Sunteți pe pagina 1din 10

TRADIII CULINARE BUCTRIA GRECEASC

Scurt istoric Se spune c gastronomia este parte important a culturii unui popor. Buctria greceasc este mai mult de att. nceputurile ei se pierd n vremurile mitologice, cnd zeii din Olimp coborau printre muritori. Este o buctrie tipic mediteranean, cu elemente comune buctriilor italieneti, balcanice i orientale. Buctria greac are o tradiie de peste !!! de ani, iar n anul ""! .#r., poetul

$rc%estratos a scris prima carte de bucate din istoria omenirii, numita &#edupat%eia', sub (orma unui poem epic. $cest poem prezenta o calatorie gastronomica in )editerana si continea multe retete din acest teritoriu. *ec%ii greci mncau (rugal, adic putin si simplu+ gru, ulei de msline, pete i vin, carnea (iind e,trem de rar. -rugalitatea aceasta s.a meninut i n timpul ocupaiilor romane, bizantine i otomane i sa sc%imbat doar recent, cnd progresele te%nologice au (cut carnea i alte ingrediente mai uor accesibile. Buctria bizantin era similar celei greceti clasice, petele continund a (i baza alimentaiei. Bizanul (iind un nod al comerului cu mirodenii, acestea au nceput s intre n dieta localnicilor, n special nucoara, scorioara i piperul, plus o serie de ingrediente noi, cum ar (i caviarul i lmile. /erioada otoman a dus la adoptarea unor mncruri de origine persan, arab i indian, i a unor ingrediente precum orezul.

0a(inamentul era, i a rmas, o noiune relativ strin buctriei greceti care se distinge prin bucate simple, %rnitoare i sioase. 1otui, tendinele culinare mai recente se arat (avorabile unei abordri mai ra(inate.

Ingrediente specifice 2el mai vec%i i de(initoriu ingredient al buctriei greceti este uleiul de msline. El d gustul caracteristic i este (olosit la orice (el de mancare sau desert. 2reta aprovizioneaza intreaga 3recie cu ulei de masline, iar cretanii sunt cei mai mari consumatori de ulei de masline din lume. 4a nivel mondial, 3recia detine locul 5 in ceea ce priveste consumul de ulei de masline pe cap de locuitor. 4egumele cele mai (olosite sunt+ vinetele, roiile, castravetii, carto(ii, dovlecei, (asolea verde, mazarea, lintea, bamele, ardeii grai, praz, usturoi i ceapa, dar si orezul sau maslinele, cele mai renumite (iind cele din regiunea 6alamata. )ierea provine in special de la citrice+ lmai, portocale, portocale amare, dar i de la cimbrul i pinul mediteranean. )asticul, o rin aromat, este nc mndria insulei 2%ios. 3recii au aromele lor pre(erate+ oregano, ment, salvie, usturoi, ceap, mrar, ptrun7el, (oi de da(in, tilio 8(runze de lamaie (olosite ca o in(uzie9. $lte condimente populare sunt busuioc, cimbru i (enicul. )ulte dintre mancrurile greceti (olosesc condimente :dulci' in combinaie cu carnea 8scorioar, cuioare9, trdnd ast(el o in(luen persan i arab. 2ondimentele supreme greceti sunt susanul alb, c%imionul, mac%lepi i o(ranul rou. /mantul 3reciei este potrivit mai ales pentru creterea caprelor i oilor, de aceea mancrurile cu carne de vit sunt mai rare. E,ist, ca urmare, o mare varietate de branzeturi din lapte de oaie i de capr+ 6e(alot;ri, -eta, 6asseri, 3raviera, $nt%ot;ros, )anouri, )etsovone i )izit%ra. Branzeturile ocup un loc de seam la masa greceasc, situndu.se printre cele mai (ine din lume. -eta, preparat din lapte de oaie 8<!=9 si lapte de capr, este cea mai cunoscut si apreciat, poate (i (olosit la prepararea salatelor, a aperitivelor, sau poate (i servit impreun cu (ructe, ca desert. 0vnit ca i brand, 3recia a rmas singura ar care are dreptul de a (olosi e,clusiv marca de &branz -eta' in ciuda cererilor producatorilor danezi si germani de a utiliza acest brand pentru branzeturile produse in aceste tri.

Evoluie i !"pru"uturi 3astronomia greceasc a evoluat timp de mii de ani, absorbind i generand cu aceai uurin diverse in(luene. >nele mancruri ii trag rdcinile din vec%ea 3recie clasic+ skordalia 8un piure gros preparat din carto(i, nuci, migdale, usturoi i ulei de msline9, supa de linte, retsina REINA8vin alb, sau rose, sigilat cu rin de pin9 i pasteli 8desert din semine de susan i miere9. $ltele provin din perioada elenistic i roman+ loukaniko 8carnai de porc uscai9, sau bizantin+ branza (eta, avgotaraho 8icre srate9 i paximadhi 8paine tare, preparat din porumb, orz i secar9. )ulte (eluri provin din buctria otoman, iar denumirile lor le vdesc originile arab, turc sau persan. 2ele mai vestite sunt+ moussaka 8straturi de carne tocat de miel, vinete i roii, gtite in cuptor9, tzatziki 8iaurt cu usturoi, castravete i ment, sau mrar9, yuvarlakia 8c%i(telue cu sos9 i keftedes 8c%i(tele9. Este o mare di(erenta intre ceea ce se gateste in nordul 3reciei, puternic in(luentat de traditiile bizantine, si mancarea din insule, care a imprumutat din spiritul italian. O particularitate a bucatariei elene este (olosirea ierburilor si a condimentelor speciale. /ractic, buctria din aceast ar urmeaz su(letul poporului grec de mii de ani. $sa cum se gtea acum ?!! de ani, de e,emplu, in mare parte aa se gteste i astzi in zonele rurale ale 3reciei clasice. @e aceea, 3recia nu are buctari.se(i recunoscui pe plan mondial. #eluri tr$diion$le de "%nc$re n 3recia, mesele sunt un prile7 ca (amilia i prietenii s se adune impreun la mas si, ca atare, ei nu mananc niciodat pe (ug. 4or le plac mesele servite in aer liber, seara tarziu, pe indelete, stropite cu un vin la cara(e, sau cu un ouzo sau raAi. 3recii rareori obisnuiesc s consume desertul la s(arsitul unei mese, iar cand o (ac, de obicei mnanc o (elie de pepene rosu, (elii de mr stropite cu miere si scortisoar sau un iaurt cu un topping de miere. )icului de7un nu i se acord mare importan, (iind su(icient ca(eaua insoit de pr7itur. 4a pranz se pre(er mancarea uoar, branzeturi, pete sau musaca alturi de tzatziAi. 2ina este servit destul de tarziu i este masa cea mai imbelugat din zi. n general, prnzul nu se servete nainte de ora B", iar cina nu nainte de orele C!.CB sau poate c%iar mai trziu.

& Aperitive /oate cele mai cunoscute mncruri greceti sunt gustrile, numite &mezedes', ce includ preparate la grtar, (ructe de mare, salate, brzeturi, vinete sau ardei copi, sosuri, msline. 1ipurile de mezedes di(er de la o regiune la alta. Spre e,emlplu in 3recia insular vei putea gusta &mezedes' alctuite din (ructe de mare, iar in 3recia continental mai mult salate, ce conin brz (eta i msline. Oriunde a.i ospta, n ara lui #omer, vei gsi ntotdeauna tzatziAi i %oriatiAi. Tzatziki, celebrul iaurt pe baza de lapte de oaie sau de capr, imbogit la nivelul gustului cu (elii de castravete, ment, sare, usturoi, ulei de msline i ptrun7elD se consum (ie ca gustare, pus pe pine cald (ie ca garnitur sau sos pentru carnea de la souvlaAi sau de la g;ros. Horiatiki sau Greek salad 8salata greceasc' contine brnz -eta, roii, castravei, ceap, msline, ulei de msline e,travirgin, sare si piper. @up pre(erine se adaug i puin oregano. ezze este un termen generic pentru gustri, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. /rintre acestea, cele mai cunoscute sunt !oureki 8plcinele cu legume i carne9, melitzanosalata 8salat de vinete9, saganaki 8branz pr7it9, spanakopita 8plcint cu spanac, (eta, ceap, ou i condimente9, taramosalata 8icre amestecate cu carto(i (ieri, sau pine, ulei de msline i suc de lmaie9, dolmades 8sarmale din vi.de.vie cu umplutur de orez, legume, sau carne9, skordalia i tzatziki. Bucataria greceasc este bogat in tipuri de mezedes, aperitive servite pe (ar(urioare, ce include gustari din masline, sosuri, ardei iute copt, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, preparate din (ructe de mare. Brnza greceasc proaspat, (ie ca e 0omano sau 6asseri, e (olosit cu generozitate pentru a insoti pinea de cas (acut din seminte ntregi, dar si pentru a o rade peste preparatele din legume si pe deasupra pastelor. -ila pita, este (acuta dintr.un (oieta7 (oarte subtire si garnisita cu pui si ciuperci, spanac si branza greceasc, sau miel si prz. & #eluri princip$le Supele cele mai cunoscute sunt avgolemono 8sup de carne, pete sau legume, ingroat cu ou, suc de lmaie i orez9, fasolada 8sup de (asole cu roii, morcovi, elin i mult ulei de msline9, psarosoupa 8sup de pete cu legume9 i trahana 8un amestec de cereale (ermentate i iaurt9.

)ancrurile cu carne sunt (oarte diverse, cele mai populare (iind giuvetsi 8miel gtit in vase de pmant9, gyros 8este ceea ce romanii cunosc mai mult sub denumirea de &s%aorma'9. 2arnea 8porc, pui sau vit9 este (acut la (oc vertical si se taie mrunt apoi se pune in pita calda, alturi de sosul de tzatziAi, de rosii, ceap si carto(i pr7iti9, kleftiko 8miel marinat in usturoi i suc de lmaie, apoi gtit in cuptor9, keftedes 8din carne de porc9, moussaka 8din carne de porc9, pastitsio 8asemntoare unei lassagna italieneti9, spetsofai 8carnai, ardei, ceap i vin9 i stifado 8vanat cu cepoare mici, vin rou i scorioar9. 2arnea de miel este principalul tip de carne (olosit de catre greci. /regtirea mesei cu ocazia unei srbatori traditionale presupune prepararea in curte, la protap, a mielului intreg. /entru mesele obisnuite,carnea de miel este inbusit in vase inalte impreun cu legume asortate, este crestat si apoi (ript la grtar. 2arnea de porc, de vit, de pasre sau de vanat se prepar marinat, pe gratar sau la cuptor. /uiul se gateste (ript sau inabusit. 2el mai cunoscut preparat din carne este souvlaki, care se aseamana cu (rigaruile de la noi. Bucati mici de carne de miel sau porc se in(ig cu tepuse de lemn si se pra7esc la gratar. SouvlaAi poate (i servit si sub (orma unui %amburger sau a unei s%aorme, cu rosii, salata verde, ceapa, tzatziAi in interiorul unei lipii (oarte subtiri. -ructele de mare combinate. >na dintre cele mai gustoase combinatii o reprezinta (ructele de mare cu legume+ rosii, castraveti, masline, calamari, creveti, sardine etc. Se servesc cu un pa%ar de ouzo. E,ista nenumarate combinatii de carne gustoasa cu legume, adesea imbogatite cu sos galben de lamaie E avgolemono E sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara. $ceasta denumire mai esteatribuita unor ciorbe grecesti, pe baza de zeama de lamaie. *inetele sunt vedete in bucataria greceasca. @e obicei, ele sunt umplute cu o pasta (ormata din carne si legume si se coc la cuptor. )oussaAaua garnisita cu straturi de vinete sau zucc%ini, insotita de un sos de carne, aromat cu usturoi, si dreasa cu ou pe deasupra, e (elul de mancare intalnit aproape pretutindeni si este speci(ica ospaturilor grecesti. & G$rnituri @in bucataria greceasca nu lipsesc pila(urile, asezonate cu condimente si alune. Orezul este preparat si la cuptor, cu carne, si servit apoi cu legume inabusite. @e asemenea, se poate gati

in (runze de vita de vie E asa E numitele dolmades 8(runze de vita umplute cu orez, carne, linte si condimente9. & S$l$te O abundenta de legume proaspete inspira salate si preparate din legume marinate si gatite la cuptor, adesea condimentate cu plante care cresc in munti. & Deserturi -ara indoiala cel mai cunoscut preparat de patiserie este !aklavaua, (acuta din mai multe (oi, cu sirop de miere pe deasupra si decorata cu nuci. /ra7iturile cu unt si miere sunt un deliciu pentru dupa.amiezele tarzii cand sunt insotite de o ca(ea greceasca tare. $lte deserturi greceti i ele vestite sunt+ galakto!oureko 8straturi de crem intre (oi de plcint9,koura!iedes 8pr7ituri din (in, unt i migdale9, loukoumades 8gogoele cu miere9, loukoumi 8ra%at9, tsoureki 8un (el de cozonac9, nelipsitul iaurt cu miere, karidopita 8tarta cu nuci si miere9, rizogalo 8pudding de orez cu scortisoara9 sau kaltzounia 8placinte dulci traditionale9. 5ng%etata este un alt desert care poate (i savurat, mai ales in sezonul cald. >n dulce agreat de toate varstele este "pasteli#, un baton din seminte de susan usor pra7ite si miere. >n produs tipic insulei FaA;nt%os este insa "mandolata#, similar cu nuga, un desert pe baza de albus de ou, miere si alune. & #ructe -ructele proaspete E in general smoc%ine, portocale, nectarine, piersici, struguri, mere si pepene Einc%eie de obicei cina intr.o seara tarzie. $laturi de ele sunt (oieta7ele, mai des intalnite cu ocazii (estive. & B$uturi @esi nu sunt prea cunoscute pe plan mondial, vinurile grecesti 8krassi9 se bucura de mare popularitate in 3recia, cel mai cunoscut (iind Retsina 8vin alb sau rosu cu adaos de rasina de pin si diverse ierburi9. avrodafni este un vin dulce (acut in /atras. Este (oarte dens si inc%is la

culoare 8aproape negru9 si poate (i comparat cu portoul portug%ez. Este o bautura asemanatoare lic%iorului. 3recii asorteaza vinul la toate mancarurile cu carne, dar si la dulciuri. @intre bauturile mai tari, ouzo este de departe simbolul 3reciei, dar nu toti o pot bea, din cauza aromei puternice si intepatoare. Este un rac%iu aromat, preparat din struguri, alcool, ulei de anason, coriandru si alte plante. $cesta se poate combina in general cu apa sau apa tonica. Ouzo se bea mereu inainte de inceperea mesei principale. 5n 3recia este (oarte apreciat ouzo de pe insula 4esbos, care este considerata patria acestei bauturi aromate. 1sipouro este o bautura alcoolica (oarte puternica, arata un pic precum Ouzo, dar cu un gust mai puternic de anason. 3recii o beau cu g%eata si cateodata cu un pic de apa. Este intotdeauna acompaniata de aperitive. 5n parti di(erite din 3recia, cum ar (i 2reta, cateva insule si nordul 3reciei, locuitorii si.au (acut propriul 1sipouro, numit 0aAi 8depinzand de regiune9 care este (oarte puternica. 3recia e (aimoasa pentru vinul ei, consumat mai ales dupa gustari si cu moderatie. avrodafini este un vin (oarte dulce, cu coninut mare de alcool. dulce, cu != alcool. Tentura este un lic%ior aromat cu scorioar. marc de bere din 3recia. @e asemenea, (oarte renumit este kafenion 8ca(eaua neagra greceasca, (acuta la ibric9, care se consuma la mesele obisnuite alaturi de un pa%ar cu apa. 2ea mai savuroasa este cea proaspat rasnita si preparata intr.un ibric traditional de cupru $!riki%, servita cu caimac. @atorita zatului, ea trebuie bauta incet, cu ing%itituri mici. 2and comandati, c%elnerul se asteapta intotdeauna sa precizati cantitatea de za%ar dorit+ pikro 8amara9, metrio 8normala9 sau gliko 8dulce9. 2ea mai populara optiune insa, in materie de ca(ea este &af' frapp'.ul, servit la orice ora din zi, preparata din ca(ea instant, lapte, za%ar si servita cu (risca, topping de ciocolata si cuburi de g%eata. 2a(eaua 7oaca un rol important in viata sociala a grecilor. Strainii sunt tentati sa spuna ca din clientela (ac parte oameni care nu au nimic mai bun de (acut decat sa stea acolo, dar se insala, pentru ca aici se inc%eie multe a(aceri, iar cele mai (ierbinti stiri, politice si economice, se discuta tot aici. 2a(eaua se prepara in diverse (eluri, ritul kafelaki (iind complicat. 2ea mai tare ca(ea, varigly&o, este preparata din parti egale de ca(ea si za%ar 8nu e (iarta9. E,ista si un alt tip, glyki vrasto, care este dulce si (iarta, apoi metrio 8mediu9, care este si mai slaba si mai amara, si sketo, (ara za%ar. etaxa, cunoscutul coniac ythos, cea mai popular

$pa rece 8nero krio9 este considerata cea mai apreciata delicatesa, iar grecii pot distinge calitatile apei in (unctie de izvor. Tr$diii culin$re de s(r)(tori *$s$ de Cr(ciun 2raciunul si $nul Gou in 3recia sunt sarbatori bogate in superstitii, dar si in preparate traditionale. Bucatareasa nu uita niciodata sa insemne painea de 2raciun presand aluatul cu palma, inainte de a.l pune la copt, pentru a le arata copiilor ca 5sus a binecuvintat painea in aceasta zi s(inta. 4a sate, se (ace o paine speciala, cu (orma de vaci sau oi, ce se imparte animalelor de catre (ata cea mai mare. Sarbatorile de iarna din 3recia sunt sobre. )esele sunt (rugale. )icile brutarii lucreaza la ma,imum pentru a pregati placinte ovale pe care prietenii si vecinii si le daruiesc. /rintre pra7iturile traditionale sunt : elomakaronas', (ursecuri insiropate cu miere, si : (oura!iedes', acoperita cu (ulgi de za%ar. @e $nul Gou traditia cere sa se puna pe pra7itura o moneda de aur sau de argint. 5n Sm;rna, se imprima pe pra7ituri simbolul vulturului din Bizant. 4a greci, nu e,ista trditia impodobirii bradului, deoarece, in 3recia, nu e,ista brazi. 4ocul lor este luat de creanga de maslin. 5n )ad;tos, o crenguta de maslin este (i,ata in mi7locul pra7iturii de 2raciun, care se asaza in centrul mesei. 5n 7ur se decoreaza cu nuci, portocale si mere. 2on(orm traditiei, una dintre persoane se ridica de la masa spunand+ :)asa -emeii, masa -ecioarei )aria, 5sus s.a nascut, toata lumea se bucura'. /ra7itura si crenguta raman in centrul mesei pana la Epi(anie, cand poate (i taiata. *$s$ de +$te @upa slu7ba de nviere, grecii servesc un (el de sup numit : magiritsa', un (el de drob lic%id. n sc%imb, la masa din prima zi de /ate, (riptura de miel pe grtar, H kokoretsiH, este nelipsit, un (el de mncare tradiional care const n principal n carne de miel maturat i organe, inimi, rinic%i, marinate n lamaie, ulei de msline i oregano, cu sare i piper, toate tocate, un (el de mancare care ne duce cu gandul tot la drob. @is.de.dimineata carnea de miel este pus pe grtar pentru a se (rige incet, in timp ce aroma (ripturii starneste apetitul mesenilor. Taramosalata . servita in mod traditional la intrarea in postul /astelui, este salata de i&re 8de cod sau crap9 cu ceapa, speci(ica bucatariei grecesti, insa ea poate (i servita in (iecare

restaurant din 2or(u pe toata durata anului. /entru un gust desavarsit se vor mai adauga (irimituri de paine, suc stors din lamaie, carto(i pure si cateva picaturi de otet 8de pre(erat de mere9. 2uloarea salatei de icre poate di(eri de la un crem spre be7, a7ungand c%iar la roz in (unctie de natura icrelor alese.

Conclu,ii )ancarea greceasca ne invata sa ne bucuram de lucrurile simple ale vietii. Oamenii din 3recia se bucura de mare, de soare si de aerul proaspat. )ancarea pe care acestia o consuma reprezinta acest stil de viata simplu si sanatos. Ea este reprezentativa pentru peisa7ul grecesc, pentru munti si dealuri si mai ales pentru mare. @in aceasta combinatie a naturii izvoraste aceasta dieta bogata in ulei de masline, in rosii, in ierburi proaspete si (oarte multi pesti proaspeti. Gutriionitii socotesc mancarea mediteranean a 3reciei ca (iind cea mai sntoas din Europa. Gu este doar sntoas, ci i (oarte gustoas i cu o personalitate puternic conturat. Bucate robuste, gtite cu ingrediente proaspete i %rnitoare, arome pure i simple, vin uor i rece, branzeturi e,cepionale, deserturi rcoritoare, i, nu in ultimul rand, minunatul ulei de msline, aromat. )ai trebuie spus ca, asemenea altor bucatarii mediteraneene, si bucataria din 3recia :produce' mai putini bonavi de cancer sau de boli de inima decat alte bucatarii mondiale. Bucataria greceasca nu este apreciata doar pentru diversitatea prepararii (elurilor de mancare, ci si pentru calitatile ei nutritive. Este un prile7 de a aduna la masa (amilia si prietenii, atat acasa cat si in restaurante. 3recii ador s mnance bine, de aceea apreciaz buctria gustoas. 3recii sunt, asemenea romanilor, ortodocsi, iar traditiile lor sunt similare cu ale noastre. Bucatele pe care insa grecii le pun pe masa pentru prieteni si (amilie sunt putin di(erite de cele traditionale romanesti, in(luentate (iind de cultura mediteraneana.

Bi)liogr$fie /reparate greceti E revista /ractico %ttp+IIel;special.Jordpress.comIretete.grecia . utima accesare CK.BB. C!B" %ttp+IIreteteaz.net. ultima accesare CK. BB. C!B" %ttps+IIJJJ.google.roIsearc%LMNbucatariaOgreceascaOlegumePsource. CK.BB.C!B" ultima accesare