www.referat.

ro

ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

EDP C 2

Principii etice
1. Calea de mijloc aristotelica In conformitate cu acest principiu, atitudinea mora a apare odata cu situarea corespun!atoare intre doua e"treme# $ principiu ca ii de mi% oc & a aparut in Grecia Antica, in sec' I( i'C' Aristote a consacrat )irtutea mora a ca o ca e de mi% oc intre doua e"treme# De a predecesoru fundamenta e# $ $ $ $ cumpatare* dreptate* cura%* inte epciune' una imp ica e"cesu * cea a ta imp ica ipsa' ui Aristote , P aton, +recii au mostenit ce e patru )irtuti

Cand si$a conceput etica, Aristote a pus accentu pe moderatie, pe cumpatare, asa cum inte epciunea inseamna sa %udeci ,ine moderatia, inseamna sa traiesti c-i,!uit' Ca )irtute mora a, e o considera e"ce enta atunci cand se +aseste a %umatatea drumu ui intre e"ces si pri)atiune' In fi o!ofia aristote ica, cura%u este ca e a de mi% oc intre asitate, critica %usta'''... O ca e de a opera cu acest principiu presupune identificarea e"treme or, sa nu faci nimic ascuns, sa e"pui totu ' In ca!u in care e"ista doua o, i+atii contradictorii, acestea pot fi re!o )ate urmand ca ea de mi% oc' De e"emp u, se pot imp ica acti) an+a%atii !iare or in pro, eme e comunitatii. Ro u %urna istu ui, ca profesionist, poate fi contra!is uneori de ro u acestuia, in ca itate de cetatean, urmand principiu ' /rmand principiu aristote ic, !iaristii tre,uie sa respin+a am,e e e"treme si ipsa oricarei imp icari in e)enimente e e"terioare, dar si e"cesu repre!entat de i+norarea oricaror rea itati e"terne' /n ar+ument esentia in etica este ca )irtutea se af a intre doua )icii' Se poate face o,ser)atia ca )icii e nu sunt intotdeauna usor de oca i!at, desi une e persoane sunt in!estrate cu )irtutea si caracteru necesar pentru a e depista cu preci!ie' Identificarea e"cesu ui presupune onestitate si ima+inatie, inainte ca ec-i i,ru , comportamentu ui sa$si spuna cu)antu ' Desi termenu medie trimite a matematica si a semnificatia unui punct median, nu este )or,a aici de distante perfect e+a e fata de e"treme' Ca ea de mi% oc nu inseamna numai cantitatea potri)ita, ci si momentu potri)it, pu, icu potri)it, modu potri)it si metoda iterara potri)ita' 2. Imperativul categoric kantian

0ant a conferit su,stanta inte e+erii re+u ii de aur aristote ice, prin imperati)u sau cate+oric, care imp ica faptu ca ceea ce este drept pentru unii, este drept pentru toti' 1Pentru fi o!ofu +erman, principiu conform caruia e)a uam mora itatea actiuni or noastre este urmatoru # 2Actionea!a conform ace ei ma"ime care )rei sa de)ina, in ace asi timp, e+e uni)ersa a3' Cu a te cu)inte, se impune unificarea principiu ui ce sta a ,a!a oricarei deci!ii, pentru a constata intentia ca e sa fie uni)ersa ap icat, asadar testu unei o, i+atii mora e, )erita,i e este posi,i itatea de a de)eni uni)ersa a' Imperati)e e cate+orice despre care )or,este 0ant sunt inerente fiinte or umane, sunt percepute nu prin ratiune, ci prin constiinta sa' Prin constiinta sa, omu se supune o, i+atiei mora e' Constiinta ne informea!a cand a e+em ,ine e si cand tre,uie sa respin+em rau ' Prin constiinta, e+ea mora a de)ine parte a naturii umane' Le+ea mora a se impune neconditionat tuturor fiinte or rationa e, pe cand etica este sinonima, in mare parte, cu respectu pentru datorie' Imperati)u cate+oric tre,uie respectat, c-iar cu pretu sacrificiu ui tuturor inc inatii or natura e si a standarde or socia $acceptate' 3. Principiul utilitarist /ti itarismu de!)o ta o etica ar+ de!,atuta in societatea occidenta a, in conformitate cu care tre,uie sa determinam ceea ce este corect sau +resit, ana i!and factorii care )or produce ce e mai fa)ora,i e consecinte pentru ,unastarea fiinte or umane' A ternati)a corecta, din punct de )edere mora , produce ce mai ,un raport intre ,ine si rau, ceea ce contea!a, pana a urma, atunci cand a e+em intre ,ine si rau' Este masura de ,ine promo)at si cea de rau pre)enit' /ti itarismu modern s$a conturat in opere e fi o!ofi or ,ritanici 4erem5 6ent-am si 4' S' 7i ' (ersiunea or traditiona a era -edonista 1-edonism 8 cu ti)area p acerii, ca scop a )ietii9, sustinand ca scopu fina a oricarei actiuni i constituie fericirea sau p acerea'

EDP C 2 Fericirea & sin+uru scop a actiuni or umane si testu prin care ar tre,ui %udecat orice comportament' Principiu uti itarist poate fi formu at in fe u urmator# 2Cauta cea mai mare fericire, pentru cei mai mu ti3' Norma uti itarismu ui impune astfe doua cerinte# ea ne dictea!a sa producem ce mai ,un raport posi,i intre ,ine si rau si sa$ distri,uim ce or a ti, cat mai mu t posi,i ' /ti itarismu poate fi definit ca un promotor a ce ui mai mare ,ine pentru cei mai mu ti oameni' In acest sens, principiu ne indeamna sa distri,uim o consecinta ,una pentru cat mai mu ti oameni, atat cat ne sta in putere sa o facem'

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate