ROMANUL REALIST OBIECTIV ION

de Liviu Rebreanu

1. Romanul obiectiv: definitie si trasaturi; 2. Obiectivitatea tematica in Ion de Liviu Rebreanu; 3. Rezumatul. Structura narativa (ar umente ale romanului si ale !rozei obiective " realiste#; $. %aracterizarea !ersona&ului realist; relatia lui Ion cu 'na 1. Romanul obiectiv este o ti!olo ie a s!eciei caracterizata in o!ozitie cu romanul de ti! subiectiv si avand intaia marca distinctiva( naratiunea la !ersoana a III)a. ) naratorul obiectiv nu e im!licat in lumea romanului( !e care o !riveste !ers!ectivat de la distanta; ) detasarea de conte*tul romanului (loc)tim!)!ersona&e si actiune# ii !ermite naratorului obiectiv sa fie omniscient (stie tot des!re !ersona&e# si omniprezent (se afla !este tot( casele devin trans!arente( adica poate nara actiuni simultane#; ) analiza !si+olo ica a !ersona&elor e realizata( in !ers!ectiva narativa obiectiva( din e*terior; ) adevaratul narator obiectiv !astreaza in relatia cu !ersona&ele sale o ec+idistanta constanta( neintervenind in evolutia lor si lasandu)le astfel posibilitatea de a evolua autentic; ) naratorul obiectiv isi im!une dre!t conditie a scrisului o viziune realista asu!ra evenimentelor. ,*em!le de !roductii literare obiective: Ion de L. Rebreanu( -,ni ma Otiliei. de /.%alinescu( -0orometii. de 0. 1reda( -0ara. de I. Slavici. 2. O im!linita naratiune obiectiva este romanul Ion, !ublicat de Liviu Rebreanu in 1223. 4in !unct de vedere structural( romanul are o mare com!le*itate( dovedindu)si a!artenenta la s!ecie !rin numarul mare de !ersona&e( diversitatea lor( alternanta !lanurilor si !alierelor narative. ,u en Lovinescu a!recia aceasta lucrare dre!t -cea dintai e*!resie. a !rozei obiective la romani. 'ceasta virtute a romanului Ion este consacrata mai ales de viziunea noua a autorului in transfi urarea unei teme realiste !recum cea sociala. In Ion( Rebreanu intre este cu multa subtilitate tabloul realist al satului ardelean de la ince!utul veacului al 55)lea( vazut in determinarile lui sociale( economice( morale si s!irituale. 1ana la Liviu Rebreanu( si alti naratori mai abordeaza tematic lumea satului romanesc( dar( sub o forma sau alta( ei nu reusesc sa se detaseze total de !ersona&e si de aventura lor( influentandu)le intr)o masura mai mica sau mai mare destinul; alteori lumea satului zu ravit este distorsionata din vointa de infrumusetare manifestata de catre unii dintre scriitori. Ion %rean a infatisa un sat idilic( cram!ei de rai in care domneste o!timismul( iar e*!loatarea sociala li!seste in 6umulestiul natal. Slavici !rezinta satul ardelean in maniera moralista( !artinind eroi virtuosi (0ara# si !ede!sind as!ru !ersona&ele afectate de viciu ( /+ita( Lica#. Sadoveanu ofera ima inea unui sat

conservator( incremenit in lu!ta im!otriva !ro resului( ca !astrator al valorilor din strabuni. 'bia odata cu Ion de Liviu Rebreanu( taranul intra in literatura romana intr)o lumina noua. 'utorul nu il mai vede ca o suma de virtuti( membri satului fiind framantati adeseori intr)o !lamadeala as!ra( fara moliciune( sau stralucire. Nicaieri nu se simte sim!atia naratorului !entru eroii sai( care evolueaza autentic in ciuda marii diversitati: uci asi (/eor e#( sinuci asi ('vrum#( betivi (7asile 8aciu#( olo i (Savista#( oameni +arnici si lenesi etc. 4e asemenea( satul rebrenian inceteaza a mai fi idilic (infrumusetat#( economia ince!e sa &oace un rol esential in stratificarea oamenilor intr)o !iramida sociala. Intr)o asemenea lume in care omul era &udecat du!a reutatea sacului cu bani( sau marimea lotului de !amant( Ion isi subordoneaza toate calitatile ambitiei nemasurate de a se imbo ati cu orice !ret. 1amantul este cel care determina evolutia eroului in !rimul volum (Glasul pamantului# si inseamna !entru feciorul /lanetasului nu doar mi&loc de su!ravietuire( ci mai ales ar ument al res!ectului obstii. Iubirea care da tonul volumului al doilea (Glasul iubirii# ii are in !rim)!lan !e Ion si !e 9lorica( la care barbatul nu renunta( desi stie ca intre tim! se casatorise. Structura !rimara a te*tului arata ca romanul e im!artit in 13 ca!itole( sase in !rimul volum si sa!te in al doilea care urmaresc in maniera realista de radarea morala a !rota onistului. %u toate !alierele narative distincte care dau com!le*itate o!erei( firul e!ic: subiectul este sim!lu: 3. Intr-o zi de duminic, n Pripas, un sat din Ardeal, locuitorii se aduna la or. !ranii bo"a#i, ca $te%an &otno", sau 'oma (ulbuc, stau n )urul primarului. *ei sraci, asemenea lui Glaneta+u, se #in mai departe. ,ine s priveasc ora +i intelectualitatea satului, preotul (elciu" +i %amilia nv#torului &erdelea. La or, Ion, %iul Glaneta+ului, de+i o iube+te pe -lorica lui .a/im 0prea, o %at %oarte %rumoas, dar srac, )oac cu %ata unui taran bo"at,,asile (aciu ,cu Ana, %ata cu care se "1nde+te s se-nsoare pentru c ar cpta mult pm1nt ca zestre. 2e+i promisa de tatal ei lui Geor"e (ulbuc, un t1nr bo"at, Ana se ndr"oste+te de Ion, dar ,asile (aciu l insult pe acesta, re%uz1nd perspectiva de a avea ca "inere un srntoc. A#1#at +i de mpotrivirea lui ,asile (aciu, Ion, cut1nd s-l sileasc pe tatl Anei sa accepte cstoria, o seduce pe Ana, lasand-o nsrcinat. *oplesit de rusine, (aciu o bate pe Ana +i o alun" de acas. 2ar Ana nu este primita nici de Ion, care nu voia, de %apt, dec1t zestrea ei. In cele din urm, pentru a nu a)un"e de r1sul satului, ,asile (aciu se nduplec s accepte cstoria %iicei sale cu Ion, cruia i %"duie+te c-i va da pm1ntul ca zestre. 2up ce +i atin"e scopul, pun1nd m1na pe pm1nturile lui (aciu, Ion, n#ele"1nd c nu-+i poate uita vec ea dra"oste, se ntoarce la -lorica, mritat ntre timp cu Geor"e (ulbuc. 2upa nasterea copilului, Ana continua sa %ie batuta de catre Ion, dar vede si ca acesta cauta prete/te pentru a se apropia din nou de -lorica. Inspirat +i de sinuciderea c1rciumarului din sat, Ana se sp1nzur. .oartea Anei, urmat de moartea %iului ei, l %ace pe (aciu s-+i cear pm1nturie napoi, redesc iz1nd con%lictul %unciar cu Ion. Rela#ia lui Ion cu -lorica este descoperit de 3avista, oloa"a, +i dezvluit so#ului inselat.

Intr-o noapte, venind la -lorica, Ion este surprins de Geor"e (ulbuc +i ucis cu numai c1teva zile nainte de srbtoarea s%in#irii noii biserici ridicate de preotul (elciu" 4 la acesta srbtoare este prezent din nou intre" satul, iar moartea lui Ion si %apta criminala a lui Geor"e par sa %ie acoperite de optimismul "eneral. O!era lui Liviu Rebreanu intruneste !articularitatile de structura ale s!eciei romanul. Mai intai( o!era am!la( Ion !rezinta mai multe nuclee con%lictuale din care se dezvolta mai multe fire e!ice la !aliere narative distincte. ,*ista un con%lict de natura %unciara intre Ion si 7asile 8aciu( feciorul /lanetasului dorind sa obtina !amanturile lui 8aciu fie c+iar si !rin seducerea 'nei. %um tatal acesteia nu cedeaza( conflictul dintre Ion si 8aciu se deruleaza !rin e!ioade ale razbunarilor succesive( ameninari cu tribunalul( sudalme reci!roce si bataile con&u ate asu!ra 'nei. 0oartea femeii si fiului nou)nascut redesc+ide in volumul al doilea !roblema funciara( solutionata in final de catre !reot care ne ociaza !amanturile cu !ricina in folosul bisericii. ,*ista( la un !alier distinct si un con%lict de natura intelectuala intre !reotul 8elciu si invatatorul 6erdelea. In a!arenta( neintele erile intre cei doi au dre!t ori ine fa!tul ca 6erdelea are casa construita !e terenul bisericii( fara a detine document de !ro!rietate( ceea ce ii accentueaza nesi uranta sociala. In realitate( !reotul si dascalul isi dis!uta intaietatea intelectuala in sat( lucru observabil de fiecare data cand se infatiseaza im!reuna la !etrecerile !o!ulare. 1utem a!recia e*istenta unui con%lict distinct de natura %iloso%ica sau e*istentiala !rivitor la ;itu 6erdelea. 9eciorul dascalului constata nedre!tatile &uridice facute romanilor din 'rdeal de administratia ma +iara si( du!a o scurta criza erotica !e care o consuma in bratele unei femei maritate (Roza Lan #( trece clandestin muntii cu ideea de a)si im!lini la 8ucuresti vocatia de !oet. Pe de alta parte( a!artenenta la s!ecie e arantata de numarul mare al persona)elor care !o!uleaza te*tul. Relationate la conflictele distincte( a!ar mai multe !ersona&e !rinci!ale: Ion( 8aciu( 'na( 6erdelea( 8elciu ( ;itu. ,*ista serii considerabile si in ce !riveste celelalte cate orii de !ersona&e: secundare (9lorica( /eor e( /lanetasu( Laura 6erdelea( Savista...#( e!isodice ('vrum( Simion 8utunoiu( 9lorea ;ancu( avocatul /rofsoru...#( fi uranti (comunitatea rurala intrunita la +ore( nunti( inmormantari#. /ru!a&ele am!le de !ersona&e !ot fi reconfi urate du!a criteriul intelectualitatii (intelectualii rurali < =a+aria 6erdelea( !reotul( avocatul /rofsoru; masa taranilor < 7asile 8aciu( /lanetasu( /eor e 8ulbuc# sau du!a cel al averilor (saraci < /lanetasu( 9lorica( Ilie Onu; >bocotani. < 7asile 8aciu( /eor e 8ulbuc( !reotul( 'vrum...#. Totodata( ar ument al a!artenentei la roman este si tabloul "eneral de viata construit de o maniera mai comple/a decat in nuvele. 'ema si viziunea lui Rebreanu asupra lumii sunt evident realiste( orientate s!re autenticitate( intrucat autorul ofera o cule ere mono rafica fidela !entru satul ardelean de la ince!utul secolului al 55)lea. Satul este !rezentat stratificat( dovedind si o or anizare de ti! !atriar+al (barbatul e constiinta su!rema a familiei#( du!a cum o arata insasi +ora din debutul te*tului. '!ar observatii autentice le ate de s!ecificul satului bistritean din zona colinara (coasa( !lu aritul( sa!a...#( dar si franturi de obiceiuri taranesti de !este an (taiatul !orcului( +orele#( sau manifestari ocazionate de evenimente mari (nunta lui Ion( inmormantarea 'nei( sfintirea bisericii#.

In concluzie( o!era Ion este un roman. 'cest roman are si trasaturile distinctive ale unei o!ere a!artinand realismului. Mai intai( o trasatura realista care se re aseste si in Ion este valorificarea temei sociale si a motivului "oanei dupa avere cu toate consecintele sale tra ice. Societatea din 1ri!as este ine ala din !unctul de vedere al averilor si al avanta&elor !e care acestea le ofera; s!re e*em!lu( inca de la !rima +ora se !oate simti tensiunea lui Ion( om sta!anit de multe com!le*e si frustrari( caci el nu are avere si nu e res!ectat de flacaii satului !e masura !uterii si +arniciei sale. In cazul lui Ion oana du!a avere( ca motiv al temei sociale( are consecinte tra ice( caci odata a&uns bo at Ion se transforma intr)un barbat lacom( aro ant si dur; li!sa lui de ec+ilibru il im!in e catre un adulter cu 9lorica si catre razbunarea sotului acesteia( /eor e( care il ucide cu sa!a. Totodata( element realist este si e*istenta unui !ersona& !recum Ion ca !rodus firesc al unui anume ti! de societate. 4aca Lica Samadaul din nuvela realista a lui Savici era un tal+ar a carui e*istenta a fost favorizata de &ustitia coru!ta a Ineului( Ion din romanul lui Liviu Rebreanu este ti!ul taranului ambitios ce a!are in satul romanesc de la ince!utul veacului al 55)lea; Ion isi !une toate calitatile in slu&ba unui ideal( anume acela de a dobandi !amant cu orice !ret( intrucat !amantul inseamna !entru el arantia res!ectului social: ai !amant( esti res!ectat de oameni( nu il ai( nu te ba a nimeni in seama. In concluzie( romanul >Ion. este o o!era de ti! realist. %a!odo!era intre romanele romanesti interbelice( Ion !rezinta si marcile distinctive ale romanului de ti! obiectiv. Intaiul argument( este naratiunea construita la persoana a III-a avand dre!t rezultanta fireasca a!aritia unui narator neim!licat( o instanta care nu face !arte din seria !ersona&elor te*tului. Naratorul rebrenian ramane detasat( neutru si in relatia cu !ersona&ele romanului( caci nicaieri nu a!are sim!atia sa fata de saracii satului bistritean( fata de olo i( sau de intelectualii ca 6erdelea( siliti in anumite con&uncturi sa isi sacrifice !rinci!iile !atriotice si sa voteze !entru candidati un uri. 'tat Ion( cat si 7asile 8aciu( sau c+iar /eor e 8ulbuc evolueaza credibil( intrucat naratorul nu influenteaza destinul niciunuia (c+iar moartea lui Ion e o consecinta fireasca a fa!tului ca !rota onistul se sustra e moralei nescrise a satului si distru e !e rand destinul 'nei( al co!ilului( al lui 8aciu( c+iar si o casnicie#. Totodata( marca a !rozei de ti! obiectiv devine in Ion omniscienta naratorului( tradusa !rin ca!acitatea acestuia de a cunoaste tulburarile sufletesti( sentimentele si andurile !ersona&elor. %reator de mari contraste( Rebreanu sur!rinde andurile lui Ion inainte si du!a dobandirea !amantului: >se simtea mic si slab cat un vierme !e care sa il calci in !icioare. (vol.1#; >se simtea acum mare si !uternic ca un urias din basme care a biruit in lu!te rele o ceata de balauri in rozitori. (vol.2#. 0mniprezenta naratorului de ti! obiectiv e verificata de ca!acitatea lui Rebreanu de a derula actiuni simultane; s!re e*em!lu( e!isodul in care Ion( !roas!at casatorit cu 'na( se intrevede cu 8aciu !entru a ne ocia !amanturile( e urmat de e!isodul in care =a+aria 6erdelea infatiseaza familiei !roblemele le ate de !ostul sau. ;ransferul de la un e!isod la altul e realizat uneori !rin formula simultaneitatii:omni!rezentei >in tot acest tim!..

Nu in ultimul rand( romanul devine obiectiv mai ales ratie detasarii !e care naratorul rebrenian si)o im!une in relatie cu tabloul ruralitatii( cu !ersona&ele si c+iar cu tematica aleasa. Satul ardelean e !rezentat realist( in determinarile sale economice si sociale cunoscute !entru ince!utul secolului al 55)lea; 1ri!asul nu uimeste !rin frumusetile si o!timismul s!ecifice literaturii traditionaliste(ci !rin autenticitatea vietii care !al!ita in cele treis!rezece ca!itole. 4e asemenea( !ersona&ele evolueaza fara ca naratorul sa le mani!uleze destinele( asa incat Ion isi aseste un sfarsit firesc sub furia sa!ei sotului razbunator al 9loricai. In concluzie( o!era Ion este un roman realist)obiectiv. $. %aracterizarea lui Ion; Relatia lui Ion cu 'na *a element important al temei sociale, Rebreanu ale"e in Ion motivul cuplului. *ea mai buna reprezentare este cea a relatiei dintre Ion si Ana. 3aracia lui Ion e compensata de ambitie si arnicie, iar uratenia Anei e cosmetizata de rotun)imea averii tatalui ei. *uplul Ion-Ana reprezinta o relatie de natura casnica, incorporand tot ce are mai speci%ic %amilia patriar ala taraneasca de la inceputul secolului trecut5 subordonarea vecina umilintei a %emeii in raport cu barbatul, trans%ormarea ei in 6mater dolorosa. In opozitie cu aceasta relatie, Ion dezvolta sentimente privitoare la -lorica, %acand ca in structura romanului, motivul cuplului sa cunoasca si o varianta erotica. 4u!a cum antici!eaza titlul( Ion este personajul principal. Nascut intr)o familie saraca( in satul 1ri!as de lan a Nasaud( traind intr)o lume in care omul este &udecat du!a averea !e care o are( +otaraste sa se imbo ateasca cu orice !ret. ,ste caracterizat direct si indirect. Direct( de celelalte !ersona&e( de oamenii din sat( care ii stiu de frica( !entru ca a iscat mai multe scandaluri (cu /eor e( Simion Lun u#( de mama sa( care se bucura ca ii seamana si nu e lenes (ca tatal sau#( dar il cearta cand umbla du!a 9lorica. 9amilia 6erdelea e de !arere ca Ion este un baiat bun( sufletist si +arnic( care e a&utat de cate ori a fost nevoie( dar uneori e cam indar&it. 7asile 8aciu isi aminteste !rin Ion de tineretea lui( baiat sarac si cu dra oste de munca( se casatoreste cu o fata bo ata !entru avere. Naratorul obiectiv nu ado!ta nici o !ozitie fata de !ersona& si nu se im!lica in evolutia eroului. Socrul sau il califica in mod direct inca de la ince!ut dre!t sarantoc si +ot( iar !reotului ii marturiseste ca lui ii trebuie -mie imi trebuie inere cumsecade( nu fleandura.. Ion este caracterizat indirect de !ro!riile fa!te si vorbe. Nascut intr)o familie saraca( el ia e*em!lul mamei( fiind un co!il +arnic si cu dra oste !entru !amant. ;otusi se simte nedre!tatit de !ozitia lui sociala. %onstient ca toata viata lui nu va !utea a onisi doar !rin munca toata averea !e care si)o doreste( se decide sa caute o alta cale de a se instari. 4esi este indra ostit de 9lorica( isi calca !e inima si se +otareste sa se insoare cu 'na cu orice !ret. 4in cauza com!ortamentului sau vulcanic intra in mai multe scandaluri( care se termina !rin incaierari. ,ste foarte inca!atanat si in cele din urma isi im!lineste sco!ul( casatorindu)se cu 'na( du!a ce a lasat)o ravida. 4e aici insa( !ornesc alte conflicte intre el si 7asile 8aciu( in le atura cu zestrea miresei si Ion da vina !e 'na !entru toate necazurile lui. Ramasa orfana de mama si crescuta de un tata autoritar si dur 'na asociaza +arnicia lui Ion cu firea !asionala si se andeste ca feciorul lanetasului ar !utea sa ii dea toata ocrotirea !e care nu a avut)o in li!sa

mamei. Revelatia cutremuratoare ca Ion cauta numai !amanturile ei o are c+iar la sfarsitul !rimului volum( cand sotul ei &oaca numai cu vec+ea ibovnica( 9lorica. 4u!a ce 'na se sinucide si co!ilul lui Ion moare( > lasul iubirii. tacut atata tim!( revine mai !uternic ca la ince!ut. Riscurile !e care Ion si le asuma !entru a se intalni cu 9lorica( acum casatorita cu /eor e( duc in cele din urma la moartea lui. Ion este un !ersona& autentic cu o evolutie inde!endenta (de im!licarea naratorului# care este ca!abil sa urmareasca un sco! cu indar&ire( fara sa ia seama la cei din &ur. 'ceasta indar&ire( insa( determina de radarea !ersona&ului. 'scensiunea !e !lan material este insotita de o cadere in !lan afectiv a !ersona&ului. 'ceasta cadere il aduce( in final( in fata unei noi confruntari cu /eor e. 4e data aceasta( insa( nu mai iese invin ator. In !rivinta lui Ion( !astrand atitudinea realista( Rebreanu se dovedeste un artist al contrastelor. In !rimul volum( cata vreme Ion e sarac( Rebreanu il !rezinta >mic si slab( cat un vierme !e care sa)l calci in !icioare.. In volumul al II)lea( cand !ersona&ul s)a imbo atit( Rebreanu il vede >mare si !uternic( ca un urias din basme( care a biruit in lu!te rele o ceata de balauri in rozitori.. *uplul matrimonial Ion 7 Ana re%ace drama oricarei casnicii taranesti din prima )umatate a secolului trecut. *on%lictul e construit si aici in coordonate sociale5 Ion e %ecior sarac, iar societatea bocotanilor satului ii re%uza calitatile 8ambitie, arnicie, inteli"enta9 sti"matizandu-l ca pe un sarantoc, asa cum %ace viitorul sau socru in primul capitol 7 6mie imi trebuie "inere cumsecade, nu %leandura4 Ana e %ata de bocotan, iar parintele ei "aseste ne%ireasca nuntirea cu un %lacau sarac, in %ata caruia, dupa le"ile patriar ale ale satului, trebuie sa se subordoneze si in mainele caruia socrul trebuie sa isi puna destinul la batranete. *a Ion nu isi doreste din relatia cu Ana decat pamanturile socrului o dovedeste si secventa narativa a nuntii, cand se "andeste sa %u"a in lume cu -lorica, dar e %ul"erat de perspectiva vesnicei saracii 863i sa mor tot sarac: Pentru o muiere:; Apoi sa nu ma trasneasca 2umnezeu din senin:9 Ana este persona)ul secundar %eminin pe care relatia casnica alaturi de %eciorul Glanetasului il conduce la moarte. Pana acolo, Ana se incapataneaza a vedea in Ion sotul ideal, poate tocmai pentru ca si parintele ei %usese sarac, dar isi iubise sotia bo"ata pana la veneratie. -emeia e insa umilita de sotul nepasator al carui prim re%le/ este sa o caute din nou pe marea lui iubire, odata ce se vede imbo"atit. <ici venirea copilului pe lume nu i-a apropiat su%leteste, e/istand in sc imb, pentru Ion, teama ca ar ramane %ara pamanturi daca i s-ar intampla ceva acestuia. -inalul romanului se des%asoara in absenta celor doua persona)e care alcatuiesc cuplul, atat Ion, cat si Ana %iind morti. 3otia se spanzura in "ra)d din dorinta de a sanctiona o lume rurala incremenita in ambitia de imbo"atire. Ion se prabuseste sub sapa lui Geor"e (ulbuc, dupa ce ii distrusese acestuia casnicia cu -lorica. 3%arsitul sau e per%ect )usti%icat din punct de vedere moral, iar %alimentul su%letesc, social si economic al cuplului pe care l-a alcatuit cu Ana are accente tra"ice 8dorinta prea mare a eroului de a-si depasi conditia si e/a"erarea mi)loacelor de solutionare a con%lictului au consecinte ne%aste9.