Sunteți pe pagina 1din 4

Albert Einstein

Viaa i opera lui Einstein


Atunci cnd unei persoane i se cere sa numeasc un fizician, aproape ntotdeauna numele care ii vine n gnd este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de tiin al secolului 20. unoscut pentru crearea i dezvoltarea teoriei speciale i generalizate a relativitii, ca i pentru ndrznea sa ipoteza cu privire la natura luminii, Einstein a fost fara ndoial una din cele mai strlucite mini stiinfice ale umanitii. !izician american de origine germana, Einstein s"a nscut pe #$ martie #%&' la (lm. )inereea i"a petrecut"o la *unc+en, unde familia sa avea un mic magazin care producea aparate electrice. ,esi nu a vorbit pana la vrsta de - ani, inca de tnr a artat o curiozitate vie pentru natura i o abilitate inascuta n nelegerea conceptelor matematice dificile. .a #2 ani a nvat singur geometrie euclidiana. Einstein ura rutina i spiritul lipsit de imaginaie al scolii din *unc+en. Atunci cnd falimentul repetat al afacerii a determinat familia sa plece din /ermania ctre *ilano, n 0talia, Einstein, care avea #1 ani, a folosit ocazia ca sa se retrag de la coal. A petrecut un an cu prinii sai la *ilano si, atunci cnd i"a fost clar ca va trebui s"i croiasc propriul drum n viaa, a terminat liceul la Arrau, n Elveia, i s"a nscris la 2olite+nica din 3uric+. )nrului nu"i plceau metodele de instruire de aici, de aceea lipsea adesea de la ore, folosindu"i ntregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a canta la iubita sa vioara. 4i"a dat e5amenele i a absolvit n #'00 studiind lucrarea unui coleg de clasa. 2rofesorii sai nu aveau o prere buna despre el i nu l"au recomandat pentru un post universitar. (rmtorii doi ani Einstein a lucrat ca meditator i suplinitor. 0n #'02 i"a asigurat un post de e5aminator la 6iroul de 2atente din 6erna. 0n #'0- s"a cstorit cu *ileva *aric, cu care fusese coleg la 2olite+nica. Au avut doi fii, dar n cele din urma au divorat. Einstein s"a recstorit mai trziu. 2rimele lucrri tiinifice. 7n #'01 Einstein i"a susinut doctoratul la (niversitatea din 3uric+ cu o dizertaie teoretica asupra dimeniunii moleculelor, publicnd de asemenea trei articole tiinifice care au avut o mare importanta pentru dezvoltarea ulterioara a fizicii secolului 20. 0n primul dintre aceste articole, cu titlul 8*icarea 6ro9niana:, a fcut predicii semnificative asupra micrii particulelor rspndite aleatoriu ntr"un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate e5perimental mai trziu. ea de"a doua lucrare, dedicata efectului fotoelectric, coninea o ipoteza revoluionar privitoare la natura luminii. Einstein considera ca lumina poate fi privita ca o suma de particule n anumite condiii i pe lng aceasta emitea ipoteza ca energia purtata de orice particula luminoasa, numita foton, este proporional cu frecventa radiaiei. !ormula care e5prima aceasta

este E;+, unde E este energia radiaiei i + este o constanta universala cunoscuta sub denumirea de constanta lui 2lanc<. 0poteza sa si anume ca energia coninut de o unda luminoasa se transfera n uniti sau cuantecontrazicea o tradiie de #00 de ani care considera emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. 0n consecin, fizicianul american =obert Andre9s *illi<an care a confirmat e5perimental teoria un deceniu mai trziu a fost el nsui descumpnit de rezultat. Einstein, a crui principala preocupare era sa neleag natura radiaiei electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care sa reflecte dualismul particula"unda al luminii. ,in nou, foarte putini fizicieni nelegeau sau erau de acord cu ideile sale. )eoria speciala a relativitii. ea de"a treia lucrare importanta publicata de Einstein n #'01, 8Asupra electrodinamicii corpurilor n micare:, coninea ceea ce avea sa fie cunoscuta mai trziu ca teoria relativitii. 0nca de la >e9ton, filosofii naturali ?denumirea sub care erau cunoscui fizicienii i c+imitii@ ncercaser sa neleag natura materiei i a radiaiei, precum i felul n care interacionau ntr"o imagine unificata a lumii. 0deea ca legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepia mecanicista asupra lumii, n timp ce ideea ca legile electricitii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepia electromagnetica asupra lumii. )otui, niciuna dintre idei nu era capabila sa ofere o e5plicaie coerenta asupra felului cum radiaia ?de e5emplu lumina@ i materia interacioneaz atunci cnd sunt vzute din sisteme de referin ineriale diferite, adic interaciile sunt urmrite simultan de un observator n repaus i un observator care se mica cu o viteza constanta. 7n primvara anului #'01, dup ce a reflectat la aceste probleme timp de #0 ani, Einstein i"a dat seama ca esena problemei consta nu ntr"o teorie a materiei, ci ntr"o teorie a msurrii. Esena acestei teorii speciale a relativitii era constatarea ca toate msurtorile timpului i spaiului depind de Audeci asupra simultaneitii a doua evenimente diferite. Aceasta l"a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe doua postulateB principiul relativitii, care afirma ca legile fizicii sunt aceleai n toate sistemele de referin ineriale, i principiul invariabilitii vitezei luminii, care arata ca viteza luminii n vid este o constanta universala. 2rin aceasta a fost capabil sa ofere o descriere consistenta i corecta a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referin ineriale fara a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiaiei, sau a felului cum ele interacioneaz. Aproape nimeni nu a neles demonstraia lui Einstein. 2rimele reacii. /reutile pe care ceilali savani le aveau cu teoriile lui Einstein nu se datoreaz faptului ca teoriile sale sunt comple5e din punct de vedere matematic sau obscure te+nicC problema decurge mai degrab din convingerile lui Einstein asupra naturii teoriilor valabile i asupra relaiei dintre e5periment i teorie. ,esi credea n continuare ca singura sursa de cunoatere este e5perienta, era convins de asemenea de faptul ca teoriile tiinifice sunt creaiile libere ale unei intuiii fizice bine formate i ca premisele pe care se bazeaz teoriile nu pot fi asociate logic e5perimentului. ,e aceea, o teorie buna este teoria care necesita un numr minim de postulate pentru verificarea ei practica. Aceasta economie de postulate care este o caracteristica a ntregii sale opere tiinifice este i ceea ce a fcut ca opera sa sa fie neleas att de greu de colegii sai. )otui Einstein a avut i susintori importani. 2rimul care l"a spriAinit a fost fizicianul german *a5 2lanc<. Einstein a rmas la 6iroul de 2atente patru ani dup ce steaua sa a nceput sa se ridice n comunitatea fizicienilor. Apoi s"a ndreptat rapid ctre lumea academica de limba germana. 2rimul sau post academic a fost n #'0' la (niversitatea din 3uric+. 0n #'## s"a mutat

la (niversitatea de limba germana din 2raga i n #'#2 s"a ntors la 2olite+nica din 3uric+. 0n sfrit, n #'#-, a fost numit director al 0nstitului de !izica din 6erlin 8Daiser Eil+elm:. )eoria generalizata a relativitii. +iar nainte de a prsi n #'0& 6iroul de 2atente, Einstein i"a nceput munca pentru e5tinderea i generalizarea teoriei relativitii pentru toate sistemele de coordonate. A nceput prin enunarea principiului ec+ivalentei, un postulat prin care campurile gravitaionale sunt ec+ivalente cu acceleraiile sistemelor de referin. ,e e5emplu, oamenii care cltoresc ntr"un lift nu pot, n principiu, sa decid daca fora care acioneaz asupra lor este cauzata de gravitaie sau de o acceleraie constanta a liftului. )eoria generalizata a relativitii nu a fost publicata n forma ei completa pana n #'#F. 0n aceasta teorie, interaciunile corpurilor, care pana atunci fuseser circumscrise forelor gravitaionale, sunt e5plicate ca fiind o consecin a influentei corpurilor asupra geometriei spatio"timpului ?spaiul cvadrimensional, o abstracie matematica, avnd cele trei dimensiuni ale spaiului euclidian i timpul a patra dimensiune@. 2e baza teoriei generalizate a relativitii Einstein a Austificat variaiile nee5plicate ale micrii pe orbita a planetelor i a prezis curbarea luminii stelare n vecinatea unui corp masiv"ca de e5emplu Goarele. onfirmarea acestui din urma fenomen n timpul eclipsei de soare din #'#' a devenit un eveniment mediatic, i faima lui Einstein s"a rspndit n ntreaga lume. =estul vieii Einstein l"a dedicat pentru a"i generaliza teoria c+iar mai mult. (ltimul sau efort, de realizare a unei teorii unificate a campurilor, care nu s"a dovedit reuit ntrutotul, s"a bazat pe ncercarea de a nelege toate interaciile fizice"incluzand interaciunile electromagnetice i interaciunile nucleara tare i slaba"ca pe modificri ale geometriei spatio"timpului intre entiti care interacioneaz. 2rerea celor mai multi dintre colegii lui Einstein este ca eforturile sale nu au fost ndreptate ntr"o direcie buna. 0ntre #'#1 i #'-0 principala tendina a fizicii era dezvoltarea unei noi concepii cu privire la caracterul fundamental al materiei, cunoscuta i ca teoria cuantica Aceasta teorie coninea principiul dualismului und"particul ?lumina prezint att proprietile unei particule, cat i pe cele ale unei unde@ pe care Einstein il considerase anterior ca necesarm ca i principiul de incertitudine, care afirma ca precizia n msurarea proceselor este limitata. 0n plus promova o respingere la nivel fundamental a noiunii de cauzalitate stricta. Einstein nu putea totui sa accepte asemenea noiuni i a criticat aceste teorii pana la sfritul vieii saleB 8,umnezeu:, a spus odat Einstein, 8nu Aoaca zaruri cu lumea:. etean al lumii. ,up #'#' Einstein a devenit renumit international. A dobndit medalii i premii, inclusiv 2remiul >obel n #'2#, din partea a diverse societi tiinifice internaionale. Hizita sa n orice parte a lumii devenea un eveniment nationalC fotografi i reporteri il urmau pretutindeni. ,esi regreta pierderea intimitii, Einstein i"a capitalizat faima spre a"i impune opiniile politice. ele doua micri sociale care au primit ntregul sau spriAin au fost pacifismul i sionismul. 0n timpul primului rzboi mondial a fost unul din putinii savani germani care au deplns implicarea /ermaniei n rzboi. ,up rzboi spriAinul sau pentru scopurile pacifismului i sionismului l"a fcut tinta unor atacuri din partea elementelor antisemite i de e5trema dreapta din /ermania. +iar i teoriile sale tiinifice au fost ridiculizate public, n special teoria relativitii. nd Iitler a venit la putere n /ermania n #'--, Einstein a decis imediat sa emigreze n Gtatele (nite. A obinut un post la 0nstitutul de studii avansate din 2rinceton, >e9 JerseK. 0n timp ce i"a continuat eforturile pentru cauza sionismului mondial, Einstein a renunat la fosta sa poziie pacifista n fata teribilei ameninri asupra umanitii puse de regimul nazist din /ermania.

7n #'-' Einstein a colaborat cu alti civa fizicieni la redactarea unei scrisori ctre preedintele !ran<lin ,elano =oosevelt, n care artau posibilitatea producerii unei bombe atomice i probabilitatea ca guvernul german sa se fi angaAat n aceasta direcie. Gcrisoarea, care era semnata numai de Einstein, a determinat sporirea eforturilor de construire a unei bombe atomice de ctre Gtatele (nite, dar savantul nu a Aucat nici un rol n lucrare i nu a tiut nimic privitor la aceasta la momentul respectiv. ,up rzboi Einstein a activat pentru cauza dezarmrii internaionale i a guvernrii mondiale. 4i"a continuat spriAinul activ pentru sionism, dar a respins oferta fcut de conductorii statului 0srael de a deveni preedinte al tarii. 0n Gtatele (nite, la sfritul anilor L$0 i la nceputul anilor L10 a vorbit de necesitatea ca intelectualii naiunii sa fac orice sacrificiu necesar pentru a pastra libertatea politica. Einstein a murit la 2rinceton pe #% aprilie #'11. Eforturile lui Einstein n spriAinul cauzelor sociale au fost vzute uneori ca nerealiste. ,e fapt, propunerile sale erau ntotdeauna atent analizate. .a fel ca teoriile sale tiinifice, ele erau motivate de o intuiie ascuit bazata pe o evaluare precisa a dovezilor i observaiilor, ,esi Einstein s"a dedicat mult cauzelor politice i sociale, tiina a fost ntotdeauna pe planul nti, pentru ca, spunea el adesea, numai descoperirea naturii universului ar avea un neles de durata. Gcrierile sale includeB 8=elativitateaB teoria speciala i generalizata: ?#'#F@, 8,espre sionism: ?#'-#@, 8 onstructori ai universului: ?#'-2@, 8,e ce rzboiM: ?scrisa mpreun cu Gigmund !reud@, 8.umea aa cum o vad eu: ?#'-$@, 8Evoluia fizicii: ?#'-%@, i 8,in ultimii mei ani: ?#'10@. ,ocumentele adunate ale lui Einstein sunt publicate ntr"o opera de mai multe volume ncepnd din #'%&.

G!N=40)

S-ar putea să vă placă și