UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" IAI FACULTATEA DE GEOGRAFIE I GEOLOGIE DOMENIUL GEOGRAFIA TURISMULUI

Membrii Echipei: Alamaru Marius-Ionu Aruxandrei Iulian Chelaru Mihi-Liviu Danii Alexandru Zediu Paul-Benedict Iasi 2014 Profesor : Ttruanu Maria

I. Descrierea general a rii

Populaia: Capitala: Suprafaa: Limba oficial: Religia: Fus orar: Prefixul rii: Moneda: Orae importante: GDP pe cap de locuitor: Circulaia:

192 376 000 locuitori Brasilia City, 200 000 locuitori 8 514 877 km2 Portughez romano-catolic ntre GMT -2, GMT -4 +55 Real (1 EUR ~2,49 Real) So Paulo, Rio de Janeiro, Salvaror, Braslia, Fortaleza, Belo Horizonte, Manaus, Curitiba, Recife, Porto Alegre 11 700 USD / an pe partea dreapt

Bazilia este cea mai mare ar a Americii de Sud, ocupnd aproape jumtate din a continentul sud-american. Brazilia este totodat cea de a cincea ar a lumii ca mrime dup ntinderea geografic i populaie. Fcnd abstracie de cteva insule mici, Brazilia se ntinde pe o suprafa compact. Ecuatorul trece prin partea de Nord a rii, n apropiere de Macapa, Tropicul Capricornului trece prin partea de Sud a rii n apropiere de So Paulo. ntinderea Braziliei spre N-S i spre V-E este aproape identic, n ambele direcii distana este n jur de 4300 km. Brazilia se nvecineaz cu aproape toate rile sud americane nafara de Chile i Ecuador. Oceanul Atlantic constituie pe partea estic a Braziliei un rm de 7367 kilometrii. n aceast ar imens se gsesc 4 fusu ri orare, fa de Romnia n Brazilia este mai devreme cu 5 8 ore. Dei limba oficial a

Braziliei este portugheza, accentul i intonaia difer n mare fa de limba vorbit n Portugalia sau ntr-o alt fost colonie portughez. n oraele din Brazilia de Sud muli vorbesc italiana sau germana deoarece predecesorii lor erau imigrani europeni. n Brazilia se amestec n mare culturile i grupurile etnice. Alturi de imigranii africani, indieni i portughezi au sosit n ar i cei europeni, evrei, arabi i asiatici, din care a rezultat un popor vesel, care este deschis ctre toate culturile i noutile. Brazilia este o ar democratic din anul 1889, dei adevrata democraie are numai 30 de ani, deoarece asemenea altor ri din America de Sud i aici a fost o dictatur militar. Brazilia este o republic federal, compus din 23 de state federale, unde n fruntea unor state se afl guvernatori alei, care sunt numii de preedintele rii.1 Cristo Redentor (Cristos Mntuitorul) este un monument n Rio de Janeiro (Brazilia). El este amplasat la sud de ora pe muntele Corcovado (780 m) n pdurea Tijuca. Monumentul a fost planificat cu ocazia aniversrii de 100 de ani de la declararea independenei Braziliei. Schiele proiectului au fost ntocmite de inginerul Heitor Silva Costa. Edificiul are o nlime de 30 metri, mpreun cu soclul 38 de metri, limea la nivelul braelor 28 metri i o greutate de 1145 tone. n soclu se afl o capel unde pot intra 150 de persoane, mulajul (modelul) din ghips, precum i sculptura a fost efectuat de sculptorul francez Paul Landowski. Devenind celebru n Frana ca portretist, el a fost inclus de ctre Paul Landowsky n echipa care a nceput s lucreze la statuia gigantic de la Rio de Janeiro n 1922. Materialul de construcie este compus din beton armat, acoperit cu un strat de mozaic. Monumentul este folosit de biserica catolic la diferite aniversri ca loc de pelerinaj. n oraul bolivian Cochabamba a fost amplasat un monument asemntor, care depete cu 8 m nlimea monumentului brazilian. n prezent exist n Brazilia i Portugalia mai multe copii ale statuii.2 Structura populatiei se prezinta astfel: conform ultimului recensamant de Instututul Brazilian de Geografie siStatistica, in Brazilia se regaseau urmatoarele grupari rasiale:
1 2

http://www.tap-portugal.ro/calatori/brazilia http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristos_M%C3%A2ntuitorul

 77% din populatie sunt reprezentate de albi 3% sunt pardo( brunii) 6%- negrii, 2% -asiaticii 1% din populatie este reprezntat de populatia indigena. Analizand populatia Braziliei pe o perioada cuprinsa intre anii 1950- 2025, putem afirma ca aceasta tara a avut parte de o crestere demografica, fara perioade de descrestere. Brazilia are o crestere fulgeratoare incepand cu anul 1950. Cu toate ca au existat perioade de criza, cum ar fi cea din 1994-1999, populatia a cunoscut o crestere spectaculoasa, Brazilia ajungand in 2008 sa ocupe locul 5 in lume, cu circa 197.612.814 locuitori. In ceea ce priveste rata natalitatii, observam ca noile realiti economice i sociale i au adus contribuia la scderea i apoi la meninerea la un nivel sczut a natalitii. Toate rile civilizate se confrunt cu o scdere accelerat a natalitii i a fertilitii. Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp, o componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho-sociala care este cunoscut sub denumirea "de a doua tranzitie demografica". Analizand evolutia ratei mortalitatii in Brazilia, putem afirma ca Brazilia are o traiectorie descendenta a ratei mortalitatii, in prezent aceasta avand o rata lineara. Traiectoria descendenta este datorata cresterii economice, imbuntairii serviciilor sanitare si a infrastructurii.3

II. Poziia geografic a rii

Brazilia este una dintre cele mai intinse tari de pe glob, ocupand aproape jumatate din suprafata Americii de Sud. Peisajul brazilian e dominat de Campia Amazoniei - o imensa campie joasa si Podisul Brazilian. Podisul Mato Groso est mai inalt decat cel brazilian, insa cele mai mari altitudini le atinge in NE Podisul Guyanelor - peste 3.000 metri. Fiind foarte exinsa in latitudine, Brazilia are mai multe tipuri de clima: de la cea ecuatoriala, cu precipitatii bogate si temperaturi ridicate, pana la cea temperata, la sud de Tropicul
3

http://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/analiza-demografica-a-braziliei-272167.html

Capricornului. Unul din cele mai mare fluvii de pe glob, Amazonul, domina reteaua hidrografica a Braziliei. Afluentii sai strabat deasemenea teritoriul brazilian: Rio Negro, Madeira, Parana.4

III. Potenial natural III.1. Relieful

B razil este coninut n totalitate n cadrul Platformei America de Sud, al crui subsol este evoluiei geologice foarte complex, care i are originea n perioada Archean. Brazilia a avut consolidare sa ncheiat ntre perioada de Proterozoic Superior i nceputul perioadei de paleozoic, cu nchiderea n ciclul brazilian.

Subsolul a Platformei America de Sud este, n esen, structurat pe roci metamorfice de amfibolite la granulite facies i granitoidele de vrst Archean, asociate cu unitile Proterozoic care sunt reprezentate, de obicei, de benzi ndoite de facies de ist verde i acoperiri sedimentare i vulcanice, (rar metamorfozat) i mai multe granitoidele.Care subsol este larg expus n scuturi mari, separate unele de altele prin acoperiri fanerozoic, ale cror limite se extind n rile vecine. Proeminente sunt scuturile din Guyana, Brazilia Central i Atlantic. Scutul din Guyana se extinde la nord de bazinul de Amazonas. Scutul de Braziliacentrale, sau Guapor se extinde n interiorul Braziliei i sudul bazinului, care, n timp ce scutul Atlantic este expus n partea oriental a ajunge la grania cu Atlantic. Aceste scuturi sunt expuse n mai mult de 50% din suprafaa de Brazilia. Pe aceast platform au fost dezvoltate n Brazilia, n condiii stabile de orto-plataform, pornind de la Ordovician-Silurian, sedimentare i acoperiri vulcanice care a umplut spaial trei bazine extinse cu caracter
4

http://www.referat.ro/referate_despre/brazilia_asezare_geografica.html

sineclisis: Amazonas, Paraba i Paran. n afar de aceste bazine, alte cteva bazine mai mici, inclusiv bazine de coast i alte zone sedimentare, apar expuse pe platforma.5

III.2. Clima Clima Braziliei este tropical de la Ecuator spre Nord, de asemenea i ntre Ecuator i Tropicul Capricornului, spre Sud de cel din urm este subtropical, iar local este temperat. Zonele climatice depind de altitudine i de distana fa de ocean.n zona ecuatorial temperatura medie anual este n jurul valorii de 25 C. Rio de Janeiro, Recife i Salvador dispun de un climat cald, temperatura este ntre 23 27 C tot timpul anului, dar sunt caracteristice si vnturile.Belo Horizonte i Brasilia dispun de un climat blnd.n zonele foarte calde sunt 22 C tot anul, rii i sunt caracteristice mai degrab anotimpurile ploioase i uscate, dect alternana dintre iarn i var.n Brazilia difer mult cantitatea precipitaiilor czute n unele regiuni. Regiunea de N-E este cea mai secetoas regiune a Braziliei, n timp ce zona Amazonian dispune de 3000 4000 mm precipitaii anual (dar i aici este sezon uscat). n partea de Sud a rii se poate ntmpla s fie zpad i ger.n unele locuri este caracteristic fenomenul de cea persistent, ex. numrul zilelor cu cea n Rio de Janeiro este de 120 zile pe an.

III.3. Hidrografie
Brazilia dispune de cea mai ntins reea hidrografic a lumii. Principale fluvii care formeaz cele mai importante bazine sunt Amazon, So Francisco, Paran, Uruguay i Paraguay. Amazonul este cel mai lung fluviu din lume (dup Nil), traversnd Brazilia de la vest la est prin Pdurea Amazonian. Bazinul su este cel mai ntins, peste 60% din acesta desfurndu-se pe teritoriul acestei ri, cuprinznd fluviul propriu-zis i alte aproximativ 1.100 de ruri. Amazonul n sine se formeaz pe teritoriul Braziliei la confluena rului Negro cu rul Solimes.6

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.brcactaceae.org/geology.html&prev=/searc h%3Fq%3DBrazilia%2Brelief%26start%3D20%26sa%3DN%26biw%3D1024%26bih%3D499

Amazonul strabate continentul sudamerican de la vest spre est. Cel mai indepartat afluent al sau izvoraste din lacurile glaciare aflate in Anzii Peruvieni. Cursul superior, denumit Rio Maran, curge spre nord, dupa care se indreapta spre est si coboara in Podisul Amazonului. Revarsandu-se vijelios din munti afluentii daltuiesc defileuri spectaculoase in

versantii estici, rascolind argila ce confera apelor o culoare de cafea cu lapte. Pe masura ce pantele devin mai blande, fluviul curge mai molcom, iar in zona de campie uriasul bazin amazonian - fluviul formeaza meandre pe o distanta mai mare de 3200 km, de la Iquitos la Belm. Forma bazinului poate fi asemanata cu o frunza in care nervura principala Amazonul colecteaza numerosi afluenti atat din nord (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro), cat si din sud (Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu). Sapte dintre afluentii Amazonului au, fiecare, peste 1600 km lungime, iar cel mai lung dintre ei Madeira masoara peste 3200 km.Langa Manaus, in Brazilia, la 1200 km de Atlantic, are loc confluenta Amazonului cu Rio Negro. Acesta din urma, lat aici de 5 km, isi uneste apele negre cu cele albe ale cursului principal. Pentru brazilieni, Amazonul propriu-zis incepe la aceasta confluenta; fluviul din

amonte de acest loc este numit de ei Solimes. Panta foarte scazuta in aceasta zona favorizeaza divagarea apelor, formand un vast labirint de meandre, brate moarte, grinduri

instabile.In sectorul inferior al cursului, la 400 kilometri dupa confluenta cu Xingu, fluviul se imparte in mai multe brate (furos), separand mai multe insule: Grande de Gurupa, Caviana,

https://sites.google.com/site/theprojectx12d/directory

Janaucu, Mexiana i Marajo. Insula Marajo, cu o suprafata de 40154 km2, este cea mai mare insula inconjurata de ape dulci de pe Glob.Paienjenisul de brate ce imprejmuiesc numeroase insule se constituie intr-o delta de un tip aparte. In schimb, unii specialisti sustin faptul ca fluviul este mult prea puternic pentru a forma o delta la varsare, varsandu-se de fapt printr-un vast estuar.7

III.4. Flora i fauna

Brazilia este o ar de superlative. 20 la sut din apa dulce a planetei. O treime din toate speciile. Cele mai mari zone umede de pe Pamant. Cinci biomuri terestre diferite, din domenii deschise, zone umede, pduri uscate, savane, cu restante Amazon i Oceanul Atlantic padurile tropicale. 3500000 km 2 de zone marine.Din pcate, provocrile de conservare sunt, de asemenea superlative. Aproape 200 de milioane de oameni triesc n Brazilia, cele mai multe dintre ele n marile orae de-a lungul coastei Atlanticului. Acest lucru a cauzat rate ridicate ale pierderii habitatului - mai putin de 7 la suta din pdurea tropical de coast rmne. Vegetaia savan brazilian, c errado, este probabil s dispar complet pn n 2030, dnd cale de a fermelor de soia, bovine fermele i plantaii de trestie de zahr pentru etanol. Defriri i incendii n contul de pdure Amazon pentru 75 la suta din emisiile de carbon din Brazilia. Cu toate acestea, Brazilia are una dintre cele mai bune cadre legislaiei de mediu. Un sistem versatil de arii protejate ofer un spectru de opiuni de conservare de protecie complet la utilizarea durabil gestionate de ctre comunitile indigene.Dei numrul de zone private protejate este n cretere, cea mai mare parte a zonelor protejate sunt nc parcuri de hrtie. Mai puin de 9 la sut din ar este protejat. Mecanisme n curs de dezvoltare pentru a proteja serviciile ecosistemice, cum ar fi aprovizionarea cu ap dulce, reprezint o oportunitate major de a conserva peisajele uimitoare din Brazilia.Fauna & Flora International (FFI) este de lucru prin intermediul unor
7

http://sakinmra.blogspot.ro/2010/02/amazon-fluviul-cu-cel-mai-mare-debit.html

parteneriate cu instituiile naionale, guvern i sectorul privat pentru a umple golurile cheie de conservare n jungla amazonian.Aproximativ un

sfert dintre specii cunoscute de plante din lume se gsesc n Brazilia. Bazinul Amazonului, cel mai mare pdure tropical din lume, include nali Brazilia nuci, lemn brazilian, palmele nenumarate, copaci Ceiba capoc purttoare de enlaced cu vi de vie i liane, lemn de trandafir, orhidee, nuferi, i arborele de cauciuc slbatic. n statele din sud sunt flori exotice, cum ar fi papagaias; copaci cu flori, cum ar fi Quaresma, care nflorete n timpul Postului Mare, iar populare copac Ip cu petalele galben, plantate pe unele strazi So Paulo. n partea cea mai sudica a pdurilor platoul din Brazilia, unde clima temperat predomin, este gsit un amestec de Araucarias (pini umbrel) i specii de foioase. Pampas din Rio Grande do Sul sunt puni extinse. Mat, de importan economic ca o butur, este facut din frunzele prajite, sub form de praf de un copac recoltate pe larg n statele din sud.

IV. Potenial antropic IV.1. Scurt Istoric

Etimologia cuvntului Terra de brasil spaniol / portughez "pmnt rou-colorantlemn," din spaniol brasile brasil sau italian, probabil, conectat la Braize francez (a se vedea Braize ) pentru asemnare de culoare la un tciune aprins (dar vechi formular italian verzino sugereaz o posibil legtur cu rzboaiele arabe "ofran"). Iniial, numele unui tip de lemn dintr-un copac East Indian, folosit n a face colorant, numele mai trziu a fost transferat la o specie din America de Sud Brazilia similare cu referire la lemnul este atestat n limba englez de la 14c trziu.. Complicnd i este Hy Brasil, un nume aplicat de ctre 1436 la unul dintre cele mai mari Insulele Azore, transferat ulterior la o insula legendara sau stnc de pe coasta de vest a Irlandei (reperate n 1791 la lat. 51 10 ', lung. 15 58 ').

Teritoriul Braziliei este populat in epoca precolumbiana de triburi amerindiene tupi, tupayo, caribe, arahuaco s.a. Navigatorul portughez Pedro Alvares Cabral descopera la 22.IV.1500 coasta Braziliei, insa colonizarea portugheza incepe odata cu expeditia lui Martin Alonso de Souza si mai ales dupa stabilirea capitalei coloniei in orasul Bahia. In 1557 este fondat Sao Paolo, iar in 1565- Rio de Janeir. Rezistenta triburilor indiene este reprimata cu cruzime; pe plantatii sunt adusi, din a doua jumatate a secolului 16, sclavi din Africa. Miscarea de eliberare care ia nastere in secolul 18 duce la proclamarea independentei la 7.IX.1822. Pedro, fiul regelui ortughez Joao VI se proclama la 12. XII.1822 imparat al Braziliei, sub numele de Pedro I. Intre 1865- 1870 Brazilia participa, alaturi de Argentina si Uruguay, la razboiul impotriva Paraguay-ului. In 1888 este abolita sclavia. La 15.XI.1889, imparatul Pedro II este detronat, iar Brazilia se proclama republica federativa sub numele de Statele Unite ale Braziliei. Prin tratatul de la Petropolis, Brazilia obtine de la Bolivia teritoriul Acre. Incepand cu 26.X.1917, Brazilia participa alaturi de puterile Antantei la primul razboi mondial si devine in 1920 membru al Ligii Natiunilor. La 22.VIII.1942 declara razboi puterilor fasciste. In timpul presedentiei lui getulio Vargas (1930 1945 si 1951 1954) este promovata o politica de reforme economice si sociale progresiste pe plan intern si o politica externa dinamica. Sub presedentia lui Juscelino Kubitschek (1956 1961) se dezvolta sectorul de stat in economie, este initiat procesul de industrializare si este inaugurata noua capitala Brasilia (21.IV.1960). Presedintii Janio Quadros si Jao Goulart. Orientati spre transformari progresiste, sunt inlaturati de la putere in urma unor lovituri de stat militare in 1961 si 1964. In timpul presedintilor lui Humberto Castelo Branco (1964 1974), Arthur da Costa e Silva (1967 1971), Emilio Garrastazu Medici (1971 1974) si Ernesto Geisel, Brazilia cunoaste o accelerata dezvoltare economica. Brazilia este membru fondator al ONU (1945) si al OSA (1948).

IV.2. Populaia i demografie

Brazilia este cea mai populata tara latino-americana (161,4 milioane de locuitori), concentrand jumatate din intreaga populatie a Americii de Sud. Multa vreme, cresterea efectivului populatiei sale s-a datorat imigrantilor. Analizand populatia Braziliei pe o perioada cuprinsa intre anii 1950- 2025, putem afirma ca aceasta tara a avut parte de o crestere demografica, fara perioade de descrestere. Brazilia are o crestere fulgeratoare incepand cu anul 1950. Cu toate ca au existat

perioade de criza, cum ar fi cea din 1994-1999, populatia a cunoscut o crestere spectaculoasa, Brazilia ajungand in 2008 sa ocupe locul 5 in lume, cu circa 197.612.814 locuitori. Se estimeaza ca pana in anul 2025 populatia va crete cu circa 200000 de locuitori la fiecare 5 ani, ajungnd la aproximativ 200.000.000 de locuitori.Aceasta crestere se datoreaza faptului ca Brazilia are o crestere economica continua,fiind a opta putere a lumii, avand sectoarele agriculturii, mineritului, industriei si servicilor bine dezvoltate, dar si o forta de munca suficienta. Exporturile braziliene sunt intr-o crestere vertiginoasa. Produsele principale destinate exportului includ aeronave, cafea, automobile, soia, fier, suc de portocale, otel, etanol, tesaturi, pantofi, carne de vaca conservata si masini electrice. Tara si-a extins prezenta pe piata internationala si face parte, impreuna cu India, China si Rusia, din grupul celor patru economii cu o dezvoltare rapida, numit BRIC. n 2007, guvernul brazilian a inceput sa realizeze un plan cvadrienal al crui scop este modernizarea retelei rutiere statale, central elor electrice si porturilor principale.8

IV.2.1. Structura pe vrste i sexe

Conform statisticilor demografice mondiale, numarul populatiei masculine este mai mare decat al celei feminine, iar natalitatea masculina este si ea superioara celei feminine. In tarile dezvoltate, numarul populatiei feminine il depaseste pe cel al populatiei masculine. In cele mai multe state raportul dintre populatia masculina si cea feminina este de 105-106%. Cu toate acestea, in grupele de varsta superioara, grupele masculine sunt inferioare celor feminine. Cauzele sunt multiple: indicele mortalitatii infantile masculine care este mai mare decat mortalitatea infantila feminina , cresterea mai accentuate la barbati a mortalitatii prin tumorile maligne ale cavitatii bucale, faringelui, laringelui, bronhiilor, stomacului, rectului etc.; se constata, de asemenea, o longevitate mai ridicate la femei (aprox. 4 ani), ceea ce ar putea fi legata de anumite trasaturi fiziologice deosebite.9

http://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/analiza-demografica-a-braziliei-272167.html http://www.creeaza.com/legislatie/demografie/STRUCTURA-POPULATIEI-PE-GRUPE-777.php

IV.2.2. Nivelul de educaie

Timp de 15 ani, BSP - Business School So Paulo a fost un lider n domeniul educaiei de afaceri, iar astzi este printre cele mai bune coli din ar i America Latin , n funcie de clasamente internaionale ca QS Top MBA , Economia Americii, S / A i Eduniversal. n 2011 a devenit parte a Anhembi Universitatea Morumbi, responsabil detoate programe postuniversitare i studii de extensie n afaceri. BSP, de asemenea, contribuie cu coninutul i expertiz la programe de licen de afaceri de la Universitatea, n domenii precum leadership, strategie, inovaie i spirit antreprenorial. Ca un beneficiu al Reelei Laureat Internaional a Universitilor,studenii au acces la BSP coninut avansate i oportuniti educaionale de schimb din 29 de ri.Mai mult dect att, BSP are parteneriate academice cu scoli de afaceri cele mai renumite, cum ar fi Universitatea Suffolk, Universitatea Politehnica din Catalonia, Universitatea din Iowa, Universitatea din California, din Los Angeles i Forest Scoala Lacul Absolvent de Management, printre altele.10

IV.3. Politica general a rii

Pentru a observa mai bine actualul sistem socio-politic al Braziliei este imperios necesara aruncarea unei priviri asupra istoriei acestei tari pentru a putea observa mai bine definirea in timp a clasei politice si a relatiilor dintre principalele grupuri etnice. Conform constitutiei din 1988, Brazilia este o republica federativa prezidentiala. Forma de guvernamant a fost inspirata din modelul Statelor Unite, insa sistemul juridic brazilian urmeaza traditia romano-germanica a dreptului pozitiv. Unitatile federative ale Braziliei nu se bucura de aceasi autonomie ca cele ale Statelor Unite, prerogativele de autoguvernare ale statelor
10

http://www.masterstudies.ro/universitati-si-scoli/Brazilia/BSP/

federative sunt extrem de limitate prin puterea lor redusa privind legiferarea. Sistemul politic brazilian este bazat pe principiul separarii puterilor al luia Montesquieu, puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca fiind independente si avand aceeasi importanta. Sistemul juridic brazilian este bazat pe traditia romano-germanica. Astfel, conceptele dreptului civil prevaleaza asupra practicilor dreptului comun. Cel mai important act legislativ in Brazilia este Constitutia Federala, promulgata la data de 5 octombrie 1988. Orice alta legislatie sau decizie a tribunalelor si curtilor trebuie sa fie conforme principiilor sale. Statele federale componente au constitutiile lor proprii, care de asemenea nu pot sa fie in contradictie cu cea federala . Un caz aparte il constituie Districtul Federal, care desi este una dintre cele 27 de unitati federative, nu are o constitutie proprie, ci o asa numita "lege organica", asemenea fiecararui municipiu. Brazilia este o federatie constituita prin uniunea indisolubila a celor 27 de unitati federative (26 de state-membre si Districtul Federal), avand un numar total de 5.564 de municipii. Toate unitatile administrativ-teritoriale dispun de personalitatea juridica a dreptului public, astfel, similar, fiecarare persoane fizica de pe teritoriul national (cetatean brazilian sau strain), poseda drepturi si indatoriri stabilite prin Constitutia Federala. Dispun de autoadministratie, autoguvernare si autoorganizare, care inseamna ca au dreptul sa-si aleaga liderii si reprezentantii politici si sa-si administreze afacerile publice fara ingerinte din partea altor entitati administrative. Statele si municipiile pot sa secesioneze sau sa se uneasca daca populatia lor decide in acest sens printr-un referendum. De acest drept nu beneficiaza Districtul Federal.11

IV.4. Infrastructur IV.4.1. Inrfastructur general

Consumatorii din ntreaga lume ncep sa simta primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructura. Guvernele, care se confrunta cu dificulta?i financiare ?i sunt dornice sa se elibereze de povara cheltuielilor pe termen lung, ncep sa caute tot mai intens diverse modalita?i de a transfera cheltuielile cu infrastructura de pe umerii contribuabililor pe cel al consumatorilor.

11

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Aspecte-privind-politica-si-de67.php

De?i acest demers va fi dificil pentru majoritatea

guvernelor, aceasta va fi solu?ia inevitabila pentru finan?area infrastructurii. O stabilire mai realista serviciilor a pre?urilor platite de ?i catre

utilizatori va transmite acestora semnale mai clare cu privire la raportul pre?/consum

(reducnd, prin urmare, nevoia de investi?ii crescute n viitor), ?i va permite guvernelor sa ?i canalizeze fondurile n proiecte cu o prioritate sau risc crescut. n unele state, guvernele au adoptat o abordare diferita, externaliznd activita?ile de dezvoltare catre sectorul privat ?i cautnd investitori interesa?i n achizi?ionarea de companii. n pie?e precum cea din Brazilia, aceasta s-a dovedit o buna modalitate de a solu?iona lipsa capacita?ii ?i capabilita?ii de dezvoltare din sectorul public.Un numar tot mai mare de investitori ?i proiectan?i ncep sa adopte o viziune pe termen lung asupra modului de a integra tehnologia n obiective pentru a le cre?te eficien?a ?i a men?ine interesul viitorilor utilizatori. De exemplu, metropole precum Rio de Janeiro sau Londra ncep sa foloseasca bazele de date extrem de voluminoase care circula acum n sistemele lor de infrastructura pentru a identifica problemele chiar nainte ca acestea sa apara, pentru a eficientiza opera?iunile ?i chiar a aloca bugetele necesare.12

IV.4.2. Inrfastructura specific turismului

Turismul n Brazilia este un sector n crestere i un element cheie n economia a mai multor regiuni ale rii. Brazilia a avut 4.8 milioane de viziatori n 2009, clasnd-o pe locul 4 n topul destinaiilor turistice din America, principala destinaie turistic din America de Sud i a 2 a, dupa Mexic n America Latin. Brazilia ofer att pentru turismul domestic ct i pentru cel internaional o palet extins de opiuni, datorit zonelor naturale (o combinaie de ecoturism Brazilia are deja o reputaie pe plan cu cel de plcere, aventur cultural sau istoric.
12

http://www.brcconline.eu/library/emerging_trendskpmg.pdf

internaional n ceea ce privete acest tip de turism, promovat fiind de marile companii din ntreaga lume. A fost una din destinaiile cele mai preferate pentru congrese, conferine, expoziii de toate tipurile. Situat n partea sud estic a Braziliei, n portul natural Baia de Guanabara (Guanabara Bay), Rio este oraul cu peste 10 milioane de locuitori nghesuiti ntre mare i munte. Golful n care este situat Rio de Janeiro (Golful Guanabara) a fost descoperit de europeni pe 1 ianuarie, 1502, prin exploratorul portughez Gaspar de Lemos; l-a numit "Rio" pentru c a crezut c era mai degrab o gur de ru dect un golf.

IV.4.3. Comunicaii i internet

UE si Brazilia vor colabora la constructia unui cablu de fibra optica transatlantic UE si Brazilia vor colabora la constructia unui cablu de fibra optica transatlantic.Pentru a reduce dependenta de retelele de internet americane, UE si Brazilia vor colabora la constructia unui cablu de fibra optica transatlantic. Noul cablu este unul dintre proiectele impulsionate de presedinta Braziliei Dilma Rousseff pentru a se proteja de spionajul Washington-ului.UE a anuntat sustinerea sa poltica pentru acest cablu, dar nu se stie daca aceasta se va traduce si n vreun anumit tip de sprijin financiar. Costul proiectului este estimat la 185 milioane de dolari, potrivit Agentiei Reuters, si va fi executat de o asociere ntre firma braziliana Telebras si cea spaniola IslaLink Submarine Cables. Acordul ncheiat ntre UE si Brazilia pentru impulsionarea noului cablu transatlantic survine la cteva zile dupa ce cancelarul german Angela Merkel si presedintele

francez Franois Hollande au vorbit despre impulsionarea infrastructurilor de comunicatii europene, pentru a reduce astfel dependenta de Statele Unite. Ambele tari ncearca sa negocieze cu Washington-ul, fara succes pentru moment, un acord asupra spionajului, similar celui pe care l are cu Londra sau cu alte state din zona anglo-saxona. De asemenea, Guvernul brazilian organizeaza o ntlnire internationala ce va avea loc la Sao Paolo n aprilie, pentru apararea neutralitatii internetului. UE a anuntat ca sustine aceasta initiativa si va fi reprezentata la nivel maxim la aceasta reuniune.

V. Economia V.1. Structura economiei pe ramuri i sectoare

Brazilia, a doua mare economie emergent a lumii (dup China), a trecut rapid peste faza de recesiune din 2009, n 2010 nregistrnd un ritm de cretere a PIB de 7,5% (cel mai ridicat ritm realizat de aceast ar dup 1986). innd cont de PIB nominal (n preuri curente), Brazilia a devansat n 2010 Italia, iar n 2011 i Marea Britanie, ceea ce a propulsat o pe locul al aselea n ierarhia statelor lumii n funcie de acest indicator. Experii FMI, fcnd referire la ierarhia rilor lumii n funcie de PIB nominal n orizontul anului 2017, indic Brazilia pe locul al cincilea, dup SUA, China, Japonia i Germania (poziie pe care cea mai mare economie latino-american va urca nc din 2014). O serie de studii i rapoarte recente printre care i raportul Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), Situaia i perspectivele economiei mondiale[2] reliefeaz, ns, ncetinirea pronunat a ritmului de cretere a PIB n 2011 i 2012 n mai multe economii emergente majore, printre care i Brazilia. Potrivit estimrilor din raportul ONU cu privire la ritmul de cretere a PIB, revizuit n scdere pentru cea mai mare economie latino-american, aceasta a nregistrat n 2012 un ritm de cretere economic de numai 1,3%, comparativ cu 7,5% n 2010 i 2,7% n 2011. Pentru 2013, specialitii ONU prognozeaz pentru Brazilia un ritm de cretere economic de 4%, iar pentru 2014, de 4,4%.

n ultimii ani, eforturile guvernului pentru stimularea creterii economice s-au intensificat. n acest context, merit menionate: Programul Brazilian de Accelerare a Creterii (PAC, Programa de Acelerao do Crescimento), lansat n 2007 i continuat n 2011 cu etapa a doua (PAC 2) i Plano Brasil Maior 2011-2014, de stimulare a dezvoltrii industriale a rii.[3]

Acesta din urm, adoptat de guvernul brazilian n august 2011, avnd ca moto Inoveaz pentru a fi competitiv. Fii competitiv pentru a crete, este n plin proces de implementare. Msurile prevzute n acest plan vizeaz schimbarea structurii produciei industriale i consolidarea avantajelor competitive naionale. Printre aceste msuri se numr: reducerea ratei dobnzii cheie, diminuarea poverii fiscale (incluznd aici eliminarea impozitului pe salarii pentru mai multe sectoare intensive n for de munc), aplicarea de msuri de retorsiune n domeniul comerului exterior (inclusiv majorarea taxelor vamale la import pentru 100 de produse), acordarea de credite prefereniale pentru exportatori, sprijinirea industriei auto, susinerea achiziionrii de produse autohtone n cadrul licitaiilor publice. n pofida stimulentelor monetare i fiscale, ritmul de cretere a PIB al Braziliei n 2011-2012 a fost inferior celui nregistrat pe ansamblul regiunii America Latin i Caraibe, de 4,3% n 2011 i, respectiv, 3,1% n 2012.Totodat, din grupul economiilor recent industrializate i al economiilor emergente majore, doar Iranul (ar aflat n recesiune economic) i Egiptul au nregistrat un ritm de cretere inferior celui nregistrat de Brazilia pe ansamblul anului 2012. innd cont de faptul c n 2014 vor avea loc alegere prezideniale, experii internaionali consider c autoritile braziliene vor face tot posibilul pentru ca prognozele privind creterea PIB din 2013, de 4%, s se adevereasc. De altfel, ingineria contabil nu mai este un secret pentru guvernul brazilian, aa cum nu este o necunoscut nici pentru guverne din alte ri, inclusiv dezvoltate. Experii apreciaz c printre msurile de stimulare a economiei se va afla n continuare suplimentarea creditelor acordate de bncile de stat (credite subvenionate). Totui, innd cont i de valoarea sczut a ratei reale a dobnzii de politic monetar, de sub 1,5% (rata Selic minus rata inflaiei), exist riscul ca orice stimulent suplimentar s alimenteze mai degrab inflaia dect creterea economic (The Economist, 2013). Totui, experiena ultimilor ani a artat c interveniile guvernului au fost benefice pentru economia brazilian n ansamblul su.Potrivit datelor publicate n data de 31 ianuarie

2013 de Institutul Brazilian de Geografie i Statistic (acronimul IBGE n portughez), pe ansamblul anului 2012, rata omajului n Brazilia a fost de 5,5%. Acesta este cel mai sczut nivel de la iniierea Analizei lunare a pieei muncii de ctre guvernul brazilian, n martie 2002. La aceast evoluie au contribuit i msurile adoptate de guvern n 2012, spre exemplu, eliminarea impozitului pe salarii n mai multe sectoare, inclusiv n sectorul construciilor (sector adugat pe lista domeniilor beneficiare de eliminarea impozitului pe salarii n decembrie 2012). Experii FMI prognozeaz majorarea ratei omajului n 2013-2014 (medii anuale de 6,5% i, respectiv 7%), totui, innd cont c anul 2014 este an electoral, este de ateptat ca msurile adoptate de guvern s contribuie la meninerea ratei omajului la sub 6% (ca medie anual).13

13

Economie http://www.iem.ro/ro/publicatii/piaa-internaional/economia-rilor-lumii/472-brazilia-perspective-favorabile-in-pofidaincetinirii-pronunate-a-ritmului-de-cretere-economic