Slide 8 Petrol si gaze naturale

Noul zacamant petrolier descoperit in 2008 de Petrobras in largul coastei atlantice a Brazilei este echivalent cu productia de petrol si gaze a Romaniei in aproximativ 474 de ani si face din acesta tara unul dintre liderii energetici planetari. Aceasta se intampla in conditiile in care Brazilia este de a liderul incontesta!il al productiei de etanol o!tinut din trestie de zahar" !iocom!usti!il mult mai ieftin decat echivalentul celui produs in #$A din porum!.

Slide 15
Cum a fost afectata de criza %conomia Braziliei a intrat oficial in recesiune" dupa ce &rodusul 'ntern Brut a scazut cu 0.8( in primul trimestru din 200). Aceasta scadere urmeaza celei din ultimul trimestru al anului 2008" ceea ce inseamna ca economia !raziliana indeplineste definitia acceptata a recesiunii* doua trimestre consecutive de contractie economica. #caderea pretului petrolului cu aproape umatate a lovit puternic companiile exportatoare" aurul negru fiind motorul economiei Braziliei. Bursa de +alori din Brazilia a inregistrat pierderi importante" de peste 44(" din cauza deprecierii semnificative a actiunilor gigantului petrolier &etro!ras. 'n acelasi timp" moneda !raziliana" realul" a pierdut in fata dolarului ,-( cand petrolul a a uns la un nivel record. Brazilia" fiind una din principalele piete emergente de desfacere ale grupurilor auto" a fost afectata de pro!lemele si de lipsa de cerere care au cuprins industria auto glo!ala. Masuri anti-criza: . Banca /entrala a fost autorizata sa foloseasca 00 miliarde de dolari din rezervele internationale" pentru sustinerea creditarii interne" orientata spre incura area !usinessului local . s1a eliminat 'mpozitul pe &roduse 'ndustrializate 2'&'3" care se achita la cumpararea asa numitelelor masini populare" impozit care era de 7 (. .'mpozitul pe venit a fost redus" fiind favorizati cei cu salarii mici" pentru a1si mentine nivelul de consum" incura and astfel cererea. .'mpozitul pe operatiunile financiare a fost si el co!orat de la , ( la 0"- (

Slide 21
Import-export /auze ale diminuarii schim!urilor comerciale de la sfarsitul anului 2008 si inceputul anului 200)* 4iminuarea cererii in toare regiunile lumii5 Restrangerea accesului la credite5 #caderea preturilor produselor de !aza" deci a valumului valoric al comertului.

Slide 25 Regimul de promo are a exporturilor

Masuri fiscale:

1 1 1 1

scutirea de plata impozitelor pentru produsele destinate exportului5 reducerea costului pentru campania de promovare comerciala a produselor !raziliene in alte tari5 cu exonerarea lor de

apro!area importului si a cumpararii de componente de pe piata locala" impozite" pentru fa!ricarea de produse destinate exportului5

scutirea de plata '&' 2impozitul asupra produselor industrializate3 pentru intreprinderile considerate preponderent exportatoare.

Slide 2!
"atorii Brazilia a luat un 6mprumut pe 0- luni" 6n valoare de ,0"4 miliarde de dolari de la 78' 6n 2002" cel mai mare 6mprumut acordat vreodat9 de 7ond. Acordarea 6mprumutului a fost urmat9 de schim!area conducerii politice" 6n ianuarie 200," ceea ce a condus la un val de 6ngri orare la nivelul actorilor de pe scena economic9.

Ace:tia erau 6ngri ora;i c9 politicile economice vor accentua condi;iile financiare nefavora!ile" ap9rute 6n perioada septem!rie1octom!rie 2000. $na dintre o!liga;iile asumate de Brazilia era atingerea ;inte de infla;ie de 4(. <n luna octom!rie 200)" liderii de la Brasilia s1au anga at oficial c9 vor cump9ra o!liga;iuni emise de 78' 6n valoare de 00 miliarde dolari" provenite din rezervele statului. Astfel Brazilia devine pentru prima oar9 6n istorie creditor al institu;iei :i al comunit9;ii interna;ionale.

Slide #5
$%RIC&'(&R$ ) $'IM*+($(I* "etinand 22, din terenurile ara-ile din lume. /razilia ocupa locul intai mondial din punctul de edere al expansiunii agriculturii0 %ste important exportator mondial de zahar" suc de portocale" carne" produse din soia5 8are si important producator de eucalipt" trestie de zahar" cafea" portocale si guarana5 Are cele mai multe vite la nivel mondial" cu peste 0)8 milioane de capete de !ovine pentru carne. I+"&S(RI$ *1(R$C(I2$ Resursele naturale si exploatarea lor rationala au conferit /raziliei un loc pri ilegiat la ni el mondial. laolalta cu rezultatele remarca-ile inregistrate la ni elul industriei textile si a produselor cosmetice0

=estioneaza a patra flota mondiala de petroliere 2inclusiv in regim charter35 %ste unul dintre cei mai mari producatori si exportatori din lume de etanol" minereuri5 Reprezinta a zecea mare industrie din lume de celuloza si hartie5 %ste a treia piata de consum din lume pentru produsele cosmetice5 %ste al treilea producator mondial de incaltaminte" avand si o industrie textila extrem de competitiva5 'mportant producator de echipamente spitalicesti si furnizor de servicii medicale5 4etine unul din cele mai diversificate parcuri industriale din America >atina si /arai!e5 S(II+($ ) (*3+4'4%I* &n argument suficient de moti ant pentru a in esti in /razilia il constituie dez oltarea remarca-ila in domeniile Stiinta ) (e5nologie0

%ste unul din cei mai importanti producatori de eturi si al patrulea producator de avioane comerciale5 %ste o importanta piata mondiala de telefoane mo!ile" computere personale" autovehicule" anvelope5 /el mai extins si mai diversificat sistem de cercetare stiintifica" tehnologica si inovatie din America >atina Are unul din cele mai moderne sisteme de telecomunicatii din lume5 %ste al zecelea producator de automo!ile din lume 2aprox. 0"8 milioane de vehicule pe an3. I+6R$S(R&C(&R$ Infrastructura excelenta si gestionarea atenta a resurselor . alte doua moti e moti e con ingatoare pentru a in esti in /razilia0

4etine o infrastructura rutiera excelenta precum si sisteme de transport fluviale sau de coasta prin intermediul a numeroase porturi

?7 aeroporturi cu un trafic anual de 000 milioane calatori5 4? porturi cu o capacitate de peste ?00 milioane tone@an5 2).-)? Am de cale ferata 1 a 00 retea de cai ferate din lume5 0"? milioane Am de drumuri 1 a ,1a retea de drumuri din lume5 4etine o infrastructura de turism excelenta si primeste anual peste - milioane de turisti straini. P4P&'$(I* ) *C4+4MI* Cu un regim politic sta-il si -eneficii pentru in estitori. /razilia ofera posi-ilitatea ca afacerile sa prospere in inter ale reduse de timp0

Are unul din cele mai moderne si avansate sisteme !ancare din lume5 %ste a opta piata de consum din lume" ca marime5 4etine umatate din economia Americii >atine5 Are un regim politic sta!il si democratic5 %ste o tara fara conflicte" apara dreptul international si promoveaza pacea si progresul intre natiuni5 %ste o tara toleranta si pasnica5 Reprezinta una din portile de acces in 8%R/B#$R.

Slide #8
Sistemul -ancar Regulile dupa care se ghideaza !ancile din Brazilia au fost introduse dupa 0))-" dupa o serie de mini1crize" care au o!ligat tara sa adopte versiuni mai stricte ale normelor internationale.

Slide 39
&otrivit acordului Basel ''" o colectie de standarde pentru sistemul !ancar glo!al" !ancile tre!uie sa finanteze minimum opt procente din activele riscante cu propriul capital. 'n Brazilia" nivelul este de 00 procente" iar unele institutii au un capital chiar mai ridicat.

Slide 71
Concluzii &otrivit Forbes" Corld /up va genera peste ,0 miliarde de dolari din taxe directe" 00 miliarde de dolari din taxa aditionale si va creste consumul de produse si servicii cu , miliarde de dolari" pana la /upa 8ondiala si in timpul evenimentului sportiv. /irca ?00.000 de turisti sunt asteptati in Brazilia cu ocazia fiestei fot!alistice. Acestia vor contri!ui cu 2"- miliarde de dolari la industria turismului !razilian. 8ai mult" in ur de trei milioane de turisti !razilieni vor calatori prin tara" generand alte ,"- miliarde de dolari in sectorul turistic. +or fi create ,,2.000 de locuri de munca permanente si ,80.000 sezoniere.
The Economist prezinta realizarile Braziliei si imensul sau potential viitor dar nu trece cu vederea unele dintre pro!lemele sale cronice. 'negalitatea sociala" desi nu atat de pronuntata ca si in trecut" este asemanatoare cu tari ca Daiti" BotsEana sau Nami!ia" in ciuda cresterii salariului minim in ultimii ani si al programului de distri!utie a veniturilor" Bolsa Familia" care a a utat o !una parte a populatiei sa se ridice din saracie completa. &e langa inegalitatea sociala" sistemul educational si de sanatate pu!lica al Braziliei este deficient" !irocratia excesiva" piata neagra dezvoltata" impozitele mari" criminalitatea este ridicata" sistemul uridic este disfunctional" infrastructura" cu exceptia sudului" este proasta iar coruptia se manifesta de la punctele vamale pana in guvern. 'n acest context" sunt necesare politici guvernamentale care sa duca la cresterea calitatii invatamantului si al sistemului de sanatate pu!lica" incura area economiilor populatiei" un sistem udiciar rapid si de incredere" un sistem fiscal mai !ine organizat" reducerea !irocratiei" dezvoltarea infrastructurii. Acest fapt nu tre!uie sa distraga atentia de la potentialul economic al acestei tari si de la progresele sale reale.