CUPRINS

Nr.Crt. A B 1 2 3 & ' Fisa lucrarii Cuprinsul lucrarii Principiul Reverse Engineering Nevoia e Reverse Engineering Factorii care in"luentea#a te$nica Reverse Engineering Aplicatiile RE Conclu#ii Detalii Pagina 1 2 3 ! % 11 13

(1) Principiul Reverse Engineering

De"initie * Ingineria invers (n englez reverse engineering) este procesul de descoperire a principiilor de funcionare a unui dispozitiv sau sistem prin analiza structurii, funciei i operaiilor acestuia. De obicei, ingineria invers implic dezasamblarea sau descompunerea sistemului sau dispozitivului respectiv i analizarea n detaliu a funcionrii sale, cu scopul de a realiza un nou dispozitiv sau sistem similar, care nu copiaz nimic din cel original.

+riginea reverse engineering,ului provine in industria japoneza - care "olosea acest proces pentru cresterea pro uctiei in con itiile unei concurente .ari a pro uselor si evitan ast"el e"ortul inta.pinat la esignul original. Reverse Engineering,ul - "olosit la inceput e toti cei care au pier ut proiectul e conceptie original- a evenit a#i o stiinta inginereasca. Succesul /apone#ilor in ceea ce priveste noile pro use a con us e la inceput la consi erarea reverse engineering,ului ca si proces e esign. Multe colegii americane au cursuri espre 0ingineria inversa0 1reverse engineering2 3a#ate pe re esign- in loc e esign,ul original. Procesul e re esign "ost initiat prin o3sevarea si testarea pro usului. Ulterior pro usul a "ost e#asa.3lat si "iecare co.ponenta a "ost anali#ata in "unctie e "or.a sa rolul "unctional - tolerante e asa.3lare si proces e "a3ricare. In anii care au ur.at- atat europenii cat si a.ericanii- au reali#at instru.ente puternice care con uc la re ucerea ciclului e o3tinere al pro uselor. De regula- cele .ai .ulte procese e RE pot "i "olosite "ara reali#area propriu,#isa a unui prototip. olutia ! , reali#area unei .asini e .asurare tri i.ensionala pentru palparea supra"etei care tre3uie copiata -insotita per.anent e un so"t4are e prelucrare a in"or.atiilor 5 atelor . Aceste in"or.atii sunt e alt"el ate igitale care vor "i se.nale e intrare pentru prelucrarea in so"turi e tipul CAD CA6. , o3tinerea unor re#ultate spectaculoase si e7tre. e per"or.ante prin utili#area te$nicii gra"ice co.puteri#ate e tip 83u""er9,inter.e iarul intre "#$ mac%ine si so"t &'D cu posi3ilitatea si.ularii si ani.arii co.ponentelor care "ac o3iectul cercetarii 5 pro uctiei 2

E.: Birne- in anul 1%%2 a pus 3a#ele Fun atiei Conceptuale a So"t,urilor pentru Re, Engineering si a e"init irectiile care co.ple.entea#a ingineria tra itionala 1 irecta2- con"or. iagra.ei e .ai /os *

De alt"el prin cele oua .eto e e inginerie se poate o3serva gra ul e a3stracti#are a pro3le.aticii reali#arii conceptelor e anali#a- esign si .o alitatea reali#arii pro usului *

Model de realizare a unui produs cu o masina de masurat coordonate Aparatura * 1C662 "ro. FAR+; <ec$nologies Inc. , asigura acuratetea esenelor te$nologice in "or.atul orit e catre utili#ator * 2D* .sl r4- AutoCa . 4g- 7" or ./pg- .p "- .ti"... 3D* .sl prt- .iges- parasoli - ProE.prt- S<EP- ACIS Pasul nr.1 = se alege co.ponenta care ur.ea#a sa "ie anali#ata 5 prelucrata>

Pasul nr.2 = se e7ecuta .asuratorile.................

Pasul nr.3 = se crea#a esenul co.plet "olosin ulti.a versiune a so"t,ului Soli 4or?s iar "or.a "inala a esenului te$nologic se alage in "or.atul orit 12D sau 3D2

Ast"el - pot "i e"inite 3 etape in procesul RE * ,etapa 1. = "olosirea unui ispo#itiv sau te$nica pentru intro ucerea ele.entelor e geo.etrie a o3iectelor 1 e o3icei su3 "or.a punctelor @-A si B ale o3iectului relativ cu siste.ul local e coor onate2 ,etapa 2. = "olosirea unui progra. co.puteri#at pentru a citi aceste ate si pentru convertirea lor intr,o "or.a "olositoare> ,etapa 3. = trans"erarea re#ultatelor in so"t4arele e .o elare sau aplicatie 3Dast"el incat actiunea orita e geo.etrie sa "ie in eplinita. Uneori etapele 2 si 3 pot "i co.une.

(2) Nevoia e Reverse Engineering

Desi pare oarecu. s"i atoare- aceasta i ee e a stu ia- e.onta - .asura si culege toate in"or.atiile espre un pro us e/a e7istent criticat e .ulti specialisti un 8"urt e inteligenta9- repre#inta nu.ai o vi#iune cu totul su3iectiva si restransa in toate punctele e ve ere. Nu se are in ve ere si avanta/ul pe care pro ucatorii e 3unuri co.erciale il au in procesul e re.o elare si stu iere a pro usului in toate variantele acceptate e piata tot .ai .ult interesata e .ar"uri cu calitati noi si para.etri in iscuta3ili superiori la preturi in ce in ce .ai .ici. Sunt avanta/e in iscuta3ile pentru 8o3iectele9 sau starile .ateriei "ara o geo.etrie e"inita 1plante - corpul u.an- creatiile naturale....2 in stu iul si .o elarea 3D . Inceputurile .o elarii geo.etrice in anii C!D si CED o ata cu i.ple.entarea so"t,urilor CAD nu preve eau ase.enea optiuni sau posi3ilitati- ar o ata cu e#voltarea siste.elor e prelucrare a in"or.atiei 5 atelor precu. si e#voltarea te$nologica a electronicii e var" au per.is in "inal a3or area pro3le.ei in cu totul alte puncte e ve ere. Spre e7e.plu- orice esen te$nologic ar e7ista- tot nu se va con"or.a intrutotul pro usului "inal orit e catre pro ucator- vor e7ista neconcor ante - erori e "a3ricatie..s.a... . atorita unor cau#e .ai .ult sau .ai putin legate e so"t,ul e esign utili#at- e posi3ilitatile acestuia- e pregatirea esigner,ului- etc. Sau- a3or an pro3le.a in alt ung$i e ve ere- se poate ve ea cat e usor se poate 8regan i si "a3rica9 un pro us care nu .ai are ocu.entatia originala- "ie ca e istrusainco.pleta- necorespun#atoare noilor cerinte te$nologice - etc. Sau- cat e e"icient ar "i ca pentru un esigner sa e7iste posi3ilitatea e a 8crea9 el insusi ceea ce nu.ai natura poate o"eri- prin 3io iversitatea ei esavarsita- pentru care nici un so"t4are nu ar avea o solutie e"icienta. Ca si e"inire a celor oua concepte - ingineria directa si ingineria reversibila sau inversa se poate spune ca eopotriva sunt i.plicate in esignul- "a3ricarea- constructia si intretinerea pro uselor siste.elor si structurilor. Ingineria directa = este e "apt 8procesul tra itional9 e e#voltare e la a3stractiunile e nivel inalt si esignul logic- la i.ple.entarea "i#ica a unui siste.- iar * procesul e repro ucere a unui co.ponent e7istent- su3ansa.3lu sau pro us- "ara a/utorul esenelor- ocu.entatiei sau a unui .o el co.puteri#at se e"ineste ca Reverse Engineering. 5

RE este "oarte co.un in iverse o.enii precu. ingineria e so"t4are- constructiilor e .asini- pro use e consu.- .icroprocesoare- c$i.ica- electronica- esign .ecanic etc........ Nevoia e a utili#a un so"t CAD in situatiile e 8"ree "or.e9 poate eveni uneori i.posi3ila eoarece nu e7ista certitu inea ca .o elul creat este intra evar 1DDF cel orit e catre esigner. Un alt .otiv care i.pune RE este e a co.pri.a ti.pul necesar e#voltarii pro usului- necesar supravietuirii pro ucatorului pe o piata in ce in ce .ai agresiva si co.petitiva- iar "ara e#voltarea acestuia esecul este in start previ#i3il. &are ar fi de altfel motivatia pentru impunerea () * Desigur * Pro ucatorul original al unui pro us nu .ai pro uce acel pro us- iar piata il oreste> Nu e7ista ocu.entatia a ecvata a esenului original> Pro ucatorul original nu .ai e7ista- ar cerintele clientilor pentru pro us 5 su3ansa.3le ra.an vala3ile> Designul original si ocu.entatia s,au pier ut ori nu a e7istat nicio ata> Cateva caracteristici negative ale pro usului tre3uiesc eli.inate> U#ura e7cesiva poate in ica locul un e un pro us poate "i i.3unatatit> I.3unatatirea calitatilor unui pro us utili#at pe ter.en lung> Anali#a caracteristicilor po#itive si negative ale pro usului> E7plorarea unor .eto e noi e i.3unatatire a per"or.antelor> 6o elul CAD original nu este su"icient pentru a sustine .eto ele curente e "a3ricatie> De#voltarea unor pro use cu calitati .ai 3une> Furni#orul original nu .ai este capa3il sau nu oreste sa o"ere piese si su3ansa.3le e sc$i.3> Fa3ricantii care o"era ec$ipa.entul original nu oresc sau cer preturi e7agerate pentru piese e 3a#a> I.3unatatirea .aterialelor u#ate .oral sau procesele e "a3ricatie invec$ite cu te$nologii curente si .ai putin costisitoare. In .ai toate ca#urile RE are e"icienta nu.ai si nu.ai can pro usele orite necesita investitii .ari sau vor "i repro use in cantitati .ari- avan in ve ere costul intregului proces. &um se realizeaza () * Spre e7e.plu - pentru o piesa oarecare- se e7ecuta o scanare 3D pe anu.ite traiecte si coor onate i.puse e procesul e prelucrare a in"or.atiilor. Aceste ate 3D su3 "or.a unui 8nor e puncte9 sunt apoi trans.ise prin instru.entele e sc$i#itie a in"or.atiilor intr,un siste. organi#at- or onat- corespun#ator po#itiei geo.etrice reale a supra"etei scanate - "ata e un punct e re"erinta sta3ilit anterior. Datele sunt prelucrate .ate.atic - geo.etric- logic- natural si conventional 1NURBS ata acGuisition sHste.2 si trans"erate so"tului CAD sau CAD 5 CA6 5 CAE. Di.ensiunile 1cotele @-A si B2 punctelor eter.inate sunt reperele atat e7terioare cat si interioare ale pro usului 5 o3iectului care sunt prelucrate 1unite- conturate...2 su3 "or.a unor ecuatii e stare generala si ulterior particulare- corespun#atoare unor #one 5 supra"ete 5 volu.e ale o3iectului virtual care va "i re at e catre so"t. Aceasta .ultitu ine e puncte va crea o i.agine virtuala e supra"ete

eter.inate- cu cat .ai .ulte- cu atat corespon enta intre real si virtual va "i .ai .are - ar si o acuratete .ai 3una a i.aginii "inale a pro usului. + sc%ema de principiu a () ar arata astfel!

OBIECT

CMM

Scanare

Date scanate

Fisier IGES

Model solid

Cod NC

Fisier ST

!rototi"are ra"ida "rin #re$are

!rototi"are ra"ida

%eri#icare c& CMM

Conclu#ie *

e poate spune ca () incepe cu produsul si lucreaza in cursul procesului de design in directia opusa pentru a ajunge la o stare de produs finit.

(3) Factorii care in"luentea#a te$nica Reverse Engineering

Alegerea .asinii tri i.ensionale e .asurat 166<2 tre3uie sa se "aca in "unctie e pro us. In acor cu aplicatiile cerute- e7ista .asini e .asurat 3D prin palpare punct cu punct sau .asini e .asurare 3D prin scanare. Pri.ul ca# 1palpare punct cu punct2 = repre#inta .eto a e contact irect cu pro usul Scanarea = se e7ecuta cu "ascicul laser = .eto a in irecta- prin ira iere ne istructiva ),ista diferente intre scanare si digitizare * De o3icei acesti ter.eni e7pri.a acelasi proces - ar ter.enul e digitizare este "olosit in eose3i pentru pri.ul ca# 1palparea punct cu punct a reperelor iscrete e pe supra"ata anali#ata2. <e$nologia neinva#iva I ne istructiva prin ira iere cu "ascicul laser- captea#a punct cu punct re"le7iile e"a#ate ale se.nalelor .o ulate in "recventa. Este un proces .ult .ai rapi - e"icient- se poate es"asura practic pe orice con"iguratie geo.etrica a conturului e anali#at si - spre eose3ire e .eto a palparii punct cu punct- colectea#a sute e .ii- .ilioane e repere- "oarte avanta/os in punct e ve ere al acuratetii si rugo#itatii . Scanarea se poate e"ectua in i"erite pro"iluri- irectii- ung$iuri si a anci.i- iar ceea ce este "oarte i.portant- in "inal se poate e"ectua o co.3inatie e scanari intr,un tot unitar- e o .are re#olutie si "inete- "iin cea .ai reco.an ata aplicatie in o.eniul RE. + ata ce o3iectul e7ista in 3a#a e ate- se poate apela usor la aceleasi caracteristici- c$iar se pot i.3unatati prin corelarea cu alte in"or.atii nou pri.ite 5 ac$i#itionate intr,o .ultitu ine e "isiere care co.pletea#a co.ple7itatea procesului 1IJES- KDA,FS- IS+ J, co e- D@F-...2 'ceste fisiere &'D contin informatiile curente despre ! , atele geo.etrice virtuale in orice "or.at accesi3il> , conturarea supra"etelor- .o i"icarilor a use si anali#a lor> , anali#a geo.etrica pentru evaluarea integritatii "or.ei. -n aceeasi masura softul va accelera timpul de ciclu in () prin ! , cresterea calitatii supra"etelor prin crearea e cur3e nete e si continue> , eli.inarea ti.pului necesar pentru pregatirea ocu.entatiei> , eli.inarea prototipurilor> , cresterea calitatii pro usului prin anali#a sculei. Procesul e pro ucere si veri"icare a pro uctiei este un ti.p consu.at care costa. Prin inter.e iul so"t,urilor utili#atorii pot alinia precis atele scanate cu .o elul geo.etric CAD '

pentru a evalua i"erenta intre cele oua. Noile .eniuri in so"t,urile Rapi PrototHping per.it reali#area rapi a a prototipurilor sculelor necesare pro uctiei. Exemplu de Reverse Engineering care utilizeaza metoda scanarii Pro usul co.ercial = recla.a scanner 5 pret 5 caracteristici *

Proce eu I e7plicatii etaliate * 1 2 3

1. 2. 3. &. '. !.

scanare o3iect ivi#are pe regiuni a .o elului scanat e7tru area virtuala a regiunilor suprapunerea supra"etelor pe reteaua e puncte scanate prelucrare in volu. a supra"etelor u.plere esign cu para.etri scanati

Procesare @+R 1alta aplicatie2

(&) Aplicatiile RE
Karietatea utili#arii RE * o Proiectare = a aptarea unei structuri la o supra"ata e contact pentru a co.pri.a ciclul e "inali#are> o Dezvoltare = prototipare rapi a si testarea prototipului- pentru evaluari econo.ice- ale "lu7ului sau alta natura> o Fabricarea de scule = re ucerea ti.pului necesar prelucrarii si i.3unatatirea preci#iei acestora> o Reparatii = crearea pieselor noi in originale vec$i- "racturate sau u#ate> o Fabricatie = e#voltarea pieselor e ec$ipa.ent sau structuri unice> 6eto a RE * Model Scanare * di+iti$are ,c-i$itionare date

C,E * C,M 2 "rocesare 1atrita

C,D01odel

.Nor de "&ncte/

1)

<e$nologie RE ,e7e.plu

HERA

Ele.ente .o3ile pe structurM in alu.iniu 6asM in granit

Curse @ e la 12DD la 2&DD .. A e la U'D la 1DDD .. B e la EDD la 1DDD .. Precizie e la 2-' V 3-' S W. Kiteza 3D D-E' .5s

L L L

Progra. e .Msurare 3a#at pe li.3a/ul DMIS 6MsoarM ele.ente pris.atice- .uc$ii si supra"ete strN.3e I.port irect "isiere PR+,E- CA<IA K&- CA<IA K'UNIJRAPOIC-IJES- KDA- D@F L Disponi3il pentru .MsurMtori .anuale- punct,cu,punct si scanare continuM L Controlul si ingineria inversa a pro"ilelor "oarte rapi a L 6otori#at e puternice unelte gra"ice L 6o ule "le7i3ile per.it generarea e rapoarte gra"ice con"or. necesitMPilor clientului L Rapoarte gra"ice Qn RS,S<A<- SPC SIJO<O<6S- PDF- 6S,T+RD- 6S,E@CES- <IFF L Utili#area siste.elor cu 3rat u3lu articulat e7tre. e si.plM L Integrare co.ponente client speci"ice

ARC !rap"ics adaug# unelte de manipulare gra$ic# la ARC %uic&' %uic&' elementele elementele geometrice geometrice sunt a$i(ate )n zone dedicate iar utilizarea selec*iilor viz vizuale uale a+ut# operatorul operatorul s# aleag# rapid ceea ce vrea s# m#soare. oare.

11

(') Conclu#ii
A.eliorarea continua a pro uselor si cresterea per"or.antelor acestora si.ultan cu re ucerea ciclului si costurilor e "a3ricatie au i.pus in ulti.ii ani printre altele si te$nica RE. In .o special in procesele e "a3ricatie prin in/ectie a pro uselor in .ateriale plastice si a sculelor a"erente 1.atrita2- se i.pune tot .ai .ult opti.i#area conceptiei ast"el ca ti.pul necesar "a3ricatiei sa "ie cat .ai scurt prin asi.ilarea conceptului e#voltarii rapi e a unui pro us . In acest o.eniu - tot .ai es pro usele evin organice ca "or.a 1"ree "or.e2 - iar proiectarea CAD,CA6 evine i"icila. Utili#area te$nicii RE per.ite ca un pro us 3D sau un .o el sa poata "i rapi trans"or.ate intr,o "or.a igitala- apoi re.o elate si pregatite pentru prototipare rapi a sau c$iar "a3ricare rapi a. Un e#i erat .a/or este acela ca aceasta te$nica a RE sa o"ere su"icienta satis"actie in punct e ve ere a per"or.antei te$nice- ar si su"icient e accesi3ila in punct e ve ere a costurilor. RE este e o3icei e"icienta in punctul e ve ere al costului oar aca pro usele estinate RE necesita o investitie ri icata- sau vor "i repro use in cantitati .ari 1 ca#ul in/ectarii in .atrita2. RE unei piese poate "i incercat- c$iar aca nu este e"icient in punct e ve ere al costului- in ca#ul in care piesa este a3solut necesara si rolul ei este critic intr,un siste..

12