Sunteți pe pagina 1din 2

FORME ALE ISTORIEI SI CRITICII LITERARE

Critica literara studiaza operele literare-scrie Tudor Vianu-cu scopul de a le caracteriza, a le lega de imprejurarile lor, a le pretui si a le impune aprecierii generale dupa meritul lor relativ. Actul critic presupune o analiza multilaterala a operei literare, prin abordarea textului din unghiuri diverse. Critica integreaza opera literara intr-un sistem de relatii cu alte opere ale aceluiasi autor!ale unor autori di"eriti!ale epocii respective!ale unor epoci di"erite# si o supune unei judecati de valoare. $a se a"la in relatie cu istoria literara si cu teoria literara. Teoria literara este o disciplina care studiaza principiile si criteriile proprii creatiilor literare, de"ineste genurile si speciile, curentele literare, stilul etc. $a serveste ca "undament teoretic istoriei literare, care canalizeaza operele in succesiunea lor cronologica, si criticii literare, care le comenteaza. %unerea laolalta a criticii si a istoriei literare cand e vorba de a le studia tehnica nu trebuie sa mire, multi s-au obisnuit a desparti istoria literara de critica asa-zisa estetica, "acand din cea dintai numai o introducere la cea de-a doua. &n realitate, critica si istorie sunt doua in"atisari ale criticii in intelesul cel mai larg' ( Cine exclude criteriul estetic din istoria literara nu "ace istorie literara, ci istorie culturala. )eorge Calinescu in studiul Tehnica criticii si a istoriei literare#. Critica literara are ca obiect evaluarea creatiei literare urmand relatia dintre opera literara si contextul cultural in care s-a creat aceasta, precum si gradul de aderare a limbajului la mesajul literar. Critica literar* occidental* +,i are r*d*cinile +n )recia antic*, unde se preocupa mai ales de poezie ,i dram*. Aristotel a "ost cel mai important critic literar al Antichit*-ii, lucrarea sa %oetica lans.nd idei care au "ost in"luente timp de multe secole, unele dintre ele "iind "olosite ,i +n zilele noastre. /ora-iu a "ost cel mai de seam* scriitor critic al 0omei antice. 1ucrarea sa Ars %oetica, +n ciuda titlului, nu este un tratat sistematic al artei poeziei ci mai degrab* un set de maxime despre ce trebuie "*cut pentru a avea succes +n poezie. Al-i critici importan-i din Antichitate au "ost 1ongin sec. & d./.# ,i %lotin sec. al &&&-lea d./.#. 2n $vul 3ediu european, operele erau evaluate mai ales dup* valoarea lor moral*. Autorii clasici nu erau lua-i ca modele morale din cauza p*g.nismului lor, iar operele lor erau evaluate mai mult pentru s"aturile retorice dec.t pentru valoarea lor literar*. Teorii ale poeziei, ca de exemplu %oetria lui 4ean de )arlande sec. al 5&&&-lea# discutau probleme tehnice ,i alegerea potrivit* a stilului. 6crierile +n limba matern* nu "useser* luate +n serios +nainte ca 7ante Alighieri s* "i scris 7e vulgari elo8uentia lucrare neterminat*# +n 9:;<. =azele criticii textuale moderne au "ost puse de neoplatonicianul Angelo %oliziano 9>?>-9>@>#, care a scris 3iscellaneorum centuria. 2n timpul 0ena,terii, criticilor din Antichitate li s-a dat din nou aten-ie, ceea ce poate "i v*zut +n %oetica lui &ulius Caesar 6calinger 9>A>9??A# ,i +n 7iscorsi a lui Tor8uato Tasso. 2n Anglia, primul care a scris critic* literar* a "ost Thomas Campion 9??<-9BC;#, cu lucrarea sa Dbservations on the Art o" $nglish %oesie 9B;C#, +n care l*uda suprema-ia metrului clasic. A primit un r*spuns din partea lui 6amuel 7aniel 9?B:-9B9@# +n lucrarea A 7e"ence o" 0hEme 9B;:#, +n care l*uda suprema-ia m*surii ,i a accentului limbii engleze. %hilip 6EdneE a scris The 7e"ence o" %oesie scris* +ntre 9?<@-A;, dar tip*rit* +n 9?@?#, o analiz* a tipurilor poetice bazat pe practica clasic*. )eorge %uttenham 9?C@-9?@;# a scris critic* literar* elisabetan* +n lucrarea sa The Arte o" $nglish %oesie 9?A@#, +n care propunea, printre altele, nume engleze,ti pentru "iguri retorice +mprumutate din greac*, de exemplu the over reacher +n loc de hiperbol*. $l i-a numit pe 6ir Thomas FEatt ,i pe /oGard 6urreE 9?9<-9?><# ca "iind primii poe-i ra"ina-i, dup* +ncerc*rile mai discordante ale lui 4ohn 6Helton 9>B;9?C@#. %rincipalele tipuri de critica sunt istoria literara, monogra"ia, eseul, studiul critic, cronica

literara recenzia# &. &storia literara &storia literara se ocupa cu evolutia scrierilor de-a lungul timpului, puse in legatura cu contextul istoric, socio-politic, cu artele si "ilozo"ia. %otrivit opiniei lui )eorge Calinescu, istoria literara nu o poate "ace decat un autor cu vocatie, ea "iind o opera de creatie. Ca toate istoriile, istoria literara este o creatie a spiritului sau a gindirii. $a cauta sursele, stabileste geneza operelor si a evenimentelor, dind seama de variatiile si impactul acestora asupra timpului prezent. Dbiectivul ei cel mai important este sa lege "aptele pentru a le arata evolutia, adica permanenta si schimbarile. $a trebuie sa contextualizeze si sa judece in acelasi timp, dar sa se si delimiteze de concurentele sale, de cele care intra in aceeasi tesatura cu ea, indeosebi de &storia generala si de &storia culturala, rivale "oarte agresive. intrIun "el sau altul, ea este un raspuns, in opozitie sau in ecou, la toate celelalte istorii, tot asa cum, in interiorul ei insasi, operele pe care le trateaza raspund altor opere, intrIun dialog neincetat si interminabil. &storia literara urmareste inregistrarea valorilor literare de-a lungul timpului. Aparitia criticii literare este un rezultat al "ormarii si evaluarii spiritului critic. A"irmarea spiritului critic s-a produs relativ tarziu in perioada iluminismului european. Cultura si civilizatia romaneasca prezinta un decalaj de dezvoltare in raport cu europa occidentala, de aceea spiritul critic in cultura romana se mani"esta destul de tarziu in "orma stiinti"ica si institutionalizata. %rimele mani"estari ale spiritului critic apar la cronicari. Cronicarii moldoveniJ )rigore Kreche, 3iron Costin si &on Leculce au "ost boieri luminati, preocupati de consemnarea in scris a istoriei. Acestia au scris 1etopisetul Tarii 3oldovei "iecare preluand scrierea inceputa de cel dinaintea lui. &mportanta acestei cronici consta pe de-o parte in consemnarea in scris a istoriei, dar si in realizarea artistica a scrierii. Cronicarii moldoveni au avut o contributie semni"icativa la dezvoltarea literaturii romanesti, prin munca lor deschizand drumul catre realizarea artistica a scrierii. D critica literara nu putea aparea inaintea unui corp literar al"abetul latin este introdus abia in sec al 5&5-lea in timpul domnitorului Alexandru &. Cuza# de aceea la noi literatura originala a aparut tarziu si a avansat lent, primul roman romanesc "iind considerat &storia ierogli"ica a lui 7imitrie Cantemir sec 5V&&&#. 3ult mai tarziu, in perioada pasoptista, 3ihail Mogalniceanu, "ormat la scoala germanica si Vasile Alecsandri "ormat la scoala "ranceza mani"esta o atitudine si o preocupare critica specializata. Mogalniceanu redacteaza capitolul &ntroductie la 7acia literara, care avea valoarea unui program de dezvoltare a literaturii noastre culte. Constiinta critica s-a mani"estat si in preocuparile scriitorilor de la 7acia literara.