+istenta familiei, ignora sfaturile soacrei, isi pri%ete soia cu nduioare, dar rece, ascunde ade%rul relaiilor cu !ica dar din umanitatea sa inca pura se nate un mistuitor sentiment al culpabilitii Autoreprosurile si remuscarile sunt nfiate direct prin %orbele sale, astfel Ghita, intr$un moment de licrire a omeniei, cere iertare de la Ana si de la copii, proclamandu$se un tata -ticlos. "ufer umiline repetate, iar apariiile in comunitate alturi de un persona& de teapa "amadaului lo%esc in demnitatea persona&ului ducnd la pierderea statutului de om cinstit Acest fapt zdruncineaza mentalitatea sa de persona& tradiional, dandu$si seama de cderea sa morala prin asocierea cu !ica' -Gandeste$te ca tu m$ai fcut sa nu mai am multe de perdut si baga de seama sa nu mai perd si cele ce am0. Monologul interior, prin care se autocaracterizeaz 1autocaracterizarea fiind un mi&loc de caracterizare direct2ca un om neputincios si cu o fire slaba, este o ncercare disperata de a$si &ustifica, amagindu$se pe sine, actele gra%e s%rite in complicitate cu !ica #rocesul de prbuire e ine%itabil, autoritatea morala fiind complet sfiata la proces, unde &ura fals, hotrt fiind sa$l scoat pe "amadau din ncurctura, tot din egoism si pentru bunstarea sa, deoarece a prins gustul banilor nemunciti "e mprietenete cu &andarmul #intea, ncercnd sa ndrepte situaia sa disperata (in nou, &ocul acesta al disimulatiei, l pune in postura de a se amgi pe sine, l obosete si ii dez%luie caracterul slab, renunnd sa dez%luie ade%rul &andarmului, tot cu dorina se a$si recupera mai nti banii luai de !ica cu mprumut forat *ogia materiala distruge total comunicarea cu familia, care de%ine o piedica ce ii limiteaz libertatea de micare iar relaia cu Ana este e+trem de tensionata 3uptura este iremediabila, Ghita pierzandu$si autoritatea, in familie, autoritate ce iniial era stlpul de temelie in e%oluia armonioasa a familiei sale Gelozia si mai ales dorina de rzbunare cauzeaz abandonul Anei in braele lui !ica #rotagonistul este incapabil se realizeze aportul sau de %ina in manifestarea Anei, oferindu$i acesteia neincredere si dumnie / arunca drept momeala in cursa ntinsa lui !ica un complicitate cu #intea (e la complicitate, la crima nu este dect un pas, decadenta fiind minuios analizata de "la%ici Ghita, cuprins de o durere sfietoare, este dezumanizat si in aceasta stare de autodistrugere, uciderea Anei poate fi interpretata in mai multe moduri' drept act de iubire profunda si neneleasa; poate fi un ritual de purificare a soiei ce pacatuise cu !ica si un act de caire sufleteasca, deoarece Ghita in subcontient o iubete permanent pe Ana 4otodat destinul persona&ului tragic care de la nceput foreaz limitele %ieii sale banale il pedepsete implacabil sa de%in criminal, recunoscnd in fata Anei ca a greit, moti%andu$si gestul prin faptul ca' -(umnezeu nu i$a dat gndul bun la %remea potri%ita. Mutaiile multiple suferite in onestitatea caracterului sau il fac sa triasc drama distrugerii de sine sugerind trei nfrngeri succesi%e si ntreptrunse, astfel ii sunt puternic nimicite ncrederea in sine, ncrederea celorlali in el si ncrederea Anei in el Ghita, pus sub semnul destinului, a a%ut neansa de a fi dominat de un om mai puternic dect el' !ica "amadaul, aspect remarcat de fiina cea mai apropiata lui, soia sa'-4u eti om, !ica, iar Ghita nu e dect o muiere mbrcata in haine brbteti, ba chiar mai ru dect aa. Astfel se desprinde con%ingerea lui "la%ici ca %iata fiecruia se desfoar conform unui destin prestabilit 5ciderea lui Ghita este pedeapsa moralizatoare pe care o aplica balana destinului pentru nerespectarea cumptrii, infranarii, echilibrului care trebuie sa cluzeasc %iata omului Ghita cunoate acest principiu inca de la debutul nu%elei, enunat fiind prin cu%intele intelepte ale btrnei soacre, insa alege sa$6 ignore si sa$si foreze limitele, numai pentru a fi distrus lent, dar sigur de propria nechibzuinta