Sunteți pe pagina 1din 8

Rolul instruirii lucrtorilor pentru cunoaterea i nlturarea riscurilor

n accepia general, sntatea i securitatea n munc are ca obiectiv cunoasterea si nlaturarea tuturor riscurilor profesionale inerente oricarei activitati umane, ce pot provoca accidente si mbolnaviri profesionale. Pentru a-i putea atinge acest obiectiv (securitatea sntii omului n procesul de munca), securitatea muncii implica existenta si functionarea unui ansamblu de concepte teoretice, acte legislative, masuri si mijloace tehnice, social-economice, organizatorice, de igiena si medicina muncii etc. Legislatia n domeniu este structurata astfel:

ELEMENTUL GENERATOR

Constitutia LEGISLAIA PRIMAR

Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii LEGISLAIA SECUNDAR Norme metodologice de securitate a muncii

Standarde de securitate

Hotarri de guvern

LEGISLAIA TERIAR

Dispozitii si regulamente privind masuri de prevenire detaliate

Instructiuni proprii(interne) de sntate i securitate n munc

Un risc de accidentare sau mbolnavire profesionala nu poate fi eliminat sau minimizat daca nu este identificat si evaluat. De aceea, un loc de munca trebuie evaluat periodic dpdv. al riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala. Odata identificat, un risc de accidentare sau mbolnavire profesionala trebuie eliminat. n cazul n care riscul nu poate fi eliminat, acesta trebuie controlat (mentinut n limite acceptabile). Cum poate fi controlat riscul de accidentare? - prin dotarea echipamentelor tehnice cu toate dispozitivele de protectie necesare; - prin livrarea odata cu echipamentul a tuturor specificatiilor privind modalitatile de exploatare, ntretinere si reparatii, precum si de securitate; - prin instruirea lucrtorului ce va lucra cu echipamentul achizitionat nainte de punerea lui n exploatare (n cazul echipamentelor cu grad mare de complexitate sau deosebite) de catre beneficiarul echipamentului tehnic. -prin nsuirea i respectarea instruciunilor proprii de sntate i securitate n munc i a normele, normativelor i regulamentelor interne de securitate a muncii, procedurile si masurile de aplicare a acestora .

Nerespectarea de catre orice lucrtor a masurilor stabilite prin instruciunile proprii cu privire la sntatea i securitatea n munc, regulamente i normative interne prezentate cu ocazia instruirii, daca prin aceasta se creaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau mbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare sau cu amenda. Cadrul legal este reprezentat de art. 20 si 21 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si Capitolul V, art. 74 100, din Normele Metodologice 1425/2006(modificate prin HG 955/2010) de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Scopul instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca este, potrivit art. 75 din Normele Metodologice, insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru executarea sarcinilor de munca in conditii de securitate. Imbunatatirea continua a conditiilor de lucru, prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale presupun inainte de toate, luarea unor masuri tehnice cum ar fi: dotarea masinilor si utilajelor cu dispozitive si instalatii de protectie adecvate, cu sisteme eficace de ventilatie si iluminat, acordarea si folosirea echipamentelor de protectie etc. Dar numai masurile tehnice impuse nu sunt suficiente pentru evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, care de multe ori se produc din cauza necunoasterii sau nerespectarii prevederilor legislaiei de sntate i securitate n munc, a instruciunilor proprii i aa cum am aratat mai sus a regulamentelor, dispoziiilor i normativelor interne n acest domeniu. . Iata de ce pentru atingerea acestor deziderate este imperios necesar ca, in paralel cu aplicarea masurilor tehnice prevazute de legislatia in vigoare in domeniul sntii i securitii in munca, sa se desfasoare o sustinuta activitate de instruire a lucrtorilor pentru ca acetia sa cunoasca temeinic si sa respecte i s aplice cu strictete toat legislaia naional din domeniu precum i cea internemis de angajator prin propriile servicii sau prin servicii externe contractate. Mijloacele care se folosesc in aceasta directie sunt variate, dar principalul mijloc il reprezinta instruirea lucrtorilor, a carui organizare este una din obligatiile de baza ale angajatorului i ale conductorilor direci a locurilor de munc. Instruirea pe linie de sntate i securitate n munc i situaii de urgen a lucrtorilor constituie unul dintre mijloacele principale care contribuie la prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, fiind o obligatie majora a celor care conduc, organizeaza si controleaza procesele de producie. Instruirea de sntate i securitate n munc i pentru situaii de urgen trebuie fcut pentru fiecare lucrtor de execuie, sau lucrtor tehnico administrativ pe tot timpul derulrii contractului su individual de munc.
Rolul instruirii de sntate i securitate n munc i pentru situaii de urgen este acela de a -i inva pe lucratori sa respecte, in timpul desfurrii procesului de munc, prevederile cuprinse de instructiunile proprii de sntate i securitate n munc i n alte regulamente i normative interne. Aceasta inseamna ca materialul de baza pentru efectuarea instruirii il constituie instructiunile proprii elaborate la nivel de societate.Conform art.80 din Cap.V.al HG.1425/2006(modificat) angajatorul trebuie s

dispun de programe de instruire - testare la nivelul ntreprinderii i/sau unitii pentru: -a) conductorii locurilor de munc; -b) lucrtori, pe meserii i activiti.In consecin instruciunile trebuie structurate n acest mod pentru ca lucrtorii s primeasc o instruire adecvat, concret pentru locul de munc i mijloacele de munc pe care le folosete n procesul de munc. Pe langa aceasta insa, lucratorii trebuie sa cunoasca prevederile legilor si a celorlalte acte normative in vigoare care contin dispozitii referitoare la securitatea muncii i care au legtur cu locul lor de munc i cu activitatea pe care o desfoar n cadrul procesului de munc. Deoarece asigurarea unei instruiri temeinice a lucratorilor pe linie de sntate i securitate n munc depinde in masura hotaratoare de cunoasterea amanun it i aprofundat a instruciunilor proprii de securitate i sntate n munc, elaborate la nivel de societate, de ctre angajator prin serviciile interne sau externe de prevenire i protecie, trebuie ca orice conducator direct a locului de munc, sau alt lucrtor care efectueaz instruirea s dea dovada c i-a insuit temeinic prevederile acestor instructiuni proprii, i a legislatiei din domeniu. Nu trebuie uitat c aceti lucrtori sunt chemai nu numai sa aplice masurile necesare pentru a se asigura desfasurarea procesului de munc, fara pericol de accidentare si imbolnaviri profesionale, ci au obligatia de a face in acelai timp instruirea corespunztoare de securitate i sntate n munc i ituaii de urgen lucratorilor aflati in subordinea lor n conformitate cu legislaia n vigoare. Cum ar putea sa efectueze insa o instruire temeinic pe linia sntii i securitii n munc sau situaii de urgen un conductor direct a locului de munc care nu cunoaste el insusi in suficienta masura continutul instructiunilor proprii i a legislaiei din domeniu. Daca cei ce efectueaza instruirea de sunt bine pregtii, aceasta nu nseamn c i instruirea efectuat de ei va fi sigur la un nivel corespunzator. Eficiena instruirii lucrtorilor este strans legata de folosirea unor metode adecvate, conving toare, care s-l ajute pe lucrtor sa-i nsueasca cunotinele necesare privind metodele de munc lipsite de pericolul de accidentare i mbolnaviri profesionale i s-l convinga de necesitatea aplicrii i respectarii lor in toate imprejurarile.

In aceasta privinta, art. 13 lit. g) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 instituie obligatia angajatorului de a lua masuri pentru asigurarea materialelor necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la sntatea i securitatea in munca. Cum se realizeaza instruirea lucratorilor Conform art.76(HG 1425/2006-modificat) -(1) Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii se efectueaz n timpul programului de lucru. (2) Perioada n care se desfoar instruirea prevzut la alin.(1) este considerat timp de munc. Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi instruiti, de asemenea, in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii . Capitolul V din H.G. nr. 1425/2006 detaliaza prevederile generale prevazute in Legea nr. 319/2006 privind instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Fiecare lucrator trebuie sa fie instruit in domeniul securitatii si sanatatii in munca in urmatoarele situatii: - la angajare;
- la schimbarea locului de munca sau la transfer; - la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; -la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; - la executarea unor lucrari speciale. Pentru ca un lucrator sa fie instruit corespunzator in domeniul securitatii si sanatatii in munca, activitatea de instruire trebuie derulata atfel:

Faze de instruire a lucrtorilor

Instruirea introductiv generala

Instruirea la locul de munca

Instruirea periodica

la angajarea lucrtorilor definii conform art.5 lit.a) din lege; lucrtorilor detaai de la o ntreprindere i/sau unitate la alta; lucrtorilor delegai de la o ntreprindere i/sau unitate la alta; lucrtorului pus la dispoziie de ctre un agent de munc temporar. Instruirea introductiv-general se face de ctre:angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc;saulucrtorul desemnat;, sau un lucrator al serviciului intern de prevenire i protecie; sau serviciul extern de prevenire i protecie. Angajatorul stabilete prin instruciuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmtoarele probleme: legislaia de securitate i sntate n munc; consecinele posibile ale necunoasterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n munc; riscurile de accidentare i mbolnavire profesional specifice unitii; msuri la nivelul ntreprinderii i/sau unitii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor. Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator. Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea nsuirii cunotinelor pe baz de teste. Rezultatul verificrii va fi consemnat n fia de instruire. Lucrtorii nu vor putea fi angajai dac nu i-au nsusit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general.

1. Instruirea introductiv-general se face:

2.-Instruirea la locul de munc se face dup instruirea introductiv-general i are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate. Instruirea la locul de munc se face tuturor lucrtorilor prevzui la art.83, inclusiv la schimbarea locului de munc n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii. Instruirea la locul de munc se face de ctre conductorul direct al locului de munc, n grupe de maximum 20 de persoane. Durata instruirii la locul de munc nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete prin instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau lucrtorul desemnat; sau un lucrator al serviciului intern de prevenire i protecie; sau serviciul extern de prevenire i protecie. Instruirea la locul de munc se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de c tre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securit ii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire i protecie i i/sau postului de lucru; aprobate de ctre angajator, tematici care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea la locul de munc va cuprinde cel puin urmtoarele: a) informaii privind riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice locului de munc b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munc i/sau postul de lucru; c) msuri la nivelul locului de munc i/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor, precum i n cazul pericolului grav i iminent; d) prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru; e) demonstraii practice privind activitatea pe care persoana respectiv o va desfura i exerciii practice privind utilizarea echipamentului individual de protec ie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.

3.- -Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilor prevzui la art. 83 dih HG 1425/2006(modificat) i are drept scop remprosptarea i actualizarea cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munc. Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munc. Durata instruirii periodice, intervalul dintre dou instruiri i periodicitatea verificrii instruirii vor fi stabilite prin instruc iuni proprii, n funcie de condiiile locului de munc i/sau postului de lucru. Intervalul dintre dou instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni." Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. Verificarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care efectueaz instruirea i prin sondaj de ctre angajator/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciile externe de prevenire i protecie, care vor semna fiele de instruire ale lucrtorilor, confirmnd astfel c instruirea a fost fcut corespunztor. Instruirea periodic se va completa n mod obligatoriu i cu demonstraii practice. Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri: a) cnd un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrtoare; b) cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru sau ale instruciunilor proprii, inclusiv datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate; c) la reluarea activitii dup accident de munc; d) la executarea unor lucrri speciale; e) la introducerea unui echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Durata instruirii periodice prevzute la art.98 din HG 1425/2006(modificat) nu va fi mai mica de 8 ore i se stabilete n instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de protecie i prevenire; sau d) serviciul extern de protecie i prevenire. Instruirea periodic prevzut la art.98 din HG 1425/2006(modificat) se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.

Angajatorul va stabili prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, durata instruirii si regulile privind instruirea altor participanti la procesul de munca. Potrivit legii, alti participanti la procesul de munca sunt: persoanele aflate in societate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii; persoanele care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat; somerii pe durata participarii la o forma de pregatire profesional i persoanele care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba. In cazul in care este beneficiar al serviciilor lucratorilor din alte societi, care desfoara activiti pe baza de contract de prestari de servicii, angajatorul prin serviciile proprii sau abilitate de prevenire i protecie, va asigura instruirea acestora privind activitile specifice societii sale, riscurile pentru sntatea i securitatea acestor lucrtori, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul societii, in general. Cum se inregistreaza rezultatele instruirii in domeniul sntii i securitii in munca Rezultatul instruirii lucrtorilor in domeniul sntii i securitii in munc se consemneaz in mod obligatoriu in fia de instruire individual, cu indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii. Completarea fiei de instruire individual se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa verificarea instruirii. Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individual se semneaza de catre lucratorul instruit i de catre lucrtorul care a efectuat icel care a verificat instruirea. Fia de instruire individual va fi pstrat de ctre conducatorul direct a locului de munc i va fi insoit de o copie a ultimei fie de aptitudini completat de catre medicul de medicina muncii. Fia de instruire individual se pstreaz in societatea respectiv, de la angajarea lucrtorului pna la data ncetarii raporturilor de munca ale acestuia cu societatea respectiv. Instruirea vizitatorilor aflai n unitate cu permisiunea angajatorului i a lucratorilor din alte societi, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii, se consemneaza n fia de instruire colectiv. Fia de instruire colectiv se intocmete n dou exemplare, din care un exemplar se va pstra de ctre cel care a efectuat instruirea, respectiv angajatorul, lucratorul desemnat sau serviciul intern de prevenire i protecie, i un exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucratorilor instruii sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
Controlul intern pe linia sntii i securitii n munc Pentru imbunatatirea continua a instruirii lucrtorilor pe linie de sntate i securitate n munc, un factor important il constituie controlul permanent, calificat si exigent asupra felului cum este organizat si cum este efectuat instruirea n toate fazele ei. Un asemenea control pot i trebuie s-l exercite nu numai inspectorii de munc din cadrul inspectoratelor teritoriale, ci i organele de conducere tehnico-administrativ, care au datoria sa verifice cu regularitate felul cum -i ndeplinesc lucrtorii desemnai i conductorii direci a locurilor de munc obligaia cu privire la realizarea tutu ror formelor de instruire individual sau colectiv a lucrtorilor societii. Un control temeinic poate sa scoata la iveala o serie de aspecte concludente cu privire la felul cum este organizat instruirea. De obicei, controlul in aceast direcie incepe cu verificarea fielor de individuale de instruire. Se controleaz materialul predat, dac articolele din instruciunile proprii care au fost prelucrate corespund meseriei lucrtorilor, datele efectuarii instruirii pentru a vedea respectarea periodicitii instruirilor periodice sau pentru a se vedea dac lucratorul a fost prezent la lucru n ziua respectiv, altfel spus, se verific daca nsi fia de instruire individual nu reflect efectuarea formal a instruirii lucrtorilor. Dar controlul efectuarii instruirii pe linie de sntate i securitate n munc nu trebuie sa se rezume la controlul fielor individuale de instruire. Concluziile care se pot desprinde sunt cu mult mai bogate atunci cand cel care efectueaza controlul, fie c este din conducerea tehnico-administrativa, fie ca este din serviciul extern de prevenire i protecie, particip la efectuarea instruirii lucrtorilor de ctre conductorii direci a locurilor de munc. Desigur, asemenea controale sunt mai usor de organizat in cazul cand instruirea n toate cele trei faze se face pe baza unor tematici i gragfice anuale dinainte stabilite, iar aceste tematici i grafice sunt cunoscute cu anticipaie de cel care este numit de angajator sa efectueze controlul. In mod deosebit, trebuie subliniata necesitatea ca angajatorii, lucrtorii serviciilor interne i externe de prevenire i protecie sa nu se mulumeasc cu verificarea periodic a fielor individuale de instruire, ci sa participe efectiv la edinele de instruire a lucrtorilor , mai ales la locurile de munca unde conditiile de munca deosebite o cer. Aceasta participare contribuie la rezolvarea cu mai mult operativitate a unor deficiene ce se manifest in multe cazuri in n modul de expunere a instruirii i ntrete totodat spiritul de raspundere al celor ce au datoria de a organiza i efectua instruirea lucrtorilor. Angajatorul va numi prin decizie lucrtorul sau lucrtorii serviciului intern sau extern de prevenire i protecie care vor efectua controlul intern pe linia securitii i sntii n munc care se va face pe baza unui plan din care va prezentam mai jos un model:

ANTET VAZUT ADMINISTRATOR

PLANIFICARE ANUAL
PRIVIND ACTIVITATEA DE CONTROL PROPRIU DIN PUNCT DE VEDERE AL SNTII I SECURITII N MUNC

Nr. Crt. 0

CERINTA CE SE VERIFIC 1

PREVEDERE LEGALA 2

CONSTATRI N TIMPUL CONTROLULUI 3

MSURI CE TREBUIE LUATE 4

TRIMESTRUL I
1 Dac au fost identificate pericolele si facut evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; Dac a fost elaborarat si actualizat planul de prevenire si protectie Dac au fost elaborate i adaptate la specific instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale societii, precum si ale locurilor de munca/ posturilor de lucru; Dac exist consemnat n anexa la fia postului raspunderile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate. Dac toi lucrtorii cunosc i aplic masurile prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiile si responsabilitatile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, stabilite prin fisa postului; Dac societatea are ntocmit un necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul SSM Dac sunt elaborate tematici pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite (testari i aplicaii practice). Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Instruciunile Proprii de sntate i securitate n munc Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Instruciunile Proprii de sntate i securitate n munc Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006

Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Instruciunile Proprii de sntate i securitate n munc

TRIMESTRUL II
8 9 10 Dac exist elaborate un program de instruiretestare a lucrtorilor pentru primul ajutor i prevenirea incendiilor la nivelul societii. Existena planului de actiune in caz de pericol grav si iminent si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. Dac exist evidenta zonelor cu risc ridicat si specific Dac sunt stabilite zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, dac este stabilit tipul de semnalizare necesar si amplasarea semnalizrii conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca; Dac exist i este actualizat evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare Dac exist evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic Modul cum se monitorizeaz functionarea sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca Legea 319/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Instruciunile Proprii de sntate i securitate n munc HG 971/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006

11

13

14

15

TRIMESTRUL III
16 Daca exista documentaii i se face verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta; Dac exist informri scrise ctre conducerea societii, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie Existena unei evidene a echipamentelor de munca si dac sunt urmarite i efectuate verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca de ctre lucrtori competeni, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; Dac toi lucrtorii inclusiv cei nou angajai au fie individuale, dac se respect fazele de instruire a lucrtorilor i dac fiele individuale sunt complectate corespunztor cu cerinele legislative n vigoare Modul cum sunt identificate i acordate echipamentele individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din societate si dac intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, respect prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006

17

18

Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 HG 1146/2006

19

Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006

20

Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 HG 1048/2006

21

22

23

24

25

26

27

minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006; Se va verifica modul cum sunt repectate prevederile HG 1051/2006 i dac locurile de munc sunt astfel organizate nct manipularea prin purtare a maselor s se desfoare n condiii de siguran i cu risc ct mai mic pentru sntate Analiza modului cum sunt ntocmite evidenele privind accidentele de munca i bolile profesionale la nivelul societii TRIMESTRUL IV Modul cum sunt elaborate rapoartele privind accidentele de munca suferite de lucratorii din societate. Dac exist o eviden i este urmarit realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii efectuate. Dac evenimentelede munc i accidentele de munc sunt prelucrate cu toi lucrtorii societii i dac acestea sunt consemnate n fiele individuale. Modul cum este urmrit i actualizat planul de avertizare, planul de protectie si prevenire i planul de evacuare; Cum i n ce condiii sunt acordate sanctiunile si stimulentele pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii sau nendeplinirii atribuiilor in domeniul securitii i sntii n munc. Existena clauzelor privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini. Modul cum este ntocmit, repartizat i respectat necesarul de mijloace materiale pentru desfasurarea activitii de sntate i securitate n munc la nivelul societii

Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 HG 1048/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 HG 1051/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006 Legea 319/2006 Normele Metodologice 1425/2006

28

29

30