Sunteți pe pagina 1din 2

Rolul bacteriilor in circuitul substantelor in natura

Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt raspandite in mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii). Aceasta raspandire extraordinara se datoreste capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precumsi a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai.Bacteriile care traiesc in natura joaca un rol important in mineralizarea compusilor organici, contribuind astfel la realizarea circuitului elementelor in natura (azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziul si microelementele). Bacteriile contribuie si la formarea substantelor humice, imbogatind solul in materie organica. Prin unele substante bacteriene de natura mucilaginoasa cum sunt polizaharidele capsulare, acestea contribuie la agregarea particulelor de sol, deci la imbunatatirea structurii solului. Unele specii bacteriene au capacitatea de a produce antibiotice, care pot limita dezvoltarea unor grupe de microorganisme din sol, deci mentin sau schimba echilibru biologic din sol. Unele grupe de bacterii traiesc in simbioza cu plantele superioare producand nodozitati si realizeaza fixarea azotului atmosferic; altele activeaza in zona radacinii plantelor contribuind la dezvoltarea acestora si la sporirea activitatii rizosferice. In medii specifice unele grupe de bacterii produc procese fermentative utile ca, fermentatia amidonului, a pectinelor, fermentatia lactica, butirica, propionica etc. Alte grupe de bacterii au capacitatea de a secreta enzime extracelulare cu care lizeaza unele bacterii sau ciuperci. Importanta practica a bacteriilor. n condiii naturale, bacteriile au un rol imens n transformarea compuilor macromoleculari n compui simpli, prin mineralizarea materiei organice nevii, contribuind astfel la realizarea natural a circuitului unor elemente de importan vital: carbon, azot, sulf, fosfor, fier .a. Datorit activitii microorganismelor din sol se formeaz rezerva de substane nutritive - humusul, necesar pentru dezvoltarea plantelor. Pe drept cuvnt seconsider c, fr activitatea bacteriilor, pmntul s-ar transforma treptat ntr-un uria cimitir".n industria alimentar, bacterii lactice selecionate sunt folosite n calitate de culturi starter la fabricarea produselor lactate acide i a brnzeturilor, n industria panificaiei, la conservarea legumelor, mslinelor, furajelor verzi .a.Bacteriile propionice se folosesc la fabricarea brnzeturilor tip vaier, deoarece prin fermentare produc acid propionic i CO2, responsabil pentru desenul caracteristic al acestor produse.Bacteriile acetice sunt folosite la obinerea industrial a oetului.Pe ci biotehnologice, folosind culturi bacteriene selecionate sau mutani ai acestora, se obin produse cu o mare valoare economic, de exemplu: enzime, proteine, aminoacizi, acid lactic, acid acetic, solveni (aceton, alcool izopropilic, alcool butilic), hormoni (insulina produs de un mutant de Escherichia coli), ngrminte biologice (genul Azotobacter), insecticide biologice (Bacillus thuringiensis), De asemenea, sunt importante in medicina, pe baza lor obtinandu-se antibiotice ca streptomicina (Streptomyces sp.) si nocardicina, vitamine (Propionibacterium shermanii - vitamina B12) .a. n acelai timp, trebuie subliniate i unele aspecte negative ale activitii bacteriilor. Astfel, n industria alimentar, bacteriile pot produce alterarea produselor alimentare (acrirea berii, vinului, putrefacia crnii .a.). Un grup de bacterii care poate crete pe alimente produce toxine de natur proteic, nct prin ingerarea alimentelor contaminate se produc stri de toxiinfecii alimentare. Alte bacterii patogene sunt adaptate s infecteze organismele vii i dau mbolnviri grave (tuberculoza, febr tifoid, dizenterie, sifilis, bruceloz, antrax .a., bacterioze la plante).

Rolul cyanobacteriilor in natura


Cianobacteriile au fost primele vietati terestre capabile de fotosinteza. Cu mult inainte sa apara plantele si chiar algele, ele foloseau energia Soarelui pentru a produce carbohidrati si oxigen. La fel ca plantele, cianobacteriile folosesc clorofila, dar fac uz si de alte substante ce reactioneaza la lumina. Cea mai obisnuita este pigmentul albastrui ficocianina. Datorita prezentei lui, alaturi de clorofila, cianobacteriile sunt adesea numite alge albastre denumire gresita, caci ele nu se inrudesc deloc cu algele. Cianobacteriile din sol au misiunea vitala de a converti azotul atmosferic in compusi azotici, necesari plantelor pentru a supravietui.

Insemnatatea regnului fungi in biocenoze si in viata omului n ansamblu, regnul fungi este un component important al ecosistemelor, cotribuind la echilibrul ecologic n ecosisteme i biomuri. fungii au un rol imens ca descompuntori, alturi de bacterii, asigurnd reciclarea substantelor necesare vieii. Fungii sunt specializai mai ales n descompunerea materialului lemnos, att a celulozei, ct i a ligninei. Aerul fiind plin de spori fungali, n clipa cnd moare o frunz sau un copac, acestea se acoperimediat cu spori i ncepe formarea hifelor care, aa cum s-a vzut, ptrund prin extensii (haustoria) n celulele plantei i ncep procesul de descompunere. Din pcate ciupercile descompuntoare nu fac deosebirea ntre o frunzczut, care trebuie reciclat, i un fruct, care ne servete nou ca hran. De aceea atacul mucegaiurilor asupra alimentelor, mai ales a celor depozitate, produce mari pagube ramurilor economice legate de producia i pstrarea alimentelor, pierderi care n cazul fructelor se ridic la valori ntre 10% i 50% din producie. Etilena, un hormon care stimuleaz coacerea fructelor, stimuleaz i sporii fungali provocnd germinarea i grbind atacul asupra acestora. Unele ciuperci pot s descompun chiar materialele plastice (aceti fungi s-ar putea folosi pentru eliminarea deeurilor de materiale plastice, care se adun n cantiti ngrijortoare). n sfrit, unele ciuperci sunt patogene. Insemnatatea lichenilor Lichenii sunt un grup aparte de organisme, rezultate in urma convietuirii permanente dintre o ciuperca (ascomiceta sau mai rar, o bazidiomiceta) si o alga verde sau cianobacterie. Acest tip de asociere poarta numele de mutualism sau simbioza. Lichenii sunt utilizati ca materie prima. in diferite ramuri industriale(farmaceutica, alimentara, chimica). Utilitatea lor se datoreaza numarului foarte mare de substante chimice pe care le formeaza. in cadrul proceselor metabolice, substante cunoscute sub numele de acizi lichenici (termen impropriu, deoarece cu toate ca majoritatea acestor substante au o reactie acida ele nu au compozitia acizilor). Lichenii au fost definiti ca ,pionieri ai vegetatiei, deoarece sunt primii care se instaleaza in statiuni improprii pentru alte grupe de vietuitoare. Prin intermediul acizilor lichenici, care au o actiune coroziva, lichenii reusesc sa dezagrege rocile si sa contribuie astfel, la formarea unui strat subire de sol pecare ulterior, se pot instala alte grupe de vieuitoare. Datorita sensibilitatii lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroi ai gradului de poluare al atmosferei ca si ai unor condiii ecologice staionare. Din licheni se mai pot obtine: coloranti naturali, parfumuri, antibiotice, alcool. Lichenii pot avea si efecte negative deoarece unii licheni sunt otravitori sau daunatori (adapostesc oua, larve sau insecte daunatoare, impiedica respiratia arborilor, etc.)

S-ar putea să vă placă și