UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DE DREPT PRIVAT

LUCRARE DE DOCTORAT
Subiectele colective n Convenia European a Drepturilor Omului Rezumat

Conductor tiini ic! prof. univ. dr. Corneliu BRSAN

Doctorand! Corina Alina CORBU

"##$
Pagina % din &'

CU(R)*S
Con+ideraii introductive,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,(ARTEA ) . Recur+ul individual n +i+temul Conveniei Europene a Drepturilor Omului,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,' ) Condiiile de e/ercitare i condiiile de admi+ibilitate ale recur+ului individual,,,,,,,,,0 )) Subiectele colective . titulare ale dreptului con+acrat de art, -1 din Convenie,,,,,,,%0 (ARTEA a )) a2 Subiectele colective titulare ale unor drepturi re3lementate de Convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,-% ))) Subiectele colective i (rotocolul aditional nr,%,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,-" )4 Subiectele colective i dreptul la un proce+ ec5itabil re3lementat de art, & din Convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,-$ 4 Subiectele colective i dreptul la re+pectarea vieii private i de amilie6 re3lementat de art, 0 din Convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,11 4) Subiectele colective i libertatea de 37ndire6 de contiin i de reli3ie6 re3lementate de art, $ din Convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,10 4)) Subiectele colective i libertatea de e/primare6 re3lementat de art, %# din Convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,8# 4))) Subiectele colective i libertatea de ntrunire i de a+ociere6 re3lementate de art,%% din Convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,8" (ARTEA a ))) a. Subiectele colective i alte drepturi de natur +ub+tanial recuno+cute de Convenie i protocoalele adiionale ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,8& )9 Subiectele colective i alte drepturi recuno+cute de convenie,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,8' 9 Subiectele colective i alte drepturi recuno+cute de protocoalele adiionale ale Conveniei,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,&% Scurte concluzii,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,&-

Pagina " din &'

Con+ideraii introductive
n sistemul dreptului internaional public Convenia pentru ap!rarea drepturilor omului "i a libert!ilor fundamentale# constituie un mecanism inovator destinat a conduce la crearea unei veritabile ordini publice europene $n domeniul drepturilor omului prin crearea unui sistem de protecie care se dovede"te $n practic! e%trem de eficient. Ca "i celelalte instrumente internaionale de protecie a drepturilor omului Convenia reflect! $n $ntreaga ei economie interdependena dintre pacea "i securitatea internaional! "i respectul drepturilor omului. Conform preambulului s!u libert!ile fundamentale constituie &$nse"i ba'ele (ustiiei "i p!cii $n lume). Sistemul de protecie a drepturilor omului instituit prin Convenia pentru ap!rarea drepturilor omului "i a libert!ilor fundamentale* repre'int! la acest moment un mecanism regional de protecie a drepturilor omului complet care asigur! cel mai $nalt grad de funcionare efectiv! sub aspectul impunerii respect!rii +ot!r,rilor Curii europene a drepturilor omului - de c!tre statele membre ale Conveniei sub egida Consiliului .uropei. .ficiena mecanismului de protecie instituit de Convenie const! tocmai $n capacitatea acestuia de a evolua $n leg!tur! direct! cu noile realit!i sociale "i cu evoluia $ns!"i a noiunii de drepturi ale omului/ care "i0a e%tins la r,ndul sau constant sfera de cuprindere 1 de la libert!ile fundamentale la &creanele mpotriva societii/2cum numea profesorul 3ean Rivero acea categorie de drepturi pentru reali'area c!rora este necesar! o conduit! activ! din partea statului4 "i mai departe la drepturile a c!ror garantare presupune m!suri concertate "i o colaborare permanent! din partea mai multor state 2precum dreptul la un mediu s!n!tos4. Sistemul de protecie a drepturilor omului instituit prin Convenie nu vi'ea'! $ns! protecia drepturilor recunoscute de Convenie "i protocoalele adiionale $n abstract ci garantea'! posibilitatea e%ercit!rii acestora de c!tre titularii lor respectiv orice persoan! aflat! sub (urisdicia fie "i numai de facto a unui stat membru. n acest conte%t garantarea drepturilor recunoscute de Convenie nu poate fi desprins! de vocaia de a putea invoca $nc!lcarea prevederilor acesteia $n faa (urisdiciei europene de la Strasbourg respectiv de a fi titular al dreptului procedural de a sesi'a

0 A fost adoptat! la Roma la - noiembrie #567 "i a intrat $n vigoare la * septembrie #56*8 Rom,nia a ratificat Convenia prin 9egea nr.*7 din #: mai #55- publicat! $n &;onitorul Oficial/ nr.#*6 din *# mai #55-48 ) 0 Bianca Sele(an0<utan Protectia europeana a drepturilor omului edit. C.=. Bec> )77? pag. )5 * 0 @enumit! $n continuare Convenia8 0 n continuare Curtea sau Curtea de la Strasbourg8

Pagina - din &'

Curtea de la Strasbourg sau $n termenii conveniei de calitatea de victim/ a persoanei care se adresea'! Curii. At,t formularea te%tului Conveniei (urisprudena sa noiunii de &victim/ au posibilitatea sesi'!rii Curii de la Strasbourg resortisant al unui stat membru "i ale c!rui $nc!lcate. c,t "i interpretarea dat! de c!tre Curte $n fost $ndea(uns de largi $nc,t s! garante'e de c!tre orice persoan! care are calitatea de drepturi recunoscute de Convenie au fost

@e"i se poate spune c! protecia instituit! de Convenie vi'ea'! $n primul r,nd persoanele fi'ice 6 singurele care au vocaia de a fi titular al oric!ruia dintre drepturile recunoscute de Convenie 2unele dintre drepturile recunoscute de Convenie 1 precum dreptul la via! inter'icerea torturii etc. 1 fiind indisolubil legate de calitatea de fiin! uman! a titularului4 sfera de garanii a acesteia vi'ea'! "i subiectele colective persoane (uridice sau c+iar simple grupuri de particulari ?. Astfel pe parcursul timpului num!rul "i importana cau'elor privind subiectele colective $nregistrate pe rolul Curii au cunoscut o de'voltare constant! situaie generat! $n opinia noastr! de cel puin doua cau'e principale. Pe de o parte odat! cu e%tinderea Uniunii .uropene apariia noilor democraii din spaiul e%0sovietic "i preocuparea constant! manifestat! la nivel european privind protecia drepturilor omului sistemul de protecie a acestor drepturi a dob,ndit $n ceea ce prive"te persoanele fi'ice mai mult o vocaie preventiv! fiind tot mai rare ca'urile $n care se $ncalc! drepturi din a"a0'isul nucleu dur al Conveniei 1 libert!ile fundamentale sau $n orice ca' aceste ca'uri fiind limitate la un num!r redus de state. n rest principalele ca'uri de $nc!lcare a Conveniei $n ceea ce prive"te persoanele fi'ice sunt determinate fie de aspectele legate de tarele generate de sistemul totalitar "i economia centrali'at! $n ca'ul statelor din vec+iul bloc comunist fie de ineficiena modului de funcionare "i organi'are a unor instituii ale statului sau de dificult!ile legate de procesele de transformare "i moderni'are a modului de funcionare a sistemului (udiciar $n unele state. (e de alt parte rolul subiectului colectiv al organi'aiei $n viaa social! a cunoscut la r,ndul s!u o evoluie constant! persoana (uridic! $n diferitele sale iposta'e dob,ndind un rol socio0economic tot mai important ceea ce a determinat $n mod progresiv con"tienti'area necesit!ii garant!rii drepturilor "i libert!ilor fundamentale "i $n sfera privat! a raporturilor interindividualeA "i implicit cre"terea ponderii cau'elor privind
6

0@repturile omului relev! concepia dreptului natural dupa care omul pentru c! este om posed! un ansamblu de drepturi inerente naturii sale0B Sudre @roit international et europeen des droits de lC+omme PUB & @roit fondamental & ed. a :0a )77? nr.-8 ? 0 Ceea ce impune cu siguran! o abordare e%tensiv! a drepturilor omului03ean0Brancois Renucci Dratat de drept european al drepturilor omului pag.* edit. =amangiu )7758 A 0 Acest efect ori'ontal al Conveniei a st,rnit destule controverse $ns! este o realitateE efectele Conveniei pot fi observate $ntre persoanele de drept privat fie direct fie indirect prin intermediul teoriei obligaiilor po'itive8

Pagina 1 din &'

subiectele colective pe rolul Curii de la Strasbourg precum "i a diversific!rii problematicii (uridice ridicate $n astfel de cau'e. .ste de remarcat c! e%istena personalit!ii (uridice potrivit normelor de drept intern nu este considerat! de c!tre (urisdicia europeana ca o condiie sine qua non pentru promovarea unei aciuni pe rolul Curii de c!tre un subiect colectiv. Cu alte cuvinte personalitatea juridic este numai de natura, iar nu de esena calitii de titular al unui drept garantat de Convenie de ctre un subiect colectiv. Calitatea de victim! a $nc!lc!rii unui drept garantat de Convenie poate deci reveni "i unui subiect colectiv lipsit de personalitate (uridic! iar $n numeroase ca'uri $nc!lcarea normelor Conveniei const! tocmai $n $mpiedicarea dob,ndirii personalit!ii (uridice de c!tre o organi'aie potrivit dreptului naional. ;ai mult un simplu & grup de particulari/ poate avea calitatea de victim! $n faa Curii de la Strasbourg cu condiia ca grupul respectiv s! manifeste o anumit! coe'iune funcional! iar membrii s!i s! fie animai de un obiectiv comun obiectiv urm!rit de fiecare membru al grupului prin prisma apartenenei sale la o colectivitate comunitate 2de limba de religie etc.4 iar nu ca simple interese individuale c+iar dac! acestea ar fi similare. (e de alt parte calitatea de titular al drepturilor recunoscute de c!tre Convenie inclusiv a aceluia de natur! procedural! de a sesi'a Curtea de la Strasbourg cu o aciune $n repararea v!t!m!rii produse prin $nc!lcarea dispo'iiilor acesteia pre'int! o specificitate important! legat! pe de o parte de $mpre(urarea c! persoana (uridic! sau mai larg organi'aia este p,n! la urm! o ficiune a legii iar pe de alt! parte generat! de faptul c! raiunea de a e%ista a oric!rui subiect colectiv de drept este legat! de $ndeplinirea unui scop sau unui interes comun al membrilor care l0au constituit indiferent de natura acestui interes fie ea economic! social! politic! sau religioas!. Cu alte cuvinte de esena subiectului colectiv de drept este principiul specialit!ii capacit!ii sale de folosin! "i de e%erciiu subordonarea $ntregii activit!i a organi'aiei unui anumit scop a c!rui reali'are repre'int! de fapt c+iar motivul constituirii subiectului colectiv de drept. Ca urmare "i calitatea de titular al drepturilor recunoscute de Convenie va fi legat! de speciali'area capacitaii de folosin! a subiectului colectiv de drept acesta put,nd invoca numai $nc!lcarea acelor drepturi sau libert!i legate de obiectul s!u de activitate $n limitele stabilite de actul constitutiv. Altfel spus dac! persoana fi'ic! are vocaia de a fi titular al oric!ruia dintre drepturile recunoscute de Convenie persoana (uridic! are o vocaie dublu limitat! 1 pe de o parte ea nu poate e%ercita acele drepturi care prin natura lor sunt legate de calitatea de

Pagina 8 din &'

fiin! uman! a titularului pe de alt! parte vocaia ei este limitat! potrivit principiului specialit!ii capacit!ii sale de acele drepturi legate de obiectul s!u de activitate. @e asemenea trebuie avut! $n vedere distincia dintre drepturile individuale ale membrilor unui subiect colectiv de drept "i drepturile care revin persoanei (uridice $nse"i. n ultimii ani putem constata c! subiectele colective de drept devin tot mai numeroase at,t sub aspect numeric c,t "i $n ceea ce prive"te modul de organi'are "i domeniile de activitate vi',nd at,t ap!rarea intereselor comune ale membrilor care le compun c,t "i interesele cu caracter general sau aparin,nd nu at,t membrilor care compun organi'aia respectiv! ci unor categorii defavori'ate pe care organi'aia $"i propune s! le prote(e'e. Dotodat! se manifest! o tendin! accentuat! de speciali'are a obiectului de activitate al subiectelor colective de drept "i o implicare tot mai profund! a acestora $n toate domeniile vieii sociale. Caracterul evolutiv al (urisprudenei Curii precum "i rolul tot mai important al subiectelor colective de drept $n societatea contemporan! constituie aspecte care favori'ea'! o de'voltare continu! a limitelor drepturilor garantate de Convenie "i c+iar a domeniului de aplicare a unora dintre drepturile garantate de Convenie "i de protocoalele adiionale. @repturile "i libert!ile prev!'ute de Convenie au pe de o parte caracter fundamental iar pe de alta parte sunt organi'ate $ntr0o manier! sistemic!. nc!lcarea unuia produce de cele mai multe ori "i afectarea altora iar dac! $nc!lc!rile dob,ndesc caracter sistematic acestea pot produce efecte c+iar asupra ordinii (uridice constituionale "i caracterului democratic al statului $n cau'!. @in acest motiv este deosebit de important! prevenirea $nc!lc!rii drepturilor recunoscute de Convenie prin crearea unor mecanisme interne eficiente de prote(are a acestor drepturi mai ales c! standardul de protecie a drepturilor omului instituit de c!tre Convenie este unul minimal astfel $nc,t nimic nu $mpiedic! fiecare stat s! $mping! standardul de ap!rare a drepturilor omului c,t mai departe $n beneficiul nemi(locit al resortisanilor s!i.

Pagina & din &'

(ARTEA ) . Recur+ul individual n +i+temul Conveniei Europene a Drepturilor Omului

Pagina ' din &'

Condiiile de e/ercitare i condiiile de admi+ibilitate ale recur+ului individual

),% *oiune i caractere :uridice

@reptul la recurs individual repre'int! acea posibilitate (uridic! recunoscut! titularilor drepturilor "i libert!ilor fundamentale reglementate de Convenie de a cere $n anumite condiii preci'ate unui organ (urisdicional internaional 1 Curtea de la Strasbourg 1 s! constate $nc!lcarea unui drept garantat de Convenie de c!tre un stat contractant sub (urisdicia c!rora ei se afl! "i s! dispun! $ncetarea acelei $nc!lc!ri eventual cu obligarea la plata de desp!gubiri:. )," Condiiile de e/ercitare ;art, -1 din Convenie< ),",% Titulari ai dreptului la recur+ individual

Art. *- din Convenie permite sesi'area Curii de la Strasbourg printr0o cerere individual! de c!tre persoane fi'ice organi'aii neguvernamentale sau grupuri de particulari care se pretind a fi victime ale unei $nc!lc!ri a drepturilor garantate de Convenie "i protocoalele la aceasta de c!tre un stat contractant. A"adar $n pofida caracterului individual al cererii aceasta nu este e%ercitat! $n mod obligatoriu de c!tre un individ c+iar dac! acesta este ca'ul $n general sfera titularilor fiind stabilit! $n c+iar te%tul convenional dup! cum urmea'!E I.2. . !ersoane fi"ice

Singura cerin! care trebuie $ndeplinit! re'ult! din dispo'iiile art. # din Convenie "i anume ca statul p,r,t s! fie supus (urisdiciei Curii 2s! fie parte la Convenie4 iar reclamantul s fie sub jurisdicia acestui stat. Aceast! ultim! cerin! se aprecia'! ca un element de facto fiind a"adar irelevant dac! reclamantul se afl! legal sau nu pe teritoriul statului p,r,t esenial este ca acesta s! fie supus din punct de vedere efectiv (urisdiciei acestuia. n ceea ce prive"te capacitatea procesual! a reclamantului potrivit unei deci'ii cu valoare de principiu a Curii condiiile aplicabile cererilor individuale privitoare la capacitatea procesual! activ! a persoanelor fi'ice nu coincid $n mod necesar cu criteriile naionale $n a determina locus standi 2al unei persoane $n procesul european48 normele interne $n materie pot avea scopuri diferite de cele stabilite de art.*- din Convenie dac! e%ist! uneori analogie $ntre aceste scopuri nu $ntotdeauna $ns! situaia se pre'int! astfel5.
:

0C.B$rsan 1 Convenia european! a drepturilor omului. Comentariu pe articole.Fol.GG.Procedura $n faa Curii. .%ecutarea +ot!r,rilor 1 .d.C.=.Bec> )77? pag.#?)8 5 0 C. B$rsan 1 op.cit. pag.#?A0#?:8

Pagina 0 din &'

n conclu'ie orice persoan! fi'ic! f!r! e%cepie poate invoca protecia european! din moment ce aprecia'! c! drepturile sale fundamentale ocrotite de Convenie "i de protocoalele adiionale au fost $nc!lcate de la momentul $n care aprecia'! c! a avut loc $nc!lcarea respectiv! $n limitele (urisdicei statului $n cau'! parte la Convenie. I.2. .2 #rgani"aii neguvernamentale

n continuare art. *- din Convenie se refer! la orice & organi"aie neguvernamental8 prin formularea sa te%tul permite a"adar sesi'area Curii nu numai de c!tre persoanele fi'ice dar "i de persoanele (uridice at,t cele cu scop lucrativ 2societ!ile comerciale4 c,t "i cele f!r! scop patrimonial 2asociaii fundaii partide politice sindicate culte etc.4 $n m!sura $n care acestea apar ca titulare ale unor drepturi garantate de Convenie ce le0au fost nesocotite de autorit!ile statului p,r,t. n general s0a considerat c! nu se pot $nscrie printre titularii recursului individual organele centrale ale statului autorit!ile descentrali'ate sau deconcentrate ale statului care e%ercit! prerogative ale puterii publice oricare le0ar fi gradul de autonomie prin raportare la alte organe ale statului colectivit!ile locale deoarece sunt organisme de drept public cu atribuii oficiale conferite de Constituie "i de legi. @e aceea ele sunt $n mod evident &organi"aii guvernamentale $. .%ist! totu"i persoane (uridice de drept public c!rora Curtea le0a recunoscut f!r! re'erve legitimare procesual! activ! 2partide politice ## organi'aii religioase#) etc.4 $n timp ce re'olvarea altor cereri a necesitat nuanarea $n aceast! materie a (urisprudenei Curii. Prin urmare pot fi cuprinse $n categoria & organi"aiilor guvernamentale/ persoanele (uridice care particip! la e%erciiul puterii publice sau gestionea'! un serviciu public#* sub controlul autorit!ilor statului#- "i $n consecin! acestea nu pot fi titulare ale unor cereri adresate (ustiiei europene $n discuie. Pentru a determina cuprinderea $n categoria sus0menionat! instana european! utili'ea'! $n principal urm!toarele criteriiE statutul (uridic al persoanei (uridice prerogativele ce0i sunt conferite natura activit!ii e%ercitate conte%tul $n care aceast!

#7 ##

0 Curtea .@O AHuntamiento c. Spania #55#8 0 Comisia .@O #6 martie #5:- Asociaia A "i =. c. Austriei8 #) 0 Curtea .@O A decembrie #55- Sfintele ;!n!stiri c. <reciei8 #* 0 Spre e%emplu 1 o &corporaie spaniol!/ care deine un monopol $n domeniul c!ilor ferate $n condiiile $n care consiliul de administraie este responsabil $n faa <uvernului iar structura intern! "i organi'area activit!ii nu sunt reglementate printr0un statutIregulament propriu ci prin norme legislative 2Renfe c. Spaniei48 #0 Condiia e%istenei unei tutele efective din partea statului este esenial! pentru calificarea unei organi'aii ca fiind &guvernamental!/ sau nu. Spre e%emplu Radio Brance a fost inclus! de Curte $n cea de1a doua categorie dat fiind c! legea naional! consacr! libertatea de comunicare audiovi'ual! societatea se afl! sub controlul unui organism independent 1 CNA iar legislaia naional! consacr! radioului public &independen! editorial! "i autonomie instituional!/. Prin urmare credem c! re'ult! cu valoare de principiu c! orice stabiliment de utilitate public! care nu se afl! sub controlul efectiv al statului ci fie se autoadministrea'! fie se afl! sub controlul unui organism independent poate constitui o organi'aie &neguvernamental!/ $n sensul Conveniei c+iar dac! funcionarea sa este subordonat! reali'!rii unui interes general sau administr!rii unui serviciu public 2Cau'a Radio0Brance "i alii c. Branei )* septembrie )77*48

Pagina $ din &'

activitate se $nscrie gradul de independen! fa! de autorit!ile politice %. Un e%emplu $n acest sens $l constituie cauza Radio France i alii c. Franei#?. n ceea ce prive"te societ!ile comerciale acestea pot fi titulare ale unei cereri individuale sub condiia de a fi constituite legal $ntr0una din formele prev!'ute de dreptul naional. @e asemenea se impune menionarea $n mod e%pres $n acest conte%t a societ!ii anonime 2pe aciuni4 europene reglementat! de Regulamentul C... nr.)#6AI)77# "i @irectiva C... nr.)77#I:?IC..#A. n ceea ce prive"te persoanele care acionea'! $n numele &organi"aiilor neguvernamentale, este de menionat c! pentru introducerea unei cereri $n faa Curii privind $nc!lcarea unui drept recunoscut de Convenie de c!tre un astfel de subiect colectiv indiferent dac! aceasta are sau nu personalitate (uridic! potrivit dreptului naional este esenial ca persoanele care o repre'int! s! fie $mputernicite $n forme adecvate f!r! $ns! a fi nevoie de respectarea unui formalism e%cesiv. I.2. .& 'rupuri de particulari

Caracteri'at! de doctrina (uridic! drept o noiune vag, n mod evident imprecis/#: sintagma &grup de particulari/ pare a desemna conform (urisprudenei Curii acele &asociaii informale/ cel mai adesea nereglementate (uridic "i cu natur! temporar! formate din doua sau mai multe persoane cu interese comune "i care sunt titularele unui drept prev!'ut de Convenie drept $nc!lcat de statul p,r,t #5. Un e%emplu $n acest sens $l constituie cauza A aire lin!ui"#i$ue %el!e c. Bel!iei&'. Pe de alt! parte $n sfera acestei noiuni s0ar putea circumscrie acele organi'aii care potrivit dreptului naional nu au reu"it s! se constituie $n mod valabil sau au fost di'olvate nedob,ndind respectiv pier',ndu0"i $n acest conte%t personalitatea (uridic! ceea ce poate avea semnificaia $nc!lc!rii cel puin a dreptului la asociere n conclu'ie Curtea poate fi 'esi'at! printr0o pl,ngere individual! nu numai de un subiect de drept persoan! fi'ic! sau (uridic! dar "i de un grup constituit temporar "i $n mod natural prin asocierea a dou! sau mai multe persoane ce pre'int! la un moment dat interese comune interese ce au la ba'! $nc!lcarea unui drept consacrat de Convenie.

#6 #?

0 C. B$rsan 1 op.cit. pag.#A#8 0 Curtea .@O deci'ia din )* septembrie )77*8 #A 0 Pentru am!nunte despre societatea anonim! european! a se vedea Fasile P!tulea 1 Societatea anonim! european! 2partea G $n @reptul nr.:I)77? iar partea a GG0a $n @reptul nr.5I)77?48 #: 0 C. B$rsan 1 op.cit. pag.#A*8 #5 0 Spre e%emplu s0a recunoscut calitatea de Jgrup de particulari/ pentru 6A de locuitori din ora"ul belgian 9ouvin "i din $mpre(urimi belgieni francofoni care se pl,ngeau $mpotriva adopt!rii unor reglement!ri care restricionau $nv!!m,ntul $n limba france'!8 )7 0 Curtea .@O 5 februarie #5?A8

Pagina %# din &'

),","

Calitatea de =victim>

O a doua condiie de e%ercitare a recursului individual reglementat de art. *- din Convenie o repre'int! calitatea de &(ic#i)*> a reclamantului respectiv $mpre(urarea c! acesta pretinde c! statul p,r,t sub a c!rui (urisdicie se afl! sau s0a aflat la un moment dat i0a $nc!lcat un drept ce0i este garantat de Convenie. Practic se poate afirma c! prin anali'a titularilor dreptului la recurs individual se circumscrie sfera persoanelor care au capacitate procesual! activ! $n faa instanei europene $n timp ce prin condiia calit!ii de &victim/ se stabile"te care dintre aceste persoane care au vocaie general! de a sesi'a Curtea au "i calitate procesual! din punct de vedere efectiv. Cu toate acestea se impune preci'area c! noiunea de & victim de"i nu poate fi separat! e%+austiv de noiunile de &interes/ sau de &calitate procesual activ din dreptul intern/ constituie totu"i o noiune autonom! specific! sistemului Conveniei interpretat! ca &persoana afectat! direct de actul sau omisiunea autorit!ilor/)#. n cauza S+ender c. Fo"#a Re,u%lic* Iu!o"la(* a -acedoniei. &&Curtea a amintit c! art. *- nu d! dreptul unei &actio popularis $ntruc,t nu autori'ea'! reclamanii s! se pl,ng! de legislaia contrar! Conveniei dar care nu li s0a aplicat. n (urisprudena Curii $n circumstane e%cepionale au fost luate $n considerare situaii $n care o persoan! poate fi o victim potenial sau o victim indirect a actelor indicate $n cererea adresat! Curii. n opinia (udec!torilor Curii are calitatea de victim! potenial! acea persoan! care nu se poate pl,nge de o atingere direct! a unui drept garantat de Convenie dar care se g!se"te $ntr0o situaie material! "i (uridic! $n care $nc!lcarea poate interveni $n orice moment)*. @e asemenea se afirm! c! pe aceast! cale s0ar a(unge la recunoa"tere $n anumite ca'uri a anumitor forme de &actio popularis/ precum $n cauza /,en Door and Du%lin 0ell 0o)an c. Irlandei2#55)4. Bosta Comisie a statuat c! pentru a se putea pretinde victima potenial! a unor m!suri ale autorit!ilor statului p,r,t reclamantul trebuie s! pre'inte indicii re'onabile "i
)# ))

0 Curtea .@O #A iunie )77: ;elte% 9td And ;esrop ;ovsesHan c. Armeniei #A iunie )77:8 0 =ot!r,rea din #7 martie )7768 )* 0 Curtea .@O ? septembrie #5A: Klass "i alii c. <ermania. n spea menionat! Curtea a constatat c! $n anumite condiii c+iar simpla e%isten! a unor m!suri secrete 2de supraveg+ere a corespondenei 1 n.n. 0 C.C.4 ce0l pot privi sau a unei legislaii ce le0ar permite pot conferi unui particular calitatea de victim! potenial! f!r! a fi necesar s! demonstre'e c! acestea i0au fost aplicate efectiv. S0a mai admis aplicarea noiunii de victim! potenial! $n situaii precumE e%istena unei legislaii ce reprim! actele +omose%uale8 adoptarea unor m!suri precum e%pul'area sau e%tr!darea c+iar dac! $nc! nu au fost e%ecutate atunci c,nd reclamantul este e%pus $n statul de destinaie riscului de a fi supus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante sau s0ar pricinui $nc!lcarea dreptului acestuia la respectarea vieii familiale8 e%istena $n regulamentul intern al "colii a pedepsei corporale c+iar dac! nu0i fusese aplicat! o astfel de pedeaps!8

Pagina %% din &'

conving!toare ale probabilit!ii unei $nc!lc!ri ce l0ar privi $n mod personal simplele suspiciuni sau con(uncturi nefavorabile fiind insuficiente din acest punct de vedere)-. Acea"i abordare a noiunii de victim potenial se regase"te "i $n (urisprudena Curii spre e%emplu $n cauza -ic1ele Da2ra" i alii ,recu) i A"ociaia S/S Se3i")e c. Franei. Prin (ic#i)* indirec#* se $nelege acea persoan! care poate proba c! e%ist! o leg!tur! personal! "i suficient! $ntre ea "i victima direct! a $nc!lc!rii denunate $nc!lcare ce i0a cau'at un anumit pre(udiciu sau c! ea are un interes personal $n a cere ca aceast! $nc!lcare s! $ncete'e)6. Un e%emplu sugestiv $n materie $l constituie cauza Ce21an De)ir i alii c. Turciei, n alt! ordine de idei este de remarcat c! stabilirea calit!ii de victim! a reclamantului $n sensul art. *- din Convenie nu depinde $n mod necesar de constatarea unui pre(udiciu cau'at acestuia 2$n sc+imb e%istena "i natura pre(udiciului este esenial! la stabilirea &satisfaciei ec(itabile/ acordate de Curte $n ca'ul condamn!rii statului p,r,t4 $ns! este indispensabil ca reclamantul s! (ustifice un interes $n promovarea cererii. Noiunea de interes urmea'! a fi interpretat! $ntr0un sens larg specific sistemului de protecie instituit de Convenie. Condiia calit!ii de victim/ este aplicabil! nu numai persoanelor fi'ice dar "i subiectelor colective care au capacitate procesual! de a sesi'a Curtea respectiv &organi"aiile neguvernamentale/ sau &grupurile de particulari/. Prin urmare persoana (uridic! sau grupul de particulari care sesi'ea'! Curtea pe temeiul art. *- din Convenie vor trebui s! pretind! c! au suferit $n mod direct o $nc!lcare a unui drept garantat de Convenie sau de protocoalele sale adiionale "i c! (ustific! un interes s! cear! $ncetarea $nc!lc!rii denunate precum "i eventual desp!gubiri pentru pre(udiciul suferit. @ac! nu se poate pretinde ea $ns!"i victim! persoana (uridic! nu are calitatea de a introduce o cerere $ndreptat! contra unei m!suri care0i love"te pe membrii s!i din urm! pot introduce $ns! o cerere $n nume propriu. Subiectele colective de drept nu pot fi $n principiu victime indirecte ale unei $nc!lc!ri a Conveniei dar nu este e%clus! ipote'a calific!rii lor ca victime poteniale ale
"&

. Ace"tia

))6

0 Curtea .@O )* septembrie )77# Bederaia cre"tin! a martorilor lui Ge+ova c. Branei +ot!r,rea din )* octombrie )77#8 0 C.B$rsan0op.cit. pag.#:-8 )? 0 Curtea .@O Otto0Preminger0 Gnstitut c. Austriei +ot!r,rea din )7 septembrie #55-8 Curtea .@O #7 iulie )77# Asociaia "i liga pentru protecia cump!r!torilor de autoturisme Abid "i ?-? alii c.Rom,nia8 Curtea0.@O A februarie )77: ;i"carea produc!torilor agricoli pentru drepturile omului c. Rom,nia +ot!r,rea din A februarie )77:8

Pagina %" din &'

unei asemenea $nc!lc!ri"'. Se poate aduce $n spri(inul acestor afirmaii +ot!r,rea pronunat! de Curte $n cau"a )orris and t(e )ation ga* federation c +arii ,ritanii prin care pl,ngerea reclamanilor a fost declarat! inadmisibil! pe motiv c! asociaia nu & suferea direct efectele legislaiei atacate.... @at fiind caracterul subsidiar al sistemului european de protecie a drepturilor omului 2autorit!ile naionale fiind cele dint,i c+emate s! garante'e ap!rarea drepturilor prev!'ute de Convenie4 calitatea de victim! este necesar s! e%iste "i s! se p!stre'e at,t la momentul formul!rii cererii individuale la instana european! c,t "i pe toat! durata procedurii (udiciare $n faa acesteia. Obli3aia +tatului de a nu mpiedica e/ercitarea e ectiv a dreptului la recur+ individual, Partea finala a art. *- din Convenie dispune c! &statele contractante se angajea" s nu mpiedice prin nici o msur e-erciiul eficace / al dreptului la recurs individual. @up! cum a statuat cu valoare de principiu $n cauza A!ro#e3i) 4ella" S.A. i alii c. 5reciei): fosta Comisie &prin inter"icerea oricrei ingerine asupra dreptului la recurs individual, art. 2%.n pre"ent art. &/0 confer reclamantului un drept de natur procedural care, la fel ca drepturile materiale din 1itlul I al Conveniei 2i din !rotocoalele sale adiionale, trebuie s fie interpretate n sensul garantrii unor drepturi concrete 2i efective, nu teoretice 2i ilu"orii. ),- Condiiile de admi+ibilitate ;art, -8 din Convenie< ),-,% Condiii e+eniale! epuizarea cilor interne de atac i termenul de & luni ;art, -8 para3ra ul ;%< din Convenie< I.&. . 3pui"area cilor interne de atac

Prin condiia epui'!rii c!ilor de atac interne se desemnea'! obligaia reclamantului de a parcurge $n prealabil toate gradele de (urisdicie ale sistemului intern de drept prin folosirea c!ilor de atac puse la $ndem,na sa de acest sistem. Noiunea de &ci interne de atac/ este o noiune cu caracter propriu Conveniei ea cuprin',nd orice posibilitate (uridic! oferit! de legislaia naional! unui stat parte la Convenie de a pune $n discuie $n faa organelor care alc!tuiesc sistemul naional de drept ierar+i'at o $nc!lcare a unui drept garantat de Convenie sau de protocoalele sale adiionale ce are ca scop $nl!turarea acestei $nc!lc!ri "i a consecinelor sale)5. Coninutul
)A ):

0 C.B$rsan0op.cit. pag.#5*8 0 Comisia .@O #) februarie #55)8 )5 0 C.B$rsan0op.cit. pag.)6#8

Pagina %- din &'

obligaiei epui'!rii c!ilor de atac interne are o dimensiune &vertical/ "i una &ori"ontal/. Pe &vertical reclamantul este obligat ca pentru $nc!lcarea dreptului s!u recunoscut de Convenie s! formule'e o aciune $n faa instanei naionale competente iar dac! nu obine satisfacie la nivelul primului grad de (urisdicie reclamantul va trebui s! fac! u' de toate c!ile de atac oferite de legislaia naional! *7. Pe &ori"ontal/ reclamantul trebuie s! fi formulat $n faa instanelor interne c+iar "i numai & n substan/ $nc!lcarea dreptului garantat de Convenie pe care ulterior o va invoca $n faa Curii*#. @in dispo'iiile art. *6 din Convenie precum "i din anali'a (urisprudenei Curii precum "i a fostei Comisii doctrina a contras regula dup! care condiia epui'!rii c!ilor de atac interne este $ndeplinit! $n ca'ul $n care reclamantul a utili'at c!ile de & recurs/ intern cu cerinele ca acestea s! fie eseniale referitoare la $nc!lc!rile pretinse accesibile "i adecvate*). Persoana interesat! nu este obligat! dec,t s! e%ercite $n limitele unei diligene normale recursurile care apar ca fiind eficiente "i suficiente **.Pentru a fi adecvat 2c,t "i efectiv $n sensul art. #* din Convenie4 un &recurs/ intern trebuie s! pre'inte perspective re'onabile de succes8 este esenial s! e%iste un anumit grad de certitudine al c!ii interne de atac at,t din punct de vedere teoretic c,t "i practic. n privina $nc!lc!rii dreptului la un proces ec+itabil prin durata e%cesiv! a procedurilor interne at,t Comisia c,t "i Curtea au statuat c! reclamantul se putea adresa direct organelor Conveniei $n m!sura $n care totu"i pe plan intern nu dispunea de un recurs prin care s! pun! $n discuia acestora $nc!lcarea acestui drept. @up! cum au decis "i Comisia "i Curtea $n numeroase r,nduri constat,nd $nc!lcarea dispo'iiilor art. ? paragraful 2#4 din Convenie acestea & nu mai consider necesar s anali"e"e cau"a 2i pe temeiul art. &&/. @ar +ot!r,rea 6udla c. Poloniei*6a marcat un reviriment al (urisprudenei $n materie $n sensul c! instana european! a ar!tat c! acest te%t nu mai este absorbit de art. ? paragraful 2#4 $n situaia $n care $nc!lcarea dreptului garantat de Convenie pe care reclamantul o pune $n discuie const! $n dep!"irea termenului re'onabil. Astfel Curtea a statuat c! dac! dreptul intern nu garantea'! reclamantului un recurs efectiv pe calea c!ruia s! obin! reparaie pentru durata e%cesiv! a procedurilor (udiciare atunci se va constata "i
*7

0 Prin aplicarea art.*6 alin.# din Convenie e%istenta $n dreptul intern a unei c!i de atac cu privire la $nc!lcarea incriminat! disponibil! "i corespun'!toare oblig! reclamantul s! solicite repararea $n primul r,nd statului p,r,t $nainte de a sesi'a CurteaE Curtea .@O ## septembrie )77) ;ifsud c. Branei8 *# 0 Aceast! obligaie este total lipsit! de formalism c+iar dac! reclamantul nu a f!cut nici m!car o referire la prevederile Conveniei8 obligaia va fi considerat! $ndeplinit! dac! reclamnatul a invocat $n substana lor drepturile garantate de Convenie8 *) 0 R. @inc! 1 op.cit.pag.*A8 ** 0 R. @inc! 1 op.cit. pag.-70-#8 *0 Comisia .@O #7 decembrie #55# Pia''etti c. Gtaliei8 Curtea .@O )6 ianuarie )777 Dripodli c. Gtaliei8 *6 0 Curtea .@O )? octombrie )7778

Pagina %1 din &'

$nc!lcarea dispo'iiilor art.#* din Convenie pe l,ng! cele ale art. ? paragraful 2#4 ce garantea'! desf!"urarea procedurilor interne $ntr0un termen re'onabil. @e asemenea s0a statuat c! un recurs limitat la motive de legalitate nu este eficace $n condiiile $n care $nc!lcarea dreptului recunoscut de Convenie provine din unele elemente de fapt sau se datorea'! dispo'iiilor legale $nsele. I.&. .2 1ermenul de 4 luni

@repturile "i libert!ile instituite de Convenie sunt prin natura lor imprescriptibile. n sc+imb dreptul la aciune pentru constatarea $nc!lc!rii acestora "i obinerea unei satisfacii ec+itabile este condiionat de e%ercitarea lui $n termenul de ? luni instituit de art. *6 din Convenie. Calculul termenului prev!'ut de art. *6 presupune stabilirea cu riguro'itate a momentului de la care el $ncepe s! curg! precum "i a celui la care este sesi'at! instana european!. Sub primul aspect potrivit dispo'iiilor Conveniei termenul $ncepe s! curg! de la data &deci"iei interne definitive/ respectiv de la momentul epui'!rii c!ilor interne de atac astfel cum am circumstaniat acest cadru $n cele ce preced. C,nd $nc!lcarea pretins! const! $ntr0o situaie continu! termenul de "ase luni nu $ncepe s! curg! dec,t din momentul $n care aceast! situaie continu! ia sf,r"it. n principiu termenul de ? luni curge de la data deci'iei celei mai $nalte autorit!i naionale competente. Atunci c,nd o deci'ie sau un act al unei autorit!i publice nu este susceptibil de nici un &recurs/ termenul de ? luni curge de la data la care acea deci'ieIact $"i produce efectele.*? n cauza 0or) c. Au"#riei *A Curtea "i0a reconsiderat (urisprudena "i a statuat c! termenul de ? luni $ncepe s! curg! a doua 'i dup! pronunarea $n sedin! public! a deci'iei interne definitive sau $n absena unei asemenea pronun!ri de la comunicarea efectuat! reclamantului sau avocatului s!u sau de la data notific!rii deci'iei atunci c,nd $n conformitate cu normele de drept "i cu practica intern! el este $ndrept!it s! i se comunice din oficiu o copie a deci'iei. Aceasta (urispruden! a fost confirmat! ulterior. n ceea ce prive"te momentul introducerii cererii $n faa Curii moment care trebuie s! se plase'e $n interiorul termenului de ? luni acesta este marcat potrivit art. -A

*? *A

0 Comisia .@O #7 iulie #5:# L. c. RegatuluiUnit8 0 Curtea .@O )A noiembrie #5568

Pagina %8 din &'

alin. 6 din Regulamentul CuriiM $n principiu*: de data primei comunic!ri transmis! Curii $n care reclamantul e%pune fie "i sumar obiectul cererii sale. ),-," Alte condiii de admi+ibilitate ale recur+ului individual ;art, -8 para3ra ul ;"< dinConvenie78 I.&.2. Cererea s nu fie anonim

I.&.2.2 Cererea s nu fie esenial acea2i cu o cerere anterior e-aminat de Curte Aplicarea principiului non bis n idem presupune e%istena unei triple identit!i $ntre cererea supus! e%amin!rii Curii "i o cerere anterioar! respectiv identitate de p!ri de obiect "i de cau'! 2unde prin cau'! se $neleg aciunile sau omisiunile autorit!ilor statale prin care s0au produs $nc!lc!rile denunate de reclamant prin cererea sa ca temei de fapt "i drepturile astfel $nc!lcate ca temei de drept4. @octrina "i (urisprudena Curii a statuat c! regula triplei identit!i are a fi aplicat! cu mai mult! suplee dec,t $n dreptul intern uneori fiind considerate necesare doar identitatea de obiect "i cea de cau'! pentru declararea unei cereri ca inadmisibil! $n timp ce $n alte ca'uri de"i formal era $ntrunit! tripla identitate noua cerere a fost declarat! admisibil! datorit! e%istenei unui interes personal "i serios al reclamantului. I.&.2.& Cererea s nu mai fi fost supus e-aminrii unei alte instane internaionale, dac nu conine fapte noi

),-,Cererile incompatibile cu di+poziiile Conveniei +au ale protocoalelor +ale adiionale i cele n mod vdit ne ondate +au abuzive ;art, -8 para3ra ul ;-< din Convenie< @e"i reglementate de Convenie sub aceea"i titulatur! de condiii de admisibilitate este evident c! pentru reinerea acestor situaii Curtea va fi nevoit! s! fac! o apreciere global! a fondului cererii pentru a vedea ce pretinde reclamantul prin raportare la dispo'iiile Conveniei. Prin urmare de"i aflat! teoretic $ntr0o procedur! de admisibilitate Curtea va fi nevoit! $n aceste ca'uri &s pipie/ $nsu"i fondul cererii reclamantului situaie oarecum similar! celei $nt,lnite $n dreptul intern $n ca'ul ordonanei pre"ediniale. Pentru aceste motive $n doctrin! se arat! c! dispo'iiile art. *6 paragraful 2*4 reglementea'! de fapt e%cepii preliminare privitoare la fondul cererii-7.
*:

0 Curtea poate sa rein! "i o alt! dat! $n ca'ul $n care i se pare oportun mai ales din cau'a negli(enei reclamantului. Acest fapt va fi posibil dac! reclamantul nu r!spunde destul de rapid la cererile de informaii care $i sunt adresate de c!tre secretariat. n acest ca' Curtea poate aprecia c! datorit! neclarit!ii cererii prima coresponden! nu valorea'! drept cerere astfel $nc,t este posibil ca termenul de ? luni s! fi e%pirat 2Cau'a ;ercier de Bettens c. .lveiei A decembrie #5:A48 *5 0 Aceste condiii mai sunt denumite "i cerine specifice recursului individual 1 a se vedea R. @inc! 1 op.cit. pag.#5# spre deosebire de primele condiii anali'ate care se aplic! $n principiu "i recursurilor interstatale8 -7 0 C.B$rsan0op.cit. pag.*6*8

Pagina %& din &'

I.&.&. Cereri incompatibile protocoalelor sale adiionale

cu

dispo"iiile

Conveniei

sau

ale

O cerere poate fi considerat! incompatibil! cu prevederile Conveniei atunci c,nd obiectul ei nu intra sub incidena dispo'iiilor acesteia. Astfel incompatibilitatea unei cereri poate re'ulta $n principal din urm!toarele $mpre(ur!riE reclamantul invoc! $nc!lcarea unor drepturi care nu sunt garantate de Convenie sau protocoalele sale 2incompatibilitate ratione materiae48 cererea prive"te un drept garantat de Convenie dar reclamantul fie nu s0a aflat sub (urisdicia unui stat contractant fie a formulat cererea $mpotriva unui stat care nu este parte la Convenie 2incompatibilitate ratione personae48 cererea prive"te un drept garantat de Convenie reclamantul poate pretinde calitatea de &victim/ dar la momentul $nc!lc!rii acesta nu se afla sub (urisdicia teritorial! a statului p,r,t 2incompatibilitate ratione loci4. faptele invocate drept cau'! a $nc!lc!rii dreptului reclamantului s0au produs $nainte ca statul p,r,t s! fi ratificat Convenia 2incompatibilitate ratione temporis4. faptele invocate drept cau'! a $nc!lc!rii dreptului reclamantului s0au produs $nainte ca statul p,r,t s! fi ratificat Convenia 2incompatibilitate ratione temporis4. I.&.&.2 Cererile n mod vdit nefondate

O cerere este declarat! inadmisibil! ca fiind netemeinic n apt atunci c,nd instana european! aprecia'! c! elementele de fapt pre'entate de reclamant nu sunt de natur! s! conduc! la e%istena vreuneia sau vreunora dintre $nc!lc!rile alegate $n cererea sa. O cerere poate fi $ns! "i netemeinic n drept atunci c,nd faptele incriminate de reclamant de"i probate nu sunt de natur! s! constituie o $nc!lcare a drepturilor "i libert!ilor garantate de Convenie sau de protocoalele sale adiionale. I.&.&.& Cererile abu"ive

n ba'a acestui te%t au fost declarate inadmisibile cereri repetate care nu au nici un fundament sau care conin afirmaii insult!toare la adresa fostei Comisii sau cereri cu v!dit caracter "icanator 2spre e%emplu cereri care reiterau obiectul unor cereri anterioare declarate inadmisibile4.

Pagina %' din &'

))

Subiectele colective . titulare ale dreptului con+acrat de art, -1 din Convenie

)),% Con+ideraii 3enerale

B!r! $ndoial! c! titularul absolut al drepturilor "i libert!ilor fundamentale instituite de Convenie este persoana uman! $ns! aceasta poate participa la raporturile (uridice fie individual ca persoan! fi'ic! fie ca parte a unui subiect colectiv de drept fie c! acesta beneficia'! el $nsu"i de personalitate (uridic! fie c! este vorba de o simpl! asociere a mai multor persoane fi'ice care $ns! nu d! na"tere unei persoane (uridice. Persoana fi'ic! beneficia'! de protecia integral! a dispo'iiilor Conveniei put,nd e%ercita oricare dintre drepturile &substaniale/ "i c+iar libert!ile fundamentale-# prev!'ute de aceasta care sunt $n mare parte drepturi personale nepatrimoniale. n sc+imb prin c+iar natura lor unele drepturi garantate de Convenie 2dreptul la viaa de familie inter'icerea torturii "i a oric!ror tratamente inumane sau degradante etc.4 nu pot avea ca titular o persoan! (uridic! sau $n general un subiect colectiv de drept -). Nu este mai puin adev!rat c! dac! subiectul colectiv de drept nu ar putea fi el $nsu"i titularul unor asemenea drepturi sau obligaii el ar putea totu"i interveni $n mecanismul de protecie instituit de Convenie $n calitate de repre'entant al membrilor s!i persoane fi'ice pentru $nc!lcarea adus! drepturilor acestora. Pe de alt! parte o foarte important! diferen! de regim (uridic $ntre persoana fi'ic! "i subiectul colectiv de drept ca titulari ai drepturilor garantate de Convenie se observ! $n planul dreptului la aciune ca drept procedural care $nsoe"te "i garantea'! e%erciiul drepturilor &substaniale garantate de Convenie respectiv dreptul de a sesi'a Curtea despre o pretins! $nc!lcare a unui drept recunoscut de Convenie de c!tre un stat p,r,t. Astfel dac! orice persoan! fi'ic! poate formula o cerere individual! $n faa Curii te%tul Conveniei impune condiii suplimentare pentru ca un subiect colectiv de drept s! poat! intenta o astfel de aciune numai organi'aiile neguvernamentale sau grupurile de particulari put,nd fi titulari ai unei astfel de cereri. Pe de alt! parte calitatea procesual! pasiv! $n litigiul declan"at $n faa Curii revine ntotdeauna unui subiect colectiv de drept respectiv unul dintre statele contractante ale Conveniei.
-#

0 n general prin &libert!i/ se desemnea'! acele drepturi fundamentale pentru al c!ror e%erciiu se cere statului s! aib! o atitudine pur pasiv! obligaia acestuia const,nd numai de a nu restriciona persoana titular! a dreptului $n e%erciiul acestuia. Ulterior odat! cu evoluia sistemului de protecie a drepturilor omului au fost recunoscute acele drepturi numite de profesorul 3ean Rivero &creane $mpotriva societ!ii/ respectiv drepturi al c!ror e%erciiu presupune din partea statului o atitudine activ! po'itiv! acesta trebuind s! asigure premisele legislative sau c+iar materiale necesare e%erciiului dreptului. n sf,r"it $ntr0o alt! etap! au fost recunoscute persoanei drepturi fundamentale al c!ror e%erciiu presupune nu numai o atitudine activ! a statului dar mai mult necesit! instituirea unor mecanisme de cooperare internaional! 2spre e%emplu dreptul la un mediu s!n!tos48 -) 0 O posibil! e%cepie de la aceast! conclu'ie o putem $nt,lni $n cadrul grupurilor de particulari titulare ale dreptului la recurs individual reglementat de art.*- din Convenie8

Pagina %0 din &'

)),"

Subiectele colective, *oiune, Cla+i icri

n ceea ce ne prive"te apreciem c! din perspectiva dreptului civil persoana (uridic! este acea entitate caracteri'at! prin organi'are "i patrimoniu propriu recunoscute $n scopul e%ercit!rii drepturilor subiective civile "i asum!rii obligaiilor corelative conferite de lege/&. B!r! $ndoial! coninutul noiunii persoan! (uridic! nu se suprapune cu noiunea de personalitate (uridic!. @ob,ndirea personalit!ii (uridice marc+ea'! recunoa"terea persoanei (uridice ca veritabil subiect de drept. Se poate spune din aceast! perspectiv! c! dobandirea personalit!ii (uridice este un procedeu te+nico0(uridic care pre'int! note specifice $n raport cu fiecare categorie de persoane (uridice procedeu care face posibil! integrarea subiectelor colective de drept $n circuitul civil. n ca'ul subiectelor colective de drept personalitatea (uridic! este numai de natura iar nu "i de esena acestora. .%ist! numeroase subiecte colective de drept care nu sunt persoane (uridiceE spre e%emplu unele dintre instanele (udec!tore"ti 2(udec!toriile "i noile tribunalele speciali'ate4 asociaiile $n participaiune reglementate de Codul civil diverse societ!i profesionale "i alte asociaii etc. Dotu"i $n principiu cel puin $n materia dreptului privat subiectul colectiv este definit sub forma persoanei (uridice care presupune o serie de condiii speciale referitoare la organi'are conducere patrimoniu scop r!spundere denumire etc. n categoria subiectelor colective de drept care beneficia'! de personalitate (uridic! se $nscriuE societ!ile comerciale8 organi'aiile sindicale8 asociaiile "i fundaiile $nfiinate $n temeiul O.<. nr.)?I)7778 partidele politice etc. Ba! de persoana fi'ic! ca subiect individual al raporturilor (uridice subiectele colective de drept se diferenia'! prin cel puin dou! caracteristici eseniale. n primul r,nd dac! persoana fi'ic! dob,nde"te capacitate (uridic! de drept de la momentul na"terii 2situaia drepturilor copilului nen!scut fiind doar o aparent! e%cepie de la acest principiu din moment ce legea impune condiia ca acesta s! se nasc! viu pentru incidena acestei reguli de drept4 persoana (uridic! trebuie s! respecte anumite condiii "i proceduri prescrise de lege $n vederea constituirii sale valabile. ;ai mult persoana (uridic! poate lua fiin! numai $n formele prev!'ute de lege. @e asemenea spre deosebire de regulile de drept aplicabile persoanelor fi'ice $n materia subiectelor colective de drept capacitatea de folosin! "i cea de e%erciiu sunt legate indisolubil neput,nd fi disociate. n al doilea r,nd de esena persoanei (uridice este speciali'area capacit!ii (uridice a acesteia. Astfel $n timp ce persoana fi'ic! are o vocaie general! la e%ercitarea
-*

0 A se vedea $n acela"i sens "i Ovidiu Ungureanu Calina 3ugastru @rept civil. Persoanele .ditura Rosetti )77* pag.)-#8

Pagina %$ din &'

tuturor drepturilor "i obligaiilor prescrise de lege persoana (uridic! poate e%ercita numai acele drepturi "i a0"i asuma numai acele obligaii care corespund scopului stabilit de lege act de $nfiinare sau statut 2art.*- din @ecretul nr.*#I#56-4. Orice act (uridic contrar scopului este lovit de nulitate. Subiectele colective de drept $nsele se diferenia'! esenial $n persoane (uridice care urm!resc reali'area unui scop patrimonial 2societ!ile comerciale4 "i cele a c!ror e%isten! este subordonat! reali'!rii unui interes public comunitar sau c+iar a unor interese personale aparin,nd membrilor lor aceste interese neav,nd $ns! natur! patrimonial! 2asociaiile fundaiile sindicatele organi'aiile profesionale4. @up! un alt criteriu respectiv cel al regimului (uridic aplicabil subiectele colective de drept se clasific! $n entit!i de drept public respectiv de drept privat--. O diferen! esenial! $ntre aceste dou! categorii re'ult! din aplicarea principiului libert!ii contractuale $n materia subiectelor de drept privat respectiv a celui al legalit!ii $n sfera entit!ilor de drept public. Caracterul de drept public sau privat al unui subiect de drept nu re'ult! $n mod necesar din forma de organi'are determinant fiind dac! acesta reali'ea'! o activitate de interes public. Sub acest aspect $n dreptul administrativ se folose"te categoria de stabiliment de utilitate public! pentru a desemna acele entit!i (uridice care ca form! de organi'are in de dreptul privat $ns! reali'area activit!ii lor influenea'! interesul public 2spre e%emplu barourile de avocai universit!ile etc.4. )),Subiectele colective . titulare ale dreptului de +ezin Articolul # din Convenie oblig! $naltele p!ri contractante s! recunoasc! oric!rei persoane din (urisdicia lor drepturile "i libert!ile definite la Ditlul G al Conveniei/%, B!r! $ndoial! alegerea termenului este semnificativ! pentru voina de a acorda acestor drepturi o valoare erga omnes care repre'int! e%presia universalit!ii Conveniei. O e%aminare rapid! a principalelor dispo'iii ale Conveniei arat! c! este vorba cu certitudine de un te%t ce vi'ea'! individul considerat $n esena sa individual! -? ceea ce denot! o concepie individualist! asupra drepturilor omului $n concordan! cu conte%tul politic "i (uridic $n care Convenia a fost adoptat! cu (um!tate de secol $n urm! c,nd era

--

0 Cu privire la aceste categorii de persoane (uridice a se vedea C. =amangiu G. Rosetti Balanescu Al. Baicoianu Dratat de drept civil pag.:*60:*?8 -6 0 .ste un articol deosebit de important care repre'int! un anga(ament solemn pentru statele contractante "i e%prim! voina comun! a unei garanii colective8 -? 0 @repturile individuale sunt total marcate de g,ndirea lui 9oc>e "i Rousseau conform c!reia drepturile omului sunt fondate prin natur!8 ele sunt inerente fiinei umane deci anterioare oric!rei societ!i8

Pagina "# din &'

important s! se pun! $nainte principiile statului de drept "i ale democraiei politice pentru a se asigura supravieuirea regimurilor democratice din !rile membre-A. Dotu"i unii comentatori au contestat caracterul pur individualist al Conveniei $n sensul c! ea nu ar vi'a dec,t protecia drepturilor eseniale ale omului f!c,nd abstracie de apartenena lor la un grup social determinat. n opinia lui 3. Felu "i R. .rgec & sistemul Conveniei este susceptibil de a proteja n egal msur anumite drepturi ale unei organi"aii sau ale unui grup, precum 2i anumite drepturi ale indivi"ilor considerai ca membrii ai unui grup social determinat/5. C+iar dac! aceast! abordare poate ap!rea destul de mult $n decala( cu opiniile cel mai des e%primate putem totu"i estima c! instrument viu "i adaptabil Convenia constituie un instrument de(a desc+is $n mod potenial c!tre protecia subiectelor colective de drept-5 f!r! ca prin aceast! desc+idere s! ri"te sacrificarea individului entit!ii sociale. Drebuie de asemenea subliniat faptul c! (urisprudena Curii "i a fostei Comisii a permis dincolo de puinele referine te%tuale e%plicite o anumit! protecie a subiectelor colective. @up! cum am ar!tat $n preambulul acestei lucr!ri calitatea de titular al unuiaIunora dintre drepturile &substaniale/ reglementate de Convenie este $n principiu indisolubil legat! de aceea de titular al dreptului la aciune instituit de sistemul de protecie al Conveniei respectiv de dreptul de natur! procedural! de a obine e%aminarea unei pretinse $nc!lc!ri a acestor drepturi din partea statului p,r,t de c!tre Curte 2"i de a obine o satisfacie ec+itabil!4 prin sesi'area acesteia cu un recurs individual reglementat de art.*din Convenie. Dotu"i o ipote'! special! prive"te situaia statelor contractante ale Conveniei 2ele $nsele subiecte colective de drept4. Astfel de"i acestea nu sunt titulare ale drepturilor &substaniale/ recunoscute de Convenie aceasta le pune la dispo'iie un drept procedural de a sesi'a (urisdicia european! cu privire la $nc!lcarea dispo'iiilor Conveniei pe calea recursului interstatal. )),-,% Statele contractante titulare ale dreptului la recur+ inter+tatal n aa Curii Europene a Drepturilor Omului ;art,-- din Convenie< ;ecanismul de protecie instituit de Convenie a constituit o inovaie $n sistemul tratatelor internaionale $ntruc,t nu numai c! a instituit o (urisdicie internaional! 2c+iar supranaional!4 pentru garantarea aplic!rii dispo'iiilor Conveniei nu numai c! a permis sesi'area acesteia $n mod direct de c!tre un particular $mpotriva unui stat contractant dar
-A

0 Fe'i @. <omien @. =arris 9. SNaa> Convenia .uropean! a drepturilor Omului "i Carta Social! .uropean!E drept "i practic! .d. Consiliului .uropei #55A pag. #:8 -: 0 Convenia .uropean! a @repturilor Omului BruHlant #557 p. ?58 -5 0 B!r! $ndoial! c! sistemul nu este comparabil cu cel instaurat de Protocolul adiional din 5 noiembrie #556 ce instaurea'! un sistem de reclamaii colective la Carta Social! .uropean!. @reptul la recurs este aici $n mod evident desc+is organi'aiilor "i c+iar e%clude indivi'ii "i are ca obiect o situaie general! "i nu o situaie individual!8

Pagina "% din &'

a instituit un &recurs/ interstatal prin care oricare dintre statele contractante poate aduce un alt stat contractant $n faa (urisdiciei Curii nu numai pentru $nc!lcarea de c!tre acesta a drepturilor resortisanilor s!i dar "i a celor al oric!rui cet!ean refugiat sau apatrid aflat la momentul $nc!lc!rii sub (urisdicia de drept sau numai de fapt a statului p,r,t invoc,nd $n acest sens pre'entarea $n faa Curii a unei c+estiuni care aduce atingere ordinii publice europene67. Acest tip de aciune public! constituie $ns!"i esena garaniei colective "i a caracterului obiectiv al drepturilor omului6#. Specificul cererii de recurs interstatal este acela c! &victima/ $nc!lc!rii Conveniei nu este reclamantul ci unul sau mai muli resortisani ai statului p,r,t. ;ai mult spre deosebire de cererea individual! titularul acestui drept procedural 1 oricare dintre statele p!ri la Convenie 1 nu este nici repre'entantul &victimei/.Reclamantul nu e%ercit! un drept al victimei $n numele acesteia ci unul propriu 2dar nu "i $n interes propriu4 instituit $n scopul garant!rii ordinii publice europene instituite de Convenie statul $n cau'! nu acionea'! ca un avocat ci ca un procuror. Promovarea cererii interstatale presupune $ndeplinirea cumulativ! at,t a unor condiii generale de admisibilitate c,t "i a unora specifice. Condiiile generale de admisibilitate vi'ea'! $n principiu aspecte vi',nd stabilirea competenei Curii sub aspect personal material "i temporal. n ceea ce prive"te condiiile speciale de admisibilitate de"i art.** din Convenie nu prevede acest lucru e%pres Curtea "i fosta Comisie au apreciat c! sunt aplicabile cele dou! condiii instituite de art.*6 din Convenie $n domeniul cererilor individuale cu unele nuan!ri6). @in perspectiva pe care o trat!m aceea a subiectelor colective de drept credem c! pot fi trase urm!toarele conclu'iiE Spre deosebire de cererea individual! care poate fi introdus! de orice persoan! care se pretinde &victim!/ a $nc!lc!rii drepturilor recunoscute de Convenie fie persoan! fi'ic! fie subiect colectiv de drept cererea interstatal poate fi formulat nu)ai de ctre unul sau mai multe subiecte colective de drept 6 state contractante la Convenie. Ditular al cererii interstatale "i p,r,t al acesteia pot fi numai state contractante ca entit!i specifice dreptului internaional public8 nici o instituie sau agent al statului reclamant indiferent de rangul acestora "i cu at,t mai puin o persoan! de drept privat nu pot formula o astfel de cerere sau nu pot comp!rea ca p,r,t $n nume personal $ntr0o astfel
67 6#

0 Comisia ## ianuarie #5?# Austria c. Gtaliei8 0 B. Sudre @roit internatoinal et europeen des droits de lC+omme pag.*7?8 6) 0 C.B$rsan0op.cit. vol.GG p.#-#.

Pagina "" din &'

de procedur!. Statul p,r,t este $ns! inut r!spun'!tor pentru activitatea tuturor instituiilor sau oficialilor s!i. @in anali'a (urisprudenei Curii se desprinde conclu'ia c! cererile interstatale au de obicei $n vedere $nc!lcarea unor drepturi din a"a0numitul &nucleu dur/ al Conveniei 2ma(oritatea ca'urilor au privit practici de tortur! sau rele tratamente4 ai c!ror titulari sunt de obicei persoane fi'ice. Dotu"i cererile interstatale pot avea $n vedere sancionarea unei legislaii sau a unor practici contrare oric!ruia dintre drepturile prev!'ute de Convenie astfel $nc,t printre beneficiarii corect!rii conduitei statului p,r,t prin intermediul acestei veritabile actio popularis se pot reg!si deopotriv! persoane fi'ice "i subiecte colective de drept. )),-," Subiectele colective 2 titulare ale dreptului la recur+ individual6 re3lementat de art, -1 din Convenie Potrivit art. *- al Conveniei &Curtea poate fi sesi'at! printr0o cerere de c!tre orice persoan! fi'ic! orice organi'aie neguvernamental! sau de orice grup de particulari care se pretinde victim! a unei $nc!lc!ri de c!tre una dintre $naltele p!ri contractante a drepturilor recunoscute $n convenie sau $n protocoalele sale. naltele p!ri contractante se anga(ea'! s! nu $mpiedice prin nici o m!sur! e%erciiul eficace al acestui drept./ A"adar subiectele colective de drept sunt vi'ate $n mod indirect de sistemul de protecie al Conveniei din moment ce at,t & organi"aiile neguvernamentale c,t "i &grupurile de particulari pot fi reclamani "i deci pot fi titulare ale recursului individual $n faa Curii fapt ce a fost confirmat $n mod constant de c!tre Curte $n (urisprudena sa6*. Dotu"i Convenia nu instaurea'! $n nici un ca' un actio popularis/ care ar permite oric!rei persoane sau oric!rui grup constituit denunarea oric!rei $nc!lc!ri a Conveniei de c!tre un stat parte. ntr0adev!r $n momentul e%amin!rii posibilit!ii de a accepta o reclamaie organele $ns!rcinate cu aplicarea Conveniei consider! c! $n ca'ul $n care aceasta provine de la un grup toi membrii grupului trebuie s! aib! un interes comun $n a aciona6-. II.&.2. #rice organi"aie neguvernamental

Consideraii generale 7 Prin aceast! formul! art.*- din Convenie permite sesi'area Curii nu numai de c!tre persoanele fi'ice dar "i de persoanele (uridice at,t cele cu scop lucrativ 2societ!ile comerciale4 c,t "i cele f!r! scop patrimonial 2asociaii fundaii partide politice culte etc.4.

6*

0 Cau'a Sindicatul suede' al mecanicilor de locomotiv! contra Suediei din ? februarie #5A?8 Gnstitutul de preoi france'i "i alii contra Durciei din #- decembrie )7778 60 Curtea .@O ) martie #5:A cau'a ;at+ieu0 ;o+in "i ClerfaHt c. Belgiei8

Pagina "- din &'

@in interpretarea per a contrario a sintagmei re'ult! c! te%tul e%clude $ns! din sfera posibililor titulari ai cererii adresate (urisdiciei europene orice persoan! (uridic! instituie organi'aie sau alt! entitate &guvernamental/. n general s0a considerat c! nu se pot $nscrie printre titularii cererii individuale organele centrale ale statului autorit!ile descentrali'ate sau deconcentrate ale statului care e%ercit! prerogative ale puterii publice colectivit!ile locale. Pe de alt! parte s0a statuat c! unele organi'aii care servesc reali'!rii unor interese generale ale societ!ii dar nu e%ercit! prerogative ale puterii publice "i se bucur! de o autonomie complet! fa! de stat se $ncadrea'! $n noiunea de & organi"aie neguvernamental/ put,nd u'a de prerogativa procesual! instituit! prin dispo'iiile art.*din Convenie c+iar dac! ar fi constituite conform normelor interne de drept public66. Prin urmare pot fi cuprinse $n categoria & organi"aiilor guvernamentale/ persoanele (uridice care particip! la e%erciiul puterii publice sau gestionea'! un serviciu public6? sub controlul autorit!ilor statului6A. Criteriile generale utili'ate de instana european! pentru determinarea includerii $n concret a unei organi'aii $n sfera noiunii de organi'aie & neguvernamental/ sunt urm!toareleE statutul (uridic al persoanei (uridice8 prerogativele ce0i sunt conferite8 natura activit!ii e%ercitate8 conte%tul $n care aceast! activitate se $nscrie8 gradul de independen! fa! de autorit!ile politice6:. n ceea ce prive"te o alt! condiie de admisibilitate impus! de art. *- din Convenie respectiv e%istena calit!ii de &victim/ a reclamantului s0a ar!tat c! aceast! calitate poate reveni at,t unei persoane fi'ice c,t "i unui subiect colectiv de drept "i c! de"i este greu de imaginat c! un astfel de subiect colectiv de drept ar putea ap!rea ca victim! indirect! a unei $nc!lc!ri a Conveniei nu sunt totodat! e%cluse $mpre(ur!ri $n care ar putea fi calificat ca victim! potenial! a unei astfel de $nc!lc!ri65.

66

0 S0a statuat c! se $ncadrea'! $n noiunea de organi'aie neguvernamental!E Biserica catolic! din <ermania Biserica Suediei Sfintele ;!n!stiri de la ;untele At+os o asociaie cu caracter religios o comunitate s!teasc! a esc+imo"ilor din Suedia o asociaie de drept privat care gestiona un centru de reabilitare a tinerilor to%icomani8 6? 0 Spre e%emplu o &corporaie spaniol!/ care deine un monopol $n domeniul c!ilor ferate $n condiiile $n care consiliul de administraie este responsabil $n faa <uvernului iar structura intern! "i organi'area activit!ii nu sunt reglementate printr0un statutIregulament propriu ci prin norme legislative 2Renfe c. Spaniei48 6A 0 Condiia e%istenei unei tutele efective din partea statului este esenial! pentru calificarea unei organi'aii ca fiind &guvernamental!/ sau nu. Spre e%emplu Radio Brance a fost inclus! de Curte $n cea de0a doua categorie dat fiind c! legea naional! consacr! libertatea de comunicare audiovi'ual! societatea se afl! sub controlul unui organism independent 1 CNA iar legislaia naional! consacr! radioului public &independen! editorial! "i autonomie instituional!/. Prin urmare credem c! re'ult! cu valoare de principiu c! orice stabiliment de utilitate public! care nu se afl! sub controlul efectiv al statului ci fie se autoadministrea'! fie se afl! sub controlul unui organism independent poate constitui o organi'aie &neguvernamental!/ $n sensul Conveniei c+iar dac! funcionarea sa este subordonat! reali'!rii unui interes general sau administr!rii unui serviciu public8 6: 0 C. B$rsan 1 op.cit. pag.#A#8 65 0 C.B$rsan0op.cit. pag.#5*8

Pagina "1 din &'

Ba! de consideraiile ce preced consider!m c! se impun urm!toarele conclu'ii $n ceea ce prive"te posibilitatea celor mai $nt,lnite forme de subiecte colective de drept din dreptul intern de a deveni titulare ale unora dintre drepturile substaniale prev!'ute de Convenie precum "i a dreptului procedural la recurs individualE II.&.2. . !artidele politice Bosta Comisie "i Curtea le0au recunoscut partidelor politice calitatea de titulari ai cererii individuale reglementat! de art.*- din Convenie. Spre e%emplu s0a statuat c! at,t un partid politic c,t "i unul dintre membrii s!i se afl! $n drept a sesi'a (urisdicia european! ca urmare a $nc!lc!rii dreptului la asociere recunoscut de Convenie prin faptul inter'icerii oficiale a unei reuniuni politice organi'ate de respectivul partid?7. II.&.2. .2 #rgani"aiile sindicale Calitatea de titular al recursului individual a unui sindicat a fost la r,ndul s!u recunoscut! at,t de c!tre fosta Comisie c,t "i de c!tre Curte $n numeroase oca'ii ?# $ns! s0a statuat c! o astfel de organi'aie nu are calitatea s! introduc! o cerere prin care pune $n discuie o m!sur! a autorit!ilor statale ce vi'ea'! pe membrii s!i din moment ce el $nsu"i nu se poate pretinde victima acelei m!suri?). II.&.2. .& Cultele religioase. Gnstana de la Strasbourg a recunoscut $n mod constant cultelor religioase calitatea de reclamant $n sensul Conveniei a(ung,nd prin (urisprudena sa s! modele'e conceptul de & ,iseric reclamant ceea ce a desc+is grupurilor religioase ?* accesul la sala de (udecat!?-. II.&.2. ./ 8sociaiile, fundaiile 2i federaiile7 Asociaiile "i fundaiile constituie prin $ns!"i natura lor (uridic! organi'aii &neguvernamentale/ acestea fiind titulare ale dreptului de a sesi'a cu o cerere individual! Curtea. .ste de remarcat c! o asociaie poate comp!rea $n faa Curii fie ca repre'entant al membrilor s!i 2ca' $n care este datoare s!0i individuali'e'e "i s! (ustifice calitatea de &victim/ a fiec!ruia dintre ace"tia4 fie $n nume propriu $n condiiile $n care $nc!lcarea alegat! din partea statului p,r,t prive"te un drept recunoscut de Convenie al asociaiei $nse"i.

?7 ?#

0 L c. Austriei8 0 Sindicatul Naional al 3urnali"tilor din cadrul C+annel Bour Delevision Co. 9td. c. Regatului Unit8 Bederaia greac! a comisionarilor $n vam! c. <reciei etc8 ?) 0 Cererea a fost respins! a"adar pentru lipsa calit!ii de &victim/8 ?* 0 Cau'a L. "i Biserica de Scientologie c. Suediei 2#5AA48 ?0 n special $n cau'ele Biserica catolic! Canee c. <reciei "i Biserica metropolitan! din Basarabia c. ;oldovei48

Pagina "8 din &'

II.&.2. .% #rgani"aiile cu scop lucrativ Reamintim c! e%istena personalit!ii (uridice a reclamantului nu este o condiie de admisibilitate a recursului individual astfel $nc,t c+iar o asociaie $n participaiune reglementat! de Codul civil poate $n principiu s! aib! calitatea de titular al unei astfel de cereri. 9ocietile comerciale. n categoria persoanelor (uridice constituite $n scopul obinerii de profit locul predominant este ocupat de societile comerciale constituite $n Rom,nia $ntr0una din formele prev!'ute de 9egea nr.*#I#557 republicat! ?6. Societatea comercial! este persoana (uridic! de la data $nmatricul!rii $n registrul comerului. @ob,ndind personalitate (uridic! $n condiiile legii societatea comercial! se integrea'! circuitului civil ca subiect distinct de drept. Subiecte de drept privat societ!ile comerciale sunt subiecte colective de drept destinate reali'!rii intereselor materiale ale persoanelor care le constituie activitatea acestora fiind liber! "i ne$ngr!dit! sub condiia respect!rii unui nucleu minimal de reguli considerate de ordine public!. n ceea ce prive"te societ!ile comerciale dreptul de a sesi'a Curtea aparine organelor lor statutare sau $n ca'ul societ!ilor $n lic+idare lic+idatorilor iar nu acionarilor. .%ist! $ns! situaii e%cepionale $n care se poate recunoa"te dreptul acionarilor de a sesi'a Curtea "i anume $n ipote'a $n care cererea prive"te tocmai modalitatea de desemnare a persoanei care potrivit dreptului naional ar fi singura $ndrept!it! s! repre'inte persoana (uridic!??. Se impune ca o ultim! meniune faptul c! dat fiind c! $ns!"i raiunea e%istenei unei societ!i comerciale este obinerea de profit este greu de imaginat o ipote'! $n care un astfel de titular ar putea promova un recurs individual $ntemeiat $n principal pe considerente de ordin moral sau $n lipsa unui pre(udiciu material cau'at reclamantului "i care se pretinde a fi reparat de statul p,r,t. II.&.2.2 8utoritile 2i instituiile publice

Autorit!ile "i instituiile publice precum "i oricare alte entit!i aparin,nd sectorului public precum Parlamentul <uvernul ministerele instanele (udec!tore"ti ageniile guvernamentale autonome ora"ele comunele (udeele etc. nu pot fi titulari ai

?6

0 Conform art.) din 9egea nr.*#I#557 cu modific!rile "i complet!rile ulterioare societ!ile comerciale se pot constitui $n Rom,nia $n una dintre urm!toarele formeE societatea $n nume colectiv societatea $n comandit! simpl! societatea pe aciuni societatea $n comandit! pe aciuni "i societatea cu r!spundere limitat!8 ?? 0 Creditul Gndustrial c. Republicii Ce+!8 $n spe! se vi'a prin cererea introdus! de acionarul ma(oritar tocmai modalitatea de desemnare a administratorului provi'oriu al unei b!nci8

Pagina "& din &'

cererii de recurs individual adresate Curii acestea constituind organi'aii guvernamentale $n sensul art. *- din Convenie.?A. Pe de alt! parte astfel cum am mai ar!tat esenial pentru calificarea unei organi'aii ca fiind guvernamental! pe l,ng! statutul (uridic prerogativele ce0i sunt conferite natura activit!ii e%ercitate "i conte%tul $n care aceast! activitate se $nscrie este gradul de autonomie al acesteia fa de stat privit ca autoritate politic!. 9ituaia special a ordinelor profesionale. Ordinele profesionale termen sinonim $n doctrin! cu e%presii caE & organi"aii profesionale sau corpuri profesionale, sunt organisme neguvernamentale autori'ate de lege s! preste'e servicii publice $n regim de putere public! adic! sunt stabilimente de utilitate public!. Prin ficiune (uridic! aceste structuri de origine privat! care sunt atrase prin dispo'iia e%pres! a legii la prestarea serviciilor publice sunt asimilate din perspectiva contenciosului administrativ autorit!ilor publice?:. Ordinele profesionale $mbin! elementele caracteristice ale subiectelor de drept privat cu cele specifice subiectelor de drept public. Prin urmare ele sunt supuse unui regim (uridic mi%t at,t de drept public c,t "i de drept privat. .lementele care in de dreptul public sunt cele privind misiunea de serviciu public 2prerogativele privind puterea de reglementare "i puterea disciplinar!4 $n timp ce structura "i funcionarea intern! a ordinului cad sub incidena dreptului privat. Organele Conveniei au constatat c! ordinele naionale ale profesiilor liberale care sunt create prin lege sau $n temeiul legii $ndeplinesc "i scopuri de interes general prin funciile lor de reglementare administrative "i de disciplin! astfel c! ele sunt instituii de drept public iar nu asociaii de drept privat.8 at,t fosta Comisie c,t "i Curtea au inclus ordinele profesionale $n noiunea european! autonom! organi'aie neguvernamentala $n sensul art. *- din Conventie.?5 II.&.2.& #rice grup de particulari

Caracteri'at! de doctrina (uridic! drept o noiune &vag, n mod evident imprecis/A7 sintagma &grup de particulari/ pare a desemna conform (urisprudenei Curii acele &asociaii informale/A# cel mai adesea nereglementate (uridic "i cu natur!
?A

0 Cau'a Consiliu 9ocal d/AntillH c. Branei )* noiembrie #5550 cererea a fost respins! pentru lipsa calit!ii de victim! dat fiind faptul c! reclamanta consiliu local era o organi'aie guvernamental!8 ?: 0 A. Gorgovan Dratat de drept administrativ Fol. ## ed. A0###0a .d. All Bec> Bucure"ti )77) pag. 6)68 ?5 0 Prof. univ. dr. Corneliu 19iviu Popescu I 9egalitatea continuitatea "i unicitatea ordinului profesional al avocailor din Rom,nia pag.--8 A7 0 C. B$rsan 1 op.cit. pag.#A*8 A# 0 S0a mai apreciat c! spre deosebire de asociaia propriu0'is! ai c!rei membri efectuea'! demersurile legale de $nfiinare a asociaiei $n vederea satisfacerii unui interes comun pe termen lung grupurile de particulari sunt &asociaii ad0+oc/ ai c!ror &membri/ sunt animai de un interes comun stringent dar esenialmente temporar &perisabil/8

Pagina "' din &'

temporar! formate din persoane cu interese comune "i care sunt titularele unui drept prev!'ut de Convenie drept $nc!lcat de statul p,r,tA). Pe de alt! parte $n sfera acestei noiuni s0ar putea circumscrie acele organi'aii care potrivit dreptului naional nu au reu"it s! se constituie $n mod valabil A* sau au fost di'olvate nedob,ndind respectiv pier',ndu0"i $n acest conte%t personalitatea (uridic!. .ste de remarcat c! un & grup de particulari/ nu repre'int! propriu0'is un subiect colectiv de drept ci mai degrab! un grup de subiecte individuale reunite ad0+oc $n ba'a unui interes comun. Anali',nd (urisprudena Curii conclu'ion!m $n sensul c!E c+iar dac! mai multe dispo'iii ale Conveniei nu sunt poate aplicabile societ!ilor sau altor persoane (uridice 2de e%. art. ) "i *4 marea ma(oritate dintre acestea se aplic! direct acestor persoane $n calitate de entit!i (uridice autonome ce merit! protecia Conveniei. A"adar convenia vi'ea'! persoanele (uridice $n calitate de titulare de drepturi garantate. Uneori acest lucru se $nt,mpl! $n mod direct Convenia evoc,nd &persoanele fi'ice sau (uridice/ precum $n art. # din Protocolul # privind dreptul de proprietate. ns! $n cea mai mare parte referirea la persoanele (uridice este indirect! ceea ce d! na"tere unei anumite ambiguit!i8 astfel art. *- privind recursul individual vi'ea'! persoanele fi'ice "i grupurile de particulari $ns! cu e%cepia unor $ndoieli se admite c! aceste grupuri includ "i persoanele (uridice care $n orice ca' corespund acestei definiii. )),1 (rincipiul reparaiei pre:udiciului n +i+temul Conveniei ;art, 1% din Convenie< Art.-# din Convenie impune statelor p!ri obligaia de a $nl!tura toate consecinele produse asupra unei sau unor persoane prin $nc!lcarea Conveniei sau a protocoalelor sale "i $n lipsa unor mecanisme interne care s! permit! $ntr0o manier! eficient! acest lucru permite Curii s! stabileasc! "i s! acorde o &reparaie ec+itabil!/. Satisfacia ec+itabil! garantat! de art.-# din Convenie poate avea natur! patrimonial! pur moral! sau mi%t!. Specific sistemului Conveniei este $ns! c! reparaia poate fi pur moral! const,nd $n recunoa"terea $nc!lc!rii c+iar dac! pre(udiciul suferit de victima $nc!lc!rii este at,t moral c,t "i materialA-. Pe de alt! parte $n cadrul satisfaciei ec+itabile Curtea acord! "i acoperirea c+eltuielilor (udiciare iar atunci c,nd se acord! o indemni'aie b!neasc! "i se stabile"te un

A)

0 Spre e%emplu s0a recunoscut calitatea de & grup de particulari/ pentru 6A de locuitori din ora"ul belgian 9ouvin "i din $mpre(urimi belgieni francofoni care se pl,ngeau $mpotriva adopt!rii unor reglement!ri care restricionau $nv!!m,ntul $n limba france'!8 A* 0 =ot!r,rea din )7 decembrie )77# Cau'a <or'eli> "i alii c. Poloniei8 A0 Spre e%emplu C+ristine <oodNin c. Regatului Unit ;uller c. <ermaniei.

Pagina "0 din &'

termen pentru statul p,r,t $n vederea pl!ii acesteia se acord! "i dob,nda la sumele astfel stabilite. @reptul la acordarea satisfaciei ec+itabile prev!'ute de art.-# din Convenie aparine victimei $nc!lc!rii unuia dintre drepturile recunoscute de aceasta. Ca "i celelalte drepturi de natur! s! spunem procedural! garantate de Convenie 2precum acela la recurs individual4 nici acesta nu are o e%isten! autonom! ci numai cone%! $nc!lc!rii unui drept material din cuprinsul Conveniei. @e obicei Curtea se pronun! asupra reparaiei ec+itabile prin aceea"i +ot!r,re prin care constat! $nc!lcarea Conveniei.Dotu"i $n ca'ul $n care se aprecia'! c! problema satisfaciei nu este $n stare de (udecat! aceasta poate fi acordat! printr0o +ot!r,re ulterioar! distinct!. 8specte specifice privind subiectele colective de drept. n principiu satisfacia ec+itabil! prev!'ut! de art.-# din Convenie poate fi acordat! at,t unei persoane fi'ice c,t "i unui subiect colectiv de drept. Dotu"i specificitatea subiectului colectiv de drept de a fi o &persoan! moral!/ o ficiune a legii a c!rei e%isten! este subordonat! $ndeplinirii unui scop 2principiul specificit!ii capacit!ii de folosin!4 impune anumite consecine sub aspectul condiiilor de acordare "i natura satisfaciei ec+itabile. n primul r,nd satisfacia ec+itabil! poate fi acordat! numai unei p!ri le'ate respectiv victimei unei $nc!lc!ri a unui drept sau a unei libert!i garantate de Convenie. .%istena dreptului la satisfacie ec+itabil! este subordonat! calit!ii de titular a unui drept de natur! substanial! din Convenie. Ca urmare un subiect colectiv de drept poate fi titular al dreptului &procedural/ la reparaie numai dac! prin natura "i specificul s!u este "i titular al dreptului &substanial/ a c!rui $nc!lcare se invoc!. n al doilea r,nd s0a pus problema posibilit!ii invoc!rii de c!tre o persoan! (uridic! sau un grup de particulari a unor pre(udicii morale care s! (ustifice acordarea unei satisfacii ec+itabile din partea CuriiA6. Gnstana european! a ar!tat c! $mpre(urarea c! $n anumite situaii nu a acordat desp!gubiri unor subiecte colective de drept nu semnific! nicidecum faptul c! are a fi $nl!turat! $n mod general posibilitatea acord!rii unor reparaii pentru pre(udiciul moral invocat de un asemenea subiect de drept. Curtea a acordat astfel desp!gubiri $ntr0o serie de ca'uri unor persoane (uridice pentru pre(udicii pe care le0a apreciat ca fiind de natur! moral!. n concepia Curii un astfel de pre(udiciu 2&un pre(udiciu altul dec,t cel material/4 poate presupune pentru o societate comercial! $n calitatea ei de subiect colectiv de drept elemente obiective "i subiective printre care poate fi recunoscut! reputaia comercial! dar "i incertitudinea cau'at! cu privire la planificarea lu!rii deci'iilor pentru activitatea sa viitoare ale c!ror consecine nu pot fi calculate e%act
A6

0 Gdem p.6#6

Pagina "$ din &'

"i $ntr0o anumit! m!sur! sentimentele de nelini"te "i de'agrementele suportate de membrii organelor de conducere ale societ!iiA?. n sf,r"it o meniune trebuie f!cut! $n ceea ce prive"te natura reparaiei acordate. Astfel satisfacia acordat! subiectelor colective de drept f!r! scop patrimonial poate fi at,t de natur! material! c,t "i e%clusiv moral! 2recunoa"terea $nc!lc!rii invocate4. n sc+imb pentru o societate comercial! al c!rei scop societar este obinerea de profit este greu de admis c! o reparaie moral! ar putea &satisface/ pre(udiciul cau'at mai ales dac! admitem ideea c! $n ca'ul persoanelor (uridice cu scop patrimonial c+iar "i pre(udiciile morale au totu"i o $nc!rc!tur! material! prin consecinele create asupra bunei funcion!ri a societ!ii. Dotu"i reamintim c! de principiu instana european! poate acorda o satisfacie pur moral! c+iar "i atunci c,nd pre(udiciul constatat este "i material sau e%clusiv de natur! material!.

A?

0 Comingersoll SA c. Portugaliei.

Pagina -# din &'

(ARTEA a )) a9 Subiectele colective titulare ale unor drepturi re3lementate de Convenie

Pagina -% din &'

)))

Subiectele colective i (rotocolul aditional nr,%::

Con+ideraii 3enerale

))),%

Articolul # din Protocolul nr.# consacr! dreptul la respectarea bunurilorE orice persoana fi'ic! sau (uridic! are dreptul la respectarea bunurilor sale8 nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dec,t pentru cau'a de utilitate public! "i $n condiiile prev!'ute de lege "i de principiile generale ale dreptului internaional. n mod tradiional te%tul garantea'! $n esen! dreptul de proprietate. De%tul articolului a fost redactat $n a"a fel $nc,t s! re'ulte limit!ri minime ale puterii discreionare a statelor $n domeniul reglement!rii recunoa"terii "i ap!r!rii dreptului de proprietate $ntr0un cadru internaional astfel $nc,t p,n! la $nceputul anilor C:7 Comisia "i Curtea nu a(unseser! s! constate nici o $nc!lcare a acestui drept A:. @octrina acord! e%plicaia c! dreptul de proprietate este mie'ul drepturilor prote(ate $n (urul c!ruia e%ist! alte drepturi cu contururi largi. )))," Coninutul dreptului

De%tul art.# folose"te doi termeni pentru a defini coninutul dreptuluiE proprietate "i bunuri sau posesiuni. Aceste concepte au dob,ndit un interes autonom conform Conveniei. Prin +ot!r,rea pronunat! $n cauza S,orron! e# Lonnro#1 c. Suediei:8 Curtea a definit coninutul dreptului de proprietate $n sensul art. # din Protocolul adiional nr.# la Convenie marc,nd $nceputul unei (urisprudena evolutive cu timpul Curtea $mping,nd tot mai departe nivelul de protecie asigurat de Convenie $n materia propriet!ii. n primul r,nd Curtea a stabilit divi'iunea ast!'i celebr! a normelor art.# $n trei categoriiEo prim norm, de ordin general este repre'entat! de prima fra'! a primului paragraf care enun! principiul general al necesit!ii respect!rii dreptului de proprietateE &orice persoan fi"ic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale: a doua norm coninut! $n a doua fra'a a primului paragraf se refer! la posibilitatea priv!rii unei persoane prin aciunea organelor statului de dreptul s!u de proprietate numai $n anumite condiii 1 nimeni nu poate fi privat de dreptul su de proprietate dec;t pentru cau" de utilitate public 2i n condiiile prev"ute de lege 2i de principiile generale ale dreptului internaional: a treia norm reg!sit! $n al doilea paragraf al articolului recunoa"te
AA

0 Adoptat la Paris la )7 martie #56) "i intrat $n vigoare la #: mai #56-8 Rom,nia a ratificat Protocolul prin 9egea nr.*7 din #: mai #55-8 A: 0 C. B$rsan op.cit. vol.G pag.5?A8 A5 0 Curtea .@O )* septembrie #5:)8

Pagina -" din &'

dreptul statelor de a reglementa $n conformitate cu interesul general modul de folosin a bunurilor ce formea'! obiectul dreptului de proprietate. Curtea a mers mai departe $n cauza ;a)e" c. Re!a#ului Uni# "i a afirmat complementaritatea celor trei norme8 astfel prima dintre normele enunate are caracter general celelalte dou! nu repre'int! dec,t e%emple speciale de atingeri aduse dreptului de proprietate astfel $nc,t trebuie s! fie interpretate $n lumina principiului general $nscris $n prima norm! enunat!. n plus $n anumite situaii deosebit de comple%e este dificil "i c+iar imposibil uneori de a "ti dac! ne afl!m $n pre'enta unei priv!ri de proprietate sau a unei simple reglementari a folosinei bunurilor condiii $n care Curtea nu a e'itat s! e%amine'e cau'a din punct de vedere al respect!rii dreptului de proprietate care este norma generala:7. ))),",% *oiunea de ?bun> i drepturile a+upra bunurilor6 n +en+ul Conveniei De%tul art.# folose"te doi termeni pentru a defini coninutul dreptuluiE proprietate "i bunuri sau posesiuni. Aceste concepte graie unei abord!ri e%tensive au dob,ndit $n timp un $neles autonom conform Conveniei independent de calificarile formale ale dreptului intern:#. 3udecatorii de la Stasbourg au evitat s! identifice sfera dreptului de proprietate pentru c! s0ar fi putut compromite posibilitatea de l!rgire treptat! a acestui drept. Cu toate acestea (urisprudena Curii ofer! nenum!rate e%emple de tipuri de drepturi garantate de art. # Protocolul # adiional la Convenie $n (urul c!rora se poate contura coninutul "i limitele dreptului ocrotit de art.# al primului protocol. ntr0una din +ot!r,rile sale Curtea a statuat cu valoare de principiu c! noiunea de bunuri are o semnificaie autonom! "i nu se limitea'! $n mod sigur numai la proprietatea unor bunuri corporaleE anumite alte drepturi "i interese ce constituie active pot s! fie considerate Jdrepturi de proprietate/:). @e asemenea Comisia a +ot!r,t $n cauza 0i!!in" c. Re!a#ului Uni# :* c! noiunea de bun include at,t bunuri mobile c,t "i imobile corporale sau incorporale $mpotriva argumentului guvernului engle' potrivit c!ruia art. # se refer! numai la bunuri mobile. n acela"i timp protecia instituit! de te%t are $n vedere "i alte drepturi reale. Astfel Comisia a statuat $n sensul c! J beneficiul unei clau'e de servitute care este cuprins! $ntr0

:7 :#

0 Curtea .@O BronioNsc+i c. Poloniei8 0 Curtea .@O )* noiembrie )777 .%0Regele <reciei "i alii c. <reciei8 :) 0 Curtea .@O )* februarie #556 <asus @osier0und Bordertec+ni> <mb= c.O!rile de 3os8 :* 0 =ot!r,rea din : februarie #5A:8

Pagina -- din &'

un contract de concesiune a unei ferme/ constituie un bun $n sensul art. # ceea ce $nseamn! e%tinderea proteciei sale la dreptul de servitute:-. Dotodat! Curtea a constatat c! se afla $n pre'ena unui bun $n sensul Conveniei "i atunci c,nd obiectul cau'ei era un drept real garantat $n parte prin lege 0 bail emp(*teotique dreptul de emfiteo'!:6. Prin transpunerea acestei (urisprudene $n dreptul civil rom,n se poate reine c! intr! sub incidena acestui te%t toate drepturile reale principale "i accesorii precum "i drepturile reale corespun'atoare drepturilor reale principale cum sunt dreptul real de folosin! sau dreptul de concesiune corespun'atoare dreptului de proprietate public! a statului $n masura $n care toate aceste drepturi au ca titular subiecte de drept privat:?. Prin (urisprudena consacrat! Curtea a l!rgit noiunea propriet!ii prin a $ngloba "i noiunea de valoare patrimonial! 2drepturi "i interese patrimoniale4 ca un ansamblu decurg,nd din raporturi cu coninut economic. n opinia Curii sfera noiunii de bun $n sensul articolului # cuprinde f!r! discuie "i drepturile de proprietate intelectual. @e asemenea Curtea $n cauza An1eu"er< Bu"c1 Inc. c. Por#u!alia :A a considerat c! drepturile unei m!rci comerciale constituie un bun $n sensul Conveniei $ns! doar dup! $nregistrarea definitiv! a acesteia potrivit regulilor statului $n cau'!. A"adar dreptul la marc! sau la brevet nu devine Jbun/ $n sensul Conveniei dec,t atunci c,nd este actual adic! din momentul $nregistr!rii. Cu privire la drepturile de crean Curtea de decis cu valoare de principiu :: c! acestea constituie un bun $n sensul art. #8 aplicaii importante ale acestui principiu se reg!sesc $n cau'ele Socie#a#ea S i T c Suediei. SA Dan!e(ille c Franei. / er1au" i / er1au" c. =*rilor de ;o". Dotodata $n opinia Curii obligaiile fiscale n!scute din obligaia de a pl!ti impo'ite pot intra sub incidena art.# din Protocolul nr. # atunci c,nd condiiile de rambursare impun contribuabilului o sarcina e%cesiv! aduc,nd o atingere serioas! situaiei sale financiare precum de pilda $n cauza E+o<Elda A(ee c. 5reciei. @e asemenea obligaia de a contribui la un sistem de securitate social! poate $n anumite ca'uri s! dea na"tere unui drept de proprietate la o fraciune din patrimoniul astfel constituit.

::6

0 Comisia .@O #* decembrie #5:- S c. Regatului0Unit8 0 Cau'a 3ames "i alii c. ;area Britanie8 :? 0 Corneliu Birsan op. cit. pag.5A)8 :A 0 Curtea .@O ## octombrie )7768 :: 0 Comisia .@O - iulie #5A: A. B. "i Compania A.S. c. <ermaniei8 Curtea0.@O )7 noiembrie #556 Pressos Compania Naviera S.A. "i alii c. Belgiei8

Pagina -1 din &'

@omeniul drepturilor ce decurg din e%ploatarea unor licene sau autori'aii a dat oca'ia unei remarcabile de'volt!ri (urisprudeniale care a dus $n ultimele decenii la l!rgirea dreptului de proprietate. R!spunsul la $ntrebarea dac! o licen! constituie un bun depinde $n faa Curii inter alia de $mpre(urarea dac! se poate considera c! licena creea'! pentru dein!torul ei o a"teptare legitim! cu privire la durata acesteia "i la posibilitatea de a continua s! trag! beneficii din nee%ercitarea activit!ii pentru care s0a acordat licena. n pre'ena unei asemenea sperane licena poate fi considerat! un bun $n sensul Conveniei 2 cauza Tre Tra+#ore( AB c. Suediei>. @ar situaia care a creat cele mai multe controverse a fost statutul unei instituii speciale 0&good NillP $n traducere liber! &bunul renumeP. Astfel $n cauza Van -arle i alii c. =*rile de ;o":5. Curtea a a recunoscut valoarea economic! a clientelei re'ultat! din e%erciiul unei activit!i profesionale. ))),"," *oiunea de +peran le3itim,

9uarea $n considerare a unei sperane legitime este semnificativ! pentru voina de a asigura o protecie e%tins! "i efectiv! a bunurilor depa"ind dimensiunea tradiional! a garaniei. Curtea a e%tins noiunea de bun $n sensul art.# din Protocol la situaiile $n care apar puse $n discuie anumite interese economice ale unui subiect de drept persoan! fi'ic! sau (uridic! care pot s! se pre'inte sub forma unor sperane legitime la obinere a unor indemni'!ri. Aspecte (urisprudeniale importante $n aceast! materie pot fi desprinse din cau'ele Pine Valler2 De(elo,)en#" L#d i alii c. Irlandei57. Pre""o" Co),ania Na(iera S.A. i alii c. Bel!iei 8? S)o+o(i#i" @),o#ri(a 5reciei. Buildin! Socie#ie" c. Re!a#ului Uni# etc. Noiunea de <bun $n sensul Conveniei poate avea forme specifice prin raportare la obligaia asumat! de stat potrivit legislaiei $n vigoare de a restitui anumite bunuri de care proprietarii au fost deposedai $n condiii e%cepionale uneori legate de ced!ri de teritorii urmare a unor evenimente ale istoriei contemporane 2spre e%emplu $n cauza pilot BronioA"+i c. Poloniei5)> Un alt tip de bunuri viitoare sunt $n etapa actual! a (urisprudenei interesele care decurg din +ot!r,ri (udec!tore"ti 2pentru de'volt!ri (urisprudeniale sunt relevante cau'ele E,i"co,ia Ro)ana Uni#* cu Ro)a /radea c. Ro)Bniei sau 6alo!ero,oulou i ali &CD @),o#ri(a 5er)aniei i 5reciei>.
:5 57

0 Curtea .@O +ot!r,rea din )? iunie #5:?8 0 Curtea .@O )5 noiembrie #55#8 5# 0 Curtea .@O )7 noiembrie #5568 5) 0 Curtea .@O )) iunie )77-8

Pagina -8 din &'

n final se impune a fi redat! conclu'ia Curii potrivit cu care atunci c,nd un interes patrimonial $n discuie ar p!rea c! aparine categoriei (uridice de crean! el nu poate fi considerat ca Jvaloare patrimonial/ "i implicit ca Q speran! legitim! R dec,t dac! are o ba'! suficient! $n dreptul intern spre e%emplu dac! e%istena sa este confirmat! printr0o (urispruden! clar! "i concordant! a instanelor naionale. ))),",Limitele noiunii de ?bun> n +en+ul art,% din (rotocolul nr,%

.%ist! o singur! limitare important! adus! proteciei conferite de art. # Protocolul # adiional la ConvenieE te%tul se aplic! doar bunurilor actuale de(a dob,ndite. Nu se poate garanta dreptul de a le dob,ndi pe cale de succesiune ab intestat sau prin liberalit!i. @in prisma (urisprudena Curii se dega(! trei principiiE Convenia nu garantea'! dreptul unei persoane de a dob,ndi un bun sau de a i se restitui un bun8 Protecia art. # Protocolul are $n vedere doar & bunurile actualeP adic! aflate $n patrimoniul celui care pretinde c! i s0ar fi $nc!lcat dreptul de proprietate asupra acestuia8 C,t prive"te aplicarea $n timp a dispo'iiilor Conveniei Curtea a decis c! nu se e%aminea'! o cerere dec,t $n m!sura $n care se raportea'! la evenimente produse dup! intrarea $n vigoare a Conveniei cu privire la statul $n cau'!8 Noiunea de &bun "i de drepturi ale unei persoane asupra bunurilor sale sunt interpretate de Curte ca noiuni autonome nefiind condiionate de definiia acestora $n dreptul intern al statelor contractante. ))),Limitrile dreptului la re+pectarea bunurilor

Principiul respect!rii propriet!ii pre'int! un caracter general "i eventualele limit!ri care pot interveni trebuie s! fie interpretate $n lumina acestui principiu. Protecia instituit! de art.# din Protocolul nr.# nu este absolut! te%tul impune el $nsu"i cel puin dou! principii care constituie limite ale dreptului de proprietateE posibilitatea priv!rii de proprietate pentru cau'! de utilitate public! "i posibilitatea reglement!rii e%ercit!rii acestui drept $n conformitate cu interesul general 2cu privire la aceast! limit! Curtea a stabilit c! nu este acceptabil ca pe aceast! cale s! se aduc! & atingere substanei/ dreptului a(ung,ndu0se pe aceast! cale mediat! la privarea de proprietate a titularului4. Dotu"i Comisia s0a declarat competent! s! re'olve "i situaii de ingerin! derivate din relaiile dintre particulari. Raionamentul Comisiei $n cauza Bra)elid i -al"#ro) c. Suediei este semnificativ $n aceast! privin!E J$mp!rirea succesoral! $n special $n materie de proprietate agricol! $mp!rirea comunit!ii matrimoniale de bunuri precum "i sec+estrul
Pagina -& din &'

"i v,n'area de propriet!i $n cursul e%ecut!rii silite sunt e%emple de reguli care pot s! oblige o persoan! s!0"i cede'e proprietatea alteia. Comisia trebuie s! se asigure c! determin,nd efectele asupra propriet!ii ale raporturilor (uridice dintre indivi'i legea nu crea'! o asemenea inegalitate $nc,t o persoana ar putea fi privat! de proprietate $n favoarea altuia $n mod arbitrar "i ne(ustificat/. n privina raporturilor dintre particulari s0a observat c! este necesar ca atingerea dreptului de proprietate s! nu provin! e%clusiv din partea unei persoane private8 implicarea puterii publice trebuie s! fie cel puin mediate dac! nu este direct! "i imediat!. GF. *.# !rivarea de proprietate. Afirmarea dreptului la respectarea bunurilor nu inter'ice statelor s! prive'e o persoana de proprietatea sa $n anumite ca'uri $ns! privarea de proprietate pentru cau'! de utilitate public! poate fi considerat! &convenional!/ numai dac! se constat! de c!tre Curte $ndeplinirea mai multor condiii prev!'ute de te%tul articolului "i preci'ate de (urispruden!. Astfel privarea de proprietate trebuieE s fie prev"ut de legislaia naional8 s fie impus de o cau" de utilitate public8 s se reali"e"e cu respectarea principiilor generale ale dreptului internaional. @e asemenea pe cale (urisprudenial! Curtea a ad!ugat acestor condiii $nc! dou! "i anumeE necesitatea indemni"rii corespun"toare a titularului dreptului8 proporionalitatea msurii care aduce atingere dreptului de proprietate cu scopul avut n vedere prin instituirea ei=&. I>.&.2 ?estr;ngerile de proprietate. Potrivit paragrafului 2)4 al art. # din Protocolului adiional nr. # dreptul la respectarea bunurilor unei persoane consacrat de primul parag. al aceluia"i te%t nu inter'ice statelor s! adopte reglement!ri privitoare la modul lor de folosin! de c!tre proprietar $n conformitate cu interesul general sau care s! asigure plata impo'itelor amen'ilor sau a altor contribuii c!tre stat.

5*

0 Aceast! condiie se aplic! "i $n ceea ce prive"te limit!rilor aduse e-erciiului dreptului de proprietate8

Pagina -' din &'

Ca'uistic! relevant! $n cone%iune cu obiectul pre'entei te'eE cauza Air Canada c. Re!a#ului Uni#8E. cauza Ca,i#al Ban+ AD c. Bul!ariei 8C. cauza C1a""a!nou i alii c. Franei8D cauza 5o i c. I#aliei8:. cauza I))o%iliare Sa i c. I#aliei8F ".a.m.d. ))),1 Titularii dreptului 3arantat de art, % din (rotocolul Adiional nr, %

@up! cum se poate constata art.# din Protocolul nr.# este singurul te%t $n care legiuitorul convenional a prev!'ut n terminis posibilitatea ca titular al dreptului pe care $l consacr! s! fie at,t persoana fi'ic! c,t "i persoana (uridic!. C,t! vreme te%tul convenional folose"te generic termenul de persoan! (uridic! f!r! nicio alt! distincie consider!m c! protecia vi'ea'! $ntreaga sfer! a persoanelor (uridice indiferent de scopul pentru care acestea au fost constituite. Astfel de dispo'iiile art. # din Protocolul adiional nr. # se pot prevala nu numai societ!ile comerciale ca persoane (uridice cu scop patrimonial ci $n egal! m!sur! orice asociaie sau alt! organi'aie f!r! scop patrimonial 55 c,t! vreme aceasta poate dob,ndi bunuri corporale sau drepturi pentru a0"i reali'a obiectul de activitate "i astfel beneficia'! de protecia Conveniei. ;ai mult c+iar opin!m $n sensul c! "i condiia personalit!ii (uridice este numai de natura iar nu de esena calit!ii de titular al dreptului recunoscut de art. # din Protocolul adiional nr.# a"a $nc,t sfera titularilor acestui drept poate fi e%tins! c!tre orice subiect colectiv cu sau f!r! personalitate (uridic!. @e asemenea piederea personalit!ii (uridice nu este de natur! a priva subiectul colectiv de protecia convenional! 2cauza Ca,i#al Ban+ AD c. Bul!ariei>. Consider!m totu"i c! poate avea calitatea de victim! $n condiiile art. # din Protocolul nr.# numai acel subiect colectiv de drept care deine un patrimoniu fie el "i numai $n condiii de fapt distinct de acelea ale membrilor care $l compun. n ca' contrar calitatea de victim! se va anali'a individual $n persoana acestora. n opinia (udec!torilor europeni nu e%ist! nici o diferen! $ntre modul $n care Convenia prote(ea'! dreptul de proprietate aparin,nd individului respectiv aparin,nd unei persoane (uridice. Prin urmare oricare +ubiect colectiv dintre cele ce pot ormula o cerere de recur+ individual are vocaia de a i titular al dreptului n di+cuie#77.
556

0 Curtea .@O 6 mai #5568 0 Curtea .@O )- noiembrie )7768 5? 0 =ot!r,rea din )5 aprilie #5558 5A 0 Curtea .@O )- martie )7768 5: 0 =ot!r,rea din ): iulie #5:58 55 0 Curtea .@O A februarie )77: Reuniunea de A(utor pentru Gnmorm,ntare Bratelia c. Romaniei8 #77 0 Curtea .@O A februarie )77: .piscopia Romana Unit! cu Roma Oradea c. Romaniei8 Curtea .@O ## ianuarie )77A Partidul Conservator al Antrepenorilori c. Rusiei8

Pagina -0 din &'

)4

Subiectele colective i dreptul la un proce+ ec5itabil re3lementat de art, & din Convenie
)4,% Con+ideraii 3enerale

Sistemati',nd se poate observa c! dispo'iiile art.? din Convenie pot fi grupate dup! cum urmea'!E dreptul general la un proces ec+itabil $n materie civil! "i penal! 2art.? pargraful 2#48 garanii specifice dreptului la un proces ec+itabil $n materie penal! 2art.? paragraful 2)4 "i 2*4. )4," Domeniul de aplicare al art,& para3ra ul ;%<

Sfera de aplicare ratione personae a art. ? nu ridic! dificult!i deoarece acesta face trimitere la interpretarea art.# din Convenie care se refera la orice & persoan fi'ica sau (uridica#7#. n sc+imb ratione materiae lucrurile stau cu totul altfel. Astfel din punct de vedere material c,mpul de aplicare al articolului este determinat de dou! noiuni cu at,t mai puternice cu c,t ele sunt autonome cuprinse $n primul paragrafE contestaii cu privire la drepturi "i obligaii cu caracter civil "i respectiv acu'aie $n materie penal!. A"adar pentru determinarea domeniului de aplicaie a dreptului general la un proces ec(itabil trebuie luat $n considerare faptul c! noiunile folosite de art.? paragraful 2#4 1 &drepturi 2i obligaii cu caracter civil/ &tribunal independent 2i imparial/ &acu"aie n materie penal/ etc. 1 sunt noiuni europene autonome specifice domeniului Conveniei ceea ce poate ridica reale dificult!i de interpretare #7). Prin urmare ele au $n Convenie un sens propriu care nu se confund! cu sensul pe care sistemele naionale de drept ale statelor p!ri la Convenie $l atribuie acestor noiuni.#7* Autonomia noiunilor ar!tate mai sus operea'! $ns! $ntr0un singur sens. Astfel dac! un anumit drept este calificat civil/ $ntr0un anumit sistem de drept el va primi aceea"i calificare "i prin prisma art. ?. Nu sunt litigii civile $n sensul art.? din Convenie care nu este deci aplicabilE contenciosul electoral#7-2dac! $n principiu contenciosul electoral nu intr! $n sfera de aplicare a art. ? acest lucru nu se refer! dec,t la latura civil! a acestuia latura penal! face
#7# #7)

0 3ean 1 Brancois Renucci Dratat de drept european al drepturilor omului pag. *:78 0 Curtea .@O .ngel "i alii din : iunie #5A? @e Cubber din )? octombrie #5:-8 #7* 0 Nu e%ist! dec,t o singura Convenie cu un $neles comun tuturor statelor p!ri iar nu c,teva 'eci de Convenii corespun'!toare interpret!rilor pe care fiecare stat parte le0ar da normelor (uridice pe care acesta le conine 1prof.univ. dr. Corneliu09iviu PopescuI Competena material!. 9itigii privind aplicarea 9egii #7 I)77#.Secia civila a Dribunalului Bucure"ti. Norme internaionale 1Curierul 3udiciar nr.#7 I octombrie )77? pag. )68 #70 Curtea .@O )A februarie #5:7 @eNeer c. Belgiei "i Boti "i alii c. Gtaliei #7 decembrie #5:)8

Pagina -$ din &'

dimpotriv!

obiectul dreptului la un proces ec+itabil prev!'ut de Convenie #764

contenciosul funciei publice legate direct de e%erciiul suveranit!ii naionale contenciosul fiscal 2cu e%cepia dimensiunii represive a acestuia care atrage aplicabilitatea art. ? $n latura sa penal!4. )4,Acuzaie n materie penal

Noiunea de & acu"aie n materie penal face obiectul unei interpret!ri e%tensive are un caracter autonom ea trebuind privit! &n sensul Conveniei/ adic! av,nd o arie mai vast! de cuprindere dec,t noiunea de & acu"aie propriu0'isa#7?. Astfel Curtea este $n drept de a e%amina dac! o anumit! fapt! inclus! $n dreptul intern $n sfera disciplinarului sau a contravenionalului nu repre'int! de fapt prin gravitatea consecinelor suferite de autorul acestora o fapt! &penal $n sensul Conveniei#7A. )4,1 @aranii ale unui proce+ ec5itabil

Odat! stabilite aceste premise art.? paragraful 2#4 instituie o serie de garanii privitoare la modul de desf!"urare a procesului garanii care sunt fie prev!'ute $n terminis $n cuprinsul te%tului Conveniei 2garanii e%plicite4 sau care se deduc indubitabil din ansamblul reglement!rii 2garanii implicite4. )4,1,% @araniile e/plicite

Dermenii art. ? alin.2#4 din Convenie consacr! $n mod e%plicit o serie de garanii a c!ror importan! este considerabil!8 astfel orice persoan! are dreptul la un tribunal instituit prin lege care trebuie s! fie independent "i imparial8 de asemenea orice (ustiiabil are dreptul de a fi (udecat $ntr0un termen re'onabil fiind preci'at! necesitatea (udec!rii cau'ei sale $n mod public "i ec+itabil. )4,1," @araniile implicite

Principalele garanii implicite#7: ale desf!"ur!rii unui proces ec+itabil constau $n &egalitatea armelor/ respectarea principiului contradictorialit!ii & motivarea +ot!r,rilor/ &dreptul acu'atului de a p!stra t!cerea "i de a nu contribui la propria sa incriminare/#75.

#76 #7?

0 Curtea .@O )# octombrie #55A Pierre0Bloc+ c. Branei8 0 Curtea .@O )A februarie #5:7 @eNeer c. Belgiei8 #7A 0 n +ot!r,rea .ngel Curtea a preci'at faptul c! $n ca'ul $n care statele ar putea califica dup! bunul plac o infraciune ca fiind disciplinar! mai mult dec,t penal! sistemul clau'elor fundamentale ale art. ? ar fi atunci subordonate dorinei suverane a acestora ceea ce ar putea conduce la re'ultate incompatibile cu scopul "i obiectul Conveniei8 #7: 0 Aceste garanii sunt re'ultatul interpret!rii disp. art. ? de c!tre (udec!torii europeni8 #75 0 @reptul la t!cere "i dreptul de a nu se autoincrimina sunt o creaie a (urisprudenei Curii .@O aceste drepturi nefiind consacrate e%pres "i e%plicit de legiuitorul comunitar. Scopul dreptului la t!cere este de a0l prote(a pe acu'at $mpotriva aciunilor necorespun'atoare ale autorit!ilor "i de a evita astfel erorile (udiciare. @reptul la t!cere nu este un drept absolut. n consecin! faptul c! (udec!torul las! (uriului posibilitatea s! trag! conclu'ii din t!cerea acu'atului $n timpul interogatorului la poliie sau al (udec!ii nu poate fi considerat $n sine ca incompatibil cu cerinele procesului ec+itabil 1Cau'a Bec>les c. Regatului Unit8

Pagina 1# din &'

)4,1,-

@araniile +peciale

Paragrafele 2)4 "i 2*4 ale art. ? instituie o serie de garanii specifice unui proces ec+itabil instituite $n materie penal! "i anumeE pre'umia de nevinov!ie8 dreptul de a fi informat cu privire la natura acu'aiei8 acordarea timpului "i a facilit!ilor necesare preg!tirii ap!r!rii8 dreptul la ap!rare8 dreptul acu'atului de a interoga martorii din proces8 dreptul la asistena gratuit! a unui interpret. Gnterpretarea e%tensiv! a art. ? din Convenie a determinat consacrarea altor garanii speciale precumE drepul de a p!stra t!cerea "i a nu contribui la propria incriminare8 dreptul de a participa $n mod real la propriul proces. )4,8 Titularii dreptului la un proce+ ec5itabil

n terminologia Conveniei &orice persoan/ poate fi titular al dreptului la un proces ec+itabil##7. ntruc,t te%tul Conveniei nu face nici o distincie iar o astfel de distincie nu poate fi f!cut! nici dup! natura dreptului re'ult! c! sub aspectul titularilor dreptul la un proces ec+itabil are o aplicabilitate general! put,nd fi e%ercitat at,t de o persoan! fi'ic! c,t "i de orice subiect colectiv cu condiia ca acesta din urm! s! aib! vocaia de a sesi'a Curtea respectiv s! se $ncadre'e $n noiunea de & organi"aie neguvernamental/ prev!'ut! de art. *- din Convenie###. @esigur c! vocaia unei persoane (uridice de a fi titular! a dreptului la un proces ec+itabil $n materie penal! este condiionat! de $mpre(urarea ca $n dreptul intern s! e%iste reglementat! r!spunderea penal! a persoanei (uridice. Reamintim $ns! c! noiunea de acu'aie penal! folosit! de Convenie este autonom! c+iar o fapt! sancionat! contravenional potrivit dreptului intern put,nd intra $n sfera &penalului/ $n sensul Conveniei $n anumite condiii $n special gravitatea consecinelor pe care le poate suferi cel a c!rui r!spundere este anga(at!. Prin urmare cu e%cepia instituiilor "i autorit!ilor publice respectiv a entit!ilor care0"i desf!"oar! activitatea $n regim de putere public! orice subiect colectiv poate fi titular al dreptului la un proces ec+itabil. Aceast! calitate va putea prin urmare reveni unui partid politic sindicat cult religios unei asociaii dar "i unei societ!i comerciale sau c+iar unui grup de particulari. A"adar art. ? din C.@O nu ridic! probleme sub aspectul titularilor el fiind aplicat $n mod frecvent $n ca'ul subiectelor colective $ndeosebi pentru dep!"irea termenului re'onabil 2spre e%emplu cauza S#ella i Federaia Naional* a Fa)iliilor din Frana c. Franei sau cauza SC -arolu3 SRL i ;aco%" c. Ro)Bniei>.
##7 ###

&.verHone/ 1 oricine $n varianta $n limba engle'! a Conveniei8 0 Curtea .@O )7 decembrie )77A Pai>ar Sev =ag+tana> 9td c. Armeniei8 Curtea .@O #: ianuarie )77A Aliance Capital 9u%emburg SA c. 9u%embourgului8

Pagina 1% din &'

n marea ma(oritate a cau'elor problemele privind persoanele (uridice sunt anali'ate $n cadrul art. 5##) sau art. ####* din Convenie $n ca'ul $n care statul refu',nd s! recunoasc! o asociaie nu $i acord! acesteia personalitate (uridic!. Dotu"i acest! situaie poate avea repercusiuni "i pe plan procesual a"a $nc,t problema personalit!ii (uridice 1 adic! lipsa capacit!ii procesuale de folosin! a fost anali'at! de Curte "i prin prisma c,mpului de aplicare a art. ? al Conveniei 2cauza Credi# Ban+ i alii c. Bul!ariei6 cauza 6anea" c. 5reciei07 n ceea ce prive"te calitatea de victim! a"a cum preci'am anterior ea este interpretat! autonom "i independent de regulile interne cum ar fi calitatea de a aciona $n (udecat!. Un e%emplu $n care s0ar putea pune o problema legat! de calitatea procesual! re'olvat! de Curte prin refu'area calit!ii de victim! 1 ar fi situaia $n care o persoana (uridic! se pl,nge de $nc!lcarea unor drepturi pe care nu le poate avea. n mai multe ca'uri $n care lipsa de calitate procesual! activ! decurge direct din lege Curtea a constatat $nc!lcarea art.? alin. 2#4 2cauza ;uri"ic i Cole!iul -e1nerau c. Au"#riei. cauza S in#ele -*n*"#iri c. 5reciei cauza Li!a Lu)ii I"la)ice i /r!anizaia I"la)ic* -ondial* ,en#ru Si!urana I"la)ic* c. Franei4. Prin aceste soluii Curtea pare s! sancione'e lipsa de fle%ibilitate a regimurilor legale respective rigiditatea lor suport,nd cu greu testul proporionalit!ii. n sc+imb c,nd soluia este aplicat! de instane $n funcie de circumstanele ca'ului soluiile bine motivate ale acestora nu sunt sancionate de Curte 2spre e%emplu $n cauza Gz% No( i alii c. Slo(eniei4. A"adar art. ? alin. 2#4 din Convenie a dat na"tere unui contencios foarte abundent ceea ce a permis dega(area unor principii directoare c+iar dac! nu se aplic! regula precedentului din dreptul anglo0sa%on##-. .a este din ce $n ce mai des invocat! de persoane (uridice $n special de societ!ile comerciale ceea ce este semnificativ pentru ancorarea Conveniei $n lumea afacerilor. n acest sens $n materie comercial! s0au pronunat mai multe +ot!r,ri prin care s0a decis c! $"i g!se"te aplicare art. ? alin. 2#4 din Convenie. @e aceea apreciem c! noiunile &drepturi 2i obligaii cu caracter civil "i &acu"aii n materie penal trebuie interpretate $n modul cel mai larg posibil indiferent de titularii cererilor individuale pentru c! dac! s0ar face difereniere $ntre drepturi sau $ntre titularii acestora persoane fi'ice sau subiecte colective pentru care este admisibil accesul la
##) ##*

0 Biserica ;etropolitana a Basarabiei "i alii c. ;oldovei #* decembrie )77#8 0 Universitatea Slava a Bulgariei "i alii c. Bulgariei #: noiembrie )77-8 ##0 Prin (urisprudena sa Curtea pare s! se $ndrepte spre o soluie intermediar! "i mai degrab! liber! un fel de cvasi0precedent care ar repre'enta forma cea mai puin autoritar! a precedentului de tip anglo0sa%on. Acest precedent de tip european se singulari'ea'! prin faptul c! nu oblig! a fi urmat dar se pre'int! ca o recomandare puternic! $n acest sens cu e%cepia unui motiv valabil de a se $ndep!rta de la acesta. Aceast! abordare dovad! de realism este $n plus conform! cu e%igenele europene combin,nd $n mod armonios principiul securit!ii (uridice "i necesitatea de a lua $n considerare evoluiile sociale.0 3ean0Brancois Renucci Dratat de drept european al drepturilor omului pag.5A:8

Pagina 1" din &'

instana european! "i drepturi sau titulari care ar fi e%clu"i de la acest acces aceasta ar ec+ivala cu o aplicare difereniat! a principiilor generale. An con+ecin6 n privina + erei titularilor dreptului la un proce+ ec5itabil6 opinm n +en+ul c6 protecia o erit de Convenie trebuie + i apreciat6 ca iind inte3ral,

Pagina 1- din &'

Subiectele colective i dreptul la re+pectarea vieii private i de amilie6 re3lementat de art, 0 din Convenie
4,%Coninutul dreptului

Sfera valorilor ap!rate de art. : din Convenie este e%trem de cuprin'!toare ea put,nd fi sistemati'at! $n mai multe componenteE 4,%,% Re+pectarea dreptului la via privat

Se poate afirma c! noiunea de via! privat! $n sensul art. : al Conveniei cuprinde dreptul persoanei la via! privat! intim! dreptul acesteia la via! privat! social! "i dreptul persoanei la un mediu $ncon(ur!tor s!n!tos. 4,%," Re+pectarea dreptului la via amilial??C

@reptul la via! de familie este garantat oric!rei persoane f!r! nici o alt! distincie iar instana european! a statuat c! e%istena unei familii este tratat! ca o relaie de fapt astfel $nc,t te%tul ocrote"te at,t familia &legitim/ care are la ba'! o c!s!torie valabil $nc+eiat! c,t "i familia &natural
4

. Pentru a decide dac! o relaie poate repre'enta viaa

familial! mai muli factori pot fi relevani precum convieuirea cuplului durata relaiei "i demonstrarea anga(amentului reciproc prin e%istena copiilor sau prin alte moduri##A. 4,%,Re+pectarea dreptului la core+ponden

Protecia corespondenei menionat! e%pres de art. : este o libertate & clasic/ care nu este altceva dec,t un aspect al proteciei vieii private. Posibilitatea de a supraveg+ea $n secret cet!enii este o caracteristic! a statului poliienesc "i nu poate fi tolerat! dec,t $n m!sura $n care este strict necesar! pentru salvgardarea instituiilor democratice fiind $nsoit! de garanii adecvate "i suficiente. 4,%,1 Re+pectarea dreptului la domiciliu >. ./. @omiciliu privat

n opinia Curii domiciliu $n sensul art. : din Convenie este o noiune autonom! specific! sistemului de protecie a drepturilor omului instituit de Convenie "i care $n principiu este mai larg! dec,t accepiunea aceleia"i noiuni $n dreptul intern al statelor reclamante. @esigur c! $n principiu prin &domiciliu/ se $nelege locul unde o persoan! 2fi'ic!4 tr!ie"te $n mod permanent8 totu"i $n vi'iunea (udec!torilor europeni termenul domiciliu are o conotaie mai larg! dec,t cuv,ntul ,(ome .utili"at de versiunea
##6 ##?

0 Reamintim c! dispo'iiile art.#) din Convenie consacr! $n mod distinct dreptul la c!s!torie8 0 Curtea .@O +ot!r,rea din A februarie )77) $n cau'a ;i>ulic c. Croaiei8 ##A 0 Curtea .@O +ot!r,rea din )7 iunie )77) $n cau'a Al0Nas+if c. Bulgariei8

Pagina 11 din &'

engle" a Conveniei0 vi',nd nu doar spaiul legal ocupat sau dob,ndit ci "i orice alt spaiu de locuit dac! e%ista leg!turi suficiente "i continue ##:. Gnterpretarea e%tensiv! a noiunii i0a determinat pe (udec!torii europeni s! in! seama de fora leg!turilor emoionale cu un bun ad!ug,nd astfel o re"edin! secundar! noiunii largi de domiciliu.##5. >. ./.2 9paiile profesionale

@at! fiind sociali'area vieii private (udec!torii europeni nu au e'itat s! e%tind! protecia prev!'ut! de art.: la spaiile profesionale $n scopul unei mai bune protecii a drepturilor fundamentale. B!r! $ndoial! c! (udec!torii europeni atunci c,nd au opinat $n sensul e%tinderii noiunii de domiciliu prin interpretarea cuvintelor & via privat "i &domiciliu ca inclu',nd anumite localuri sau activit!i profesionale sau comerciale au urm!rit s!0i asigure individului o protecie efectiv! $mpotriva amestecurilor arbitrare ale puterilor publice. A"adar aceast! protecie vi'a e%clusiv dreptul la domiciliu al individului "i nu sediul persoanei (uridice $n cadrul c!reia $"i desf!"ura activitatea profesional! acesta. ncep,nd cu +ot!r,rea pronunat! $n cauza Socie#*ile Cola" E"# i al#ele c. Franei
2$

. aplicabilitatea art. : la sediul persoanelor (uridice face obiectul unei confirm!ri

f!r! ec+ivoc. >. ./.& 8tingeri aduse dreptului la domiciliu

Gngerina autorit!ilor statale $n e%ercitarea dreptului la domiciliu poate $mbr!ca diverse forme $ns! cel mai des se reali'ea'! sub forma perc+e'iiei (udiciare. A"adar perc+e'iiile nu sunt $n sine contrare art. : din ConvenieiE f!r! $ndoial! e%ista o ingerin! a statului dar dac! sunt reunite condiiile cerute Curtea nu va putea constata o $nc!lcare. n sc+imb lucrurile vor sta invers dac! nu este $ndeplinit! una dintre condiii indiferent dac! este vorba de e%istena unui te%t legislativ a scopului legitim sau a necesit!ii $ntr0o societate democratic! 2spre e%enpluE 6en# P1ar)aceu#ical" Li)i#ed i al#ii c. -arii Bri#anii>. 4,"Limitele drepturilor 3arantate de art, 0 @repturile garantate de art.: sunt incluse $n categoria drepturilor condiionale deoarece ingerina unei autorit!i publice este $ntotdeauna posibil! cu respectarea condiiilor prev!'ute de alin. 2)4 al aceluia"i articol precum "i a celor consacrate $n (urisprudena organelor Conveniei. A"adar pentru a fi conform! cu dispo'iiile Conveniei ingerina autorit!ilor statale $n e%erciiul drepturilor prote(ate de art.: trebuie s fie prev"ut de lege 2i s priveasc un drept aprat de Convenie, s urmreasc un
##: ##5

0 Curtea .@O #: noiembrie )77- Pro>opovic+ c. Rusiei8 0 Curtea .@O *# august )77- @emades c.Durciei8 #)7 0 Curtea .@O +ot!r,rea din #? aprilie )77)8

Pagina 18 din &'

scop legitim potrivit paragrafului .20 2sigurana naional! sigurana public! bun!starea economic! a !rii ap!rarea ordinii publice "i prevenirea faptelor penale prote(area s!n!t!ii sau a moralei ori prote(area drepturilor "i libert!ilor altei persoane4 "i s apar ca necesar ntr7o societate democratic $n sensul de a fi proporional cu scopul urmrit 2proporionalitatea $ntre ingerina produs! "i scopul urm!rit presupune determinarea e%istenei unei nevoi sociale imperioase care a impus0o4. 4,-Titularii drepturilor con+acrate de art,0 din Convenie Cu privire la dreptul la viat privat 2i de familie 8 mai $nt,i trebuie subliniat faptul c! drepturile prev!'ute de art. : din Convenie sunt $n principiu nu numai drepturi personale nepatrimoniale dar "i $n ma(oritate drepturi inerente fiinei umane ca persoan! privit! $n mod individual. .ste e%clus a"adar c! drepturi precum cel la respectarea vieii private 2i a vieii de familie s! poat! avea ca titulari subiecte colective de drept $ntruc,t persoanele (uridice fie ele c+iar f!r! scop patrimonial nu pot avea o via! privat! "i nu pot stabili raporturi de familie. An ace+te cazuri6 un +ubiect colectiv de drept ar putea interveni n mecani+mul de protecie in+tituit de Convenie numai ca reprezentant al membrilor +i 2spre e%emplu o asociaie a persoanelor cu o anumit! orientare se%ual! persecutate de unul dintre statele contractante sau o asociaie de ap!rare a mediului4 dar niciodat invoc7nd c ar i el n+ui titularul unui a+t el de drept#)#. Prin e%cepie credem c! $ntr0o astfel de iposta'! ar putea ap!rea un grup de particulari acesta nefiind $ns! propriu0'is un subiect colectiv de drept ci o reuniune ad0+oc a unor persoane cu acelea"i interese personale stringente "i temporare#)). An con+ecin6 opinm n +en+ul c + era titularilor dreptului la via privat +au de amilie +e limiteaz la per+oana izic privit n mod individual +au ca membru a unui 3rup +ocial6 atunci c7nd ace+te drepturi individule +e e/ercit n mod colectiv, n sc+imb $ntr0o alt! manier! par a fi abordate lucrurile n ceea ce prive2te protecia dreptului la domiciliu $n condiiile $n care nu ne aflam $n pre'ena unui drept inerent fiinei umane. Considerm c (otr;rea Collas va permite e-tinderea sferei titularilor dreptului la domiciliu spre ntreaga categorie a persoanelor morale, cu sau fr scop lucrativ.

#)# #))

0 Curtea .@O )A aprilie )77- <orrai' 9i'arragasi alii c. Spaniei8 Spre e%emplu $n cau'a Noac> "i alii c. <ermaniei +ot!r,rea din )6 mai )777 *67 de persoane s0au pl,ns de o deci'ie a autorit!ilor germane de a e%ploata c!rbune pe terenurile comune $n care locuiesc ca $nc!lcare a drepturilor lor prev!'ute de art.: din Convenie8

Pagina 1& din &'

B!r! $ndoial! $ns! c! per+oanele :uridice 2at,t cele cu scop patrimonial c,t "i cele f!r! scop patrimonial4 pot i titulare ale dreptului la =do)iciliu>6 in+tituit de art, 06 de+i3ur6 n m+ura n care +unt or3anizaii ne3uvernamentale6 ndrituite la ormularea unui recur+ individual n temeiul di+poziiilor art, -1 din Convenie iar in3erina +e realizeaz ntr.o modalitate ce poate i re+imit de o per+oana :uridic6 cu meniunea c dreptul de in3erin poate i mai mare pentru +ediile per+oanelor morale dec7t pentru domiciliul privat al per+oanelor izice, @at fiind faptul c! te%tul Conveniei este un instrument viu pe care Curtea $l interpretea'! $n lumina dinamicii vieii sociale "i av,nd $n vedere c! (urisprudena european! a l!sat loc unor incertitudini "i unei evoluii interesante f!r! a fi definitiv! consider!m c! nu este e-clus apariia, n anumite circumstane, a subiectelor colective de drept ca titulare ale dreptului la imagine, la respectarea corespondenei, aceste drepturi nefiind inerente, n opinia noastr, persoanei ca fiin uman 2i nee-ist;nd raiuni pentru e-cluderea persoanelor juridice de sub protecia Conveniei sub aceste aspecte, mai ales c;t timp art. 5 vorbe2te despre orice persoan, fr nici o alt distincie, iar art. / al Conveniei, care de2i nu are o e-istena independent, completea" celelalte dispo"iii normative ale Conveniei 2i ale !rotocoalelor adiionale, protejea" indivi"ii sau grupurile aflate ntr7o situaie asemntoare, mpotriva oricrei discriminri n e-ercitarea drepturilor 2i libertilor pe care acestea le recunosc.

Pagina 1' din &'

4)

Subiectele colective i libertatea de 37ndire6 de contiin i de reli3ie6 re3lementate de art, $ din Convenie
4),% Coninutul libertilor 3arantate de art,$ din Convenie

Art. 5 din Convenie recunoa"te fiec!rei persoane libertatea de g,ndire de religie "i de con"tiin! 2libert!i ce au un caracter intern ce in de tr!irile interne ale fiec!rui individ4 pe de o parte dar "i libertatea de manifestare a convingerilor sau a religiei 2libertate ce are un caracter e%tern4 pe de alt! parte. 4)," Limitele libertii de 37ndire6 de contiin i de reli3ie

@ac! g,ndirea concepiile corespun'!toare unei anumite religii con"tiina privitoare la anumite valori personale sau sociale r!m,n,nd $n forul interior al individului nu pot fi supuse unor limite din partea autorit!ilor statului de'ideratul asigur!rii consilierii diverselor grupuri "i respectarea convingerilor fiec!ruia au impus ca libertatea de manifestare a convingerilor "i credinelor s! fie $nsoit! de limit!ri menite a atinge acest scop. Astfel art. 5 paragraful 2)4 dispune c! libertatea de a0"i manifesta religia sau convingerile poate face obiectul unor restr,ngeri dar numai $n m!sura $n care ele sunt prev!'ute de lege "i sunt necesare $ntr0o societate democratic! pentru sigurana public! protecia ordinii s!n!t!ii moralei publice ori pentru prote(area drepturilor "i libert!ilor altor persoane#)*. A"adar pentru ca o ingerin! a statului $n e%erciiul libert!ii de manifestare a religiei "i a convingerilor s! apar! ca (ustificat! ea trebuie s! $ndeplineasc! cumulativ condiiile prev!'ute $n parag.) al art.5 din Convenie. 4),Titularii libertilor con+acrate de art, $ din Convenie

Persoanele fi'ice sunt $n mod natural titularele tuturor libert!ilor garantate de art. 5 orice difereniere repre'ent,nd o discriminare inter'is! pe t!r,m convenional. Cu toate acestea e%tinderea progresiv! a dimensiunii colective a anumitor drepturi $n mod e%pres recunoscuta de art. 5 paragraful 2#4 a impus e%tinderea $n timp a proteciei convenionale "i la grupuri de persoane mai mult sau mai puin organi'ate $n diverse structuri asociative#)- 2relevan! $n materie pre'int! cau'e precum Bi"erica H c. Re!a#ului Uni##)6. H i Bi"erica de "cien#olo!ie c. Suediei Bi"erica ca#olic* Canee c. 5reciei i Bi"erica )e#ro,oli#ana din Ba"ara%ia c. -oldo(ei. C1a.Are S1alo) Ve T"edec c. Franei><
#)*

0 De%tul porne"te de la premisa c! $ntr0o societate democratic! una sau mai multe religii coe%ist! $n r,ndurile aceleia"i populaii astfel c! apare ca necesar a $nsoi aceast! libertate de limit!rile de natur! a concilia "i de a asigura respectul convingerilor fiec!rei persoane 0 Corneliu B$rsan op. cit. pag.A#:8 #)0 <. <on'ales Convenia europeana a drepturilor omuluiE de'voltare (urisprudenial! a unui concept european al libert!ii de religie $n Dratat de drept france' al religiilor B.;essner "i alii 9itec03urisclasseur Paris )77* pag.*)#0*-?8 #)6 0 Comisia .@O #A decembrie #5A:8

Pagina 10 din &'

(er+oana :uridic cu +cop nepatrimonial poate i titular al dreptului la libertate reli3ioa+, Pe de alt! parte nici subiectele colective de drept f!r! scop patrimonial nu pot fi titulare ale tuturor drepturilor garantate de art. 5 ca titular al libert!ii de g,ndire put,nd ap!rea numai o persoan! fi'ic! nu "i una moral!#)?. n sc+imb per+oanele :uridice r +cop lucrativ pot i titulare at7t ale libertii de reli3ie6 c7t i a libertii de contiin6 n primul caz iind vorba de e/erciiul n colectiv al unor convin3eri reli3ioa+e iar $n al doilea ca' de e%primarea anumitor convingeri asociate sau nu celor religioase#)A sub condiia (ustific!rii calit!ii de victim! $n sensul art. *- din Convenie. n sc+imb persoanele juridice cu scop patrimonial 2$n principal societ!ile comerciale4 sunt e-cluse de la posibilitatea de a beneficia de garaniile instituite de art. = din Convenie $ntruc,t toate drepturile reglementate de acestea au natura unor drepturi personale nepatrimoniale fiind incompatibile cu scopul lucrativ al unui astfel de subiect colectiv de drept#):.

#)? #)A

0 Comisia .@O #) octombrie #55: Konta>t 1Gnformation D+erapie =agen c. Austriei8 0 C.B$rsan0op.cit. vol.G pag.A7#8 #): 0 Comisia .@O #6 aprilie #55? Kustannus OH Fapaa A(atteli(a AB "i Sundstrom c. Binlandei8

Pagina 1$ din &'

4)) Subiectele colective i libertatea re3lementat de art, %# din Convenie

4)),% Con+ideraii 3enerale

de

e/primare6

9ibertatea de e%primare ap!rat! de art. #7 ocup! un loc aparte printre drepturile garantate de Convenie. ntr0adevar acest drept st! c+iar la ba'a noiunii de societate democratic/ ce sinteti'ea'! sistemul de valori pe care este cl!dit! Convenia. 4))," Coninutul libertii 3arantate de art, %# din Convenie @reptul la libertatea de e%primare repre'int! o noiune generic! deoarece el cuprinde $n sine dou! libert!i respectiv libertatea de a avea "i de a0"i e%prima opinia "i libertatea de informare8 un rol cu totul special $l ocup! $n (urisprudena Curii aspectele in,nd de libertatea presei. Consacr,nd aceste libert!i art.#7 $nelege totu"i s! recunoasc! posibilitatea pentru statele contractante s! supun! societ!ile de radiodifu'iune de cinema sau de televi'iune unui regim de autori'aii prealabile. 4)),- Limitele libertii de e/primare @reptul garantat de art.#7 nu este $ns! unul absolut8 libertatea de e%presie c+iar "i atunci c,nd este vorba de pre'entarea $n pres! a c+estiunilor care pre'int! un interes public serios este $nsoit! de e%cepii care impun o interpretare restrictiv! dar nevoia de a opera restr,ngeri ale acestei valori fundamentale a unei societ!i democratice trebuie s! fie stabilit! $n mod conving!tor#)5. 4)),1 Titularii libertii con+acrate de art, %# din Convenie @e libert!ile garantate $n art.#7 se bucur! at,t persoanele fi'ice c,t "i persoanele (uridice f!r! a face nici o distincie privitoare la natura scopului $n vederea c!ruia aceast! libertate se e%ercit! sau privitoare la rolul pe care0l are $n viaa social! cel ce o e%ercit!. Astfel din punct de vedere al sferei posibililor titulari dreptul prev!'ut de art.#7 al!turi de acela la un proces ec+itabil prev!'ut de art. ? din Convenie pre'int! unul dintre cele mai mari grade de aplicabilitate dintre drepturile prev!'ute de Convenie. n sfera titularilor s!i se pot afla at,t persoane fi'ice c,t "i subiecte colective de drept 2$n principal persoane (uridice4 Curtea pronun,ndu0se $n mod constant asupra problemei libert!ii de e%primare $n ca'ul unor persoane (uridice#*7.
#)5 #*7

0 C.B$rsan0op.cit. Fol.G8 0 Curtea .@O +ot!r,rea din ): martie #557 $n cau'a <roppera Radio A< "i alii c. .lveiei8 +ot!r,rea din )? aprilie #5A5 $n cau'a SundaH Dimes c. ;arii Britanii8 +ot!r,rea din )7 noiembrie #557 $n cau'a ;ar>t Gntern Ferlag <B;= "i Klaus Beerman c. <ermaniei8 +ot!r,rea din #? iunie )776 $n cau'a Gndependent NeNsand ;edia "i Gndependent NeNspapers Greland 9imited c. Grlandei8

Pagina 8# din &'

(ractic toate +ubiectele colective de drept care au po+ibilitatea intentrii unei cereri de recur+ individual n aa in+tanei europene6 n acord cu prevederile art, -1 din Convenie6 au vocaia de a i titulare ale dreptului la liber e/primare prevzut de art,%#6 ie c e+te vorba de partide politice6 +indicate6 culte reli3ioa+e6 a+ociaii +au undaii etc. .%emple $n acest sens reg!sim $n cau'e precum Par#idul Co)uni#ilor INe,eceri#i> i Un!ureanu c. Ro)aniei Autronic A@ c, Elveiei (lon c, Brantei Dicle pentru (artidul Democraiei;DE(< c, Turciei ,a,m,d,.

Pagina 8% din &'

4))) Subiectele colective i libertatea de ntrunire i de a+ociere6 re3lementate de art,%% din Convenie
4))),% Con+ideraii 3enerale Obiectul de reglementare al art.## din Convenie $l constituie pe de o parte libertatea de ntrunire iar pe de alt! parte libertatea de asociere te%tul consacr,nd totodat! distinct un aspect particular al acesteia 1 libertatea sindical. @e"i consacrarea lor convenional! apare ca individual! e%erciiul acestor libert!i nu poate fi conceput dec,t $n mod colectiv drepturile de asociere "i de reuniune neput,nd fi e%ercitate dec,t $mpreun! cu alte persoane#*#. Acestea sunt a"adar& liberti de aciune colectiv/#*) a c!ror importan! este considerabil! $ntruc,t este vorba de o cerin! fundamental! a vieii democratice#**. @iferena ma(or! $ntre libert!ile consacrate de art.## re'id! $n aceea c! libertatea de $ntrunire conduce la o $ntrunire efemer! a unui grup de persoane $ntr0un anumit scop $n timp ce dreptul la asociere are ca re'ultat na"terea unei organi'aii subiect colectiv de drept public sau privat ce urm!re"te un scop determinat "i cu o anumit! durat! $n timp. Pentru a asigura o protecie efectiv! prin prisma art. ## din Convenie incumb! statelor contractante at,t obligaia negativ de a nu $ntreprinde nimic de natura a $mpiedic! e%erciiul libert!ii de $ntrunire "i de asociere c,t "i obligaia po"itiv de a adopta m!suri de protecie "i de securitate de natur! a conferi eficacitate "i substan! e%erciiului acestor libert!i. 4)))," Coninutul libertilor 3arantate de art,%% din Convenie 4))),",% Libertatea de ntrunire panic Aceasta ocup! un loc eminent $n sistemul Conveniei al!turi de libertatea de e%primare datorit! rolului s!u $n e%istena "i de'voltarea unei societ!i democratice8 &esena democraiei re"id n capacitatea sa de a re"olva problemele prin de"batere public. Protecia libert!ii de $ntrunire vi'ea'! tocmai acest sc+imb de idei "i presupune posibilitatea mai multor persoane de a se reuni pentru a participa la o anumit! activitate sau la o reflecie comun! colectiv!#*-.

#*# #*)

0 C.B$rsan0op.cit. vol.G pag.:7-8 0 B.Sudre @roit international et europeen des droits de lC+omme pag.)-:8 #** 0 Comisia .@O #7 octombrie #5A5 Rassemblement 3urassien c. .lveiei8 #*0 B.Sudre op. cit. pag.-*)8

Pagina 8" din &'

4))),"," Libertatea de a+ociere Aceasta cuprinde dou! dimensiuniE o dimensiune po'itiv! const,nd $n posibilitatea persoanei de a constitui al!turi de alte persoane o anumit! grupare sau de a se afilia la o grupare de(a e%istent! $n vederea reali'!rii unor interese comune "i o dimensiune negativ! $n sensul c! nici o persoan! nu poate fi obligat! s! fac! parte dintr0o grupare respectiv libertatea de a nu se asocia#*6 sau de a nu se afilia la o asociaie cu e%cepia unor situaii specifice $n special acelea care re'ult! din relaiile reglementate de dreptul public. @e asemenea libertatea de asociere cuprinde "i dreptul de a nu declara apartenena sau neapartenena la o anumit! organi'aie n domeniul de aplicare al art.## nu intr! $ns! ordinele pro e+ionale specifice profesiilor liberale. Noiunea de &asociaie/ $n sensul art.## din Convenie este o noiune european! autonom! ce vi'ea'! organi'aiile de drept privat cu e%cluderea asociaiilor de drept public. 4))),",- Libertatea +indical Aceasta cuprinde dreptul oric!rei persoane de a organi'a la iniiativ! individual! $mpreun! cu alii sindicate "i dreptul de a se afilia celor e%istente. Curtea a preci'at ca libertatea sindical! este o form! sau un aspect special al libert!ii de asociere#*?. .ste evident c! aceast! garanie de a constitui un sindicat cuprinde dreptul pentru organi'aiile sindicale de a0"i stabili propriile regulamente de a0"i administra propriile afaceri dreptul de negociere colectiv!#*A "i dreptul de a se afilia celor e%istente pentru & aprarea intereselor sale/#*:. 9ibertatea sindical! prev!'ut! "i prote(at! de art. ## prive"te nu numai pe anga(ai ci "i pe anga(atori patroni sau conduc!tori de societ!i comerciale companii etc. 4))),- Limitele proteciei libertilor de ntrunire i de a+ociere 9ibertatea de reuniune "i asociere precum "i libertatea sindical! nu sunt absolute put,nd s! fac! obiectul unor restricii8 astfel paragraful 2)4 al art. ## prevede c! e%erciiul acestor libert!i nu pot face obiectul altor restricii dec,t celor care fiind prev!'ute de lege
#*6

0 Comisia .@O # martie #5:* L. c. O!rile de 3os. Acest principiu a fost afirmat "i de c!tre Curte $ntr0o manier! "i mai categoric! $n cau'a Sigurour A. Sigur(onsson c. Gslandei8 #*? 0 Curtea .@O )A octombrie #5A6 Sindicatul naional al poliiei belgiene c. Belgiei8 Curtea .@O ) iulie )77) Tilson Uniunea naional! a (urnali"tilor "i alii c. Regatului Unit8 #*A 0 Comisia .@O A mai #557 3o+ansson c. Suediei8 Curtea .@O ) iulie )77) Tilson Uniunea naional! a (urnali"tilor "i alii c. Regatului Unit8 Curtea .@O )# noiembrie )77? @emir "i BaH>ara c. Durciei8 #*: 0 Dermenii & pentru ap!rarea intereselor sale/ nu sunt inutili Convenia prote(,nd libertatea de ap!rare a intereselor profesionale ale aderenilor unui sindicat prin aciunea colectiv! a acestuia aciune pe care statele contractante trebuie $n acela"i timp s! o autori'e'e "i s! permit! desf!"urarea "i de'voltarea acesteia8

Pagina 8- din &'

constituie m!suri necesare $ntr0o societate democratic! pentru siguran! naional! sigurana public! ap!rarea ordinii "i prevenirea infraciunilor pentru protecia s!n!t!ii "i moralei sau a drepturilor "i libert!ilor altora8 de asemenea te%tul permite c! anumite restr,ngeri ale e%ercit!rii acestor libert!i s! fie impuse membrilor forelor armate ai poliiei sau ai administraiei de stat. A"adar pentru ca o ingerin! $n e%ercitarea drepturilor garantate de art.## din Convenie s! fie (ustificat! aceasta trebuie s! fie prev!'ut! de lege s! urm!reasc! un scop legitim "i s! fie necesar! $ntr0o societate democratic! ceea ce implic! $n opinia Curii o nevoie social! imperioas! proporionalitatea m!surii cu scopul legitim urm!rit precum "i necesitatea ca motivele invocate de autorit!i la luarea m!surii s! fie pertinente "i suficiente iar aceste cerine sunt cumulative. 4))),1 Titularii libertilor con+acrate de art,%% din Convenie Pentru stabilirea limitelor sferei de protecie a drepturilor garantate de art.## din Convenie (udec!torii europeni au trebuit s! clarifice poate cea mai delicat! problem! de interpretare a te%tului convenional "i anume cea legat! de titularii drepturilor astfel prote(ate8 a trebuit astfel s! se r!spund! la $ntrebarea dac! drepturile garantate de art.## sunt apana(ul e%clusiv al omului considerat $n esena sa individual! sau acestea pot aparine $n raport cu modul de e%ercitare al fiec!ruia "i unor grupuri de persoane mai mult sau mai puin organi'ate $n structuri asociative. Bosta Comisie a decis c! dreptul la libertatea de $ntrunire pa"nic! este garantat de art.## oric!rui subiect de drept care intenionea'! s! organi'e'e o asemenea manifestaie8 aceast! desc+idere c!tre subiectele colective fiind confirmat! constant at,t $n (urisprudena fostei Comisii c,t "i a Curii#*5 2spre e%emplu De)ocraieiIDEP> c Turciei>. Dotu"i dat fiind c libertatea de ntrunire este str;ns legat de libertatea de con2tiin 2i de libertatea de manifestare a convingerilor 2i religiilor con+iderm c6 n principiu6 +ubiectele colective de drept cu +cop lucrativ6 n principal +ocietile comerciale6 nu pot bene icia6 ca titulari6 de ace+t drept 3arantat de Convenie, (rin urmare6 at7t per+oanele izice c7t i +ubiectele colective de drept6 r +cop lucrativ6 ;partide politice6 a+ociaii6 undaii6 +indicate etc,<6 pot i titulare ale ace+tui drept i pot obine prote:area ace+tuia n mecani+mul internaional de protecie 3arantat de Convenie, n ceea ce prive"te libertatea de asociere dreptul garantat de Convenie de a se asocia $mpreun! cu alii $n vederea unui scop determinat privete nu numai individul ca per+oan izic6 dar i per+oanele :uridice cu condiia ca entitatea re'ultat! ca subiect
#*5

cauza Dicle ,en#ru Par#idul

0 Comisia .@O #7 octombrie #5A5 prec. Rassamblement8

Pagina 81 din &'

colectiv de drept s! se $ncadre'e $n noiunea de &asociaie/ ca noiune autonom! a Conveniei#-7. Un singur aspect nu a primit $nc! o re'olvare unitar! $n faa (udec!torilor europeni "i anume situaia $n care un subiect colectiv de drept 1 spre e%emplu un partid politic sau o asociaie 0 reclam! $n faa Curii refu'ul $nregistr!rii sale de c!tre stat cu consecina imposibilit!ii dob,ndirii personalit!ii (uridice. n unele ca'uri s0a considerat c! "i o astfel de entitate constituie o & organi"aie/ $n sensul art. *- din Convenie $n ba'a capacit!ii (uridice limitate pe care $nsu"i statul sub a c!rui (urisdicie se afl! i0a recunoscut0o $n procedura de formulare "i de e%aminare a cererii de $nregistrare#-#. n alte ca'uri s0a considerat $ns! c! cererea adresat! Curii are $n astfel de situaii ca titular nu &organi"aia/ ca atare 1 partidul politic asociaia etc. 0 ci un grup de particulari respectiv membrii fondatori ai acesteia animai de un interes comun. n ceea ce prive"te libertatea sindical, aceasta poate fi anali'at! sub aspectul titularilor drepturilor consacrate at,t $n raport cu persoana fi"ic titular! a dreptului de asociere c,t "i n raport de un +in3ur +ubiect colectiv6 re+pectiv +indicatul6 prin intermediul cruia per+oanele izice a+ociate i pot apra drepturile pe calea aciunilor +indicale,

#-7

0 Spre e%emplu $n dreptul rom,n membrii unei asociaii 2$nfiinat! conform O.<. nr.)?I)7774 pot fi at,t persoane fi'ice c,t "i persoane (uridice. @e asemenea mai multe sindicate din aceea"i ramur! industrial! pot constitui o federaie sindical! iar dac! sunt din ramuri diferite 1 o confederaie8 #-# 0 Curtea .@O Partidul Comuni"tilor2Nepeceri"ti4 "i Ungureanu c. Romaniei precit8

Pagina 88 din &'

(ARTEA a ))) a. Subiectele colective i alte drepturi de natur +ub+tanial recuno+cute de Convenie i protocoalele adiionale
%1"

#-)

0 Problematica referitoare la Protocoalele adiionale nr.? #) "i #* a fost tratat! $n cadrul seciunii precedente8

Pagina 8& din &'

)9

Subiectele colective i alte drepturi recuno+cute de convenie

)9,% Subiectele colective i dreptul la via ;art, "<6 interzicerea torturii ;art, -< i interzicerea +claviei i a muncii orate ;art, 1 din Convenie<

@up! cum se poate observa cele trei articole vi'ea'! prote(area unor atribute fundamentale legate de calitatea de persoan! uman! a victimei $nc!lc!rii Conveniei ceea ce $nseamn! c! $n principiu pot fi invocate $n faa (urisdiciei de la Strasbourg numai de persona fi'ic!. @e altfel drepturile "i libert!ile garantate de art.)0- din Convenie sunt incompatibile am putea spune ratione materiae cu posibilitatea ca titularul lor s! fie un subiect colectiv de drept neput,ndu0se vorbi spre e%emplu de noiunea de via a unei persoane (uridice aceasta din urm! c+iar dac! $i recunoa"tem capacitate de subiect de drept $n plan (uridic r!m,n,nd p,n! la urm! o simpl! ficiune a legii. @e asemenea $n mod evident subiectul colectiv de drept nu poate fi supus unor suferine de natur! fi'ic! "i nici unor tratamente degradante c!ci nu se poate vorbi despre demnitatea sau onoarea unei persoane (uridice. C+iar "i $n ipote'a $n care s0ar aduce atingere prestigiului unei persoane (uridice prin denigrare contrafacerea produselor utili'area f!r! drept a m!rcii sau emblemei etc. pre(udiciul provocat are $ntotdeauna eminamente o $nc!rc!tur! patrimonial! spre deosebire de ca'ul persoanei fi'ice. @e asemenea persoana (uridic! nu poate fi aservit! sub forma sclaviei sau a robiei pentru c! prin definiie acestea repre'int! $nc!lc!ri ale libert!ii personale privit! ca atribut inerent fiinei umane#-*. Conclu'ia la care am a(uns mai sus referitoare la imposibilitatea ca drepturile $n discuie s! aib! ca titular un subiect colectiv de drept trebuie nuanat! sub trei aspecteE $n primul r,nd este posibil sub aspect procedural ca sesi'area Curii s! fie f!cut! pentru $nc!lcarea unui drept din aceast! categorie de c!tre un grup de persoane .grup de particulari0 a c!ror situaie (uridic! pre'int! un element de leg!tur!8 $n al doilea r,nd tot pe plan procesual $nc!lcarea drepturilor prev!'ute la articolele )0- din Convenie ar putea fi invocat! $n faa Curii de un subiect colectiv de drept ca repre"entant al membrilor s!i $ns! $n acest ca' calitatea de victim! se va anali'a $n raport cu persoanele respective iar nu cu subiectul colectiv de drept iar reparaiile vor avea $n vedere situaia individual! a fiec!reia dintre victime8
#-*

0Conform definiiei Conveniei de la <eneva privind abolirea sclaviei din A septembrie #56? sclavia este statutul sau condiia unei persoane asupra c!reia este e%ercitat! oricare putere sau toate puterile ata"ate dreptului de proprietate. Prin urmare sclavia este un atentat la libertatea personal! a fiinei umane $ntr0o form! at,t de grav! $nc,t tinde c+iar la negarea acestei calit!i determin,nd tratarea subiectului ca un bun obiect al dreptului de proprietate8

Pagina 8' din &'

 $n sf,r"it nu este e%clus! posibilitatea ca un subiect colectiv de drept s! apar! totu"i ca victim! a $nc!lc!rii interdiciei privind munca forat! "i obligatorie n ipote"a special a obligrii acestuia la anumite ndatoriri care e-ced sfera obligaiilor civile normale. Spre e%emplu fosta Comisie a decis c! obligaia f!r! contraprestaie impus! angajatorilor de a percepe impo'ite "i contribuii asupra salariilor lucr!torilor lor nu este o munc! obligatorie "i nu dep!"e"te obligaiile civile normale#--. )9," Subiectele colective i dreptul la libertate i la Convenie< +i3uran ;art, 8 din

Un subiect colectiv de drept nu poate fi el $nsu"i nici titular al drepturilor "i garaniilor instituite de art. 6 din Convenie1 dreptul la libertate "i la siguran!. )9,Subiectele colective i =nici o pedeap+ r le3e> ;art, ' din Convenie<

Alta este situaia $n ceea ce prive"te ar#icolul : din Con(enie 1 nici o pedeaps fr lege care instituie principiul legalit!ii incrimin!rii "i pedepsei. Ditular al garaniilor instituite de art.A din Convenie poate fi at,t o persoan! fi'ic! c,t "i un subiect colectiv de drept. n principiu persoana (uridic! s0ar putea pretinde victima $nc!lc!rii art. A din Convenie numai dac! $n statul p,r,t este instituit! r!spunderea penal! a persoanei (uridice. Dotu"i dat fiind c! domeniul de aplicare al art.A este trasat de c!tre Curte pe ba'a unor noiuni cu caracter autonom fa! de interpretarea care li se d! $n dreptul intern nu poate fi e%clus! posibilitatea ca un subiect colectiv de drept s! poat! e%ercita o cerere de recurs individual c+iar $mpotriva unui stat a c!rui legislaie penal! nu instituie r!spunderea penal! a persoanei (uridice sub condiia ca $mpotriva sa s! se fi luat o m!sur! care poate fi considerat! pedeaps $n sensul Conveniei. )9,1 Subiectele colective i dreptul la c+torie ;art, %" din Convenie<

Oin,nd seama de faptul c! $n dreptul european c!s!toria presupune uniunea liber consfinit! $ntre dou! persoane fi'ice $nseamn! c! $n acest ca' subiectul colectiv de drept nu poate fi titular al dreptului reglementat prin art. #) din Convenie. )9,8 Subiectele colective i dreptul la un recur+ e ectiv ;art, %- din Convenie<

Art. #* din Convenie consacr! dreptul la un recurs efectiv. B!r! $ndoial! dreptul la un recurs efectiv este aplicabil at,t persoanelor fi'ice c,t "i subiectelor colective de drept#-6.

#-#-6

0 Curtea .@O $n +ot!r,rea L c. Austriei #5A?8 0 Curtea .@O ;itropolia Basarabiei "i alii c. ;oldovei #* decembrie )77#8

Pagina 80 din &'

S0a ar!tat c! te%tul menionat instituie un drept subiectiv de natur! procedural! #-? a c!rui specificitate const! $n faptul c! va putea fi invocat $n faa instanei europene numai $n m!sura $n care se susine c! o autoritate public! a unui stat contractant prin aciunea sau omisiunea sa a $nc!lcat unul sau mai multe dintre drepturile recunoscute de Convenie "iIsau protocoalele sale adiionale. @rept consecin! subiectul colectiv de drept va putea fi titularul acestui drept numai $n corelaie cu un alt drept recunoscut de Convenie pe care l0 ar putea e%ercita. Prelu,nd cele spuse mai sus spre e%emplu o persoan! (uridic! nu se va putea pl,nge de ine%istena unui recurs efectiv $n dreptul intern privind un pretins drept al s!u la c!s!torie. )9,& Subiectele colective i interzicerea di+criminrii 2 o dubl interdicie ;art,%1 din Convenie i art,% din (rotocolul nr,%"< @iscriminarea implic! tratarea $n mod diferit a persoanelor aflate $n situaii comparabile ceea ce presupune un tratament difereniat ilicit lipsit de (ustificare obiectiv!. n (urisprudena sa Curtea ia $n considerare urm!toarele criterii pentru a stabili e%istena "i gravitatea discrimin!riiE e%istena unor diferene de tratament a unor situaii analoage sau comparabile8 lipsa unei (ustific!ri obiective "i re'onabile8 $ndeplinirea criteriului proporionalit!ii $ntre scopul m!surii considerate ca discriminatorie "i mi(loacele folosite pentru reali'area lui. .ste important de preci'at c! de"i discrimin!rile sunt inter'ise diferenele de tratament atunci c,nd sunt obiective#-A "i re'onabile#-: sunt permise cel puin dac! sunt $ndeplinite anumite condiii#-5. A"adar faptul de a nu face diferene de tratament atunci c,nd situaiile nu sunt identice constituie la r,ndul s!u o discriminare#67. Gnter'icerea discrimin!rii poate fi invocat! deopotriv! de persoanele fi'ice "i de subiectele colective de drept#6#. Cu privire la cele din urm! $ns! discriminarea trebuie s! vi'e'e un drept pe care acestea $l pot e%ercita $n raport cu natura lui "i lu,ndu0se $n considerare "i principiul speciali'!rii capacit!ii de folosin! a persoanei (uridice.
#-?

0 Pentru am!nunte privind diferitele opinii referitoare la natura (uridic! a dreptului reglementat de art.#* din Convenie 1 C. B$rsan op.cit. vol.G pag.:?A "i urm.8 #-A 0 A spune ca difernierea este obiectiv! $nseamn! ca aceasta nu trebuie s! fie subiectiv! "i arbitrar!8 #-: 0 @istincia este admisibila dac! urm!re"te un scop legitim respect,nd $n acela"i timp raportul re'onabil de proporionalitate $ntre mi(loacele utili'ate "i scopul urm!rit 1Curtea .@O )* iulie #5?: Afacerea lincvistic! belgian! c. Belgiei8 #-5 0 Curtea .@O )A octombrie #5A6 Sindicatul naional al poliiei belgiene c. Belgia8 @iferena de tratament $ntre sindicate $n cadrul sistemului de consult!ri organi'at de minister are un scop legitim acela de a evita anar+ia sindical! "i nimic nu dovede"te c! <uvernul a dorit s! acorde un privilegiu e%clusiv marilor centre sindicale datorit! coloraturii lor politice. Pre(udiciul suferit de reclamant nu este e%cesiv $n raport cu scopul legitim urmarit iar principiul proporionalit!ii nu este nesocotit8 #67 0 Curtea .@O )? februarie )77- Natc+ova c. Bulgariei8 #6# 0 Curtea .@O * octombrie #55A Naional and Provincial Building SocietH "i alii c. Regatului Unit8

Pagina 8$ din &'

@e asemenea $n special $n ceea ce prive"te societ!ile comerciale trebuie avute $n vedere "i aspectele re'ultate $n urma ader!rii Rom,niei la Uniunea .uropean! respectiv prevederile Dratatului Comunit!ilor .uropene "i a Dratatului Uniunii .uropene privind piaa unic! asigurarea liberei concurene "i inter'icerea discrimin!rii. n acela"i timp problema discrimin!rii poate fi luat! $n considerare "i $n raport cu grupurile de particulari cu prec!dere $n ceea ce prive"te minorit!ile. )9,' Subiectele colective i dero3area n caz de +tare de ur3en ;art, %8<6 re+triciile activitii politice a +trinilor ;art, %&<6 interzicerea abuzului de drept ;art, %'< i limitarea olo+irii re+t7n3erii drepturilor ;art, %0 din Convenie< Aplicarea prevederilor ar#.?C. ?D. ?: i ?F din Con(enie privind unele restricii limit!ri sau derog!ri de la drepturile prev!'ute de aceasta nu este influenat! de calitatea de persoan! fi'ic! sau de subiect colectiv de drept a titularilor drepturilor la care se refer!. @e asemenea ca "i persoanele fi'ice subiectele colective de drept sunt inute s!0"i e%ercite drepturile "i libert!ile recunoscute de Convenie cu bun! credin! "i potrivit scopului $n care au fost recunoscute prin art.#A inter'ic,ndu0se abu'ul de drept.

Pagina &# din &'

Subiectele colective i alte drepturi recuno+cute de protocoalele adiionale ale Conveniei

9,%Subiectele colective i (rotocolul adiional nr,1?C&

Consider!m c! subiectul colectiv de drept nu poate fi victim a $nc!lc!rii art. din acest protocol adiional care inter"ice privarea de libertate pentru datorii, te%tul prote(,nd libertatea personal! a cet!eanului $n sensul ei tradiional de libertate fi'ic!. Credem c! pentru acelea"i raiuni conclu'ia se impune "i $n ceea ce prive"te drepturile prev!'ute de art. & 1 inter"icerea e-pul"rii propriilor ceteni respectiv de art. / 1 inter"icerea e-pul"rii colective de strini. ;!sura e%pul'!rii const,nd $n $ndep!rtarea fi'ic! efectuat! c+iar manu militari, a unei persoane de pe teritoriul suveran al unui stat poate privi numai o persoan! fi'ic!. @ac! persoana (uridic! nu poate face ea $ns!"i obiect al unei astfel de m!suri 2ci eventual al unor m!suri specifice precum di'olvarea de drept sau obligatorie etc.4 nu poate fi $nl!turat! ipote'a invoc!rii acestor garanii mai ales a art.- din Protocol de c!tre un grup de particulari constituit ad0+oc din persoane care au fost spre e%emplu victimele unei e%pul'!ri colective cu o anumit! oca'ie. Articolul nr.2 din !rotocolul nr./ reglementea'! libertatea de circulaie. Ui acest te%t are $n vedere primordial garantarea libert!ii individului at,t la nivel intra0statal inclusiv stabilirea re"edinei 2de fapt credem c! este avut! $n vedere de fapt noiunea de &domiciliu/ ca locuin! statornic! "i principal!4 c,t "i la nivel inter0statal. @e"i nu e%cludem c! din sfera titularilor dreptului la liber! circulaie s! fac! parte "i persoana (uridic! $n ceea ce prive"te stabilirea Jdomiciliului 2sediului4 s!u "i a dreptului de a Jprsi/ teritoriul unui stat membru consider!m c! mar(a de apreciere a statelor $n domeniu $ntemeiat! pe argumente de ordine public! $n special din considerente de ordin financiar "i fiscal este e%trem de larg! put,ndu0se vorbi de o putere e%orbitant! Astfel spre e%emplu <prsirea/ teritoriului unui stat s0ar putea reali'a numai prin mutarea sediului social 2sau a sediului principal4 ceea ce de principiu semmnific! di'olvarea persoanei (uridice respective "i constituirea alteia noi $n statul de destinaie. @e fapt problemele $n materie s0ar putea ridica $ntre Statele ;embre ale Uniunii .uropene "i nu $n temeiul dispo'iiilor din Convenie ci a celor din Dratatul Comunit!ii .uropene care reglementea'! libertatea de circulaie a lucr!torilor capitalurilor "i serviciilor. C+iar "i Curtea de la 9u%emburg a fost $ns! reticent! s! recunoasc! $n (urisprudena sa posibilitatea unei persoane (uridice de a0"i transfera sediul social dintr0un stat membru $ntr0un alt stat membru 2f!r! di'olvare4 $n condiiile $n care se dorea ca
#6)

0 nc+eiat la Strasbourg la #? septembrie #5?* "i intrat $n vigoare la ) mai #5?:.Romania a ratificat protocolul prin 9egea nr.*7 din #: mai #55-8

Pagina &% din &'

aceasta s! r!m,n! $n forma de organi'are "i supus! legislaiei specifice din statul de plecare. 9,"Subiectele colective i (rotocolul adiional nr,'?C7 n ceea ce prive"te drepturile recunoscute de acest protocol adiional subiectul colectiv de drept nu poate fi titular al celor recunoscute de art. 2garanii procedurale n ca"ul e-pul"rilor de strini0 $ntruc,t acesta prote(ea'! libertatea 2$n sensul ei tradiional de libertate fi'ic!4 a persoanei de nu fi $ndep!rtat! arbitrar de pe teritoriul unui alt stat "i nici al celui prev!'ut de art.% 2egalitatea ntre soi4 persoana (uridic! neput,nd fi subiect al raporturilor de familie. n sc+imb subiectul colectiv de drept ar putea invoca $n faa (urisdiciei europene $n calitate de victim $nc!lcarea oric!reia dintre garaniile instituite de c!tre art.27/ din Protocol $n materie penal!. Situaia premis! ar fi repre'entat! de $mpre(urarea ca $n dreptul intern al statului p,r,t persoana (uridic! s! poat! constitui subiect al r!spunderii penale. R!m,n valabile considerentele e%puse anterior privind interpretarea $n mod autonom de c!tre Curte a noiunii de &materie penal/ 2sau de &acu"aie penal/ $n terminologia art. ? paragraful # din Convenie4.

VVV

#6*

0 Afost $nc+eiat la Strasbourg la )) noiembrie #5:- "i a intrat $n vigoare la # noiembrie #5::8 Romania a ratificat Protocolul prin 9egea nr.*7 din #: mai #55-8

Pagina &" din &'

Scurte concluzii
Convenia pentru Ap!rarea @repturilor Omului "i a 9ibert!ilor Bundamentale constituie la acest moment indiscutabil cel mai eficient mecanism regional de protecie a drepturilor fundamentale ale omului. A"a cum aminteam "i pe parcursul capitolelor anterioare eficiena mecanismului de protecie instituit de Convenie re'id! $n faptul c! aceasta nu se re'um! precum tratatul internaional &clasic/ la a se ba'a e%clusiv pe aciunea $naltelor p!ri contractante pentru a0 "i atinge scopurile. @e"i Convenia r!m,ne supus! principiului subsidiarit!ii conform c!ruia revine $n primul r,nd "i $n mod direct fiec!rui stat contractant sarcina de a aduce la $ndeplinire dispo'iiile Conveniei prin aciunea propriului aparat public autorii Conveniei nu au e'itat s! cree'e "i un organism interstatal care s! garante'e la nivel interstatal "i c+iar $ndr!'nim s0o spunem suprastatal efectivitatea drepturilor recunoscute de tratat 1 Curtea precum "i un mecanism de supraveg+ere a punerii $n e%ecutare a +ot!r,rilor acesteia prin intermediul Comitetului de ;ini"tri al Consiliului .uropei. @e asemenea domeniul de aplicare a Conveniei a fost g,ndit intenionat $ntr0o manier! e%trem de larg! statele fiind obligate s! asigure respectarea drepturilor recunoscute de Convenie nu numai fa! de proprii cet!eni ci fa! de orice persoan! care se afl! de drept sau numai de fapt sub puterea lor suveran!. n sf,r"it Convenia instituie un instrument unic la momentul semn!rii acesteia $n dreptul internaional public 1 recursul interstatal prin care un stat parte la Convenie poate sesi'a Curtea de la Strasbourg cu privire la $nc!lcarea de c!tre un alt stat contractant a drepturilor oric!ror persoane aflate sub (urisdicia statului p,r,t f!r! a se aplica condiia ca acestea s! fie resortisani ai statului reclamant. Doate aceste elemente care constituie fundamentul eficienei sistemului de protecie a drepturilor omului instituit de Convenie repre'int! $n acela"i timp atenu!ri ale principiilor de drept internaional vi',nd suveranitatea naional! "i neamestecul $n treburile interne ale altui stat8 din acest punct de vedere putem considera Convenia cel mai inovator mecanism de drept internaional public concurat pe plan european doar de Dratatele de constituire a Comunit!ilor .uropene "i mai apoi de Dratatul Uniunii .uropene. Altfel spus Convenia repre'int! un e%erciiu de solidaritate. Prin intermediul s!u statele contractante "i0au autolimitat puterea suveran! pentru a asigura respectarea unui patrimoniu comun de valori care aparin nu doar .uropei ci umanit!ii repre'ent,nd o de'voltare a a"a0'isului &drept natural/.
Pagina &- din &'

Bora Conveniei const! $ns! tocmai $n aceea c! acest & patrimoniu/ setul de drepturi "i libert!i recunoscut de Convenie nu se g!se"te $ntr0un imuabil statu0Wuo ci $ntr0o permanent! evoluie ceea ce permite mecanismului de protecie instituit de Convenie s! r!m,n! racordat la evoluia social! p!str,ndu0"i a"adar aplicabilitatea "i eficacitatea. Ca "i $n ca'ul altor documente de drept internaional coninutul Conveniei a evoluat prin protocoalele adiionate $nc+eiate de statele semnatare care au condus $n mod gradual fie la de'voltarea sferei drepturilor recunoscute de Convenie fie la modificarea coninutului drepturilor "i libert!ilor pe care aceasta le0a consacrat iniial. Spre e%emplu Protocolul adiional nr.# a instituit prin c+iar primul s!u articol dreptul la protecia propriet!ii dup! cum sfera dreptului la via! consacrat de forma iniial! a Conveniei a c!p!tat un coninut mult mai larg prin protocoalele adiionale ulterioare. Principala modalitate de evoluie a mecanismului de protecie instituit de Convenie re'id! $ns! $n (urisprudena Curii. Caracterul evolutiv al (urisprudenei instanei de la Strasbourg permite racordarea Conveniei la noile realit!i socio0economice & n timp real/ f!r! a se mai parcurge greoiul mecanism de adoptare a Protocoalelor adiionale "i confer! eficacitate drepturilor "i libert!ilor pe care aceasta le consacr!. n acela"i timp $ns! acest mecanism poate ascunde "i o vulnerabilitate. Astfel se pare c! tot mai mult impunerea respect!rii drepturilor "i libert!ilor prev!'ute de Convenie cade $n sarcina instanei de la Strasbourg afect,ndu0se caracterul eminamente subsidiar al proteciei asigurate de aceasta $n raport cu autorit!ile naionale ale fiec!rui stat contractant. Acest lucru se manifest! mai intens $n ca'ul statelor ale c!ror sisteme administrative sau (udiciare parcurg $nc! stadiul reformelor structurale cum este "i Rom,nia manifest,nd o anumit! &lentoare/ $n ceea ce prive"te racordarea la e%igenele Conveniei. Se poate astfel observa c! $n vreme ce unele state au capacitatea de a $nl!tura rapid acele vulnerabilit!i din legislaie sau din practica (udiciar! ori administrativ! semnalate $n condamn!rile pronunate de Curte altele reacionea'! mult mai greu ceea ce duce at,t la $nc!rcarea rolului Curii c,t "i la afectarea $ncrederii cet!enilor cu privire la faptul c! autorit!ile naionale le prote(ea'! eficient drepturile "i libert!ile. 9u,nd ca e%emplu ara noastr! este clar c! rolul instanei de la Strasbourg "i dup! aderarea la Uniunea .uropean! a celei de la 9u%emburg nu sunt apreciate $n mod foarte riguros de publicul larg Curtea fiind privit! $n multe ca'uri ca o instan! internaional! de control (udiciar. Pe de alt! parte caracterul evolutiv al (urisprudenei Curii poate conduce la o anumit! &imprevi'ibilitate/ a modului de interpretare a dispo'iiilor Conveniei pentru instanele naionale primele c+emate s! le aplice. 9a acest lucru contribuie "i o anumit! lips! de e%erciiu $n materia regulilor de aplicare a precedentului (udiciar din partea
Pagina &1 din &'

instanelor din !ri cu sisteme de drept de inspiraie continental!. Se remarc! astfel uneori tendina de a e%trapola aspecte de principiu din situaii eminamente particulare sau dimpotriv!. Curtea vine $n spri(inul autorit!ilor naionale prin pronunarea a"a0numitelor +ot!r,ri0pilot care semnalea'! de obicei lipsuri legislative grave sau perpetuarea unor practici contrare Conveniei $ns! nu $n toate ca'urile se iau m!suri adecvate "i rapide de re'olvare a acestor probleme gener,ndu0se astfel serii de condamn!ri $mpotriva statului respectiv. Cel puin $ns! $n ca'urile $n care $nc!lc!rile Conveniei au la ba'! deficiene de natur! legislativ! intervenia instanelor naionale ca prim & gardian/ al Conveniei apare ca destul de dificil!. Astfel lu,nd ca e%emplu ca'ul Rom,niei oricare instan! naional! este obligat! $n virtutea dispo'iiilor Constituiei s! $nl!ture o norm! de drept intern care ar contraveni Conveniei. Constituia $ns!"i se interpretea'! prin prisma tratatelor "i conveniilor internaionale vi',nd ap!rarea drepturilor omului. =ot!r,rea instanei naionale ar urma s! fie opo'abil! numai p!rilor $n cau'! ceea ce ar $nsemna c! norma legislativ! $n discuie ar r!m,ne $n vigoare "i opo'abil! tuturor celorlalte subiecte de drept. Cum un astfel de re'ultat ar fi inadmisibil credem c! (udec!torul naional care constat! c! o dispo'iie legal! $ncalc! Convenia este dator s! invoce din oficiu e%cepia de neconstituionalitate a acesteia astfel $nc,t posibilitatea aplic!rii ei s! fie eliminat! cu efecte erga omnes. Consider!m c! din moment ce $ns!"i Constituia se interpretea'! prin prisma tratatelor "i conveniilor internaionale vi',nd ap!rarea drepturilor omului $n materie legislativ! o problem! de & neconvenionalitate/ este "i o problem! de &neconstituionalitate/. Ce se va $nt,mpla $ns! dac! contrar opiniei instanei obi"nuite Curtea Constituional! va aprecia c! respectiva dispo'iie legal! este constituional! inclusiv prin prisma respect!rii drepturilor "i libert!ilor garantate de ConvenieX Fa fi inut (udec!torul naional de deci'ia instanei constituionale sau $n virtutea independenei sale va putea $n continuare s! $nl!ture de la aplicare dispo'iia legal! $n cau'! ca neconform! ConvenieiX Reamintim c! soluion,nd o cerere de $ntrebare preliminar! Curtea de 3ustiie a Comunit!ilor .uropene a statuat c! +ot!r,rea unei instane supreme a unui stat membru prin care s0a constatat conformitatea cu dreptul comunitar a unei dispo'iii legale nu $mpiedic! o instan! naional! inferioar! care are dubii asupra acestui aspect s! formule'e o cerere de $ntrebare preliminar! "i pe ba'a r!spunsului primit s! $nl!ture de la aplicare dispo'iia din legea naional!. n alt! ordine de idei uneori este greu de anticipat pentru instanele "i mai larg autorit!ile naionale modul $n care va evolua (urisprudena Curii sub anumite aspecte. Spre pild! din primele condamn!ri suferite de Rom,nia ba'ate pe desfiinarea unor +ot!r,ri (udec!tore"ti definitive "i irevocabile $n recursul e%traordinar declan"at de
Pagina &8 din &'

procurorul general reie"ea c! printre elementele care au fundamentat +ot!r,rile Curii se num!rau lipsa oric!rui termen c!ruia s!0i fie supus! promovarea acestei c!i de atac posibilitatea promov!rii cererii de recurs e%traordinar numai de c!tre procurorul general etc. Ulterior s0au f!cut unele modific!ri legislative $ns! (urisprudena Curii $ns!"i s0a de'voltat statu,ndu0se c! simpla e%isten! a unei c!i e%traordinare de atac promovat! e%clusiv pentru repunerea $n discuie a fondului 2re(udecarea4 unui litigiu soluionat irevocabil aduce atingere principiului securit!ii raporturilor (uridice "i ca urmare dreptului la un proces ec+itabil. @atorit! acestor aspecte credem c! ar putea fi e%aminat! posibilitatea ca cel puin pentru acest gen de $nc!lc!ri ale Conveniei 2datorate legislaiei naionale4 s! fie instituit un mecanism al $ntreb!rii preliminare de genul celui prev!'ut de Dratatul Comunit!ilor .uropene prin care o instan! naional! s! poat! consulta (urisdicia european! cu privire la o dispo'iie legal! naional! despre care consider! c! ar ridica probleme sub aspect de &convenionalitate/. S0ar asigura astfel o interpretare unitar! mult mai riguroas! a dispo'iiilor Conveniei la nivelul instanelor naionale din toate statele semnatare "i s0ar produce probabil o degrevare a rolului Curii. Nu este $ns! mai puin adev!rat c! $ns!"i instituirea unui astfel de mecanism ridic! probleme logistice serioase $ns! el ar conduce la de'voltarea parteneriatului dintre (urisdicia european! "i instanele naionale $n ceea ce prive"te protecia drepturilor "i libert!ilor prev!'ute de Convenie. @in punct de vedere al proteciei acordate de Convenie persoanei (uridice sau mai larg subiectului colectiv de drept se poate remarca din aspectele pre'entate $n cuprinsul pre'entei lucr!ri c! aceasta are $n principiu un caracter uniform nu e%ist! o ierar+i'are a titularilor drepturilor recunoscute de Convenie dup! cum ace"tia sunt persoane fi'ice sau (uridice8 $n ambele ca'uri protecia acordat! este total!. Aspectele specifice au la ba'! elemente obiective fie faptul c! persoana (uridic! este p,n! la urm! o ficiune a legii care nu poate ap!rea ca titular al setului de drepturi "i libert!i care prote(ea'! persoana $n iposta'a acesteia de fiin! uman! fie principiul specialit!ii capacit!ii de folosin! a persoanei (uridice care o condiionea'! a dob,ndi numai acele drepturi corespun'!toare scopului pentru care a fost constituit!. @e'voltarea comple%it!ii relaiilor sociale "i interconectarea economic! tot mai puternic resimit! la nivelul continentului european constituie aspecte care vor genera probabil $n viitor o cre"tere a num!rului raporturilor sociale stabilite $ntre subiecte colective de drept "i pe cale de consecin! persoanele (uridice vor ap!rea tot mai frecvent ca titulare a cererilor de recurs individual adresate Curii. Cri'a economic! "i financiar! actual! va determina "i ea pe de o parte o cre"tere a num!rului de situaii litigioase $n special implic,nd societ!i comerciale iar pe de alt! parte generea'! de(a m!suri cu caracter protecionist din partea multor state care la r,ndul
Pagina && din &'

lor vor determina numeroase litigii $n ceea ce prive"te companiile multinaionale sau care $"i desf!"oar! activitatea la nivelul mai multor state. @esigur c! doar o parte a sferei acestor litigii poate implica aspecte care s! fac! obiectul Conveniei celelalte urm,nd a fi soluionate potrivit normelor care reglementea'! comerul internaional sau $n interiorul Uniunii .uropene 1 piaa comun!. Sub acest aspect are o mare importan! modul $n care se va asigura compatibilitatea mecanismului de protecie a drepturilor omului instituit de Convenie cu acela care se dore"te a fi instituit la nivelul Uniunii .uropene. Astfel $n condiiile bloc!rii a"a0numitului &tratat constituional/ al Uniunii .uropene "i a faptului c! & declaraia/ de drepturi "i libert!i fundamentale a Uniunii 2care urma s! fac! parte integrant! din tratatul constituional4 a fost adoptat! dar r!m,ne lipsit! de sanciune (uridic! consider!m c! cea mai eficient! modalitate pentru de'voltarea unui spaiu comun de libertate securitate "i (ustiie la nivelul Uniunii .uropene cu p!strarea eficacit!ii instrumentului regional de protecie a drepturilor omului instituit de Curte ar consta $n aderarea Uniunii ca entitate la Convenie soluie care $ns! nu a fost agreat! de Curtea de 3ustiie a Comunit!ilor .uropene. Oricum anali'area (urisprudenei celor dou! $nalte Curi de la Strasbourg respectiv de la 9u%emburg conduce la conclu'ia e%istenei unei compatibilit!i "i a unui ec+ilibru $n modul $n care cele dou! instane acionea'! $n ceea ce prive"te prote(area drepturilor fundamentale fiecare potrivit propriei competene. Oricum cre"terea rolului subiectului colectiv de drept $n ceea ce prive"te mecanismul de protecie instituit de Convenie nu se limitea'! numai la situaia societ!ilor comerciale. Cre"terea gradului de comple%itate a raporturilor (uridice & ramificarea tot mai accentuat! a dreptului costurile asistenei (udiciare calificate sunt factori care provoac! de(a "i vor accentua $n viitor o tendin! de / asociere/ a indivi'ilor $n vederea prote(!rii $n comun a drepturilor lor. n toate !rile .uropei rolul organi'aiilor societ!ii civile devine tot mai pregnant iar diversele asociaii f!r! scop patrimonial apar ca o modalitate tot mai eficient! de promovare a drepturilor "i intereselor membrilor lor inclusiv "i $n special cu sistemul (udiciar fie el cel naional sau de ce nu european. @e asemenea drepturile fundamentale de ultim! generaie sunt ele $nsele de a"a0 natur! $nc,t $nc!lcarea lor se r!sfr,nge asupra unui num!r important de indivi'i ceea ce se va transpune $n plan procesual prin cre"terea num!rului de ca'uri $n care calitatea de victim! va fi invocat! de un subiect colectiv de drept inclusiv de a"a0numitele grupuri de particulari.

Pagina &' din &'