Sunteți pe pagina 1din 3

Despre suflete-pereche si (re)intalniri karmice Autor: Astrolog Vesta I 14 Martie 2011 I 10 !

i"uali"ari #e este omul$ Din ce este el compus$ %ste sufletul muritor$ Dar spiritul$ &oate aceste sunt 'ntre()ri pe care oamenii cu un anume ni!el *e e*uca+ie sau cu porniri nati!e mai filo"ofice ,i le pot pune- 'ntr-un anume moment al !ie+ii lor. &oate cre*in+ele importante ale omenirii sus+in c) omul pe /)m0nt este compus *intr-o parte material) ,i *in una imaterial)- non fi"ic). /artea material) este e!i*ent) ,i aceasta 'nseamn) trupul format *in carne- oase- mu,chi- su(stan+e minerale ,i care se *e"!olt) potri!it unui tipar genetic- a1unge la maturitate ,i apoi in!oluea")- *egenerea") ,i *ispare prin moarte. /artea imaterial) este compus) *in suflet ,i2sau spirit. Mul+i cercet)tori ,i repre"enta+i ai *iferitelor cre*in+e au p)reri *iferite asupra sufletului ,i spiritului- iar ma1oritatea oamenilor o(i,nui+i consi*er) c) 'nseamn) acela,i lucru sau nu pot spune cu preci"ie ce le *eose(e,te. #ei mai mul+i spun c) sufletul inclu*e mintea con,tient) ,i su(con,tient)- emo+iile ,i !oin+a ,i este cel care *) personalitate omului- 'l *efine,te ca fiin+) unic)(*ou) trupuri la fel pot e3ista 'n ca"ul gemenilor uni!itelini care pro!in *in oul re"ultat *in acela,i o!ul ,i acela,i spermato"oi*). Deci sufletul se hr)ne,te cu g0n*uri ,i emo+ii ,i este 'ns),i esen+a unei persoane. Aristotel spune c) e3ist) 4 ni!eluri *e suflete 'ncarnate 'n plante- animale ,i oameni. &ot el spune c) sufletul 'ncetea") s) mai e3iste *up) ce corpul fi"ic moare. Interesant) este ,i a(or*area sufletului 'n 1ainism- una *in cele mai !echi religii ,i filo"ofii a lumii *at0n* *in In*ia antic)(cu 1500 *e ani 'nainte *e 6ristos). 7aini,tii consi*er) c) toate fiin+ele au suflet etern- care nu moare- 'ncep0n* * ela pietre- apa- focul- pietrele- cele mai mici insecte- plantele ,i animalele. &o+i 1aini,tii- monahi sau mireni- sunt !egetarieni ,i a*ep+i a non !iolen+ei totale. 8oarte interesant)- fiin* ,i precursoare a teoriei karmei este 'mp)r+irea sufletelor- care repre"int) 'ns),i esen+a !ie+ii- 'n func+ie *e gra*ul lor *e *epen*en+) *e ciclul re'ncarn)rii: 9uflete *e-a pururi fericite 9uflete eli(erate care nu se !or mai na,te *in nou 9uflete aser!ite materiei ,i prinse 'n ciclul re'ncarn)rii- care continu) s) se nasc) ,i s) moar) #onceptul sufletului ,i a spiritului a fost a(or*at *e nenum)ra+i filo"ofi- teologi ,i *octrine *e-a lungul timpului- unii consi*er0n* c) el este muritor ,i c) numai spiritul este nemuritor sau e3ist) *ou) feluri *e suflete 'mp)r+ite la fel 'n muritor ,i nemuritor. :ici 'n ceea ce pri!e,te se*iul material al sufletului nu e3ist) o unitate *e p)reri- singurul lucru este c) el se afl) 'n contact cu corpul uman: unii sus+in c) se*iul sufletului se afl) 'n moarte ,i- *e aceea ;#artea egiptean) a Mor+ilor< *escrie 1u*ecarea sufletului *up) moarte- prin c0nt)rirea inimii mortului. Al+ii consi*er) c) sufletul se afl) at0t 'n inim)- c0t ,i 'n ;ca!it)+ile< creierului- c)ci el repre"int) ,i g0n*urile ,i !oin+a omului. #ei care !or s) stu*ie"e mai mult pot s)-l citeasc) pe /itagora- /laton- Aristotel%picur- /aracelsus- 8reu* ,i mul+i al+ii- precum ,i s) stu*ie"e *octrinele *iferentelor curente religioase. 9piritul (numit mai ales 'n religia catolic)) sau *uhul (a,a cum 'l reg)sim la orto*oc,i) este suflarea Di!in)- o leg)tur) pus) *e #reator 'ntre trup ,i suflet ,i pre"entat 'n =i(lia orto*o3) ca o funie *e argint ce le une,te. 9e pare c) sufletul are o natur) plasmatic)- cu o form) umanoi*) ,i a!0n* o temperatur) *e 45-40 *e gra*e. %l poate e3ista ,i f)r) trup- at0t timp c0t Dumne"eu *ore,te. >enumitul clar!)")tor american %*gar #a?ce spune c) spiritul este 8or+a Vie+ii- cea care ne poate men+ine s)n)to,i ,i 'nfloritori- iar sufletul este a*e!)ratul nostru 9ine- singurul care nu poate in!olua- regresa- el a!0n* *oar ,ansa e!olu+iei. /entru c) numai sufletul continu) s) tr)iasc)- chiar *ac) 'n alte trupuri cum spune conceptul re'ncarn)ri sau 'ntr-o alt) lume cum spune religia cre,tin). #eea ce are un 'nceput- are ,i un sf0r,it. 9ufletul t)u este o parte a 'nceputului ,i a sf0r,itului ,i prin urmare este una cu 8or+ele creatoare sau cu Dumne"eu.

De,i *)m at0t *e mult) importan+) trupului- contactului fi"ic ,i aspectului nostru- cone3iunile spirituale- *e la suflet la suflet sunt cele care ne fac s) ne sim+im (ine sau ne pro!oac) suferin+e. &r)im 'ntr-o ;mare< *e suflete ,i permanent interac+ion)m unele cu altele- cu unele mai intens- cu altele f)r) !igoare- cu unele pentru mai mult timp- cu altele *oar acci*ental. :e stimul)m- ne !in*ec)m- ne spri1inim e!olu+ia. /e *e alt) parte- alte suflete ne golesc *e energie- ne fac s) *)m ce e mai r)u *in noi- ne 'm(oln)!esc la ni!el mental- psihic sau fi"ic. 9ufletele s-ar putea clasifica 'n 4 categorii: 9uflete-in*iferente: aceasta este o *enumire un pic for+at)- c)ci schim(ul *e energie se pro*uce chiar ,i cu sufletele cu care intr)m 'n contact pentru un timp foarte scurt ,i la ni!el superficial: oameni cu care !enim 'n contact acci*ental la un ghi,eu- 'n auto(u"- 'ntr-o e3cursie2conce*iu- etc. @rupuri *e suflete: sunt suflete care sunt 'n prea1ma noastr) pentru mai mult sau mai pu+in timp- *ar cu care schim(ul *e energie este semnificati!: p)rin+i- fra+i2surori- copii- iu(i+i2iu(iteprieteni- colegi *e ,coal) ,i *e ser!iciu 9uflete-'nso+itoare: aceasta presupune o rela+ie 'n care gra*ul *e apropiere- *e intimitate ,i implicit schim(ul *e energie este mult mai mare: iu(itul sau iu(ita cu care a!em o rela+ie *eose(it) (ca *urat) sau2,i intensitate m)surat) 'n efectele ei asupra noastr))- so+ul2so+iac0teo*at) un p)rinte ,i un2o prieten2) cu o rela+ie e3trem *e str0ns) 9uflete-gemene: aceasta presupune e3isten+a unor suflete care se completea") ca *ou) 1um)t)+i ale unui 'ntreg- care re"onea") unul cu cel)lalt la un ni!el e3trem *e profun*- *e spiritual

@rupurile *e suflete- sufletele 'nso+itoare ,i sufletele-gemene se mai numesc ,i suflete-perechela mo*ul general. >e'ncarnarea nu se face la 'nt0mplare- ci !enim cam 'n acela,i grup *e suflete- rotin*u-ne 'ntre noi 'n *i!erse iposta"e: o*at) 1uc)m rolul iu(itului2iu(itei- al so+ului sau so+iei- al fiului2fiiceiprietenului sau *u,manului- ,efului care ne scoate *in min+i- al unui coleg *e ser!iciu ,.a.m.*. #el mai u,or se pot !e*ea aceste leg)turi karmice 'ntre mem(rii aceleia,i familii at0t *e astrolog ,i chiar *e persoane cu spirit *e o(ser!a+ie. Aneori unul *in p)rin+i ,i copilul sunt 'n aceea,i "o*ie sau 9oarele unuia este 'n aceea,i "o*ie cu Ascen*entul sau Buna altuia. 9unt familii 'n care pre*omin) o anumit) "o*ie ,i chiar noii !eni+i- ru*ele prin alian+)- au "o*ii care se reg)sesc 'n familia 'n care intr). Am 'nt0lnit situa+ii c0n* copilul a*optat are aceea,i "o*ie cu a mamei sau alte aspecte planetare care fac leg)tura 'ntre el ,i p)rin+ii a*opti!i. Din punct *e !e*ere spiritual ,i karmic- e3ist) leg)turi la fel *e puternice 'ntre copiii a*opta+i ,i p)rin+ii care 'i 'nfia") ,i chiar ,i cu (unicii care 'i cresc. %3ist) posi(ilitatea *e a afla chiar *in astrograma natal)- un*e !om a!ea 'nt0lniri karmice cu alte suflete. /laneta care 1oac) rolul cel mai important este 9aturn- care este a*esea numit) ,i ;generalul karmei<- el semnific0n* chiar timpul- cel care ne *) posi(ilitatea s) ne 'nt0lnim ,i s) ne re'nt0lnim sufletele cu care a!em rela+ii speciale('n (ine sau r)u). /o"i+ia 'n cas)(o "on) a horoscopului ce *esemnea") un anumit *omeniu *e !ia+)) a lui 9aturn arat) 'n ce *omeniul al !ie+ii se !a 'nt0lni lec+ia karmic)- iar c0n* acesta in*ic) o rela+ie se poate *e*uce ce categorie *e persoan) !a fi implicat). :u numai aceast) po"i+ie a lui 9aturn este un in*iciu- ci ,i aspectele pe care le face el cu alte planete personale (9oarele- Buna- Mercur- Venus sau Marte) pot s) fac) acela,i lucru ,i cele mai puternice sunt con1unc+iile lui 9aturn cu acestea. /entru unele situa+ii ,i semnul "o*iacal 'n care se afl) 9aturn poate oferi in*icii pre+ioase. A!em urm)toarele situa+ii posi(ile *e (re)'nt0lniri karmice cu suflete-pereche care *esemnea") pe:

Mam): 9aturn 'n >acC 9aturn 'n casa IV(a mamei)C 9aturn 'n aspect cu Buna &at): 9aturn 'n BeuC 9aturn 'n casa D(a tat)lui)C 9aturn 'n aspect cu 9oarele 8rate2sor): 9aturn 'n casa III(a fra+ilor)C 9aturn 'n aspect cu Mercur #opil: 9aturn 'n BeuC 9aturn 'n casa V(a copiilor) 9o+2so+ie: 9aturn 'n =alan+)C 9aturn 'n casa VII(pentru am(ele se3e)C 9aturn con1unct cu 7unona(asteroi*ul c)s)toriei)C 9aturn 'n aspect cu Buna(pentru un ()r(at)C 9aturn 'n aspect cu 9oarele(pentru o femeie) Iu(it2iu(it): 9aturn 'n casa V(este ,i casa iu(irii)C 9aturn 'n aspect cu Venus(pentru un ()r(at)C 9aturn 'n aspect cu Marte(pentru o femeie) /rieten2): 9aturn 'n V)rs)torC 9aturn 'n casa DI(a prietenilor) #oleg *e ser!iciu: 9aturn 'n casa VI(a ser!iciului) #u un ,ef: 9aturn 'n casa D(a carierei ,i con*uc)torilor) #u un profesor: 9aturn 'n casa III(stu*iile generale ,i liceale)C 9aturn 'n casa ID(stu*iile superioare) An singur astfel *e in*iciu nu este totu,i suficient pentru a spune *ac) rela+ia cu mama- so+uliu(itul- etc este una 'ntre suflete-gemene- c)ci pentru aceasta e ne!oie *e o anali") *etaliat) at0t a astrogramelor celor *oi- c0t ,i a cone3iunilor care se formea") 'ntre punctele importante ,i 'ntre planetele *in astrogramele respecti!e. /ersonal- *in stu*ierea compati(ilit)+ii a peste 500 *e cupluri- am 'nt0lnit *oar... 5 cupluri care pot fi consi*erate ca repre"ent0n* aceast) categorie retr0ns)- ceea ce repre"int) un procent *e numai 1E- care arat) c) aceast) 'nt0lnire este una e3trem *e rar)- *ar ,i e3trem *e puternic). Voi e3plica 'n materiale !iitoare 'n ce const) frumuse+ea- *ar ,i pro!ocarea unei asemenea 'nt0lniri.

Detalii *espre astrolog pe astro!esta.com.