Despre fericire Este un termen care in viziune filosofica, implic accepiuni multiple i totalmente diferite.

Nu se poate da o definiie exacta, ci doar una relativa. Dar toti filosofii accepta definitia c fericirea reprezint un ideal urmrit, fr absolut nici o exceptie, de fiecare persoan. Ideal, absolut, perfeciune sunt termeni ce s-au cerut folosii n formularea ntrebarilor i ncercrilor de a defini fericirea. Fiecare dintre ei se identific r nd pe r nd cu o imposibilitate. !tabilirea posibilii, imposibilitii sau a atin"erii idealului fericirii au reprezentat obiecte de studiu ai unor filosofi, clerici i c#iar oameni simpli nc din antic#itate. $ni de-a randul, fericirea a reprezentat o problema de studiu a filozofiei. Exista mai multe crezuri despre fericire. Uneori ea este conceputa ca o idee foarte inalta, un ideal indepartat, deasupra puterilor noastre de a o dobandi % adevarata fericire nu ar fi posibila in timpul acestei vieti. &at cteva idei' (nul din marii intelepti ai $ntic#itatii, Solon, considera ca nimeni nu este fericit cat timp traieste, caci oricand se pot abate asupra lui nenorocirile. !i este adevarat ca fericirile sunt atat de aproape de nenorociri si tot atat de adevarat este si faptul ca pentru a-si pleda cauza, fericirea trebuie sa inc#ida in spatele unei cortine intunecate suferintele care ne fac viata "rea% dar daca nu am suferi, nu am putea fi fericiti, pentru ca necunoscand durerea, cum am putea afirma ca stim ce este bucuria)* Kant considera fericirea ca fiind un ideal. Dar prin aceasta nu intele"ea ca era de neatins, ci, mai de"raba ca noi nu suntem in masura sa +udecam ce ar trebui sa faca oricare om ca sa fie fericit. Reteta fericirii este alta la fiecare. !unt persoane fericite de averea pe care au acumulat-o in timp% altele considera ca a fi fericit inseamna a avea prieteni, a fi sanatos, a fi apreciat si stimat% altele sunt fericite stiindu-se iubite de cineva sau numai stiind ca persoana iubita exista acolo undeva si respira acelasi aer. Exista oameni care isi ,fabrica- un paradis numai al lor in care sa se simta fericiti. Dar ce s-ar intampla daca acest paradis ar exista undeva pe .amant) /a inceputurile lumii a existat. !i ce s-a intamplat)0 /-am pierdut. De ce) .entru ca omul nu este facut sa locuiasca in paradis. 1um pune piciorul acolo distru"e. 2mul nu

poate decat sa tinda catre absolut, catre perfectiune, purtandu-si povara de a sti ca, in aceasta viata, nu va a+un"e niciodata acolo. Honor de Balzac spunea ca ,Fericirea are nenorocirea sa para ceva absolut-. !i eu cred ca fericirea se poate atin"e cu mana. .entru ca exista conceptii despre fericire care o considera o stare sufleteasca de bucurie nemar"inita, de exaltare, de impacare, de beatitudine. !i atunci putem considera ca ea se afla la picioarele noastre ca o floare de camp% nu trebuie decat sa ne aplecam ca sa o cule"em. Dar cum ea este incon+urata de multe alte flori, ne inselam asupra parfumului, asupra culorii si intindem prea departe mainile. !unt multe momente de fericire in viata omului. $m putea asemana fericirea cu niste "in"ase balonase de sapun% si fiecare balon este un moment de fericire. (nele sunt mai mari, altele mai mici, unele sunt mai durabile, altele sunt mai firave si se spar" inca inainte de a-si fi luat zborul. 3iata noastra este insa plina de astfel de balonase. Nu trebuie decat sa le pastram cu "ri+a, in cufarul tainic al subconstientului si sa ne "andim ca si dupa o mare durere, vine o mare bucurie. Exista un permanent ec#ilibru intre cele doua. (nii spun ca nenorocirile sunt mari si "ratuite, numai fericirile sunt scurte si costisitoare. $. Diferitele conceptii despre fericire se distin" in primul rand, prin felul in care este inteleasa natura acesteia. 4..otrivit altor conceptii, fericirea nu este inteleasa ca ideal, ci ca stare a sufletului nostrum: fie ca o stare de bucurie, placere, exaltare, fie ca una de liniste, impacare, seninatate, beattudine. Inteleasa in acest fel, fericirea nu mai este intangibila: ea depinde de fiecare dintre noi, o cautam in noi insine, si tot in noi se gaseste si calea catre dobandirea ei. De pilda, am putea sa socotim ca dobandirea fericirii se poate realize pe calea cunoasterii, pe calea iubirii sip e cea a credintei. 5.$lti filosofi au considerat insa ca fericirea nu inseamna sa te afli intr-o anumita stare sufleteasca% fericirea consta in ceea ce infaptuim, in activitatea noastra. Aristotel ar"umenta ca, daca fericirea ar fi o stare sufleteasca, un om care si-ar petrece toata viata dormind ar trebui considerat fericit 6 caci fara indoiala somnunl e o stare sufleteasca placuta. Dupa $ristotel, fericirea este acea activitate care are drept

rezultat acte de dreptate, de cura+, de prietenie, de cunoastere 6 in "eneral, lucruri care sunt de dorit in sine 7pentru ele insile8. 9.1onceptiile despre fericire difera, prin modul in care este inteleasa natura umana. Platon, de exemplu, considera ca sufletul are : parti' furios. o parte apetenta, prin care omul pofteste, vrea sa-si satisfaca placerile .artea apetenta ocupa cel mai mare locin sufletul fiecaruia si prin natura ei, nu e niciodata pe deplin satisfacuta. Dar, considera .laton, aceste placeri nu se afla taoate pe acelasi plan' fericirea adevarata se dobandeste atunci cand sunt satisfacute placerile partii mai inalte, rationale, a sufletului. Fericirea comleta a omului, scria la randul lui $ristotel, consta in activitatea de cunoastere proprie parti irationale a sufletului.. ;ulti oameni considera ca fericirea este problema fiecarui individ si ca societatea sau statul n-au nici un drept ca, prin actiunile lor, sa afecteze intr-un fel libertatea fiecarei personae de a-si formula propria conceptie despre fericire si de a "asi caile "ratie carora s-o poata atin"e. Din alte perspective, se considera insa ca fericirea individuala depinde intr-o mare masura de societatea in care traim; uneori, oamenii nuu au posibilitatea sa isi asigure un minim decent de viata nu au deci posibilitatea sa inlature suferinta, durerea. <spunsul se cere a fi afirmativ. =nc#ipuii-v o lume n care toi sunt contieni c fericirea este imposibil de atins, o lume care nu poate tri fr certitudini i fr sperane. Este adevrat c avei n ima"ine o lume de nebuni ad ncii n depresie, o lume care nu tie nici mcar s z mbeasc) Nici mcar din punct de vedere le"islativ nu ni se ofer certitudinea posibilitii de a atin"e fericiea, ni se asi"ur doar dreptul de a ne cuta fericirea. Ni se ofer ca sperana nframa peste oc#ii ce poate nu se vor desc#ide niciodat. 2ricare ar fi punctul de plecare fericirea rm ne totui un ideal intangibil. 1ontieni sau nu de intan"ibilitatea o parte rationala, prin care +udecam, invatam o parte pasionala, inflacarata, care se exprima, de exemplu, cand cineva e

sa vom continua s tindem ctre el i fc nd abstracie de imposibilitate. $.1amus, spunea trebuie s ne nchipuim pe noi n ine fericii. !i pana la urma, unde putem "asi fericirea) Noi presupunem ca aceasta cautare are sens si nu este ,vanare de vant-.. Dar Epictet vine sa contrazica acest lucru. El spune ca omul fericit este acela care traieste in armonie cu lucrurile sau isi accepta in intregime destinul. >oti oamenii doresc sa fie fericiti. 2ricat am fi de ni#ilistisau de sceptici in anumite momente ale vietii, oricat ne-am indoi ca fericirea poate fi atinsa ori ca merita so cautam, noi nu incetam sa tindem 6 constient nu 6 catre dobandirea ei. Dar c#iar daca sunt de accord cu afirmatia ca fericirea este dezirabila, oamenii se diferentiaza de indata ce isi pun problema in ce consta fericirea. Fiecare dintre noi cauta sa evite suferinta% ne este mai usor sa spunem ce il face pe cineva nefericit decat ce l-ar face fericit. !e povesteste in ,9iblie- despre nenorocirile care s-au abatut asupra lui &ov' copiii lui au fost ucisi, averea spulberata, boli crude ii macinau trupul. Nun e "reu sa afirmam ca &ov era un om nefericit. Dar ce il face pe un om sa fie fericit' o familie armonioasa, dra"ostea, averea, sanatatea) 1#iar daca cineva s-ar bucura de toate acestea la un loc, nu avem nici o "arantie ca el este fericit.