SEMIOLOGIE GENERALA

OBIECTUL SI IMPORTANTA SEMIOLOGIEI MEDICALE Semiologia medicala disciplina fundamentala ramura a medicinei interne descoperirea, descrierea si interpretarea simptomelor si semnelor bolilor nsusirea metodologiei examenului clinic interpretarea datelor oferite de explorarea paraclinica.

Notiunile cu care opereaza semiologia medicala sunt: 1. Simptomul manifestare a bolii perceputa de bolnav - caracter subiectiv 2. Semnul manifestare obiectiv, accesibil cunoasterii de catre medic, bolnav sau anturajul acestuia 3. Sindromul complex de simptome si semne clinice si/sau de laborator, a caror grupare e conditionata de anumiti factori specifici

Tipuri de sindroame: Generale Localizate Mecanice obstructive Mecanice de compresiune Biochimice Genetice Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica) Imagistice

4.Boala alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente definitorii specifice:

Cauza (etiologia) Tablou clinic Evolutie Complicatii Prognostic Tratament

Sindromul grup de simptome i semne ce exprim o stare patologic, cu mecanism fiziopatologic comun; prin sumare orienteaza spre un diagnostic; pentru elucidare sau confirmare se fac investigaii complementare intite. Concluzia ce rezult din analiza simptomelor, a semnelor i confirmarea prin analize ne ndrum spre diagnostic.

Sntatea este definit de OMS ca acea stare de complet bine fizic, mental i social i nu const numai din absena bolii sau infirmitii

Boala este definit n mod diferit dar dup Dicionarul medical romn reprezint: deviere de la starea de sntate din cauza unor modificri ale mediului intern sau ale aciunii unor ageni din mediul extern sau este o deviaie sau o abatere de la normal cu consecine nedorite asupra confortului personal i activitii sociale.

5. Diagnosticul rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza si examenul fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator)

6. Prognosticul aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent si in viitor, in functie de caracteristicile acesteia si de tratament

RELATIA MEDIC BOLNAV

Exista CEL PUIN doua tipuri de relatie medic bolnav: Relatia de tip tehnic Relatia de tip psihanalitic

FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

Foaia de observatie clinica reprezinta dosarul de identitate medicala a bolnavului, avand tripla semnificatie: Document medical Document stiintific Document medico-legal
Alcatuirea foii de observatie:

Datele de ordin general sau informative Anamneza Starea prezenta Evolutia bolii Epicriza

DATELE GENERALE SAU INFORMATIVE

Varsta Sexul unele boli prezinta ginotropism, altele androtropism
Barbati Afectiuni respiratorii Cancerul bronho-pulmonar Emfizemul pulmonar Bronsita cronica Pneumotoraxul spontan Silicoza Femei Fibroza pulmonara asociata artritei reumatoide Fibroza pulmonara familiala idiopatica Sarcoidoza pulmonara Limfoangioleiomiomatoza Tromboembolismul pulmonar Tromboflebita Boala Raynaud Defectul septal atrial Stenoza mitrala Hipertensiunea pulmonara primitiva Sindromul crosei de aorta Prolapsul de valva mitrala

Afectiuni cardio-vasculare

Arteriopatiile obliterante Anevrismul de aorta Poliarterita nodoasa Coarctatia de aorta Tetralogia Fallot Stenoza aortica Cordul pulmonar cronic

Barbati Afectiuni digestive Cancerul mucoasei bucale si esofagiene Cancerul gastric Ulcerul duodenal Stenoza pilorica Ulcerul perforat Hemocromatoza Hipernefromul Carcinomul vezical Nefroangioscleroza maligna Glomerulonefrita Litiaza renala

Femei Litiaza biliara Cancerul veziculei biliare Dischineziile biliare Hepatita cronica activa autoimuna Constipatia habituala Ciroza biliara primitiva Infectiile urinare asimptomatice Cistitele Pielocistitele Pielonefritele Nefropatiile interstitiale

Afectiuni renale

Barbati Afectiuni endocrine Gigantismul Acromegalia Diabetul insipid Boala Addison Hemofilie Hemoglobinuria de mars Leucemia limfatica cronica

Femei Boala Basedow Mixedem Sindrom Cushing Hipopituitarism Anemia feripriva Trombocitopenia esentiala Leucemia mieloida cronica

Afectiuni hematologice

Afectiuni reumatismale

Spondilita anchilopoetica Coxartroza Boala Dupuytren

Poliartrita cronica evolutiva Osteoporoza Osteomalacia

Afectiuni metabolice

Guta Ocronoza

Obezitatea

Profesia exista o legatura de cauzalitate intre unele boli si locul de munca sau specificul acestuia: saturnismul silicoza antracoza berilioza hidrargirismul alveolitele alergice extrinseci boala de cheson Domiciliul locul nasterii, domiciliul anterior si cel prezent Rasa

ANAMNEZA Reprezinta discutia dirijata a medicului cu bolnavul si urmareste patru rubrici: - Motivele internarii - Istoricul bolii actuale - Antecedentele personale (fiziologice si patologice) si eredocolaterale - Conditiile de viata si munca

STAREA PREZENTA

Consemneaza datele examenului clinic obiectiv, culese prin metodele clasice:

INSPECTIA PALPAREA

- PERCUTIA - ASCULTATIA

Carel Weight Inspecia medical a recruilor

 Palparea

= examinarea pacientului prin intermediul simului tactil al minilor.

 Percuia (din lat, percultio = a izbi, a lovi) = examinarea

pacientului prin simul auditiv, n urma lovirii ritmice a unor arii corporale.

 Ascultaia = examinarea fenomenelor acustice determinate

de vibraiile spontane care se produc n interiorul toracelui, abdomenului sau vaselor.

ATITUDINEA SAU POZITIA normala (activa sau indiferenta) patologica (fortata sau pasiva)

Atitudini fortate caracteristice

Ortopneea Decubitul lateral Pozitia genupectorala Pozitia in cocos de pusca Opistotonusul Pozitia de squatting (ghemuit) Pozitia spectatorului de vitrina Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara flexie anterioara a trunchiului si abdomen de lemn Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa (TORTICOLIS)

Pozitia de squatting (ghemuit)

Atitudinea in tetanos opistotonus

FACIESUL

Faciesuri in bolile endocrine

Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic) Faciesul in acromegalie Faciesul in insuficienta hipofizara totala - sindromul Simmonds (forma casectica) - sindromul Sheehan

Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos

Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)

Faciesul in acromegalie

Faciesuri in bolile neurologice

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus) Faciesul in tetanos (RISUS SARDONICUS) Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta

Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament

Pacient cu boala Parkinson dupa tratament

Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner

Triada Hutchinson - apare in sifilisul congenital dinti Hutchinson keratita interstitiala surditate (leziune de nerv cranial VIII)

Faciesuri in bolile cardiace

Faciesul mitral Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Faciesul aortic Faciesul cafea cu lapte Faciesul de elf Faciesul pletoric Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica

Faciesul mitral

Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Tetralogia Fallot

- defect septal ventricular - stenoza de artera pulmonara

- hipertrofie de ventricul drept

- aorta calare pe DSV

Faciesuri in bolile digestive

Faciesul cirotic Faciesul hipocratic Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers) Faciesul in hemocromatoza

Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers)

Ciroza

Faciesuri in bolile renale

Faciesul din sindromul nefrotic Faciesul din insuficienta renala cronica Faciesul Potter

Sindromul nefrotic

Faciesul din insuficienta renala cronica

Faciesuri in bolile respiratorii

Faciesul adenoidian Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive Faciesul ftizic

Pink puffer

Blue bloater

Faciesul adenoidian
- latirea piramidei nazale - stergerea santului nazogenian - gura intredeschisa cu

respiratie bucala

Faciesuri in bolile de sange

Faciesul in icterul hemolitic Faciesul in anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina Faciesul in anemia posthemoragica acuta Faciesul in poliglobulia esentiala

Anemia Biermer

Faciesul in anemia feripriva bolile cronice

Faciesul in poliglobulia esentiala

Faciesul in icterul hemolitic

Faciesuri in colagenoze
Faciesul de icoana bizantina Faciesul in vespertillio Faciesul din dermatomiozita

Faciesul de icoana bizantina

Faciesul din dermatomiozita

Faciesul in vespertillio

Faciesuri in bolile infectioase

Faciesul de paiata -scarlatina Faciesul in luesul congenital Faciesul leonin

Faciesul in luesul congenital

Faciesuri intalnite in sindroame genetice si dismetabolice

Faciesul in sindromul Turner Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

Sindromul Turner

Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

MODIFICARI OCULARE Exoftalmia (bilaterala, unilaterala) Ochiul rosu Sclera albastra Inelul pericornean Kayser-Fleischer Gerontoxonul Pete de culoare albastru-violacee

Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Exoftalmia

Modificari pupilare
Mioza bilaterala Midriaza bilaterala Anizocoria (inegalitatea pupilara) Hippus-ul Iridodonesis-ul Semnul Argyll-Robertson Semnul Holmes - Adie

Semnul Argyll - Robertson

Semnul Holmes - Adie

MODIFICARI ALE URECHII

In malformatii ale tractului uro-genital In anomalii genetice implantare joasa Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece Tofii gutosi Pete cenusiu-albastrui ocronoza Santul coronarian

Tofii gutosi

MODIFICARI ALE NASULUI

Nasul in sea sau in picior de marmita Rinofima

Nasul in sea sau in picior de marmita

Rinofima

MODIFICARI ALE BUZELOR

Buze subtiri, rigide sclerodermie Buze groase Buza de iepure, gura de lup Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala Angioame reliefate boala Rendu-Ossler Fuliginozitati Placi de leucoplazie

STATURA (INALTIMEA)
variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului Nanismul hipofizar (congenital si dobandit) Nanismul tiroidian (congenital si dobandit) Nanismul corticosuprarenalian - din sindromul suprarenometabolic - din sindromul suprarenogenital Sindromul Turner (feminin) Sindromul Noonan (sindromul Turner masculin) Nanismul esential (idiopatic sau primordial) Nanismul MULIBREY Nanismul cu senilizare (progeria) Nanisme endocrinometabolice - nanismul asociat diabetului zaharat la copil (sindromul Mauriac, sindromul Nobecourt) - nanismul Laron Nanisme de cauza metabolica - sindroame de malabsorbtie din copilarie - nanism cardiac - nanism renal Nanismele osoase - nanismul acondroplazic Parrot - nanismul rahitic - nanismul pottic

Stadiometru

Modificri patologice ale nlimii

Reprezint variaiile mai mari de 20% fa de limitele admise pentru o anumit populaie i sexul respectiv. Depirea Limitei superioare = gigantism (gr, gigas = uriaii mitologici) Limitei inferioare = nanism (gr, nanos = pitic)

Nanismul hipofizar

Sindromul Turner (feminin)

Nanismul acondroplazic Parrot

Excesul statural sau hiperstaturalitatea

Hiperfunctia hipofizara Gigantismul prin lipsa gonadei masculine (gigantismul eunucoizilor) Sindromul Marfan

Hiperfunctia hipofizara

Robert Wadlow (1918-1940) cel mai nalt om din lume (2,72 m, 220 kg) mpreun cu tatl su.

Sindrom Marfan

TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA

Tipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si psihice ale individului
Clasificarea Clasificarea Clasificarea

lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral

Kretschemer (1921): tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic tipul longilin, leptosom sau astenic tipul proportionat, atletic sau normostenic Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.

GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE

Formule pentru calculul greutatii ideale:

1. Indicele Broca T=155-164 cmGI=T-100 T=165-174 cmGI=T-105 T=175-185 cmGI=T-110 2. Formula Lorenz Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4 Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2

3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI) Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4 Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]

4. Indicele masei corporale (IMC) IMC=G/I (18,5IMC24,9) IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu starile de nutritie clasic acceptate Denutritie Greutate acceptabila Obezitate gr. I Obezitate gr. II Obezitate gr. III

<18,5 18,5-24,9 25-29,9 30-34,9 35-39,9 40

Subnutrit Greutate normala Suprapondere Obezitate Obezitate severa Obezitate morbida

Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica obezitatea in trei grade: gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%) gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% ) gradul III: severa (surplus ponderal >30%) Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii): circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei = obezitatea androida) indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati valori normale) indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)

Cele 2 tipuri de obezitate

Clasificarea dupa indicii antropometrici: Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati >88cm la femei IAF >0,95 la barbati >0,85 la femei IA >0,5

Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati <0,85 la femei IA <0,5

Sindrom metabolic (NCEP ATP III) Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f) TG>150mg/dl HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.) TA>=130/85 mmHg Glicemie a jeun >=110 mg/dl

Sindrom metabolic WHO IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2 criterii din: - IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau BMI>30 - TG>=150 mg/dl sau HDL col <40 - TA>=140/90 mmHg Microalbuminuria >=20 micrograme/minut sau albumina/creatinina >=30 mg/g

Clasificarea dupa criteriul patogenic: primara secundara Forme particulare de obezitate: obezitati segmentare obezitati generalizate Exist forme particulare de obezitate Laurence-Bardet-Moon-Bidle

Alstrm
Prader-Labhardt-Willi Morgagni-Morell Exist ns i obeziti segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau pariale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate hiperandroid sau cu depunere facioscapular n guler Madelung, sau forme cu depunere adipoas predominant n jumtatea inferioar a corpului.

Obezitate

DENUTRITIA
Poate fi: primara secundara (cu acces normal la alimente) Notiuni slabire stenica constitutionala slabire astenica constitutionala emacierea casexia marasmul sindromul Kwashiorkor Cauze de denutritie: 1. anorexia nervoasa (mentala) 2. cauze organice insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds, boala Addison) cu apetit normal (stenoze esofagiene si pilorica, sindrom nefrotic) cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie, parazitoze intestinale)

Markerii umoral-biochimici si hematologici ai denutritiei: albumina<3,5 g% transferina<200mg% proteina legata de tiroxina<22mg% proteina legata de retinol<4,5mg% limfocite<1500/mm3

 Subponderalitatea:

Gradul 1: BMI = 17-18,4 Gradul 2: BMI = 16-16,9 Gradul 3: BMI = 13-15,9 Gradul 4: BMI = 10-12,9 Gradul 5: BMI < 10

Scderea ponderal involuntar (SPIV)

SPIV = scdere ponderal neintenionat de cel puin 5% din
greutatea corporal obinuit ntr-o lun sau de cel puin 10% n 6 luni.

Etiologia: numr nelimitat de boli, dar 2/3 din cazuri - 3 mari cauze (the big 3): Cancerul (35% din cazuri), 50% cu localizare digestiv i 50% extra-digestiv. Bolile psihice (20% din cazuri) endogene (depresia, demenele) sau exogene (addicia de nicotin, cocain, opiacee, amfetamin etc) Boli gastro-intestinale non-maligne (10% din cazuri) precum hepatopatiile cronice, pancreatita cronic, ulcerul peptic, edentaia, boala celiac etc.

Caexia
Caexia (gr, Kakos = ru, exis = stare, condiie) = pierderea excesiv n greutate, mai ales prin pierderea masei musculare scheletice, n contextul unui reacii inflamatorii cronice. Caexia inaniie (care desemneaz pierderea n greutate prin deprivare caloric).

Casexia

sindromul Kwashiorkor (stanga)

marasmul (dreapta)

anorexia nervoasa (mentala)

BIBLIOGRAFIE

BARBARA BATES MACLEODS

DAN GEORGESCU MONICA MOLDOVEANU

http://www.tehnopress.ro/index.php?GoTo=carti&toDo =viewDetails&BookID=810