Pescuit la mare - momeli vii Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti

si la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton. Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina, hamsia. Rama de mare Culoare: verzui inchis si maroniu. Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la ! cm lungime. "abitat: traieste in apa marii afundata in zonele nisipoase. Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau intrun loc intunecos si racoros timp de mai multe zile. Cum o procuram: se intra in apa la adancimea de #!8! cm.se sapa la cazma la adancimea de !-2! cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. $ste poroasa si are foarte multe picioruse %cili&. Garizii de piatra Culoare: verde deschis. Dimensiuni:2-8 cm.lungime. "abitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare. Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider ma'im 2 ore sau intr-un loc racoros si intunecos ma'im # ore. Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici. (olosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii. )cesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi. Garizii de nisip Culoare: galbui spre bej deschis. Dimensiuni: 2-8cm lungime. "abitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase. Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider ma'im 2* ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator. Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de 2!- !! cm. (olosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. )cesti garizi nu se consuma de catre om avand foarte mult nisip in ei. Scoica alba Culoare: alb. Dimensiuni: cele mai mari e'emplare ajung la !- + cm. "abitat: traieste in nisipul de pe fundul marii. Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa cu sare si se tine la frigider cateva zile. Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri. (olosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.

,coica neagra-idem ca la scoica alba. Aterina Culoare: alb verzui. Dimensiuni: +- 2 cm.lungime. "abitat: traieste in bancuri mari in apa marii. Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic. Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit %navoade& cu ochi foarte mic. (olosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate speciile de peste rapitor din mare. ,e poate consuma si de catre om. Hamsia Culoare: alb-argintiu. Dimensiuni: +- ! cm. lungime. "abitat: traieste in bancuri mari in apa marii. Pastrare: la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic. Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit %navoade&cu ochi foarte mic. (olosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti rapitorii din mare. ,e poate consuma si de catre om.

Larvele de libelule Chironomus plumons )utor : -eorge Dascalescu.Publicat la 2!!.-! - /. */# vizite. Denumite 0n mod eronat 1larve de libelul21, aceste larve apar3in de fapt unor insecte numite 34n32ra5i, din familia Chironomidae, familia Diptera. Din aceea5i familie fac parte 5i 34n3arii 5i mu5tele.

iolo!ie $'ist2 mai multe specii 0n cadrul genului Chironomus, variind 0n m2rime de la 2-. mm p4n2 la 2!-.! mm lungime. 6na dintre cele mai r2sp4ndite specii este Chironomus plumosus. Culorile variaz2 0n mare m2sur2 0n func3ie de mediul 0n care tr2iesc, 0nt4lnindu-se subspecii de culoare verde, maro 5i chiar neagr2. Pe parcursul dezvolt2rii lor chironomidele parcurg trei etape, de larv2, pup2 5i adult. 7arvele se dezvolt2 din ou2 minuscule, 0nvelite 0ntr-un material gelatinos. )u de obicei o culoare ro5u aprins, datorat2 abunden3ei hemoglobinei din corp %schimburile de gaze cu e'teriorul se realizeaz2 prin piele&. Capul este negru av4nd ochi, antene 5i aparat bucal. Corpul este cilindric, 0mp2r3it 0n segmente. Picioare au doar pe primul segment al corpului 5i pe ultimul. 7arvele tr2iesc pe fundul lacurilor 5i al r4urilor u5or curg2toare, 0n locurile cu acumulare de material organic, 0n m4l. 85i construiesc 0n jur un ad2post cilindric din secre3ii

proprii de unde se hr2nesc cu materiile organice din apropiere. 9dat2 dezvoltarea larvar2 terminat2, insecta se ridic2 la suprafa32 5i se transform2 0n pup2. 8n acest stadiu insecta este cea mai vulnerabil2, fiind o prad2 u5oar2 pentru pe5ti 5i pas2ri. ,tadiul de pup2 nu dureaz2 mult, insecta adult2 p2r2sind 0nveli5ul pentru a se ridica 0n aer 0mpreun2 cu mii de surate ale sale. 8n aer are loc 5i 0mperecherea, dup2 care femelele revin la suprafa3a apei pentru a-5i depune ou2le. Pescuit ,e pare, dup2 rezultatele ob3inute la pescuit, ca aceste insecte sunt deosebit de atr2g2toare pentru pe5ti. ,peciile de pe5ti care prefer2 astfel de larve sunt 0ndeosebi ciprinidele %babu5ca, ro5ioara, pl2tica, obletele& dar 5i pe5tii r2pitori 0n perioada de iarn2 %bibanul, ghibor3ul&. 17arvele de libelul21 sunt e'trem de fragile la folosirea lor la pescuit. ,unt sub3iri, 5i nu se preteaz2 dec4t la c4rlige ma'im num2rul 2. 6neori chiar spinul c4rligului le deterioreaz2, un c4rlig f2r2 spin fiind chiar mai indicat. :2rimea optim2 a c4rligului %din e'perien3a personal2& este #- 8. Prefer s2 folosesc c4rlige de culoare ro5ie, care se camufleaz2 mai bine 0n buchetul de libelule, sau negre, de aceea5i culoare cu a capului libelulei. Prinderea 0n c4rlig se face pu3in 0napoia capului. ;u se 0n5ir2 pe c4rlig, precum r4ma, ci se prind transversal. De obicei se prind 0n c4rlig mai multe 1libelule1, 0n buchet. (iind foarte fragile sunt rupte de pe5ti cu mare u5urin32. De aceea se prefera folosirea lor 0n sezoanele mai reci %sf4r5itul toamnei < 0nceputul prim2verii&, c4nd pe5tii sunt mai pu3in activi. 17ibelulele1 le g2sim in m4lul de pe fundul b2l3ilor pu3in ad4nci. =recem cu o sit2 pe deasupra m4lului, lu4nd pu3in 5i din acesta. ,trecuram apoi bine 5i cl2tim 0n ap2 p4n2 c4nd 0n sit2 vor r2m4ne numai libelulele. (iind recoltate din ap2, tot 0n ap2 e bine s2 le p2stram, 0mpreun2 cu m4l din care le-am luat. 9ricum, nu vor rezista prea mult. P4n2 la locul de pescuit le 3inem 0n vat2 umed2 0nvelit2 0n h4rtie, totul a5ezat 0ntr-o cutie de plastic cu capac, din care scoatem numai c4te libelule ne trebuie pentru urm2toarea or2 de pescuit. 7a pescuitul la copc2, iarna, va trebui s2 b2gam cutia 0ntr-un buzunar interior al hainei, pentru a nu 0nghe3a.

"omeli naturale - rama >amele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si totodata una dintre cele mai prinzatoare. )proape toate speciile de pesti apreciaza aceasta ?delicatesa? si de aceea foarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala. :odul de prindere in carlig difera de la o specie de peste la alta. Daca pentru biban sau caras e suficienta o bucata de rama in varful carligului, pentru mreana se recomanda ca rama sa acopere carligul si o portiune din fir. De cele mai multe ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si atrage pestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pe carlig. ;u omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul ca se zvarcoleste si nu o puteti intepa. 9 rama vie este cu mult mai tentanta pentru pesti decat una moarta. @erificati acest lucru intr-un acvariu.

De multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei. De aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe, pe care sa le pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undeva intr-o pivnita, la racoare. Pot supravietui si la bloc pe balcon, daca nu sunt in bataia directa a soarelui si au pamantul in permanenta umezit. Cutia o umpleti cu 2! cm de pamant, printre care puneti frunze, chiar daca sunt verzi. Deasupra asterneti un strat de frunze si apoi un plastic care sa limiteze evaporarea apei. 7a 2-. luni schimbati in totalitate pamantul. Puteti folosi la fel de bine si un acvariu pe post de cutie. >amele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie din orice alt material decat metal. )veti grija sa aiba pamant suficient si umezit. 7a locul de pescuit puneti-le la umbra, sau in barca in apa de pe fundul acesteia. Controlati-le din cand in cand, mai ales in zilele caniculare, pentru a nu ramane fara momeli. >ama de gunoi rosie este una dintre cele mai ?prinzatoare? rame. ,e gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd, sub frunzele din parcuri dupa o ploaie puternica. ;u sta la adancime in pamant, ci in primii !- + cm. ,unt lungi de pana la ! cm, avand o culoare rosie si dungi subtiri galbene transversale. ;u rezista prea mult pe carlig, ma'im 2! minute, dupa care trebuie schimbate. ,unt e'trem de agreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap.

>amele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses nisipoase. ,unt subtiri, nu prea mari %ma' + cm& si foarte fragile. ;u supravietuiesc decat unei singure trasaturi a pestelui, dupa care trebuie schimbate. >amele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz. ,unt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. ,unt e'celente la pescuitul carasului, crapului mare. =rebuie pastrate cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibile dintre rame. >amele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. ,e gasesc cel mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile. :erg bine la aproape toate speciile de pesti.

>amele negre de balta %rame serpesti& se gasesc in namolul de la marginea baltilor si lacurilor. )u o culoare neagra-verzuie, sunt aspre la pipait si de dimensiuni mari %2! - .! cm&. )u o mare rezistenta, supravietuind pe carlig ore intregi. ,unt o momeala eficienta in Dunare la pescuitul somnului. "omeli naturale - viermusii

,unt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici. Dau rezultate 0n tot timpul anului, chiar si atunci cand alte momeli naturale nu au efect.

An functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii vor fi mai mari % cm lungime, 2-.mm diametru&, sau mai mici. 9data obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor cautati. )stfel, la pescuitul obletilor punem un singur vierme mic, pe cand la platica unul mare sau un buchet de viermi mai mici.

Cum ii obtinem# ;u va ganditi sa-i adunati de pe cadavre de animale. Puteti lua vreo boala de care sa nu mai scapati multa vreme. Puteti sa ii cumparati, solutia aceasta fiind cea mai eleganta dar si cea mai scumpa. An plus, nu gasiti intotdeauna ceea ce cautati %viermusii sunt ori prea mari, ori prea mici&. Cel mai bine este sa vi-i faceti singuri, mai ales vara. )veti nevoie de cateva cutii de bere si de niste pestisori de la partidele de pescuit anterioare. =aiati capacul unei cutii de bere si legati cutia de partea superioara cu o sarma. Cu ajutorul acesteia agatati cutia intr-un loc care sa nu fie in bataia directa a soarelui. Puneti in cutie un pestisor, de preferat cu burta deschisa. :ustele il vor repera imediat si isi vor depune ouale din care in -2 zile vor iesi viermusii. Pe masura ce acestia se maresc, dati-le sa manance cate un pestisor. ;u le dati mai mult decat pot manca intr-o zi, pentru ca pestisorul sa nu se strice si sa miroasa. Dupa .-* zile viermusii ajung la +-# mm lungime, dimensiune cu care se poate pescui cu ei. Cum ii pastram# An frigider, intr-un borcan de *!! - 8!! grame, in malai %daca va suporta sotia&. Puneti-i la frigider cu 2-. zile inainte de a se transforma in pupe %+-# zile de hranire intensa dupa iesirea din oua, la temperatura de 2+ de grade&, ca sa nu aveti surprize neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si nu mai gasiti viermusi, ci muste. 7a *-+ grade viermusii raman fara sa se transforme in pupe aproape doua saptamani.