Sunteți pe pagina 1din 25

CUPRINS

Cap. I. Notiuni generale.............................................................................................................................3 Cap. II. Piata de capital din Romania si institutiile sale.............................................................................5 2.1 Piata de capital ................................................................................................................................5 2.2 Institutiile pietei de capital ..............................................................................................................6 Cap. III. Actiuni si obligatiuni ..................................................................................................................8 3.1 Actiunile...........................................................................................................................................8 3.1.1 Dreptul de subscriere...............................................................................................................8 3.1.2 Anali a actiunilor .....................................................................................................................! 3.2 "bligatiunile ..................................................................................................................................1# Cap. I$ %ecanismele bursiere.................................................................................................................12 &.1 In'estitorii .....................................................................................................................................12 &.2 Alegerea corecta a unui bro(er......................................................................................................13 &.3 Cum castigam la bursa).................................................................................................................15 &.& Ce cumparam) Cand cumparam) Ce 'indem) .............................................................................1* &.5 +tapele derularii unei tran actii ....................................................................................................18 Cap $. ,trategii si principii......................................................................................................................1! 5.1 ,trategii de in'estitii......................................................................................................................1! 5.2 Principii de ba a.............................................................................................................................1! 5.3 ,urse de in-ormare.........................................................................................................................21 Cap. $I .reseli de e'itat..........................................................................................................................22 Conclu ii..................................................................................................................................................2& /ibliogra-ie..............................................................................................................................................26

Cap. I. Notiuni generale


+conomiile si in'estitiile 0oaca un rol deosebit de important atat la ni'el macroeconomic1 cat si la ni'elul -iecarei persoane sau -irme in parte. +2ista un ansamblu de -actori care in-luentea a deci iile -iecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau a'anta0 pre ent 3determinat de utili area unor -onduri disponibile in pre ent4 in -a'oarea unui a'anta0 'iitor 3determinat de economisirea sau in'estirea acestor -onduri1 pentru a -i utili ate in 'iitor41 insa procesele de economisire sunt pre ente intr5o masura mai mare sau mai mica la ni'elul -iecarei persoane -i ice sau 0uridice. Aceste procese de economisire au un rol important si la ni'elul intregii economii nationale. Ast-el1 sumele depuse la bancile comerciale de catre persoane -i ice sau 0uridice sunt -olosite pentru acordarea de credite altor persoane -i ice si 0uridice1 -inantand ast-el in'estitii in di'erse sectoare economice si contribuind la de 'oltarea economiei in ansamblul sau. Prin economisire se urm6reste crearea unor re er'e de bani care s6 -ie p6strate 7n conditii de risc c8t mai mic1 dac6 se poate c9iar ine2istent. Prin procesul de economisire practic se acumulea 6 un capital b6nesc care este pre er'at 7n conditii de sigurant6 ma2ima pentru a -i utili at ulterior1 -ie pentru reali area unor obiecti'e personale pe termen mediu si lung 3ac9i itia unei case1 a unui automobil1 unui computer per-ormant1 plata unor ta2e de scolari are1 -inantarea unei 'acante sau a unei c6l6torii etc41 -ie pentru a -ace -at6 unor e'enimente nepre'6 ute: o c9eltuial6 imediat6 neprogramat61 -ie c9iar pentru a in'esti ulterior. Cele mai potri'ite instrumente pentru plasarea banilor economisiti sunt cele cu lic9iditate ridicat6 si risc sc6 ut. /ine7nteles 7n aceste conditii randamentul obtinut 'a -i destul de redus. A economisi si a in'esti sunt dou6 lucruri -undamental di-erite. Diferentele se re-er6 7n primul r8nd la: 5 obiecti'ul a'ut 7n 'edere: acumularea de capital 7n ca ul procesului de economisire1 iar 7n ca ul in'estitiilor1 obtinerea de pro-it; 5 riscul asumat: aproape ero c8nd 'orbim despre economii1 dar 7n mod cert e2istent 7n ca ul in'estitiilor; 5 randamentul posibil a -i obtinut: destul de redus 3dar obligatoriu peste rata in-latiei4 pentru sumele economisite si mult mai mare 7n ca ul in'estitiilor. "rice persoan6 care 7si propune s65si 7mbun6t6teasc6 gradul de independent6 -inanciar61 <s6 stea pe picioarele ei= cum se spune 7n popor1 trebuie s6 economiseasc6 bani ast-el 7nc8t s6 poat6 -ace -at6 unei situatii nepre'6 ute dar si s6 in'esteasc6 pentru a obtine un c8stig suplimentar care1 ad6ugat la 'eniturile curente3salariale sau de orice alt6 natur641 s6 7i permit6 s6 aib6 o 'iat6 mai bun6. Clasi-icarea 'ariantelor de economisire disponibile in tara noastra: 5 sume detinute in moneda nationala 3lei4; 5 sume detinute in 'alute con'ertibile; 5 certi-icate de depo it1 depo ite sau sume detinute la banci comerciale; 5 titluri de stat 3certi-icate de tre eorerie1 obligatiuni4; 5 titluri de participare la -onduri de in'estitii; 5 actiuni si obligatiuni ale societatilor publice1 cotate la bursa de 'alori; 5 in'estitii pe piete la termen 3contracte -utures si options4; 5 alte modalitati de in'estire. In cadrul ultimului punct 3alte modalitati de in'estire4 ne re-erim la urmatoarele posibilitati: 5 polite de asigurare 3asigurari de 'iata4 si alte instrumente ale societatilor de asigurari; 5 in'estitii directe in societati necotate; 5 in'estitii imobiliare 5 plasamente alternati'e 3aur1 antic9itati1 opere de arta4. 3

In'estitiile se pot clasi-ica si dupa modul de implicare a in'estitorului in luarea deci iei in'estitionale: 5 in'estitii directe1 in care in'estitorul 9otaraste in mod direct in ce instrumente 3sau acti'e4 isi in'esteste disponibilitatile 3ce tipuri de actiuni si obligatiuni cumpara1 la ce banci constituie depo ite1 etc4; 5 in'estitii administrate1 prin care se atrag sume de bani de la mai multi in'estitori1 iar strategia de plasare a acestor sume este elaborata de specialisti ai pietelor -inanciare 3ca in ca ul -ondurilor de in'estitii4

&

Cap. II. Piata de capital din Romania si institutiile sale


2.1 Piata de capital
>n Rom8nia institutiile si mecanismele pietei de capital au 7nceput s6 se cristali e e 7n anii ?!#. Prima lege a pietei de capital1 @egea 521 a ap6rut 7n anul 1!!&1 an 7n care s5a 7n-iintat si Comisia National6 a $alorilor %obiliare 3CN$%4 ca autoritate de reglementare si super'i are a pietei de capital. Dup6 o pau 6 de 0um6tate de secol1 /ursa de $alori /ucuresti a -ost re7n-iintat6 7n anul 1!!51 primele tran actii -iind derulate 7n luna noiembrie. >n anul urm6tor1 1!!61 a -ost 7n-iintat6 a doua piat6 de tran actionare a actiunilor din Rom8nia1 RA,DAA1 constituit6 dup6 modelul pietei NA,DAA din ,tatele Bnite ale Americii. >nceputul pietei de capital 7n tara noastr6 a -ost legat de Programul de Pri'ati are 7n %as6 3PP%41 prin care s5a reali at pri'ati area a peste 5.### de companii detinute de stat prin distribuirea 7n mod gratuit a unei p6rti a capitalului acestora c6tre toti cet6tenii Rom8niei 7n '8rst6 de peste 18 ani. Procesul de pri'ati are s5a continuat prin '8n area actiunilor r6mase 7n proprietatea statului c6tre in'estitori strategici si -inanciari1 rom8ni si str6ini. Piata RA,DAA a -ost constituit6 pentru a asigura cadrul de tran actionare a actiunilor -irmelor pri'ati ate. Ast-el1 s5a acordat posibilitatea de '8n are detin6torilor indi'iduali1 posesori ai certi-icatelor de actionar emise 7n urma pri'ati 6rii1 si posibilitatea de cump6rare in'estitorilor interesati de plasamente pe piata de capital sau de preluare a controlului asupra unora dintre companiile listate. /ursa de $alori /ucuresti a -ost creat6 ca o piat6 care s6 reuneasc6 elita -irmelor listate si tran actionate din tara noastr61 selectate pe ba a unor criterii riguroase de per-ormant6 si e-icient6. >n anul 2### a 7nceput derularea o-ertelor publice de obligatiuni 7nc9eiate cu succes 7n Rom8nia1 iar 7n anul urm6tor au a'ut loc primele tran actii cu obligatiuni la bursa de 'alori. ,egmentul obligatiunilor municipale a cunoscut o de 'oltare accelerat6 din punct de 'edere al num6rului emitentilor si 'alorii emisiunilor. +misiunile de obligatiuni municipale au -ost 7nsotite de emisiuni de obligatiuni corporati'e apartin8nd 7n general b6ncilor si altor societ6ti -inanciare. >n 2##5 s5au derulat si primele tran actii cu drepturi de pre-erint6 a-erente unor ma0or6ri de capital social. >n anul 2##5 s5a -inali at procesul de -u iune al celor dou6 piete de tran actionare din tara noastr61 RasdaC si /ursa de $alori1 entitatea re ultat6 3p6str8nd numele si mecanismele /ursei de $alori4 pre ent8ndu5se ca o piat6 solid6 si puternic6 7n peisa0ul pietelor de capital din +uropa Central6 si de +st1 cu aspiratii la un loc -runtas 7n r8ndul acestora din punct de 'edere al principalilor indicatori. 5

>n perspecti'61 piata de capital din tara noastr6 se 'a de 'olta 7n continuare prin listarea unor emitenti puternici1 at8t din sectorul de stat1 c8t si din cel pri'at1 si prin introducerea de instrumente si mecanisme noi. Intermedierea tran actiilor pe piata de capital se reali ea 6 7n Rom8nia de companii speciali ate numite ,ociet6ti de ,er'icii de In'estitii Dinanciare 3,,ID41 autori ate de CN$%.

2.2 Institutiile pietei de capital


1. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) Administrarea1 reglementarea si supra'eg9erea pietei de capital se reali ea 6 de c6tre Comisia National6 a $alorilor %obiliare 3CN$%41 autoritate administrati'6 autonom6 cu personalitate 0uridic61 subordonat6 Parlamentului. CN$% este pentru piata de capital ec9i'alentul /6ncii Nationale a Rom8niei pentru piata bancar6 sau Comisiei de ,upra'eg9ere a Asigur6rilor pentru piata asigur6rilor. Printre atributiile CN$% se num6r6: emiterea de regulamente si instructiuni care reglementea 6 di-erite aspecte ale pietei de capital 3tran actionarea actiunilor1 organi area societ6tilor de ser'icii de in'estitii -inanciare1 etc.4; aprobarea operatiunilor legate de acti'itatea -irmelor implicate pe piata de capital 3ma0or6rile de capital social ale -irmelor tran actionate la burs61 desc9iderea de agentii noi ale ,,ID1 etc.4; supra'eg9erea aplic6rii legilor si regulamentelor pe piata de capital. Comisia este condus6 de sapte comisari numiti de Parlament1 dintre care un Presedinte si doi $icepresedinti1 si este organi at6 pe directii si departamente care se ocup6 de toate domeniile pietei de capital 3directia general6 autori are5reglementare1 directia general6 supra'eg9ere1 etc.4. Acti'itatea pe piata de capital este reglementat6 la acest moment de @egea 2!*E2##&. Pentru completarea si aplicarea acesteia Comisia National6 a $alorilor %obiliare emite Regulamente si instructiuni. 2. ursa de Valori ucuresti( V ) Acti'itatea bursier6 7n tara noastr6 datea 6 din anul 183!1 prin 7ntemeierea burselor de comert. @a 1 decembrie 1882 a a'ut loc desc9iderea o-icial6 a /ursei de $alori /ucuresti1 iar peste o s6pt6m8n6 a ap6rut si cota bursei1 publicat6 7n %onitorul "-icial. De5a lungul e2istentei sale1 acti'itatea bursei a -ost a-ectat6 de e'enimentele social5politice ale 'remii 3r6scoala din 1!#*1 r6 boiul balcanic 1!1251!1341 bursa -iind 7nc9is6 apoi pe perioada primului r6 boi mondial. Dup6 redesc9iderea sa1 a urmat o perioad6 de * ani de cresteri spectaculoase1 urmat6 de o perioad6 tot de * ani de sc6dere accelerat6. Acti'itatea /ursei de +-ecte1 Actiuni si ,c9imb se 7ntrerupe 7n anul 1!&81 moment 7n care erau cuprinse la cota bursei actiunile a !3 de societ6ti si ** de titluri cu 'enit -i2 3tip obligatiuni4. Dup6 o 7ntrerupere de 5 decenii1 /ursa de $alori /ucuresti a -ost re7n-iintat6 7n anul 1!!51 prima i de tran actionare -iind 2# noiembrie 1!!5. In prima i s5au tran actionat !#5 actiuni de la 6 companii cotate. Din momentul redesc9iderii1 bursa a cunoscut o de 'oltare continu6. @a acest moment bursa tran actionea 6 actiunile unora dintre cele mai 6

importante companii din economia rom8neasc61 num6rul acestora urm8nd a creste 7n 'iitor. In anul 2### /ursa de $alori a absorbit1 prin -u iune1 si cealalt6 piat6 de tran actionare a actiunilor din Rom8nia1 RasdaC. Cotarea 3=admiterea=4 unei emisiuni de actiuni la /ursa de $alori repre int6 o recunoastere a acti'it6tii e-iciente a societ6tii emitente1 datorit6 unor criterii si a unei anali e riguroase ce trebuie 7ndeplinite 7n 'ederea cot6rii. Cotarea se poate -ace la categoria I sau la categoria a IIa a bursei 3aceasta din urm6 numit6 si categorie de ba 64; categoria I necesit6 7ndeplinirea unor criterii suplimentare de c6tre emitenti. /ursa de $alori este condus6 de un Consiliu de Administratie -ormat din nou6 membri1 ce include un presedinte si doi 'icepresedinti. Actionarii bursei sunt repre entati 7n principal de societ6tile de ser'icii de in'estitii -inanciare care reali ea 6 tran actii prin /ursa de $alori.Aceasta a re ultat din demutuali area bursei de 'alori si trans-ormarea acesteia 7n societate pe actiuni. !. Societati de Ser"icii de In"estitii #inanciare (SSI#) Cump6r6rile si '8n 6rile de actiuni si de alte instrumente -inanciare pe piata de capital se reali ea 6 prin -irme speciali ate numite ,ociet6ti de ,er'icii de In'estitii Dinanciare 3numite si ,,ID1 societ6ti de bro(era01 sau societ6ti de intermediere4. ,,ID sunt institutii -inanciare al c6ror obiecti' principal este intermedierea tran actiilor de '8n are si de cump6rare de instrumente -inanciare pe piata de capital. Ast-el1 tran actiile cu actiuni listate la burs6 se reali ea 6 numai prin intermediul acestor societ6ti speciali ate1 si nu direct 7ntre cump6r6tori si '8n 6tori 3asemenea tran actii -iind inter ise4. "ricum1 actiunile listate la burs6 sunt emise 7n -orm6 demateriali at61 adic6 prin 7nregistrare 7n cont1 si nu 7n -orm6 -i ic61 tip6rite pe 98rtie 37n -orma tip6rit6 se obtin doar documente care atest6 detinerea de actiuni1 precum e2trasele de cont4. De asemenea1 7n general ,,ID nu cump6r6 7n nume propriu actiunile celor care doresc s6 '8nd61 ci doar intermedia 6 '8n area si cump6rarea de actiuni pentru clientii s6i. Foate societ6tile de ser'icii de in'estitii -inanciare sunt autori ate de Comisia National6 a $alorilor %obiliare. Acestea respect6 reglement6ri si proceduri -oarte stricte 7n ceea ce pri'este acti'itatea des-6surat6. De asemenea1 anga0atii ,,ID sunt1 la r8ndul lor1 autori ati de CN$% si obligati s6 respecte reglement6ri si proceduri riguroase. Departamentele principale ale ,,ID sunt cele de -ront o--ice1 tran actionare si bac( o--ice. Departamentul de -ront o--ice sau bro(era0 este inter-ata societ6tii cu clientii s6i. Anga0atii acestui departament1 numiti bro(eri1 stabilesc 7mpreun6 cu clientii strategiile de in'estitii ale acestora1 si transmit instructiuni de cump6rare si de '8n are c6tre departamentul de tran actionare. $. %lte institutii si participanti Piata de capital include si alte institutii si entit6ti importante 7n des-6surarea operatiunilor acesteia. Ast-el1 societ6tile de ser'icii de in'estitii -inanciare sunt reunite 7ntr5o asociatie pro-esional6 numit6 Asociatia /ro(erilor. +'identa actionarilor -irmelor tran actionat6 la bursa este detinut6 de societ6ti speciali ate numite societ6ti de registru. Acest segment al pietei de capital se a-la 7ntr5un proces de consolidare 7ntr5 o institutie unic61 numit6 Depo itar Central.

Cap. III. %ctiuni si obligatiuni


3.1 Actiunile
Actiunile repre int6 con-orm celor mai u uale de-initii o participare 7n capitalul social al unei companii. Actionarii detin un drept de proprietate asupra acti'elor nete ale -irmei respecti'e1 desigur proportional cu num6rul de actiuni detinute. +i au dreptul s6 -ie in-ormatii cu pri'ire la acti'itatea companiei1 s6 participe la Adunarea .eneral6 a Actionarilor si s6 'ote e cu pri'ire la deci iile ce se iau 7n acest organism si s6 7ncase e di'idende dac6 societatea a a'ut pro-it. De cealalt6 parte 7ns61 dac6 societatea are o e'olutie negati'6 si a0unge 7n incapacitate de plat6 3-aliment41 actionarii sunt ultimii care sunt desp6gubiti1 dup6 ce se pl6tesc datoriile la stat si c6tre salariati1 dup6 rambursarea creditelor bancare si r6scump6rarea obligatiunilor emise. Din acest moti' se consider6 c6 gradul de risc al unei detineri de actiuni este mai mare dec8t 7n ca ul cump6r6rii de obligatiuni pentru c6 7n ca de -aliment un detin6tor de obligatiuni este desp6gubit 7naintea actionarului. +2ist6 mai multe criterii de clasi-icare a actiunilor 7n -unctie de caracteristicile acestora. Cele mai 7nt8lnite tipuri de actiuni sunt actiunile comune si actiunile pre-erentiale. P8n6 acum 7n Rom8nia 7n ca ul societ6tilor tran actionate la burs6 nu am a'ut de5a -ace dec8t cu actiuni comune. Acestea pre int6 toate drepturile si caracteristicile discutate mai sus: drept de proprietate asupra patrimoniului companiei con-orm cu num6rul de actiuni detinute1 drept de 'ot 7n Adunarea .eneral6 a Actionarilor 3A.A4 si dreptul de a 7ncasa di'idend dac6 societatea 7nc9eie e2ercitiul -inanciar anual cu pro-it si 7n A.A se 9ot6r6ste reparti area de di'idend. Acest di'ident este asadar 'ariabil 7n -unctie de re ultatele si politica pe care o are compania 3de a in'esti 7n de 'oltarea acti'it6tii sau de a pl6ti di'idende actionarilor4. Actiunile preferentiale presupun 7n general un di'idend -i2 preci at 7nc6 de la 7nceput care este 7ncasat 7n totalitate 7n -iecare an 7n care compania a reali at pro-it1 dar 7n acelasi timp o limitare sau eliminare total6 a dreptului detin6torilor de a participa la Adunarea .eneral6 a Actionarilor si de a 'ota. Asadar o companie promite plata cu regularitate a unui di'idend mai ridicat pentru actionarii care cump6r6 actiuni pre-erentiale1 dar acestia nu au dreptul s6 se implice 7n nici un -el 7n acti'itatea acesteia si nu pot in-luenta deci iile ce se iau 7n A.A. Ca atare1 atunci c8nd actiunile comune se tran actionea 6 la burs6 concomitent cu actiunile pre-erentiale1 cotatiile lor sunt destul de di-erite. in'estitia 7n actiuni listate la burs6 se -ace at8t pentru di'idendele ce ar putea -i obtinute1 c8t si pentru cresterile anticipate ale pretului de tran actionare. >nainte de a cump6ra actiuni 7ntr5o societate este necesar6 o in-ormare cu pri'ire la domeniul 7n care acti'ea 61 structura actionariatului1 per-ormantele -inanciare1 cadrul legislati'e. 3.1.1 Dreptul de subscriere Bneori companiile tran actionate la burs6 au ne'oie s6 atrag6 -onduri b6nesti suplimentare pentru a5si -inanta programul de in'estitii 7n de 'oltarea capacit6tilor de productie sau c9iar pentru a ac9i itiona alte companii de dimensiuni mai reduse1 dar care le5ar permite s65si sporeasc6 semni-icati' cota de piat6. Bn ast-el de e2emplu l5a constituit recent ac9i itia pac9etului ma0oritar al /6ncii Comerciale Rom8ne de c6tre +rste /an(. Pentru aceast6 ac9i itie banca austriac6 a lansat o o-ert6 de ma0orare de capital prin emiterea de obligatiuni si de actiuni pre-erentiale. Atragerea -ondurilor suplimentare se poate -ace at8t printr5o emisiune de obligatiuni corporati'e1 c8t si printr5o ma0orare de capital social. >n ca ul ma0or6rii de capital social sunt emise noi actiuni1 comune sau pre-erentiale asa cum preci am 7n subcapitolul anterior. 8

$aloarea nominal6 a acestor actiuni nou emise este de regul6 egal6 cu cea a actiunilor anterior emise1 dar pretul la care ele sunt '8ndute c6tre cei interesati este determinat 7n raport cu 'aloarea pe actiune a acti'elor nete ale companiei. Asa se -ace c6 de regul6 pretul de emisiune al noilor actiuni este mai mare dec8t 'aloarea nominal61 di-erenta numindu5se <prim6 de emisiune=. Pentru a stimula 7ns6 interesul in'estitorilor de a cump6ra aceste actiuni nou emise1 pretul lor de emisiune este de regul6 stabilit de conducerea companiei la un ni'el in-erior pretului curent de piat6. Pentru a da posibilitatea actionarilor de0a e2istenti s6 7si conser'e cota detinut6 7n companie1 acestia bene-icia 6 de dreptul de a subscrie primii actiunile nou emise. Acest drept se numeste <drept de preemptiune= sau <drept de pre-erint6=. >n -unctie de num6rul de actiuni cu care se -ace ma0orarea de capital si de num6rul de actiuni 'ec9i detinute -iecare actionar primeste un anumit num6r de drepturi de pre-erint6. Aceste drepturi de pre-erint6 sunt titluri de 'aloare1 la -el ca si actiunile sau ca obligatiunile1 si pot -i p6strate sau pot -i '8ndute1 ele tran action8ndu5se la burs6. Cele mai importante caracteristici ale drepturilor de pre-erint6 sunt durata de 'iat6 limitat6 si -aptul c6 singurul a'anta0 pe care 7l o-er6 este dreptul de a subscrie un anumit num6r de actiuni noi la pretul de o-ert6. De regul61 drepturile de pre-erint6 sunt emise la putin timp dup6 ce Adunarea .eneral6 a Actionarilor aprob6 initierea procedurilor de ma0orare a capitalului prin aport de numerar si e2pir6 cu c8te'a ile 7naintea 7nceperii subscrierilor e-ecti'e. +2ist6 ast-el o perioad6 de c8te'a s6pt6m8ni 3sau c9iar 152 luni 7n unele ca uri4 7n care actionarii 'ec9i care au dob8ndit aceste drepturi de pre-erint6 se pot decide dac6 s6 le '8nd6 pe piat6 la pretul la care ele se tran actionea 6 sau s6 le p6stre e si s6 subscrie la ma0orarea de capital. Pretul de piat6 al drepturilor de subscriere este 7n ma0oritatea timpului -oarte apropiat de ni'elul re ultat din calculul matematic -6cut pornind de la pretul de piat6 al actiunii respecti'e1 pretul de o-ert6 si num6rul de drepturi necesare pentru a subscrie o actiune nou6. 3.1.2 Analiza actiunilor Dintre toate tipurile de instrumente de in'estitie tran actionate la burs6 actiunile sunt cele mai populare pentru c6 repre int6 un optim 7ntre riscul asumat 7n momentul e-ectu6rii plasamentului si c8stigul care poate -i obtinut dac6 anali a e-ectuat6 se do'edeste a -i corect6 si ca atare bene-iciile asteptate de la acest plasament se materiali ea 6 dup6 un timp. Atunci c8nd anali 6m e'entualitatea cump6r6rii unor actiuni tran actionate la burs6 care ne interesea 6 scopul nostru este s6 a-l6m dac6 acest plasament ne 'a aduce 7n 'iitor bene-icii -ie sub -orm6 de di'idende1 de actiuni gratuite ori drepturi de subscriere sau prin cresterea pretului de tran actionare pentru a putea reali a o '8n are 7n pro-it. Ca s6 atingem acest scop si s6 putem a'ea o imagine clar6 re-eritoare la c8stigurile pe care ni le poate aduce o cump6rare de actiuni trebuie asadar s6 studiem cu mult6 atentie e'olutia companiei emitente 7n anii trecuti 3de regul6 minim 253 ani 7n urm64. In-ormatiile pe care le 'om anali a se re-er6 la: situatiile -inanciare ale companiei 3bilanturi semestriale si anuale si conturi de rapoartele auditorilor independenti cu pri'ire la aceste situatii -inanciare; rapoartele de gestiune ale administratorilor1 9ot6r8rile adun6rilor generale ale actionarilor1 ordinare si e2traordinare1 bugetele de 'enituri si c9eltuieli pentru anul urm6tor si planurile de in'estitii1 alte in-ormatii date publicit6tii de c6tre repre entantii companiei.

$rem s6 stim nu numai ce 7si propune compania s6 reali e e 7n urm6toarele luni 3cu c8t estimea 6 c6 7i 'or creste sau 7n ca uri ne-a'orabile 7i 'or scade pro-itul si ci-ra de a-aceri4 dar si cum s5au 7ndeplinit aceste pre'i iuni o-iciale 7n anii trecuti si care sunt in'estitiile pe care le 'a reali a 7n 'iitorul apropiat. +ste important de cunoscut care este cota de piat6 a companiei si cum a e'oluat ea 7n ultimii ani1 cine sunt cei mai importanti concurenti si cei mai mari clienti1 care este a'anta0ul competiti' al companiei -at6 de celelalte societ6ti din domeniu. Ne interesea 6 de asemenea s6 stim care este statutul 0uridic al bunurilor companiei1 dac6 el -ace cum'a obiectul 'reunui litigiu si dac6 da care este stadiul de solutionare a acestui litigiu 7n instantele abilitate1 care este e2perienta si preg6tirea pro-esional6 a ec9ipei de conducere a companiei si ce per-ormante a reali at aceast6 ec9ip6 7n trecut1 cine sunt actionarii ma0oritari si ce alte interese economice au acestia pentru ca nu cum'a ele s6 'in6 7n con-lict cu cele ale companiei la care ne preg6tim s6 de'enim actionari minoritari.

3.2 Obligatiunile
Acestea sunt emise de c6tre companiile care au ne'oie de -inantare si care 7ncearc6 s6 o obtin6 mai ie-tin dec8t s5ar putea 7mprumuta de la banc61 e'it8nd ast-el alternati'a unei ma0or6ri de capital care ar presupune o posibil6 diluare a drepturilor de 'ot si a bene-iciilor actionarilor e2istenti de0a si 7n acelasi timp aparitia de noi actionari 7n cadrul companiei. " emisiune de obligatiuni este considerat6 mai ie-tin6 asadar1 nu numai -at6 de alternati'e 7mprumutului bancar ci si -at6 de cea a emiterii de noi actiuni pentru c6 de5a lungul timpului s5a constatat din punct de 'edere statistic -aptul c6 di'idendele pl6tite 7n ca ul 7n care s5ar emite noi actiuni sunt mai costisitoare dec8t dob8n ile datorate detin6torilor de obligatiuni. +mitentii de obligatiuni pot -i institutii ale administratiei publice centrale sau locale 3de e2emplu obligatiunile de stat1 cele municipale si cele emise de consiliile 0udetene4 sau companii pri'ate1 ca 7n care ele poart6 denumirea de obligatiuni corporati'e. Feoretic1 riscul 7n ca ul obligatiunilor emise de administratiile publice centrale si locale este -oarte redus pentru c6 este greu de imaginat c6 acestea 'or intra 7n incapacitate de plat6 si nu 'or putea rambursa 7mprumutul obligatar1 7n timp ce obligatiunile corporati'e comport6 un risc ce'a mai ridicat. 1#

"bligatiunile pot -i clasi-icate dup6 mai multe criterii. Bn criteriu important se re-er6 la datele de plat6 ale dob8n ii si de rambursare a 7mprumutului obligatar. Ast-el1 unele emisiuni obligatare pl6tesc periodic cuponul de dob8nd61 -ie trimestrial1 -ie semestrial. >n mod similar si suma 7mprumutat6 poate -i rambursat6 7n mai multe etape pe parcursul duratei de 'iat6 a obligatiunilor. Aceasta 'ine at8t 7n spri0inul companiei emitente care ramburs8nd 7n mai multe transe 'a pl6ti ast-el o dob8nd6 din ce 7n ce mai redus6 ca sum6 total6 3a-erent6 numai p6rtii din 7mprumut r6mas6 7n continuare 7n derulare41 c8t si 7n a0utorul detin6torilor1 care ast-el 7si trans-orm6 gradual 7n lic9idit6ti plasamentul ast-el -6cut1 mai de'reme de data scadentei -inale1 put8ndu5se orienta c6tre noi oportunit6ti de plasament o-erite de piat6. @a polul opus se situea 6 obligatiunile care pl6tesc toat6 dob8nda 7n -inal si rambursea 6 integral suma 7mprumutat6 la data scadentei. Acestea poart6 denumirea de <obligatiuni cu cupon ero= pentru c6 nu pl6tesc nimic pe parcurs ci returnea 6 totul doar la scadenta obligatiunilor. ,i aici e2ist6 a'anta0e si de a'anta0e. Pe de o parte1 compania emitent6 se poate -olosi o perioad6 mai 7ndelungat6 de bani1 pentru c6 nu -ace nici un -el de pl6ti 7n a'ans1 dar pe pe alt6 parte dob8nda pl6tit6 este mai mare si e-ortul -inanciar la data ramburs6rii este di-icil de sustinut. Bn alt criteriu important de clasi-icare a obligatiunilor este modalitatea de calcul a dob8n ii. Ast-el1 7n unele situatii dob8nda este -i261 indi-erent de e'olutia pietei monetare iar 7n alte situatii se practic6 o dob8nd6 'ariabil61 calculat6 si anuntat6 periodic 3trimestrial sau semestrial de e2emplu4. Pentru perioadele de crestere a dob8n ii monetare1 este a'anta0os pentru companie s6 se 7mprumute la dob8n i -i2e1 iar pentru detin6tori 3in'estitori4 aceast6 situatie este una nedorit6. >n anii 7n care dob8nda pietei monetare cunoaste un trend descendent 7ns61 lucrurile stau e2act in'ers: in'estitorii pre-er6 s6 cumpere obligatiuni cu dob8nd6 -i261 iar companiile pre-er6 s6 emit6 obligatiuni cu dob8nd6 'ariabil6. %area ma0oritate a obligatiunilor sunt garantate printr5o polit6 de risc -inanciar. Aceasta 7nseamn6 c6 7n ca ul 7n care emitentul intr6 7n incapacitate de plat6 si la scadent6 nu reuseste s6 ramburse e 7mprumutul si s6 pl6teasc6 dob8nda1 asiguratorul o 'a -ace 7n locul s6u. Ca atare riscul este ce'a mai cobor8t 7n ca ul obligatiunilor garantate si de aceea dob8nda pl6tit6 de acestea este mai mic6 dec8t 7n ca ul obligatiunilor negarantate. +2ist6 7nc6 multe alte criterii de clasi-icare a obligatiunilor asupra c6rora nu 'om insista aici. Amintim doar c6 unele obligatiuni sunt con'ertibile 7n actiuni la momentul la care ele a0ung la maturitate. Aceast6 clau 6 de con'ertibilitate este de regul6 7n bene-iciul emitentului care1 la data scadentei1 dac6 aprecia 6 c6 suma de plat6 ar -i prea ridicat6 si ar putea s65i cree e di-icult6ti pe termen scurt1 poate alege s6 trans-orme obligatiunile 7n actiuni1 la o rat6 de con'ersie re ultat6 din raportul 'alorilor nominale ale celor dou6 tipuri de instrumente. Ast-el1 se 'a pl6ti doar dob8nda a-erent6 ultimei scadente1 iar detin6torii de obligatiuni 'or de'eni actionari ai companiei primind 7n sc9imbul obligatiunilor actiuni comune1 cu drept de 'ot si de 7ncasare de di'idende.

11

Cap. IV Mecanismele bursiere


/ursa este1 7n principal1 o piat6 'irtual6 unde se sc9imb6 pac9ete standard la ni'eluri de pret prestabilite. ,tandardi area pac9etelor de actiuni si prestabilirea pretului au -ost introduse pentru a usura trans-erurile1 ast-el c6 /ursa este aproape o piat6 ideal6. Fran actiile se caracteri ea 6 prin -aptul c6 persoana care adresea 6 ordinul de '8n are sau cump6rare 7si asum6 obligatia ca imediat1 sau 7n perioada de lic9idare normal6 3c8te'a ile din momentul 7nc9eierii tran actiei41 s6 pun6 la dispo itia partenerului titlurile '8ndute sau suma de bani repre ent8nd pretul tran actiei. Aceste tran actii se derulea 6 pe ba a contului desc9is de client la ,,ID. Ast-el1 un in'estitor poate cump6ra 'alori mobiliare1 cu conditia s6 pl6teasc6 integral contra'aloarea acestora. Bn client care 'inde trebuie s6 predea 'alorile mobiliare contractate 7n cadrul aceluiasi termen1 primind contra'aloarea integral6 a acestora 7n contul s6u. >n situatia 7n care clientul nu5si respect6 obligatiile asumate1 bro(erul 'a proceda la lic9idarea po itiei clientului s6u1 dup6 cum urmea 6: o prin '8n area titlurilor respecti'e la 'aloarea lor de piat61 din momentul 7n care obligatia scadent6 de depunere a -ondurilor nu a -ost 7ndeplinit6; o prin cump6rarea titlurilor de pe piat61 la cursul curent1 7n 'ederea lic9id6rii po itiei unui client care nu a predat integral titlurile '8ndute. A'anta0ele -inant6rii prin piata de capital constau 7n primul r8nd 7n costurile mai reduse comparabil cu 'arianta 7mprumutului bancar1 -le2ibilitate ridicat61 timpul mai scurt necesar atragerii sumelor respecti'e1 7mbun6t6tirea imaginii companiei si cresterea notoriet6tii.

4.1 Investitorii
Cunostinte necesare ptr a in"esti pe piata de capital G cunostinte legislati'e pri'itoare la -unctionarea societatilor comerciale1 cunostinte de drept comun si de gu'ernanta corporati'e; G cunostinte legislati'e pri'itoare la restrictiile si a'anta0ele societatilor listate pe pietele reglementate si pe sistemele alternati'e de tren actionare; G cunostinte -inanciare macroeconomice1 pri'itoare la economia mondiala si la mecanismele acesteia1 elemente macroeconomice despre dinamica pietelor de capital si ale celorlalte categorii de acti'e importante ale economiei natioanel in cadrul careia acti'ea a; G cunostinte -inanciare economice1 contabile1 necesare prelucrarii raportarilor -inanciare ale societatilor emitente; G cunostinte -inanciare de risc si metode de anali a -inanciara; G elemente de ba a ale anali ei te9nice; G cunostinte economice si -unctionale din di'erse domenii de acti'itate ale societatilor emitente listate; G reguli si proceduri de tran actionare; G pre'ederile codului -iscal pri'itoare la impo itarea castigurilor din in'estitii. Desi nu e2ista o clasi-icare stricta a categoriilor de in'estitori1 se poate conclu iona ca1 in -unctie de cate'a criterii1 acestia se pot imparti in -elul urmator : Investitori activi - Investitorii profesionali1 a caror principala acti'itate este repre entata de in'estitiile in piata de capital; sunt numiti adeseori speculanti 3speculatori4 5 -ara ca termenul sa aiba 'reo conotatie peiorati'a 5 si repre inta acei in'estitori care incearca sa obtina a'anta0e din orice e'olutie po iti'a 3prin po itii 12

long4 sau negati'a 3prin po itii s9ort4 temporara a piatei1 pentru care nu contea a in -oarte mare masura trendul general al pietei E emitentului sau datele -inanciare ale acestuia. Bn speculant e2perimentat poate sa obtina in decursul unei perioade de timp indelungate dublul sau triplul cresterii indicelui pietei pe perioada respecti'a1 categoria din care -ace parte -iind cea care generea a mare parte a lic9iditatii tran actiilor si care incearca sa pro-ite de orice in-rmatie po iti'a sau negati'a1 generala sau punctuala din piata in care acti'ea a. " categorie aparte a acestoora practica speculatiile pe pietele de deri'ate1 ma0oritatea pe piata D"R+H1 asumandu5si riscuri uriase si ba andu5se aproape in e2clusi'itate pe elemente de anali a te9nica. de regula e-ctuea a tran actii intra5daI. - Investitorii de portofoliu 5 repre inta acea categorie care pri'este piata pe termen mediu si lung1 si pentru care scopul principal nu este acumularea de pro-it din in'estitii si rein'estire1 ci capitali area acestuia si cresterea 'alorii porto-oliului. In general1 'an arile si ac9i itiile se e-ectuea a la inter'ale de timp regulate si sensibil egale cu raportarile -inanciare ale societatilor emitente de pe piata1 cautand sa oriente e porto-oliu pe acele instrumente -inanciare cu potentialul cel mai ridicat. In ca ul unei perspecti'e pe termen lung a unei actiuni selectate1 acestia nu instrainea a titlul respecti' c9iar daca perspecti'a pe termen scurt este negati'a si pretul poate sa coboare iar lic9iditatea titlurilor sa scada1 asa cum ar -ace un speculant. De regula in'estitiile sunt e-ectuate pe termen mediu de timp1 in 0urul a un e2ercitiu -inanciar1 insa e2ista si ca uri in care anumiti in'estitori selectea a titlurile pe termene -oarte lungi1 trans-ormandu5si porto-oliul in conturi de acumulare si neinter'enind asupra titlturilor din porto-oliu decat in ca uri de premi e gra'e. - Investitorii financiari 5 sunt in general societati de administrare a in'estitiilor1 -ie ca sunt conturi indi'iduale -ie ca sunt acti'ele -ondurilor mutuale1 care actionea a similar cu in'estitorii pe termen mediu si lung1 dar si societati comerciale care in plan secundar al domeniului de acti'itate utili ea a in'estitiile pe termen mediu si scurt ca alternati'a temporara la depo itele bancare sau la titlurile de stat. ,ocietatile de administrare si -ondurile de in'estitii1 in conte2tul di'ersi-icarii porto-oliului si incercarii de a mentine si ungrad ridicat de lic9iditate1 abordea a de regula mai multe termene1 in general medii si lungi1 in'estitiile pe termen scurt concreti andu5se in titluri de stat sau alte acti'e -oarte lic9ide. Bn speci-ic al acestora este -aptul ca apelea a deseori sau cel putin atunci cand piata le permite1 la mecanisme de 9edging1 cu inc9idere pe deri'ate la ni'elul unui pro-it minim garantat con'enabil. Investitori pasivi - Investitorii in unitati de fonduri mutuale si / sau inchise 5 sunt aceia care1 sub acoperirea di'ersi-icarii asigurate de prospectul de emisiune sau de principiile administrarii si compo itia -ondului1 aleg aceasta 'arianta care -ara a o-eri castiguri spectaculoase1 asigura un con-ort sporit datorat gradului de risc sca ut. In'estitorul nu poate controla in'estitia respecti'a si nici nu poate -ace recomandari pri'itoare la compo itia -ondului1 singurul element de re-erinta -iind rapoartele comparati'e de risc si pro-it ale -ondului propriu si ale celor concurente. - Investitorii cu conturi administrate de firme de investitii sau societati de administrare de investitii 5 repre inta categoria celor care pot colabora cu administratorul in constructia propriului porto-oliului1 desi puterea de deci ie discretionara se a-la la acesta. Posibilitatea supra'eg9erii directe1 online a propirului cont si posibilitatea de renuntare in orice moment la administrare1 precum si posibilitatea de a5si aduce propriul aport daca este in con-ormitate cu principiile administrarii1 la operatiunile din cont1 -ac din acesta acti'itate cea mai utili ata de in'estitorii din tarile de 'oltate.

4.2 Alegerea corecta a unui broker


,ocietatea de ser'icii de in'estitii -inanciare 3,,ID4 pe care o alegeti este -oarte important6 pentru succesul acti'it6tii dumnea'oastr6 ca in'estitor pe piata de capital. Alegerea ,ociet6tii de

13

,er'icii de In'estitii Dinanciare1 si implicit a unui bro(er1 nu este un process -oarte greu1 se aseam6n6 -oarte mult cu procesul de alegere a unei b6nci pentru ser'icii bancare. Primul pas 7n alegerea unei ,,ID este obtinerea listei cu societ6tile de ser'icii de in'estitii -inanciare pe care o puteti g6si pe site5urile /ursei de $alori /ucuresti1 cel al /ursei +lectronice RasdaC sau pe cel al Comisiei Nationale a $alorilor %obiliare. >n aceste locatii puteti g6si at8t sediile centrale ale acestora1 c8t si agentiile si sucursalele din teritoriu1 precum si datele de contact 3numere de tele-on1 -a21 e5mail1 adresa Jeb4. Di-erenta dintre o sucursal6 si o agentie este c6 7n sucursal6 e2ist6 agenti de burs6 care preiau ordinele dumnea'oastr6 date A,ID1 7n timp ce la o agentie sunt doar agenti care transmit ordinele dumnea'oastr6 agentilor de burs6 de la sediul central sau de la o sucursal6. Pentru a putea di-erentia ,,ID5urile1 7n prima -a 6 puteti lua 7n considerare locatia societ6tii1 precum si 'aloarea tran actiilor e-ectuate de respecti'ele ,,ID5uri 7ntr5o perioad6 dat6. Clasamentul intermediarilor1 7n -unctie de 'aloarea tran actiilor1 7l puteti g6si pe site5ul /$/ 3pentru tran actiile e-ectuate la /$/4 si pe cel al /+R 3pentru tran actiile e-ectuate pe piata RasdaC4. %area ma0oritate a intermediarilor au site unde puteti g6si in-ormatii generale pri'ind ser'iciile o-erite de c6tre acestea1 precum tipuri de conturi o-erite1 tipuri de rapoarte de in-ormare1 cotatiile actiunilor 7n timp real1 c8t si ad8ncimea pietei 3primele cinci ni'eluri de pret si 'olumul de actiuni pe -iecare ni'el de pret at8t pentru cump6rare1 c8t si pentru '8n are1 etc.4. >n -unctie de ser'iciile o-erite de intermediari este indicat s6 -aceti o list6 scurt6 cu c8te'a ,,ID pentru a continua in-ormarea mai am6nuntit6 despre ser'icii o-erite1 comisioane1 sum6 minim6 de desc9idere cont1 rapoarte de in-ormare1 sistem online de transmitere a ordinelor. ,er'iciile o-erite se re-er61 dar -6r6 a se limita1 la tran actionare1 administrarea conturilor pe ba 6 discretionar61 ser'icii de subscriere 7n numele clientilor la operatiuni corporati'e1 colectarea di'idendelor1 rapoarte de in-ormare despre companiile listate. %area ma0oritate a ,,ID5urilor au o politic6 -le2ibil6 de comisioane. Acestea se stabilesc 7n -unctie de suma initial6 in'estit61 -rec'enta tran actiilor1 etc. %ulte societ6ti care au ser'icii de primire a ordinelor prin internet au un comision standard pentru intermediere. Foate acestea se pot a-la la tele-on1 prin e5mail sau direct pe internet. Dac6 ati g6sit o ,,ID care '6 7ndeplineste ma0oritatea cerintelor1 este indicat ca1 7nainte s6 '6 desc9ideti un cont de in'estitii1 s6 '6 stabiliti o 7nt8lnire cu un agent pentru ser'icii de in'estitii -inanciare. +ste important pentru dumnea'oastr6 ca la 7nt8lnirea respecti'6 s6 'edeti dac6 comunicarea se -ace cu usurint6. >ntrebati despre autori atia1 e2perienta pro-esional6 si in'estitional61 precum si despre educatia acestora. +ste important s6 7ntelegeti cum este remunerat6 ,,ID si agentii s6i. Cereti lista ta2elor si comisioanelor percepute. C8stigurile cele mai importante ale ,,ID sunt repre entate de comisioanele de tran actionare1 care sunt stabilite de la un client la altul 7n -unctie de suma in'estit6 si 'aloarea tran actiilor e-ectuate. >ntrebati care sunt ta2ele si comisioanele pe care trebuie s6 le pl6titi 7n relatia cu societatea de ser'icii de in'estitii -inanciare. ,er'iciile ,,ID5urilor presupun e2ecutia ordinelor de tran actionare1 dar si recomand6ri si consultant6 de in'estitii. Deoarece c9eltuielile pe care trebuie s6 le suportati di-er6 7n -unctie de ser'iciile pentru care optati1 trebuie s6 delimitati -oarte clar ser'iciile de in'estitii -inanciare de care a'eti ne'oie. De asemenea1 la prima 7nt8lnire puteti s6 cereti setul de documente necesare desc9iderii unui cont de in'estitii pentru a studia respecti'ele documente. >n ca ul 7n care a'eti cunostinte care au in'estit de0a pe piata de capital1 recomandarea unei ,,ID este cea mai indicat6 metod6 de alegere a unui intermediar1 7ns6 c9iar si 7n acest ca 1 '6 recomand6m s6 nu e'itati s6 parcurgeti o parte din pasii pre entati mai sus. S#%&: Nu '6 gr6biti1 -aceti in'estigatiile pe care le considerati necesare pentru a '6 in-orma. Re istati cererilor agentului pentru ser'icii de in'estitii -inanciare de a 7nc9eia imediat contractul de intermediere.

1&

4.3 Cum castigam la bursa


Bn plasament la burs61 atunci cand este inspirat -6cut1 poate aduce in'estitorului c8stiguri importante si 'ariate: di'idende pl6tite anual de c6tre companiile la care este actionar1 cresterea pretului de piat6 al actiunilor detinute1 actiuni noi primite gratuit ca urmare a ma0or6rilor de capital reali ate de aceste companii prin 7ncorporarea pro-iturilor acumulate de5a lungul mai multor ani1 drepturi de subscriere alocate 7n urma ma0or6rilor de capital cu numerar -6cute de aceleasi companii1 la preturi de emisiune mai a'anta0oase dec8t cele e2istente pe piat6 la momentul respecti'1 dob8n i pentru obligatiunile corporati'e detinute sau c8stiguri din aprecierea cotatiilor de piat6 ale acestor obligatiuni. Di'idendele sunt acele sume de bani pe care companiile le pl6tesc 7n -iecare an tuturor actionarilor. Aceste sume 'aria 6 de la an la an 7n -unctie de pro-itul reali at 7n e2ercitiul -iscal respecti' de c6tre companie. Dac6 din ne-ericire 7n anul respecti' compania a 7nregistrat pierderi sau dac61 desi a -6cut pro-it1 ea are 7nc6 de acoperit pierderi din anii anteriori atunci nu poate pl6ti di'idende. C9iar dac6 au pro-it1 nu toate companiile pl6tesc di'idende. Deci ia de a reparti a sau nu o parte din pro-it ca di'idend c6tre actionari se ia de c6tre Adunarea .eneral6 a Actionarilor la propunerea Consiliului de Administratie al companiei. Aceasta poate considera c6 este mai oportun pe termen lung ca 7ntreg pro-itul s6 -ie reparti at pentru -inantarea unor programe de in'estitii si atunci nu se 'a pl6ti di'idend actionarilor in anul respecti'.Data 7n -unctie de care se identi-ic6 actionarii care au drept de a primi di'idende este anuntat6 de companie cu c8te'a s6pt6m8ni sau c9iar luni 7nainte si se a-l6 de regul6 7n perioada martie K mai. Aceasta se numeste 7n termeni bursieri <data de 7nregistrare=. Cine detine actiunile la data respecti'6 are dreptul ca ulterior s6 7ncase e di'idende. Asadar data de plat6 a di'idendelor di-er6 de data de 7nregistrare dar nu poate s6 -ie la mai mult de 6 luni de la aceasta. @a momentul actual di'idendele sunt impo itate la surs6 cu 16L1 adic6 societatea retine si 'irea 6 la buget impo itul a-erent iar actionarului 7i este pl6tit6 direct suma net6. " alt6 -orm6 7n care se poate materiali a c8stigul la burs6 este cresterea pretului de piat6 al actiunilor detinute. Practic orice persoan6 interesat6 poate cump6ra actiuni tran actionate la bursa1 emise de di'erse companii considerate de aceasta ca a'and potential de crestere si de 'oltare pe termen mediu si lung. Dac6 anali a sa se con-irm6 si re ultatele -inanciare ale companiilor la care s5au cump6rat actiuni 'or a'ea o e'olutie -a'orabil61 atunci 7n mod normal pretul de piat6 al titlurilor cump6rate 'a creste. Blterior1 in'estitorul poate decide s6 '8nd6 aceste actiuni1 la un pret care acum 'a -i mai mare dec8t cel de cump6rare1 reali 8nd 7n acest -el un pro-it brut. Pro-itul net se determin6 sc6 8nd din pro-itul brut toate comisioanele de intermediere 3pl6tite bro(erului4 si impo itele a-erente. Inter'alul de timp 7ntre momentul cump6r6rii si cel al '6n 6rii depinde at8t de e'olutia pietei c8t si de strategia si deci ia in'estitorului. +l poate 'aria de la c8te'a ile la c8te'a luni sau c9iar 253 ani. Nu e2ist6 nici un termen obligatoriu1 mimin sau ma2im1 pentru detinerea actiunilor respecti'e. @a momentul actual1 pentru actiunile detinute mai mult de un an 7n porto-oliu impo itul pe pro-it pl6tit la '8n are este de 1L 7n timp ce pentru ca urile 7n care actiunile au -ost p6strate mai putin de un an impo itul pl6tit 'a -i de 16L din pro-itul net total acumulat pe porto-oliu 7n decursul 7ntregului an -iscal. In ultimii ani pe bursa rom8neasc6 in'estitorii au obtinut c8stiguri importante mi 8nd pe acele c8te'a companii care 7n loc s6 pl6teasc6 di'idende cu regularitate au capitali at pro-iturile inclu 8ndu5 le 7n capitalul social. In -elul acesta compania a a'ut la dispo itie resursele de -inantare necesare pentru de 'oltarea acti'it6tii iar in'estitorii au -ost multumiti pentru c6 7n urma ma0or6rii de capital au primit 15

actiuni gratuite pe care apoi le5au putut 'inde pe burs6 la preturi a'anta0oase. In plus1 pretul actiunilor companiilor respecti'e au cunoscut un trend ascendent semni-icati' pentru c6 in'estitiile -6cute prin 7ncorporarea pro-iturilor au adus re ultatele scontate. Bneori1 pe l8ng6 capitali area pro-iturilor companiile listate la burs6 doresc s6 atrag6 capitaluri suplimentare si 7n acest scop initia 6 ma0or6ri de capital cu numerar. Aceasta inseamn6 c6 societatea respecti'6 se o-er6 s6 emit6 noi actiuni care pot -i cump6rate de c6tre public la pretul stabilit de aceasta pe ba a propriilor e'alu6ri. Aceste o-erte presupun 7n mod obligatoriu ca primii care au dreptul s6 subscrie la aceste o-erte 3adic6 s6 cumpere noile actiuni emise de societate4 sunt actionarii de0a e2istenti. In termeni bursieri se spune c6 'ec9ilor actionari li se acord6 dreptul de pre-erint6 sau de preemptiune. Dreptul de pre-erint6 este stipulat prin lege si are menirea de a prote0a actionarii 3si 7n special actionarii minoritari4 de posibilitatea ca 7n urma unor ast-el de ma0or6ri de capital cota lor de detinere 7n societate s6 -ie diminuat6 3diluat64. Aceste drepturi de a subscrie cu prioritate la ma0or6rile de capital cu numerar sunt 'aloroase pentru c6 de regul6 pretul la care se '8nd noile actiuni ce -ac obiectul o-ertei este semni-icati' mai redus dec8t pretul de piat6 al 'ec9ilor actiuni. Focmai de aici pro'ine si 'aloarea drepturilor de subscriere: ea este di-erenta dintre 'aloarea de piat6 a actiunilor 'ec9i si pretul la care se o-er6 spre subscriere noile actiuni. Drepturile de subscriere se tran actionea 6 liber pe burs61 pentru o scurt6 perioad6 de timp1 asa c6 actionarii care le5au primit pot alege 7ntre a le p6stra si a subscrie la ma0orarea de capital sau a le 'inde. In ca ul 7n care drepturile de subscriere sunt '8ndute1 c8stigul este imediat si c8t se poate de cert 3concret4. De aceea am mentionat drepturile de subscriere ca una dintre modalit6tile de a c8stiga la burs6. Pro-itul reali at din '8n area drepturilor de subscriere se impo itea 6 cu 16L. Desigur1 un in'estitor poate decide si s6 cumpere drepturi de subscriere1 pe care s6 le p6stre e pentru a participa la ma0orarea de capital sau poate s6 le '8nd6 ulterior 7n pro-it dac6 pretul de piat6 al acestora creste peste ni'elul la care el a cump6rat. Asa cum '6 preci am si anterior1 la burs6 nu se tran actionea 6 numai actiuni si drepturi de subscriere a-erente acestora ci si obligatiuni. In ca ul obligatiunilor c8stigul obtinut de in'estitor apare cel mai adesea sub -orma dob8n ilor 7ncasate. Aceste dob8n i pot -i -i2e sau 'ariabile1 impo abile sau nu 3de e2emplu la momentul actual toate dob8n ile pl6tite de obligatiunile municipale si cele de stat sunt scutite de impo it4 si se pl6tesc trimestrial1 semestrial sau anual. Pentru c6 obligatiunile se tran actionea 6 liber la burs61 pretul lor de piat6 la un moment dat e posibil s6 -ie mai ridicat dec8t cel de ac9i itie si atunci in'estitorul poate decide s6 le '8nd6 si s6 7ncase e ast-el pro-itul re ultat ca di-erent6 7ntre pretul de cump6rare si cel de '8n are. In acest ca impo itul este de 16L. Dup6 cum am '6 ut 7n urma scurtei treceri 7n re'ist6 de mai sus1 e2ist6 numeroase modalit6ti de a c8stiga la burs6. Depinde doar de dumnea'oastr6 s6 alegeti modalitatea de a in'esti care 'i se potri'este cel mai bine: puteti cump6ra actiuni ale unor companii de prestigiu si 7ncasa anual di'idende1 puteti cump6ra obligatiuni si primi trimestrial sau semestrial dob8nda pl6tit6 de acestea1 puteti tran actiona acti' actiuni pe care s6 le cump6rati atunci c8nd considerati c6 pretul lor a sc6 ut sub 'aloarea real6 pentru ca apoi s6 le 'indeti dac6 astept6rile dumnea'oastr6 se con-irm6 si pretul lor creste1 7ncas8nd ast-el pro-itul repre entat de di-erenta dintre pretul de cump6rare si cel de '8n are1 dup6 care puteti c6uta alte actiuni <ie-tine= pe care s6 le cump6rati relu8nd ast-el ciclul1 puteti in'esti 7n companii despre care se stie c6 7n mod traditional -ac ma0or6ri de capital si ast-el 'eti primi actiuni gratuite sau drepturi de subscriere pe care ulterior le puteti 'inde pe piat6 reali 8nd ast-el un c8stig. Pe l8ng6 c8stigul potential mai ridicat pe care o in'estitie la burs6 si 7n special o in'estitie 7n actiuni cotate 7l aduc comparati' cu plasamentele bancare1 in'estitorii bene-icia 6 si de alte drepturi sau a'anta0e. 16

Ast-el1 un actionar al unei companii listate la burs6 are dreptul s6 -ie 7n permanent6 in-ormat cu pri'ire la acti'itatea companiei respecti'e1 s6 participe la deci iile ma0ore din 'iata acesteia etc. Foate aceste drepturi si multe altele sunt stipulate clar de legislatie si companiile cotate sunt obligate s6 le respecte. At8t conducerea bursei c8t si Comisia National6 a $alorilor %obiliare si institutii ale statului 'eg9ea 6 la respectarea acestor drepturi ale in'estitorilor de c6tre companiile listate la bursa sau cele care emit obligatiuni tran actionate la burs6.

4.4 Ce cumparam Cand cumparam Ce vindem


Bn dicton celebru 7n lumea bursei spune: <Cump6r6 ie-tin si 'inde scumpM= Acesta este scopul urm6rit de toti in'estitorii la burs61 indi-erent c6 sunt speculatori pe termen scurt si -oarte scurt1 in'estitori de porto-oliu pe termen mediu sau in'estitori strategici 3institutionali4 pe termen lung. Cu totii depun e-orturi consistente pentru a identi-ica acele companii cu perspecti'e solide pentru care la momentul initial pretul de piat6 al actiunilor este sub potentialul lor real si ca atare 7n 'iitor e posibil s6 creasc6 ast-el 7nc8t dac6 'or cump6ra ulterior ar putea 'inde la un pret mai mare 7ncas8ndu5si ast-el pro-itul asteptat. Desigur1 pe l8ng6 cresterile de pret putem c8stiga si din di'idende sau din e-ectele ma0or6rilor de capital discutate anterior. Foate acestea se 7nsumea 6 si dau dimensiunea real6 a bene-iciilor aduse de un plasament bursier. Asadar ceea ce ne interesea 6 este s6 identi-icam acele actiuni pentru care pretul curent de piat6 se situea 6 considerabil sub 'aloarea intrinsec6 determinat6 de rationamentele noastre e-ectuate pe criterii de anali 6 -undamental6. D6r6 a intra acum 7n detalii -oarte te9nice1 'alorea unei actiuni determinat6 pe principii de anali 6 -undamental6 este -ie 'aloarea patrimoniului net pe actiune1 -ie cea re ultat6 din estimarea pro-iturilor 'iitoare. $alorea patrimoniului net 7nseamn6 'aloarea tuturor acti'elor sau bunurilor a-late 7n proprietatea companiei 3indi-erent c6 'orbim de terenuri1 cl6diri1 masini1 utila0e1 roboti si linii de productie1 automobile si alte mi0loace de transport sau c6 ne re-erim la sumele pe care le are de 7ncasat de la clienti 7n urma ser'iciilor prestate si produselor li'rate1 la sumele de bani din casierie si la soldul conturilor bancare1 la 'alorea m6rcilor si bre'etelor detinute1 la -ondul de comert etc4 din care se scad toate datoriile1 at8t cele pe termen scurt c8t si cele cu scadenta mai mare de un an. $aloarea patrimoniului net pe actiune mai poart6 si denumirea de 'aloare contabil6. $aloarea estimat6 pe ba a pro-iturilor 'iitoare presupune o estimare realist6 a e'olutiei companiei 7n anii urm6tori 3de regul6 pe 5 ani 7nainte4 si este destul de di-icil de reali at de c6tre publicul in'estitor1 ea -iind subiectul de lucru al analistilor pro-esionisti. Dac6 7ns6 estimarea se limitea 6 la un singur an si a'em o imagine destul de clar6 pri'itoare la pro-itul net pe care compania 7l 'a genera 7n urm6torul e2ercitiu -inanciar1 atunci lucrurile se simpli-ic6 mult si practic putem spune c6 'aloarea actiunii este egal6 cu suma necesar a -i in'estit6 7n pre ent la o rat6 de rentabilitate situat6 la ni'elul mediei pietei pentru a obtine peste un an pro-itul progno at. >n -unctie de aceste dou6 coordonate1 adic6 de 'aloarea contabil6 si de 'aloarea re ultat6 din estimarea pro-iturilor 'iitoare putem spune dac6 7n pre ent o actiune este sube'aluat6 sau supra e'aluat61 adic6 dac6 pretul ei de piat6 se situea 6 sub sau respecti' deasupra celor dou6 repere. "biecti'ul oric6rui in'estitor este de a cump6ra actiuni sube'aluate sau cel mult actiuni care sunt corect e'aluate de piat6 dar au mari perspecti'e de crestere 7n 'iitor. Alegerea momentului de '8n are se reali ea 6 pe un rationament similar dar e2act opus. $om decide s6 'indem atunci c8nd pretul actiunilor creste si atinge ni'eluri la care acestea sunt de0a suprae'aluate pe termen scurt si mediu si c8nd anali a te9nic6 ne d6 indicatii clare c6 trendul ascendent este pe cale s6 se s-8rseasc6 sau tocmai s5a in'ersat. Bneori actiunile cump6rate de noi nu con-irm6. ,e poate 7nt8mpla nu numai ca trendul ascendent pe care 7l intuiam s6 se 7nc9eie dup6 o perioad6 -oarte scurt6 de timp si pretul s6 re7nceap6 s6 1*

scad61 dar c9iar ca re ultatele companiei s6 se 7nr6ut6teasc61 si de unde p8n6 atunci anali a -undamental6 ne ar6ta c6 ea este sube'aluat61 ulterior conclu iile induse de noile date disponibile s6 arate ce ea de'ine c9iar suprae'aluat6. >n aceast6 situatie deci ia este una singur6: 'indem pentru a minimi a pierderile si ne orient6m capitalurile c6tre alte plasamente cu potential mai mare de crestere. +ste mai bine s6 proced6m asa dec8t s6 persist6m 7ntr5o po itie perdant6 pentru c6 pagubele se pot agra'a pe m6sura trecerii timpului. "ricui i se 7nt8mpl6 s6 greseasc6 7n estim6rile pe care le -ace1 sau c9iar dac6 initial are dreptate pot apare 7ntors6turi neasteptate de situatie care s6 r6stoarne complet conclu iile rationamentului initial. De aceea si 'orbim de o anumit6 do 6 de risc 7n ceea ce pri'este plasamentele bursiere1 pentru c6 pot a'ea loc e'enimente care s6 trans-orme un plasament pro-itabil 7ntr5unul p6gubos. Capacitatea de a sesi a sc9imbarea si de a reactiona rapid si cu obiecti'itate1 -6r6 remusc6ri si -6r6 sperante subiecti'e1 di-erentia 6 un in'estitor de success de unul mai putin inspirat.

4.! "tapele derularii unei tranzactii


@a /ursa de $alori /ucuresti1 tran actiile la 'edere se derulea 6 printr5un mecanism care asigur6 accesul direct si continuu al intermediarilor la in-ormatiile re-eritoare la pret si la cele -urni ate de emitentii 'alorilor mobiliare si care dau1 ast-el1 posibilitatea clientilor de a lua deci ia re-eritoare la in'estitia 7ntr5o anumit6 'aloare mobiliar6. Fran actia la 'edere implic6 dou6 -lu2uri 7ntre cump6r6tor si '8n 6tor: -lu2ul de trans-er al banilor si -lu2ul de trans-er al 'alorilor mobiliare prin transcrierea noului detin6tor 7n registrul emitentului. Derularea si -inali area tran actiei se e-ectuea 6 7n inter'alul FN31 adic6 la trei ile lucr6toare de la data tran actiei. "rice tran actie la 'edere se derulea 6 7n trei -a e: tran actionarea1 compensarea5 decontarea si1 respecti'1 trans-erul dreptului de proprietate @a s-8rsitul -iec6rei ile de tran actionare1 /ursa transmite -iec6rei societ6ti de ser'icii de in'estitii -inanciare 7n parte1 care a e-ectuat tran actii 7n iua respecti'61 patru rapoarte: Raportul de Fran actionare1 Raportul de Compensare1 Raportul de Decontare si Raportul de Comision.

18

Cap V. Strategii si principii


!.1 #trategii de investitii
>n general1 7n orice acti'itate uman61 succesul este direct proportional cu e-ortul depus. >n ca ul in'estitiilor e-ortul tine de acti'itatea de in-ormare1 de identi-icare a oportunit6tilor o-erite de mediul -inanciar1 de studiere a mecanismelor pietei si construire a unei strategii proprii de in'estitie1 de anali 6 a con0uncturii de moment si a indicatorilor -inanciari asociati instrumentelor 7n care se doreste a se in'esti1 de cuanti-icare a riscului etc. Dintre toate aceste acti'it6ti care 7nsotesc procesul de in'estire1 dou6 sunt determinante: stabilirea strategiei de plasament si anali a caracteristicilor pietei si instrumentelor utili ate pentru a in'esti. Atunci c8nd 'orbim de in'estitii la burs61 strategia de plasament 'i ea 6 7n primul rand tipurile de instrumente 7n care 'or -i plasati banii1 ori ontul de timp pentru care se 'a -ace in'estitia respecti'61 ni'elul de lic9iditate adec'at 3adic6 o estimare a c8t de usor 'a -i s6 se ias6 7n totalitate din in'estitia respecti'6 si s6 se reintre 7n posesia banilor4 si riscul ma2im tolerat. Foate aceste caracteristici 'or -i 7mbinate 7n proportii di-erite 7n -unctie de obiecti'ul a'ut 7n 'edere sau de personalitatea -iec6ruia. Bnii in'estitori 'or pre-era s6 in'esteasc6 preponderent 7n obligatiuni si 7n actiuni lic9ide ale unor companii care an de an pl6tesc di'idende de o 'aloare semi-icati'6. " ast-el de in'estitie este mai putin riscant6 si aduce un c8stig modic pre ent8nd totodat6 a'anta0ul c6 sumele ast-el plasate pot -i lesne trans-ormate 7napoi 7n bani1 -6r6 ca 'aloarea lor s6 se diminue e. Fotodat6 ori ontul de timp minim recomandat pentru o ast-el de in'estitie poate -i c9iar mai mic de un an. Alti in'estitori 'or dori 7ns6 s65si asume riscuri ce'a mai ridicate 7n speranta c6 si c8stigurile ce le 'or obtine 'or -i mai importante si ca atare 'or include 7n porto-oliu numai actiuni ale unor companii cu potential ridicat de de 'oltare pe termen mediu si lung 3actiuni de crestere cum sunt ele denumite de c6tre specialisti4. >n acest ca di'idendele ce 'or -i 7ncasate sunt mici1 aproape nesemni-icati'e pentru c6 respecti'ele companii -olosesc toate resursele de care dispun pentru a5si -inanta de 'oltarea acti'it6tii producti'e si ca atare nu r6m8n prea multi bani pentru a -i distribuiti c6tre actionari sub -orm6 de di'idend. Dac6 7ns6 politica -irmei se do'edeste a -i inspirat61 7n c8ti'a ani ci-ra de a-aceri si pro-itul acesteia 'or creste si ca atare si pretul de piat6 al actiunilor sale se 'a aprecia. Ast-el1 in'estitorul 'a c8stiga cel mai mult din aprecierea pretului actiunilor detinute de el 3sau 7n unele ca uri din actiunile gratuite distribuite de companie4 si -oarte putin sau deloc din di'ident. Ast-el de in'estitii sunt mai riscante pentru c6 e2ist6 riscul ca politica de de 'oltare a -irmei si in'estitiile -6cute de aceasta s6 nu dea re ultatele scontate1 iar termenul optim de asteptare pentru un plasament de acest tip este de cel putin 1 an 37n general 255 ani4. De asemenea1 alegerea momentelor de cump6rare si de '8n are constituie un element important al strategiei. Bnii in'estitori pre-er6 s6 acumule e gradual pac9ete mici de actiuni la companii considerate solide si cu re ultate -inanciare solide1 -6r6 s6 7si pun6 problema '8n 6rii acestora. " ast-el de strategie se numeste 7n literatura de specialitate <cump6r6 si p6strea 6 pe termen lung=. Altii 'or dori 7ns6 s6 specule e misc6rile pe termen scurt sau mediu ale pietei si 'or cump6ra actiuni 7naintea datelor de comunicare a re ultatelor -inanciare sau de anunt al di'idendelor1 dac6 anticipea 6 c6 aceste stiri 'or -i -a'orabile1 pentru ca ulterior acestor e'enimente s6 '8nd6 7n pro-it bene-iciind de cresterile de pret determinate de aceste e'enimente.

!.2 Principii de baza


Atunci c8nd 'orbim despre un plasament pe piata -inanciar6 e2ist6 cel putin 3 parametri -oarte importanti pe care trebuie s65i a'em 7n 'edere si 7n -unctie de care lu6m sau nu deci ia de a in'esti 7n instrumentul respecti'. 1!

$om 7ncerca 7n cele ce urmea 6 s6 deslusim semni-icatiile acestora si s6 'edem ulterior ce 7nseamn6 o di'ersi-icare e-icient6 a porto-oliului. Randamentul unui plasament se calculea 6 raport8nd pro-itul net obtinut la un moment dat la capitalul in'estit initial.
Randament = Pr , unde Pr profit, Ci

Ci capital investit Profit = Pret de vnzare - Pret de cump rare ! Dividendul net "ncasat Prin raportarea acestui pro-it net la 'aloarea in'estitiei initiale se obtine un randament procentual care apoi poate -i anuali at ast-el 7nc8t el s6 poat6 -i comparat cu randamentele aduse de alte tipuri de instrumente de in'estitie 3de e2emplu1 o dob8nda bancar6 sau o dob8nd6 pl6tit6 de obligatiuni4.Randament Otal in'estit Anuali area 7nseamn6 7mp6rtirea randamentului calculat initial la num6rul de ile pentru care a -ost detinut plasamentul respecti' si apoi 7nmultirea ci-rei re ultate cu 365. ,emni-icatia ci-rei ast-el obtinute este randamentul ipotetic care ar -i putut -i obtinut dac6 plasamentul ar -i e'oluat 7n conditii similare timp de un an de ile si ar -i -ost p6strat pe toat6 aceast6 perioad6. Desi calculul de anuali are este utili at adesea de c6tre in'estitori1 el este mai rele'ant 7n ca ul plasamentelor 7n obligatiuni si destul de relati' 7n situatia in'estitiilor 7n actiuni pentru care -luctuatiile de pret sunt importante de la o perioad6 la alta. Randament anuali at O 3RandamentE durata plasamentului4 2 365 ile Riscul unui plasament este dat de posibilitatea ca 'aloarea acestuia s6 e'olue e 7n sens negati' pe termen scurt sau c9iar pe termen mediu si lung ast-el c6 la momentul '8n 6rii suma obtinut6 s6 -ie mai mic6 dec8t cea in'estit6 initial. >n termeni de specialitate riscul este o m6sur6 statistic6 a posibilit6tii ca pretul de piat6 s6 e'olue e 7n sens negati' -at6 de estimarea initial6 3care de regul6 este o medie a ultimei perioade4. Pentru simplitate se poate considera c6 riscul este egal cu di-erenta dintre pretul la care au -ost cump6rate actiunile respecti'e 3sau pretul lor curent de piat64 si ni'elul minim la care in'estitorul aprecia 6 c6 ele ar putea s6 scad6 pe perioada pe care el intentionea 6 s6 le p6stre e 7n porto-oliu. Importanta determin6rii riscului este 7n primul r8nd aceea c6 permite o estimare a e-ectelor e care le5ar resimti porto-oliul 7n ca ul 7n care aceast6 'ariant6 negati'6 s5ar materiali e -ecti'. De asemenea1 este util6 compararea riscului cu c8stigul potential asteptat pentru lasamentul respecti'. Dac6 riscul este semni-icati' mai mare dec8t astept6rile de c8stig1 atunci probabil c6 plasamentul 7n cau 6 nu este c9iar at8t de e-icient. Dac6 7ns6 c8stigul potential asteptat este mai mare decat riscul estimate1 atunci in'estitia in cau a merita sa -ie e-ectuata. 'ic(iditatea este o component6 -oarte important6 a pietei bursiere si o caracteristic6 ce nu trebuie niciodat6 negli0at6 a oric6rui plasament pe piata -inanciar6. @ic9iditatea este de-inite de c6tre specialisti ca posibilitatea de a trans-orma 7n bani un plasament1 7ntr5un timp c8t mai scurt si -6r6 ca acest demers s6 conduc6 la sc6derea 'alorii sale. De e2emplu1 7n ca ul unui depo it bancar la 3 luni lic9iditatea este destul de redus6 pentru c6 des-iintarea sa 7nainte de trecerea celor 3 luni conduce la pierderea dob8n ii. >n acelasi timp o detinere de actiuni la o companie -oarte tran actionat6 la burs6 se poate trans-orma 7n bani 7n termen de 35& ile lucr6toare -6r6 ca asta s6 conduc6 la sc6derea pretului de piat6 si deci la o potential6 pierdere de randament pentru in'estitor. Fermenul de lic9iditate este 7ns6 adesea -olosit si 7n leg6tur6 cu titlurile -inanciare tran actionate la burs61 ca 7n care semni-icatia sa este destul de di-erit6. Practic1 7n ca ul unei companii listate la burs6 lic9iditatea este 'aloarea medie a sc9imburilor ilnice cu actiunile companiei respecti'e pe o perioad6 anume de timp 3de regul6 c8te'a luni sau c9iar un an4. >n acest ca lic9iditatea 2#

arat6 'aloarea sumelor care sunt 'e9iculate ilnic 37n medie4 pe actiunile companiei 7n cau 61 ceea ce o-er6 o bun6 imagine asupra capitalurilor ce pot -i in'estite 7n titlurile respecti'e -6r6 e-orturi deosebite si -6r6 a in-luenta pretul. Aceste trei caracteristici 3randament potential1 risc si lic9iditate4 pre int6 'alori di-erite 7n ca ul -iec6rui instrument -inanciar 7n -unctie de ele in'estitorii se orientea 6 atunci c8nd 7si construiesc un porto-oliu. Bnul din principiile de ba 6 de la care nu trebuie s6 se -ac6 niciodata rabat atunci c8nd se alc6tuieste un ast-el de porto-oliu este cel al di'ersi-ic6rii. Prin di'ersi-icare se are 7n 'edere plasarea banilor 7n c8t mai multe instrumente si tipuri de acti'e pentru a limita riscul la care se e2pune porto-oliul. )i"ersi*icarea se -ace at8t 7n ceea ce pri'este pietele pe care se in'esteste 3depo ite bancare1 obligatiuni1 -onduri de in'estitii1 actiuni tran actionate la burs61 instrumente deri'ate 4 c8t si pe one geogra-ice1 sectoare de acti'itate economic6 3ser'icii -inanciare1 energie1 petrol1 c9imie1 industrie grea1 IF1 -armaceutice4 sau companii. ,tudii e-ectuate pe pietele mature la 7nceputul anilor 1!!# arat6 c6 de e2emplu o di'ersi-icare e-icient6 a unui porto-oliu de actiuni presupune alocare 7n mod egal a banilor pe circa ! K 12 titluri di-erite si pe c8t posibil repre entante ale unor sectoare economice di-erite. >n ca ul unor porto-olii de 'aloare mai redus6 7ns6 acest lucru este greu de reali at dar se recomand6 totusi 7mp6rtirea capitalului 7n cel putin 2 sau 3 acti'e distincte.

!.3 #urse de in$ormare


,e spune c6 7n 'remurile noastre in-ormatia este lucrul cel mai de pret. Cine are in-ormatie corect6 si prompt6 poate -i <7n locul potri'it la momentul potri'it= si ca atare 'a c8stiga 7n detrimentul celui care are in-ormatii de slab6 calitate sau primite cu 7nt8r iere. Acest lucru este c8t se poate de ade'6rat si 7n ca ul in'estitiilor la burs6. Pentru c6 cel mai important lucru 7n ceea ce pri'este in-ormatiile este ca ele s6 -ie corecte1 sursa cea mai sigur6 de in-ormare este cea o-icial6. In ca ul unei in'estitii la burs61 sursa o-icial6 de in-ormatie o repre int6 c9iar bursa si companiile tran actionate. Datorit6 regulamentelor ce 'i ea 6 transparenta la care sunt obligate toate companiile listate la burs61 acestea raportea 6 7n mod continuu1 prin intermediul bursei1 toate e'enimentele rele'ante din acti'itatea lor. Comunicatele o-iciale ale bursei si ale companiilor sunt a-isate cu promptitudine pe pagina de internet a bursei 3JJJ.b'b.ro4 si sunt publicate a doua i 7n cotidienele cu pro-il economic. Asadar primul lucru pe care trebuie s6 7l -aceti atunci c8nd doriti s6 '6 in-ormati despre mersul bursei si al actiunilor pe care le detineti este s6 'i itati pagina de internet a bursei unde 'eti g6si at8t in-ormatii legate de e'olutia preturilor si a num6rului de actiuni tran actionate c8t si toate comunicatele o-iciale ale companiilor. Al doilea lucru -oarte important pe care este bine s65l -aceti 7n -iecare i este s6 urm6riti presa de specialitate. +2ist6 la momentul actual 7n Rom8nia cel putin dou6 cotidiene cu pro-il economic5 -inanciar1 trei sau patru publicatii s6pt6m8nale de mare 'aloare 7n acest domeniu1 mai multe re'iste lunare1 tele'i iuni de stiri care aloc6 timpi de emisie generosi pentru e'olutiile de pe piata -inanciar61 precum si numeroase pagini de internet independente a2ate pe o-erirea de in-ormatie economic6 7n timp real. C9iar dac6 nu '6 -aceti un abonament la o ast-el de publicatie ilnic6 si s6pt6m8nal6 3desi ar -i de recomandat s6 procedati asa41 trebuie s6 7ncercati s6 monitori ati m6car periodic in-ormatiile 'e9iculate de aceste medii1 'i it8nd site5urile de internet speciali ate si urm6rind emisiunile economice de pro-il de la tele'i iuni sau posturi de radio. In al treilea r8nd trebuie s6 mentineti un contact permanent cu bro(erul sau consultantul dumnea'oastr6. Discutati periodic cu acesta si 7n mod obligatoriu cereti5i p6rerea 7nainte de a lua o deci ie de a cump6ra sau 'inde. 21

/ro(erii si consultantii de in'estitii monitori ea 6 7n permanent61 la un ni'el pro-esionist1 toate stirile si e'enimentele rele'ante pentru e'olutia bursei si a titlurilor tran actionate. Doarte rar se 7ntampl6 ca lor s6 le scape o in-ormatie util61 atunci c8nd ea a -ost -6cut6 public6 de c6tre surse autori ate. +ste important ca1 atunci c8nd timpul si posibilit6tile de deplasare '6 permit1 s6 participati la Adun6rile .enerale ale Actionarilor con'ocate de companiile la care sunteti actionar1 pentru c6 ast-el 'eti surprinde detalii importante legate de acti'itatea companiei1 de calitatea managementului1 de intentiile actionarilor ma0oritari etc. In tot ceea ce -aceti 7ncercati s6 urm6riti 7n timp calitatea surselor de in-ormare -olosite si s6 le selectati 7n timp pe cele care s5au do'edit de -iecare dat6 corecte. Dac6 de mai multe ori s5a 7nt8mplat s6 cititi articole1 7n paginile aceleiasi publicatii1 care s5au do'edit c6 pre int6 in-ormatii gresite sau interpretate de o manier6 p6rtinitoare1 renuntati la acea publicatie. Nu numai c6 nu merit6 timpul dumnea'oastr6 dar '6 poate in-luenta s6 luati deci ii gresite.

Cap. VI +reseli de e"itat


,e spune c6 <numai cine nu lucrea 6 nu greseste=. Nimic mai ade'6rat. +ste normal ca mai ales la 7nceput s6 e2iste si greseli. Fotul e ca ele s6 poat6 -i remediate 7n timp si s6 nu aib6 repercusiuni 22

gra'e asupra porto-oliului dumnea'oastr6. Pentru aceasta e bine s6 respectati c8te'a <reguli de aur= menite s65i -ereasc6 de pericole pe in'estitorii 7ncep6tori. Pentru c6 tot o 'orb6 7nteleapt6 spune c6 <e mai bine s6 7n'eti din greselile altora dec8t din propriile greseli=. De aceea am considerat util s6 '6 pre ent6m aici1 -oarte pe scurt c8te'a greseli pe care trebuie s6 -aceti tot posibilul s6 le e'itati 7nc6 din prima i 7n care 'eti de'eni in'estitor la burs61 ast-el 7nc8t s6 a'eti o e2perient6 7ndelungat6 si pro-itabil6 7n acest domeniu. 1. @a 7nceput nu in'estiti niciodat6 singur 3prin intermediul programelor de tran actionare online4 sau numai la s-aturile unor prieteni nepro-esionisti 7n domeniu. >ntotdeauna apelati la spri0inul unui bro(er pro-esionist sau al unui consultant cu e2perient6. Dac6 suma de care dispuneti este su-icient de mare1 poate -i util c9iar s6 lucrati simultan cu mai multe case de bro(era0 pentru c6 7n -elul acesta 'eti a'ea acces la in-ormatie si s-aturi de plasament din mai multe surse independente pe care le puteti corela si 'eri-ica 7ntre ele. 2. Niciodat6 nu in'estiti la burs6 banii de care a'eti ne'oie imediat6. Plasamentele bursiere presupun o anumit6 do 6 de risc si ca atare cel putin pe termen scurt e2ist6 posibilitatea ca preturile s6 e'olue e descendent si suma plasat6 de dumnea'oastr6 s6 7nregistre e sc6deri. Dac6 anali a -6cut6 7si 'a do'edi 'aliditatea 7ns61 pe termen mediu aceste sc6deri 'or -i recuperate si 7n cele din urm6 plasamentul -6cut '6 'a aduce satis-actiile asteptate. Dac6 7ns6 dumnea'oastr6 sunteti presat de timp pentru c6 banii respecti'i '6 sunt necesari pentru c9eltuieli imediate1 'eti -i -ortat s6 'indeti mai de'reme dec8t ar -i -ost oportun si ca atare s6 7ncasati o pierdere imediat6 si pe care nu o 'eti mai putea recupera ulterior pentru c6 nu 'eti mai dispune de capital pentru alte in'estitii. De aceea la burs6 se in'estesc numai acele sume de bani de care '6 puteti dispensa pe un inter'al lung de timp 3cel putin 18 K 36 de luni41 ne-iindu5'6 necesari pentru asigurarea traiului ilnic sau pentru proiecte personale pe termen scurt 3cump6rarea unei masini1 plata unor ta2e de studii1 reparatii sau moderni 6ri ale locuintei1 ac9i itionarea de bunuri de u personal etc4. >nainte de a in'esti la bursa este bine c9iar s6 '6 asigurati c6 pe l8ng6 'eniturile curente care '6 sunt necesare raiului obisnuit a'eti si o re er'6 de lic9idit6ti imediate p6strat6 7n depo ite bancare sau alte -orme de economisire pe care o puteti utili a 7n situatii de urgent6 ast-el 7nc8t s6 nu -iti -ortat a apela la plasamentele bursiere pentru a -ace -at6 unor ast-el de ne'oi nepre'6 ute. 3. @a 7nceput nu 0ucati la burs6 cu bani 7mprumutati sau nu '6 angrenati 7n tran actii 7n mar06. Pentru in'estitorii nee2perimentati a tran actiona cu bani 7mprumutati sau a se implica 7n tran actii 7n mar06 presupune asumarea unei do e de risc mult prea ridicat. Asa cum a-irmam anterior1 in'estitia la burs6 presupune si un anumit risc1 mai ales dac6 este -6cut6 pe o period6 mai scurt6 de 153 ani. +2ist6 asadar posibilitatea unor pierderi si dac6 banii pierduti sunt 7mprumutati1 riscati s6 nu puteti rambursa la timp 7mprumutul si ca atare s6 piedeti garantiile depuse pentru obtinerea acestuia. Fran actionarea 7n mar06 este similar6 p8n6 la un punct cu a in'esti din bani 7mprumutati. Daptul c6 pentru actiunile cump6rate 7n mar06 bro(erul nu '6 solicit6 s6 depuneti dec8t 'aloarea mar0ei 3care poate 'aria 7ntre 1# si 5#L din suma a-erent6 titlurilor cump6rate4 7nseamn6 c6 orice c8stig sau pierdere a dumnea'ostr6 se multiplic6 7n mod corespun 6tor. De e2emplu la o mar06 de 2#L c8stigul sau piederea sunt de -apt de 5 ori mai mari. Adic6 la o 'ariatie de 1L a pretului dumnea'oastr6 'eti c8stiga sau 'eti pierde 5L. Din cau a acestor -luctuatii puternice pe care le determin6 tran actiile 7n mar06 sunt considerate de risc ridicat si nu sunt recomandabile in'estitorilor 7ncep6tori 3care au mai putin de 1 an de cand au luat primul contact cu bursa4 . &. Nu alocati niciodat6 toti banii pe un singur plasament. Am 'orbit pe larg 7n paginile acestui g9id despre principiul di'ersi-ic6rii. Dac6 toti banii dumnea'oastr6 'or -i alocati pentru un singur plasament si ce'a nepre'6 ut si -oarte negati' se intampl6 7n ca ul acestuia1 pierderea 'a -i una considerabil6 si -oarte greu de recuperat. Dac6 7ns6 banii sunt imp6rtiti pe 5 K 12 actiuni di-erite1 din domenii di-erite de acti'itate1 sansele sunt ca e'enimente nepre'6 ute si catastro-ale s6 nu a-ecte e dec8t cel mult una sau dou6 dintre ele 7n cel mai r6u ca . Asta 7nseamn6 c6 dac6 ati 7mp6rtit banii 7n mod egal 7ntre 12 titluri si 7n ca ul a dou6 dintre ele a'eti o piedere de 5#L 3lucru posibil dar destul de 23

rar 7nt8lnit la burs6 p8n6 acum4 atunci de -apt pierderea dumnea'oastr6 total6 pe ansamblu porto-oliului este de putin peste 8L si poate -i recuperat6 destul de rapid dac6 celelalte 1# actiuni detinute 7ncep s6 acumule e cresteri si s6 '6 aduc6 pro-ituri. 5. @a 7nceput nu tran actionati -rec'ent. Costurile de tran actionare c9iar dac6 sunt de mai putin de un procent pe -iecare tran actie1 dac6 sunt adunate 7n ca ul 7n care se tran actionea 6 -rec'ent a0ung s6 repre inte 'alori importante. >n plus1 a tran actiona -oarte des 7nseamn6 c6 '6 -ocali ati pe un ori ont prea scurt de timp ceea ce de regul6 7nseamn6 c6 '6 asumati un risc mai mare. Ideal pentru un in'estitor 7ncep6tor este s65si construiasc6 un porto-oliu solid1 orientat pe termen mediu 3cel putin !512 luni4 si 7n componenta c6ruia s6 se reg6seasc6 pe c8t posibil doar actiuni din categoria blue5c9ip 3cele mai lic9ide1 cu capitali are ridicat6 si cu re ultate economice po iti'e 7n ultimii ani4. " dat6 cu trecerea timpului1 o dat6 ce acumulea 6 mai mult6 e2perient61 se poate orienta si c6tre tran actii pe termen scurt sau c9iar speculatii. Initial 7ns6 este mai prudent si mai sigur s6 nu se tran actione e -oarte -rec'ent ci s6 aib6 7n 'edere un ori ont mai lung de timp. Aceast6 abordare este 7n pre ent mai e-icient6 si din perspecti'a impo itului pe pro-it care pentru titurile p6strate mai mult de un an este 1L 7n timp ce pentru '8n 6rile e-ectuate dup6 mai putin de un an este 16L. 6. Nu dati cre are 'onurilor ne'eri-icate din surse o-iciale credibile. De cele mai multe ori 'onurile sunt in-irmate si cei care actionea 6 e2clusi' pe ba a lor pot su-eri pierderi semni-icati'e. >ncercati s6 luati 7n calcul stiri o-iciale 'enite din surse credibile. De multe ori este bine ca dac6 o stire nu este o-icial6 ea s6 -ie 'eri-icat6 din mai multe surse. Atunci c8nd se -ac estim6ri de re ultate -inanciare nu '6 a2ati pe ce 'orbesc nepro-esionistii ci dati cre are estim6rilor -6cute de analistii recunoscuti pentru compententa lor 7n domeniu sau 7ntrebati5 '6 bro(erul sau consultantul. *. Nu actionati din impulsuri emotionale ci numai dup6 o anali 6 lucid6. Nu c6deti prad6 l6comiei si spaimei. +motia este poate unul dintre cei mai temuti dusmani ai unui in'estitor. Feama de a nu pierde sau dorinta de a c8stiga c8t mai mult adeseori 7ntunec6 0udecata obiecti'6 si conduc la luarea de deci ii gresite. Cel mai potri'it este s6 anali ati lucid toate semnalele date de anali a -undamental6 si de anali a te9nic61 s6 '6 consultati cu pro-esionistii al6turi de care in'estiti la burs6 si s6 luati cea mai potri'it6 deci ie ba at6 pe un rationament obiecti'. Feama de a pierde '6 poate -ace de multe ori s6 'indeti mai repede dec8t ar trebui rat8nd ast-el cresteri potentiale importante iar dorinta de a c8stiga c8t mai mult '6 'a opri s6 'indeti la momentul oportun sau '6 'a determina s6 cump6rati actiuni riscante pe care s6 le p6strati 7n porto-oliu c9iar si atunci c8nd scad 3desi probabil ar -i trebuit s6 le -i '8ndut de mult sau nici s6 nu le -i cump6rat de prima dat64 cu speranta c6 <p8n6 la urm6 7si 'or re'eni=.

Conclu,ii

2&

Am pre entat 7n acest g9id in-ormatiile de ba 6 cu care orice persoan6 sau -irm6 din Rom8nia poate de'eni in'estitor la bursa de 'alori. Procedura nu este at8t de complicata precum pare; de alt-el1 un num6r din ce 7n ce mai mare de persoane si -irme din tara noastr6 descoper6 posibilit6tile o-erite de piata de capital si de in'estitiile 7n actiuni1 obligatiuni1 -onduri de in'estitii si alte tipuri de instrumente -inanciare. Desigur1 per-ormanta la burs6 implic6 si riscuri1 e2perient6 si in-ormare; 7ns6 riscurile pot -i micsorate prin strategii adec'ate de in'estitii1 e2perienta se dob8ndeste 7n timp1 iar sursele de in-ormare sunt numeroase. As-el1 singurul element necesar este dorinta de a de'eni in'estitor. >n rest1 bursa de 'alori este desc9is6 pentru a primi in'estitori mari si mici1 cu e2perient6 sau -6r61 si cu abord6ri1 obiecti'e si strategii -oarte di'erse. "ricine poate testa posibilit6tile bursei1 in'estind initial sume mai mici1 si acumul8nd e2perient6 pe parcurs.

25

ibliogra*ie

9ttp:EEJJJ.asociatiabro(erilor.roEin'estEguide.p9p 9ttp:EEJJJ.b'b.roEIn'estorCenterE.9idulIn'estitorului.pd9ttp:EEJJJ.(mar(et.roEdocumentareEg9idin'estitor.pd9ttp:EEJJJ.ssi-bro(er.roEp9p5templateEa-isarePpagina.p9p)locationOg9id 9ttp:EEJJJ.ssi-.roEser'iciiPg9id.p9p 9ttp:EEJJJ.brd.roEpiete5-inanciareEpiata5de5capitalEg9idul5in'estitoruluiEcum5sa5construiesti5un5 porto-oliuE 9ttp:EEJJJ.estin'est.roE)locationOg9idQpageO2 9ttp:EEJJJ.romcapital.roEdataP-ilesEdocumentsEg9idulPin'estitorului.pd9ttp:EEJJJ.acti'einternational.ro 9ttp:EEJJJ.bcr.ro 9ttp:EEJJJ.goldring.ro 9ttp:EEJJJ.ingban(.ro 9ttp:EEJJJ.intercapital.ro 9ttp:EEJJJ.no'a.ro

26