Mihail Sadoveanu

(1880 - 1961)
Date biografice Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880 la Pascani, ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei rsachi, fiica de ra!esi din "erseni# rmea!a cursurile scolii $rimare in orasul natal, gimna!iul la %alticeni, iar liceul la &asi# Devutea!a in revista 'Dracu' din (ucuresti cu schita 'Domnisoara M# din %alticeni' )18*+,, sub semnatura Mihai din Pascani# Se casatoreste cu -caterina (alu )1*01,, cu care are 11 co$ii, iar in 1*0. se muta la (ucuresti, unde desfasoara o $rodigioasa activitate literara# Moare la 1* octombrie 1*/1, regretat de toti literatii vremii, intre care 0eorge 1alinescu scrie in memorabila '1ronica a o$timismului'2 '3mul de toate !ilele s-a mistuit lasand in locu-i simulacrele sale de $iatra si de bron!# 1e-a fost al fiecaruia din noi a devenit al tuturor, el e acum numai al $o$orului dintru care a iesit#' 3$era &n anul 1*0. are debutul editorial cu $atru carti2 'Povestiri', 'Soimii', 'Dureri inabusite' si '1rasma lui Mos Precu', fa$t $entru care 4icolae &orga numeste aceasta $erioada 'anul Sadoveanu'# Publica a$roa$e 100 de volume, intre care2 '%loare ofilita' )1*05,, 'A$a mortilor' )1*11,, '4eamul Soimarestilor' )1*15,, '5ara de dincolo de negura' )1*6/,, '7anu-Ancutei' )1*68,, '&m$aratia a$elor' )1*68,, '8odia 1ancerului sau "remea Ducai-"oda' )1*6*,, '(altagul' )1*90,, '1reanga de aur', ':ocul unde nu s-a intam$lat nimic' )1*99,, '%ratii ;deri' )1*95-1*.9,, '4ada %lorilor' )1*51,# 5eme ale o$erei < universul literar# Mihail Sadoveanu, '1eahlaul literaturii romane', cum l-a numit 0eo (og!a, 'Stefan cel Mare al literaturii romane' cum i-a s$us 0eorge 1alinescu, are o o$era monumentala a carei marete consta in densitatea e$ica si grandoarea com$o!itionala2

1#"iata satului romanesc )tema s$iritualitatii satului romanesc, este $rinci$ala tema a e$icii sadoveniene, intrucat 'taranul roman a fost $rinci$alul meu erou', marturisea Sadoveanu intr-un discurs tinut la Academia =omana# 5aranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cu viata as$ra ca si meleagurile $ra$astioase $e care este sortit sa traiasca )asa cum ilustrea!a $ro!atorul in legenda de la ince$utul romanului '(altagul',# Puternic individuali!at in literatura romana, taranul lui Sadoveanu se $articulari!ea!a $rin cateva trasaturi s$ecifice2 - taranul, ca $astrator al lumii vechi, arhaice si $atriarhale> - taranii moldoveni sunt oameni bla?ini si intele$ti, cu un acut simt al dre$tatii si al libertatii, a$aratori ai unor $rinci$ii de viata fundamentale, statornice din vremi imemoriabile> - rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se retrag in mi?locul naturii sau rabufnesc cu violenta, im$linindu-si dre$tatea, mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane> - universul sufletului taranesc se com$une din adevar, dre$tate, demnitate si iubire $atimasa2 '%a-te si tu ce-i $utea, dar mai ales un om cumsecade sa te faci@ Sa nu ra$esti munca saracului )###,, sa nu-ti bati ?oc de nevoiasul care varsa lacrimi $e bra!da#' )':a noi in "iisoara',> - inclinatia lor catre confesiune, $lacerea de a $ovesti intam$lari din 'vreme adanca' )'7anu-Ancutei',# Opere reprezentative2 'Povestiri' < volumul de debut> $ovestirile '&n drum s$re 7arlau', 'Pacat boieresc', '(ordeienii din volumul 'Dureri inabusite', o$ere de maturitate de o reala valoare literara> '7anu-Ancutei', in care cele noua $ovestiri ilustrea!a o lume arhaica, $ovestitorii sunt tarani care retraiesc intam$lari de demult, din 'vreme veche' si care au vocatia confesiunii, $lacerea de a istorisi intam$lari $etrecute in locuri s$ecific sadoveniene2 hanu, moara, crasma> '(altagul', roman ce ilustrea!a viata arhaica, as$ra si $lina de $ericole a taranilor de la munte, oieri sau taietori de lemne, care-si duc traiul intr-un s$atiu s$iritual si fi!ic asemanator celui din 'Miorita', conducandu-se du$a randuieli nescrise, du$a legi si credinte stramosesti# 6#S$atiul inchis al orasului de $rovincie, al targului inert, care distruge $uritatea sufletului omenesc2

- orasul este un s$atiu mohorat, li$sit de vitalitate, in care se $etrec drame cau!ate de monotonia vietii de $rovincie> - $ersona?ele sunt slu?basi marunti, mestesugari, boieri fara vitalitate, care se misca intr-o lume cenusie, strivitoare de viata, ce sugerea!a $latitudine s$irituala> - oamenii oraselor sunt victime ale tristetii, insingurarii si suferintei $rovocate de esecul s$iritual> Opere reprezentative2 romanele '%loare ofilita', ':ocul unde nu s-a intam$lat nimic', 'A$a mortilor', '7aia SanAs'# 9#=omanul istoric# Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric, ce ilustrea!a istoria Moldovei in trei eta$e2 secolul al B"-lea )Stefan cel Mare,, secolul al B"&-lea )&on "oda cel "itea!,, secolul al B"&&-lea )Stefan 5omsa, "asile :u$u, Duca-"oda,# Mihail Sadovenu reconstituie, in $rinci$al, doua as$ecte istorice2 - -$oca de glorie a Moldovei in care eroii sunt dominati de un $rofund sentiment $atriotic, fiind conturati din acumulari de calitati si care, $rin imbinarea elementelor clasiciste cu cele romantice, devin $ersona?e legendare# -i sunt caracteri!ati de trasaturi s$irituale taranesti, setea $entru adevar si dre$tate, vite?ie, cura?, $utere de sacrificiu, dorinta de libertate# Opere reprezentative2 '%ratii ;deri', '4eamul Soimarestilor'# - -$oca de decadere ?alnica a Moldovei, in tim$ul domniei lui Duca-"oda, un des$ot lacom, egoist, im$asibil la viata grea a oamenilor, necrutator si rau, inuman, ducand o viata i!olata din $ricina firii lui inchise, necomunicative# =omanul '8odia 1ancerului sau "remea Ducai-"oda' are la ba!a contructiei literare motivul strainului, care observa si comentea!a cele va!ute in tim$ul calatoriei sale $rin Moldova )MontesCuieu < 'Scrisori $ersane'> "asile Alecsandri < '(alta Alba',# .#5ema naturii se regaseste la Mihail Sadoveanu in toate o$erele literare, nu numai in cele care descriu in mod s$ecial !one mirifice ale $laiurilor romanesti, de aceea $ro!atorul a fost su$ranumit '$oet al naturii#' 5rasaturile $rinci$ale ale as$ectelor naturii ilustrate de Mihail Sadoveanu s-ar $utea sinteti!a astfel2 - frumusetea si armonia $eisa?ului naturii mirifice romanesti> - $rofunda comuniune a omului cu natura, care ca$ata diferite i$osta!a a$arte in $ro!a sadoveniana>
9

- natura < loc de liniste si reflectie $entru om> - natura ca stare sufleteasca, adica orice simtire, !bucium al sufletului uman se $roiectea!a in natura si $rin natura> - natura < refugiu al echilibrului si libertatii de$line a omului> - natura ocrotitoare $entru om, ferindu-l de violentele existentiale, a$arandu-l de $ericolele ce i-ar $utea distruge sufletul, simtirea# Opera reprezentativa este '5ara de dincolo de negura', care ilustrea!a lumea mirifica, $rimitiva si $oetica a Deltei Dunarii# Persona?ele sunt oameni cu $atima istorisirii, a confesiunii si au indeletniciri singuratice2 $escari si vanatori ramasi etern credinciosi acestor taramuri# :ovinescu s$unea des$re lumea oamenilor si a necuvantatoarelor ilustrate in acest volum ca este 'cea mai inalta ex$resie a instinctului de salbaticie'# Stilul $ro!ei sadoveniene# '1ea mai uimitoare i!banda a lui Mihail Sadoveanu este aceea cu $rivire la limba', s$unea 0eorge 1alinescu# Stilul sadovenian are cateva $articularitati din care reiese farmecul si vra?a $e care o dega?a intrega sa $ro!a2 - solemnitatea este data ee e$itete, com$aratii, metafore elogiative, de $reamarire a s$iritului taranesc sau a trasaturilor com$arabile cu ale $ersona?elor mitologice> - arhaitatea < este ilustrata de folosirea arhaismelor fonetice, semantice si lexicale )'a se tangui' $entru a se vaita, 'cetatuie' $entru cetate, 'lunatice' $entru femei nebune, 'lacas' $entru manastire, etc#,> - mu!icalitatea limba?ului este ca o simfonie, 'o $artitura intonata sub cu$ola lui Dumne!eu, au!indu-se lina ?eluire a doinelor, viforul strigatelor de ra!boi, larma $etrecerilor cu vin si lautari, vaietele noroadelor invinse, dominate de $oruncile as$re ale voievodului' )8oe Dumitrescu-(usulenga,# - sobrietatea este data de tim$ul in care se $etrec intam$larile, fa$tele din intreaga sa $ro!a, un tim$ mitic, un tim$ al credintelor stramosesti, intr-o lume arhaica, $rimitiva, foarte $uternic legata de natura incon?uratoare, un tim$ care se masoara du$a semnele vremii, du$a su$erstitii, du$a legi stramosesti nescrise, dar $astrate cu sfintenie de generatii si transmise cu credinta urmasilor )'(altagul', '7anuAncutei',# &nsusi Sadoveanu $lasea!a de multe ori intam$larile 'in vreme veche' ori 'in vreme adanca'#
.