UNIVERSITATEA N. TITULESCU Facultatea de drept Lect. univ. dr.

Ion Dragne

D R E P T PROCESUAL C I V I L
I + II s u p o r t de c u r s

Bucureti ! "!

CUPRINS

UNITATEA DE #NV$%ARE ". No&iuni 'i principii generale 1.1. Consideraii generale privind justiia 1.2. Procesul civil mijloc de realizare a justiiei 1.3. Dreptul procesual civil ramur distinct a sistemului de drept 1.4. Bi liogra!ie UNITATEA DE #NV$%ARE . Ac&iunea civil( 2.1. "oiune #i natur juridic 2.2. Corelaia dintre dreptul su iectiv civil$ aciune #i dreptul de aciune 2.3. %lementele aciunii civile 2.4. Condiiile de e&erciiu ale aciunii civile 2.'. Clasi!icarea aciunilor civile 2.(. Bi liogra!ie UNITATEA DE #NV$%ARE ). *articipan&ii la procesul civil 3.1. )nstana de judecat *rolul #i poziia$ compunerea #i constituirea$ incompati ilitatea$ a inerea #i recuzarea+ 3.2. Prile *poziie$ drepturi #i ,ndatoriri$ coparticiparea procesual$ participarea terilor ,n procesul civil$ reprezentarea judiciar+ 3.3. Participarea procurorului ,n procesul civil 3.4. Bi liogra!ie

UNITATEA DE #NV$%ARE +. Co,peten&a instan&elor de -udecat( 4.1. "oiune 4.2. Clasi!icare 4.3. Competena general$ material #i teritorial a instanelor judectore#ti 4.4. -ntinderea competenei instanei sesizate 4.'. )ncidente procedurale cu privire la instana sesizat 4.(. Bi liogra!ie

Page2

UNITATEA DE #NV$%ARE .. Actele de procedur( 'i ter,enele procedurale '.1. "oiunea actelor de procedur '.2. Clasi!icare '.3. Condiii pentru ,ntocmirea actelor de procedur '.4. "oiunea #i clasi!icarea termenelor procedurale '.'. .odul de calcul '.(. Durata termenelor procedurale './. 0anciuni pentru nerespectarea condiiilor privitoare la actele de procedur #i a termenelor procedurale *nulitate #i decdere$ inclusiv comparaii1 sanciuni pecuniare$ sanciuni disciplinare+ '.2. Bi liogra!ie

UNITATEA DE #NV$%ARE /. 0udecata 1n 2a&a pri,ei instan&e (.1. Proceduri preala ile sesizrii instanei (.2. Dispoziii generale re!eritoare la cereri (.3. Cererea de c3emare ,n judecat (.4. -nt4mpinarea (.'. Cererea reconvenional (.(. 5im rarea (./. .suri asigurtorii (.2. Citarea #i comunicarea actelor de procedur (.6. 7edina de judecat (.18. Prima zi de ,n!i#are #i !uncia ei procedural (.11. -nc3eierile de #edin (.12. %&cepiile procesuale (.13. Pro e *noiune #i clasi!icare1 su iectul$ o iectul #i sarcina pro ei1 reguli comune privind admisi ilitatea$ administrarea #i aprecierea pro elor1 pro a prin ,nscrisuri1 pro a cu martori1 e&pertiza1 cercetarea la !aa locului1 mrturisirea1 prezumiile+ (.14. )ncidente ,n des!#urarea procesului civil9 suspendarea #i perimarea (.1'. :cte de dispoziie ,n procesul civil9 renunarea$ ac3iesarea$ tranzacia (.1(. Deli erarea #i pronunarea (.1/. ;otr4rea judectoreasc *noiune #i clasi!icare1 redactarea$ semnarea #i comunicarea 3otr4rii1 termenul de graie1 c3eltuieli de judecat1 e!ectele 3otr4rii judectore#ti1 ,nvestirea cu !ormul e&ecutorie1 e&ecutarea vremelnic1 ,ndreptarea erorilor materiale+ (.12. Bi liogra!ie

UNITATEA DE #NV$%ARE 3. C(ile de atac 1.'. 0istemul cilor de atac ,n legislaia rom4n 1.(. <olul cilor de atac 1./. Controlul judiciar #i controlul judectoresc 1.2. :pelul 1.6. <ecursul 1.18. Contestaia ,n anulare 1.11. <evizuirea 1.2. <ecursul ,n interesul legii 1.6. Bi liogra!ie UNITATEA DE #NV$%ARE 4 E5ecutarea silit( 2.1. "oiune$ reglementare #i natur juridic 2.2. .odaliti de e&ecutare silit 2.3. Participanii la e&ecutarea silit 2.4. Dreptul de a porni e&ecutarea silit 2.'. Cererea de e&ecutare silit #i incidentele procedurii de e&ecutare 2.(. Contestaia la e&ecutare 2./. = iectul e&ecutrii 2.2. >rmrirea silit mo iliar 2.6. Poprirea 2.18. >rmrirea silit imo iliar

2.11. %&ecutarea silit direct 2.12. %&ecutarea creanelor ugetare 2.13. %&ecutarea silit a creanelor ancare neper!ormante preluate la datoria pu lic intern 2.14. %&ecutarea silit a garaniilor reale mo iliare 2.1'. Bi liogra!ie UNITATEA DE #NV$%ARE 6 *roceduri speciale 3.1. Procedura necontencioas 3.2. Procedura re!acerii ,nscrisurilor #i 3otr4rilor disprute 3.3. Procedura o!ertei reale 3.4. =rdonana pre#edinial 3.'. Cererile privitoare la posesiune 3.(. Procedura divorului 3./. Procedura ,mprelii 3.2. 0oluionarea litigiilor ,n materie comercial 3.6. Procedura somaiei de plat 3.18. Bi liogra!ie UNITATEA DE #NV$%ARE "!. Ar7itra-ul 4.1. "oiune 4.2. Conventia ar itrala 4.3. 5ri unalul ar itral 4.4. Des!asurarea ar itrajului 4.'. ;otararea ar itrala 4.(. Bi liogra!ie UNITATEA DE #NV$%ARE "" Activitatea notarial( '.1. Consideraii generale '.2. Competena '.3. =rganizarea activitii notarilor pu lici '.4. <eguli comune pentru ,ndeplinirea actelor notariale '.'. Procedurile notariale ,ndeplinite de ctre notarii pu lici '.(. Bi liogra!ie Teste de autoevaluare

Page2

87iectivele cursului 'i criteriile de evaluare a cuno'tin&elor

A. 87iectivele cursului 0uportul de curs prezentat ,n r4ndurile ce urmeaz se adreseaz studenilor din ,nvm4ntul universitar la distan av4nd ca !inalitate e&plicarea principalelor instituii ale Dreptului procesual civil. ?ucrarea este conceput pentru a trata aspectele !undamentale ale dreptului procesual civil$ ast!el ,nc4t studeni s@#i ,nsu#easc noiunile #i termenii de specialitate. Cursul de !a ,#i propune9 ". 0 analizeze instituiile !undamentale ale dreptului procesual civil #i cone&iunile e&istente ,ntre ele1 . 0 transmit studenilor in!ormaiile necesare pentru interpretarea #i aplicarea corecte a legii civile1 ). 0 transmit studenilor cuno#tinele de Drept procesual civil$ necesare ,nelegerii instituiilor de az #i !ormrii unor uni speciali#ti ,n domeniu1 +. : ordarea instituiilor dreptului procesual civil ,n str4ns legtur cu jurisprudena Curii %uropene a Drepturilor =mului$ a Curii Constituionale$ a -naltei Curi de Casaie #i Austiie$ precum #i a altor organe judiciare. Con!orm !i#ei disciplinei$ competenele speci!ice acesteia sunt9 Cunoa#terea din punct de vedere #tiini!ic a coninutului normelor procesual civile generale$ precum #i a jurisprudenei re!eritoare la aplicarea acestora1 -nelegerea instituiilor dreptului procesual civil1 -nsu#irea unui mod de g4ndire logico@juridic corect1 -nelegerea corelaiilor e&istente ,ntre instituiile speci!ice prii speciale #i cele ale pri generale ale Dreptului procesual civil1 %&plicarea instituiilor speci!ice dreptului procesual civil1 %&plicarea #i interpretarea instituiilor dreptului procesual civil1

 %&plicarea corelaiilor dintre instituiile speci!ice dreptului procesual civil11 %&plicarea #i ,nelegerea soluiilor pentru pro lemele aprute ,n practic1 )nterpretarea corect a normelor procesual civile1 Bormarea unei atitudini pozitive !a de #tiina dreptului procesual civil 1 Dezvoltarea a ilitilor de g4ndire juridico@civil1 )ncitarea pentru o a ordare multidisciplinar a instituiilor de drept privat1 = i#nuina de a interpreta corect normele procesual civile #i aplicarea sistematic a acestora. 0uportul de curs este structurat ,n dou pri9 Cele dou pri cuprind mai multe teme ordonate$ de regul$ ,n con!ormitate cu succesiunea e&istent ,n Codul de procedura civil. -nsu#irea temeinic a Dreptului procesual civil presupune$ pe l4ng activitile didactice programate$ un e!ort consistent din partea studenilor ,n ceea ce prive#te studiul individual pe aza i liogra!iei minime o ligatorii$ recomandate ,n prezenta lucrare. Prezentul suport de curs are rol orientativ$ !apt pentru care$ atingerea nivelului necesar promovrii e&amenelor la disciplina drept civil$ potrivit coninutului programei analitice$ se va !ace prin studierea i liogra!iei o ligatorii. 9. Evaluarea :precierea nivelului de pregtire a studenilor se realizeaz ast!el9 Evaluarea final$ prin e&amen la s!4r#itul !iecrui semestru. %&amenul este scris$ iar notarea se !ace de la 1 la 18. 0ta ilirea notei !inale va avea loc ,n !elul urmtor9 ". <spunsurile la e&amen 28C1 . :ctiviti ,n cadrul ,nt4lnirilor tutoriale *re!erate$ participri la dez ateri etc.+ 28C1 Promovarea e&amenului presupune o inerea unei note mai mari sau egale cu '$ ,n care tre uie s ai o pondere de cel puin 38C nota de la e&amenul propriu@zis. C. :rila de Evaluare Drila de evaluare pentru e&amen cuprinde9 a+. ?a Drept procesual civil ; partea generala dou su iecte teoretice1 +. ?a Drept procesual civil ; partea speciala< dou su iecte *unul teoretic$ care tre uie tratate analitic #i o spe cu rol majoritar ,n evaluare+.

Page2

UNITATEA DE NVARE 1. Noiuni i principii generale

1.1 Consideraii generale privind justiia 1.2 Procesul civil mijloc de realizare a justiiei 1.3 Dreptul procesual civil ramur distinct a sistemului de drept

1. Dreptul procesual civil 1.1. Definiie Diferendele de natur civil pot fi soluionate: pe cale amiabil, n cadrul modalitilor nejurisdicionale de soluionare a disputelor (exemple: tranzacia art. 1 !" #.civ.$ concilierea confliectelor de interese, asi%urat de ctre &inisterul &uncii 'i (roteciei )ociale art. 1 *+, din -e%ea nr. 1./01111 pricind soluionarea conflictelor de munc2$ prin parcur%erea procesului civil. 3ermenul de 4procedur5: provine din latinescul procedere a avansa, a mer%e nainte$ limbaj cotidian desf'urarea unor activiti necesare pentru a atin%e un rezultat bine determinat. limbaj juridic totalitatea formalitilor impuse unei jurisdicii pentru a soluiona problema juridic dedus de ctre persoana care s*a supus, la r6ndul su, unor condiii

'i formaliti pentru a putea sesiza jurisdicia respectiv. (rocedura civil problema dedus judecii este una civil. 7oiunea de judecat civil are o accepiune lar%. 8stfel: #odul de procedur reprezint dreptul comun n materie, art. +1 #.proc.civ. consacr6nd*i caracterul de le%e procesual %eneral ori de c6te ori o le%e special nu va cuprinde norme care s re%lementez procedura de judecat n liti%iile ntemeiate pe acea le%e, se vor aplica prevederile #odului de procedur civil. Diverse le%i speciale fac trimit n mod expres la dispoziiile #odului de procedur civil. 9xemple: @ art. +/ din -e%ea nr. ,,"0+!!" a contenciosului administrativ: 4 Dispoziiile prezentei legi se completeaz cu prevederile Codului de procedur civil, n msura n care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritile publice, pe de o parte, i persoanele vtmate n drepturile sau interesele lor legitime, pe de alt parte, precum i cu procedura reglementat de prezenta lege. Compatibilitatea .aplicrii unor norme ale Codului de procedur civil se stabilete de instan, cu prilejul soluionrii excepiilor:$ art. 1,1 din -e%ea nr. 1!,0111+ cu privire la re%lementarea raporturilor de drept internaional privat: 4n procesele privind raporturi de drept internaional privat instanele rom ne aplic legea procedural rom n, dac nu s!a dispus altfel n mod expres.: art. ,; alin. final din -e%ea nr. ."01111 privind brevetele de invenie: 4Dispoziiile referitoare la atribuiile jurisdicionale ale comisiilor de reexaminare din departamentul de apeluri se completeaz cu prevederile Codului de procedur civil, precum i cu price alte dispoziii legale, n msura n care prin prezenta lege nu se dispune altfel:.

Dreptul procesual civil reprezint 4ansamblul normelor juridice care re%lementeaz modul de judecat de ctre instanele judectore'ti a pricinilor privitoare la drepturi civile ori la interese le%itime care se pot realiza numai pe calea justiiei, precum 'i modul de executare silit a <otr6rilor judectore'ti sau a altor titluri executorii51. (rocedura civil cuprinde re%ulile dup care se desf'oar judecata 'i executarea silit. 8ceasta reprezint numai o parte a dreptului procesual civil, alturi de jurisdicie 'i de teoria aciunii civile+. =urisdicia conine normele care %uverneaz or%anizarea judiciar 'i competena instanelor judectore'ti, astfel nc6t cel interesat s se adreseze fie instanei fie or%anului de jurisdicie ori cu activitate jurisdicional cruia prin le%e i*a fost recunoscut aptitudinea de a soluiona un anumit liti%iu.

D. Boroi$ D. <descu$ Codul de procedur( civil( co,entat 'i adnotat= %d. :))$ Bucure#ti$ 1664$ p. (.

Page2

E. .. Cio anu$ Tratat teoretic 'i practic de procedur( civil(= Vol. "= Teoria general($ %d. "aional$ Bucure#ti$ 166($ p. 1'2.

3eoria aciunii civile stabile'te condiiile n care o persoan poate obine recunoa'terea sau stabilirea drepturilor 'i intereselor sale le%itimei, constituind punctul de trecere de la jurisdicie la procedura civil;. 1. +. #aracterele dreptului procesual civil
a" caracter sancionator # dreptul procesual civil are ca finalitate solionarea disputelor

care poart asupra drepturilor subiective civile, asigur nd eficiena i respectarea normelor de drept material care consacr aceste drepturi.
b" caracter re%lementar ! normele dreptului procesual civil sunt nscrise n Constituie,

n Codul de procedur civil i n legi speciale. $cestea au, n general, un caracter de ordine public, fiind permis s se deroge de la ele n cazurile anume prevzute sau atunci c nd ocrotesc un interes particular.
c" caracter formalist ! actele de procedur sunt supuse unor condiii de form i unor termene. Codul de procedur civil sau legi speciale reglementeaz condiiile n care se poate apela la diverse mijloace procesuale %cereri de c&emare n judecat, nt mpinri, cereri de exercitare a cilor de atac etc.". d" caracter de drept comun # #odul de procedur civil se aplic oricrui litigiu pentru

care nu este prevzut o procedur special %art. '() C. proc. civ.". +. 7ormele dreptului procesual civil 7orma juridic este o re%ul de conduit, instituit de puterea public sau recunoscut de aceasta, a crei respectare este asi%urat, la nevoie, prin fora coercitiv a statului". >n ceea ce prive'te dreptul procesual civil, 4conduita5 care vizeaz modul de judecat a pricinilor civile precum 'i punerea n executare a titlurilor executorii. +.1. #lasificarea normelor dreptului procesual civil n funcie de obiect a. Nor ele !e organi"are #u!iciar$ au ca o%iec& !e&er inarea in'&anelor #u!ec$&ore&i i a parc(e&elor !e pe l)ng$ ace'&ea* '&a&u&ul agi'&railor+ cu pri,ire la care 'e cerce&ea"$ cariera agi'&railor+ !rep&urile i -n!a&oririle ace'&ora+ inco pa&i%ili&$i i in&er!icii+ r$'pun!erea agi'&railor* co punerea i con'&i&uirea co ple&elor !e #u!eca&$ i lega& !e acea'&a inco pa&i%ili&a&ea+ a%inerea i recu"area. 'e reg$'e'c -n .egea nr. /0/12003 pri,in! '&a&u&ul agi'&railor+ -n .egea nr. /0312003 pri,in! organi"area #u!iciar$ i -n Co!ul !e proce!ur$ ci,il$+ care+ prin ar&. 234/5+ regle en&ea"$ inco pa&i%ili&a&ea+ a%inerea i recu"area. 'un&+ -n principiu+ !e i e!ia&$ aplicare+ a,)n! -n ,e!ere c$ 'un& legi !e in&ere' general. Po&ri,i& ar&.627 alin. 21 C. proc. ci,.+ !ac$ legea nou$ !e'8iinea"$ o in'&an$+ !o'arele 'e ,or &ri i&e !in o8iciu in'&anei
3 4

) idem$ p. (. ). Ceterc3i$ ). Craiovan$ In&ro!ucere -n &eoria general$ a !rep&ului+ %d. :))$ Bucure#ti$ 1663$ p. 3'.

co pe&en&e po&ri,i& noii legi !e proce!ur$. To&o!a&$+ -n ca"ul -n care prin legea nou$ 'e o!i8ic$ o!ul !e co punere 'au !e con'&i&uire a co ple&ului !e #u!eca&$+ proce'ele -n cur' ,or 8i 'oluiona&e -n noua alc$&uire. %. Nor ele !e co pe&en$ au ca o%iec& o !eli i&are a a&ri%uiilor in'&anelor #u!ec$&ore&i !e a&ri%uiile recuno'cu&e al&or organe !e #uri'!icie ori cu ac&i,i&a&e #uri'!icional$ 9co pe&ena general$:+ precu i o repar&i"are a pricinilor -n&re in'&ane !e gra! !i8eri& 9co pe&ena a&erial$: ori o repar&i"are -n&re in'&ane !e acelai gra! 9co pe&ena &eri&orial$:. 'un& cuprin'e -n Car&ea I4a Co!ului !e proce!ur$ ci,il$+ precu i -n legi 'peciale+ !e e;e plu+ ar&. 51 alin. / !in .egea nr. 7<11=/3 a'upra ca %iei i %ile&ului la or!in+ a'&8el cu a 8o'& o!i8ica&$ prin >r!onana ?u,ernului nr. 1111==/+ apro%a&$ prin .egea nr. </11==3@ A Competent pentru a nvesti Cambia cu formul executorie este judectoriaB. ar&. 627 alin. 2 C. proc. ci,. pre,e!e !ou$ reguli cu pri,ire la aplicarea -n &i p a nor elor !e co pe&en$@ o Aprocesele n curs de judecat la data schimbrii competenei instanelor legal nvestite vor continua s fie judecate de acele instaneC* o An caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziiile legii noi privitoare la competen sunt pe deplin aplicabileC. c. Nor ele !e proce!ur$ propriu4"i'$ au ca o%iec& o!ul !e #u!eca&$ a cau"elor ci,ile i !e punere -n e;ecu&are a &i&lurilor e;ecu&orii. Co!ul !e proce!ur$ ci,il$ e'&e 'e!iul principal al ace'&or nor e. 'e - par& -n@ o nor e !e proce!ur$ con&encioa'$ 4 regle en&ea"$ o!ul !e 'oluionare a unei cereri a&unci c)n! !rep&ul p$rii e'&e -nc$lca& 'au con&e'&a& 9Car&ea a Il4a a Co!ului !e proce!ur$ ci,il$ in&i&ula&$ AProce!ura con&encioa'$C:* o nor e !e proce!ur$ necon&encioa'$ 4 '&a%ile'c reguli !e ur a& pen&ru re"ol,area unei cereri a&unci c)n! nu 'e in,oc$ -nc$lcarea ori con&e'&area unui !rep& 9Car&ea a IlI4a a Co!ului !e proce!ur$ ci,il$ !enu i&$ ADi'po"iii generale pri,i&oare la proce!urile necon&encioa'eC:* o nor e !e e;ecu&are 'ili&$ D !e&er in$ regulile !e ur a& pen&ru a!ucerea la -n!eplinire a !rep&urilor con'&a&a&e prin&r4un &i&lu e;ecu&oriu+ a&unci c)n! !e%i&orul nu4i e;ecu&$ o%ligaia !e

Page2

18

%un$,oie 9Car&ea a V4a a Co!ului !e proce!ur$ ci,il$ in&i&ula&$ ADe'pre e;ecu&area 'ili&$C:. 'un&+ -n principiu+ !e i e!ia&$ aplicare. Con8or ar&. 627 alin. 1 C. proc. ci,.+ Adispoziiile legii noi de procedur se aplic, din momentul intrrii ei n vigoare, i proceselor n curs: de judecat ncepute sub legea veche, precum i executrilor silite ncepute sub acea legeB. nu re&roac&i,ea"$+ a'&8el c$ ac&ul !e proce!ur$ -n!eplini& -nain&e !e in&rarea -n ,igoare a legii noi r$ )ne 'upu' !i'po"iiilor ,ec(ii legi 9ar&. 627 alin. 8inal &e"a I C. proc. ci,.:. Din ace'& o&i,+ -n ca"ul -n care ace'& ac& !e proce!ur$ ar pu&ea 8i anula& po&ri,i& legii ,ec(i+ el nu ,a 8i eninu&+ c(iar !ac$ po&ri,i& legii noi ar 8i ,ala%il 9ar&. 627 alin. 8inal &e"a a Il4a C. proc. ci,.:. +.+. #lasificarea normelor dreptului procesual civil n funcie de ntinderea c6mpului de aplicare a. Nor ele generale 'e aplic$ -n &oa&e ca"urile i -n orice o! e;pre' al&8el. %. Nor ele 'peciale 'e aplic$ nu ai -n&r4o anu i&$ a&erie+ e;pre' '&a%ili&$ !e lege. Ace'&e nor e !erog$ !e la nor ele generale i 'un& !e '&ric&$ in&erpre&are i aplicare+ nepu&)n! 8i e;&in'e prin analogie. De e;e plu+ Co!ul uncii+ -n Ti&lul EII D 'eciunea AReguli 'peciale !e proce!ur$C+ conine nor e care !erog$ !e la !rep&ul co un i care 'e aplic$ nu ai -n li&igiile care au ca o%iec& con8lic&e !e unc$. 'un& cuprin'e i -n Co!ul !e proce!ur$ ci,il$. De e;e plu+ ar&. 1=0 C. proc. ci,.+ care per i&e ca -n pricinile pri,i&oare la '&area ci,il$ 'au !i,or '$ 8ie au!iai ca ar&ori ru!ele i a8inii p)n$ la gra!ul al &reilea inclu'i,+ cu e;cepia !e'cen!enilor+ !erog$ !e la ar&. 1<= C. proc. ci,.+ care in&er"ice+ prin&r4o nor $ general$+ !e !rep& co un+ au!ierea ace'&or ca&egorii !e per'oane. 7orma special se aplic cu prioritate fa de norma %eneral, iar norma special se completeaz cu norma %eneral. >n cazul n care dup edictarea unei re%lementri speciale apare, n aceea'i materie, o nou re%lementare %eneral, nu se poate vorbi despre o abro%are implicit a normei speciale prin norma %eneral, le%ea %eneral put6nd s modifice le%ea special numai n mod expres. +.;. #lasificarea normelor dreptului procesual civil n funcie de caracterul conduitei pe care o prescriu a. Nor ele i pera&i,e a&erie+ !ac$ legea nu pre,e!e -n

 i pun p$rilor 'au in'&anei o anu i&$ aciune 'au inaciune i+ 'u% 'anciune+ nu -ng$!uie '$ nu 'e aplice 'au '$ 'e !eroge !e la ele. E;e ple@ #u!ec$&orul nu poate hotr a'upra unei cereri !ec)& !up$ ci&area 'au -n8$iarea p$rilor+ a8ar$ nu ai !ac$ legea nu !i'pune al&8el 9ar&. <7 C. proc. ci,.:* (o&$r)rea 'e pronun$ ntotdeauna -n e!in$ pu%lic$ 9ar&. 121 alin. 8inal C. proc. ci,.:* oricine pre&in!e un !rep& - po&ri,a unei al&e per'oane trebuie '$ 8ac$ o cerere -nain&ea in'&anei co pe&en&e 9ar&. 10= alin. 1 C. proc. ci,.:* e&c. b. Nor ele !i'po"i&i,e D 'upline'c 'au in&erpre&ea"$ ,oina nee;pri a&$ 'au in'u8icien& !e clar e;pri a&$ a p$rilor -n ac&ele lor #uri!ice+ ori pro&e#ea"$ in&ere'ele uneia !in p$ri+ -ng$!uin! '$ 'e !eroge !e la coninu&ul lor. E;e ple@ #u!ec$&orul poa&e 8i recu"a& 9ar&. 26 C.proc.ci,.:* p$rile pot '$ e;erci&e !rep&urile proce!urale per'onal 'au prin an!a&ar 9ar&. 56 alin. 1 C. proc. ci,.:* !ac$ p)r)&ul are pre&enii -n leg$&ur$ cu cererea recla an&ului+ el poate '$ 8ac$ cerere recon,enional$ 9ar&. 11= alin. 1 C. proc+ ci,.:* e&c. ?mportana clasificrii: prile nu pot conveni, nici mcar cu autorizarea judectorului, s dero%e de la normele imperative, dar se pot nele%e, expres sau tacit, s dero%e de la normele dispozitive$
nerespectarea normei imperative atra%e urmtoarele sanciuni: nulitatea absolut,

decderea, perimarea$ nclcarea unei norme dispozitive este sancionat cu nulitatea relativ$
prile nu pot acoperi prin voina lor viciile unui act de procedur sv6r'it cu

nclcarea unei norme imperative 'i nici nu pot renuna la dreptul de a invoca nesocotirea unei asemenea norme$ n cazul normei dispozitive, partea ale crei interese sunt protejate prin edictarea acelei norme poate renuna la dreptul de a invoca nerespectarea ei, astfel nc6t viciile actului de procedur lovit de nulitate relativ se pot acoperi$
nclcarea normei imperative poate fi invocat de oricare dintre pri, de procurorul

care particip la judecat ori de instan din oficiu, pe c6nd nclcarea normei dispozitive poate fi invocat numai de partea ocrotit prin norma respectiv$
nerespectarea normei imperative poate fi invocat n orice stare a pricinii, c<iar direct

n apel sau recurs. ;. (rocesul civil ;.1. Definiie Page2 (rocesul civil a fost definit n literatura juridic , ca fiind activitatea desf'urat de ctre instan, pri, or%ane de executare 'i alte persoane sau or%ane care particip la nfptuirea de
'

E. .. Cio anu$ op. cit.$ vol. 1$ p. 142.

12

ctre instanele judectore'ti a justiiei n pricinile civile, n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor 'i intereselor civile deduse judecii 'i executrii silite a <otr6rilor judectore'ti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevzute de le%e.

;. +. @azele 'i etapele procesului civil Proce'ul ci,il parcurge -n e;ecu&area 'ili&$. a. *aza judecii cuprinde judecata n prim instan 'i judecata n cile de atac. parcur%e trei etape: o etapa scris o etapa dezbaterilor o etapa deliberrii 'i pronunrii b. *aza executrii silite * intervine n cazul n care <otr6rea sau un alt titlu executoriu poate fi pus n executare, iar debitorul nu*'i execut obli%aia de bunvoie. ". (rincipiile fundamentale ale procesului civil (rincipiile fundamentale reprezint re%uli eseniale ce determin structura procesului 'i %uverneaz ntrea%a activitate judiciar.. a2 (rincipiul le%alitii 4 pre'upune ur $&oarele a'pec&e@ justiia se nfptuie'te n numele le%ii, iar judectorii sunt independeni 'i se supun numai le%ii (art. 1+; din #onstituie2, n activitatea de soluionare a pricinilor civile judectorii trebuie s respecte at6t dispoziiile de drept material care %uverneaz raportul juridic liti%ios, c6t 'i dispoziiile procesuale precum 'i cele privitoare la or%anizarea 'i funcionarea instanelor$ justiia se realizeaz prin nalta #urte de #asaie 'i =ustiie 'i prin celelalte instane judectore'ti stabilite de le%e. 9ste interzis nfiinarea de instane extraordinare (art. 1+, alin. 1 'i , teza ? din #onstituie2$ competena instanelor judectore'ti 'i procedura de judecat sunt prevzute numai prin de le%e (art. 1+, alin. + din #onstituie2$ compunerea 'i constituirea completului de judecat se face potrivit dispoziiilor le%ale$ mpotriva <otr6rilor judectore'ti prile interesate 'i &inisterul (ublic pot exercita cile de atac, n condiiile le%ii (art. 1+/ din #onstituie2. o! o%inui&+ !ar nu o%liga&oriu+ !ou$ 8a"e@ #u!eca&a i

1. ?e#$ Tratat de drept procesual civil$ %d. :llBecF$ 2881= p. 33.

b2 (rincipiul independenei judectorului po&ri,i& ar&. 12/ alin. 2 !in Con'&i&uie+ #u!ec$&orii 'un& in!epen!eni i 'e 'upun nu ai legii. con8or ar&. 1 alin. 2 !in .egea nr. /0/12003 pri,in! '&a&u&ul agi'&railor+ #u!ec$&orii 'un& in!epen!eni+ 'e 'upun nu ai legii i &re%uie '$ 8ie i pariali. ina o,i%ili&a&ea e'&e unul !in&re cele ai pu&ernice garanii ale in!epen!enei #u!ec$&orului 4 ace'&a nu poa&e 8i re,oca&+ 'u'pen!a&+ &ran'8era&+ 'anciona&+ pro o,a& !ec)& !e Con'iliul Superior al Fagi'&ra&urii+ -n con!iiile pre,$"u&e !e lege 9ar&. 123 alin. 1 !in Con'&i&uie:. c2 (rincipiul or%anizrii justiiei pe sistemul dublului %rad de jurisdicie ace'& principiu r$'pun!e nece'i&$ii ca o (o&$r)re #u!ec$&orea'c$ '$ poa&$ 8i 'upu'$ con&rolului #u!iciar la o in'&an$ 'uperioar$+ a'&8el -nc)& '$ 'e -nl$&ure e,en&ualele erori !e #u!eca&$ '$,)ri&e !e in'&ana ierar(ic in8erioar$. -n 'i'&e ul no'&ru !e !rep&+ o pricin$ poa&e 8i #u!eca&$ -n 8on! !e !ou$ ori@ -n pri $ in'&an$ i -n apel. d2 (rincipiul e%alitii prilor n faa justiiei cetenii sunt e%ali n faa le%ii 'i a autoritilor publice, fr privile%ii 'i fr discriminri. 7imeni nu este mai presus de le%e (art. 1. din #onstituie2. justiia este unic, imparial 'i e%al pentru toi (art. 1+" alin. + din #onstituie2. e%alitatea prilor n faa justiiei presupune: o judecarea pricinilor trebuie s se realizeze, pentru toi cetenii, de ctre acelea'i or%ane 'i potrivit acelora'i re%uli procedurale$ o n cursul soluionrii unui liti%iu, fiecrei pri trebuie s i se recunoasc vocaia la acelea'i drepturi. e2 (rincipiul liberului acces la justiie orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor 'i a intereselor sale le%itime. 7ici o le%e nu poate n%rdi exercitarea acestui drept (art. +1 din #onstituie2. accesul la justiie nu poate fi n%rdit (art. . alin. + din -e%ea nr. ;!"0+!!" privind or%anizarea judiciar2. persoanele fizice sau juridice strine au dreptul s se adreseze liber 'i nest6njenit autoritilor judiciare rom6ne, s formuleze cereri, s introduc aciuni 'i s*'i susin interesele n acelea'i condiii ca 'i persoanele fizice sau juridice rom6ne (art. ;! din -e%ea nr. 1/10+!!; privind asistena judiciar internaional n materie civil 'i comercial2. Page2 accesul liber la justiie nu poate fi considerat ca fiind n%rdit prin stabilirea unor taxe de timbru.

14

 jurisdiciile speciale administrative sunt facultative 'i %ratuite (art. +1 alin. " din #onstituie2$ persoana interesat se poate adresa direct instanei de judecat, ne mai exist6nd condiionarea ca, n anumite cazuri prevzute de le%e, cel interesat s se adreseze mai nt6i unui or%an de jurisdicie ori cu activitate jurisdicional, urm6nd ca instana s fie sesizat numai prin intermediul contestaiei mpotriva <otr6rii acestui or%an. f2 (rincipiul dreptului la un proces ec<itabil 'i la soluionarea cauzelor ntr*un termen rezonabil prile au dreptul la un proces ec<itabil 'i la soluionarea cauzelor ntr*un termen rezonabil (art. . pct. 1 din #onvenia european a Drepturilor Amului, art. +1 alin. ; din #onstituie2. persoanele au dreptul la un proces ec<itabil 'i la soluionarea cauzelor ntr*un termen rezonabil, de ctre o instan imparial 'i independent, constituit potrivit le%ii (art. 1! din -e%ea nr. ;!"0+!!" privind or%anizarea judiciar2. necesitatea ca procesul civil s fie ec<itabil vizeaz respectarea unor principii fundamentale precum contradictorialitatea, dreptul de aprare, e%alitatea . noiunea de termen rezonabil trebuie apreciat de la caz la caz, n funcie de durata procedurii, natura preteniilor, complexitatea procesului, dificultatea dezbaterilor, ncrcarea rolului instanei, exercitarea cilor de atac etc., astfel nc6t p6n la soluionarea final a cererii aceasta s nu ajun% lipsit de interes. %2 =ustiia e %ratuit justiia este un serviciu public iar or%anizarea ei este n sarcina statului$ at6t judectorii c6t 'i procurorii, %refierii ori restul personalului auxiliar sunt pltii de stat iar nu de pri. acest principiu nu este nclcat prin faptul c prile sunt trebuie s plteasc taxe de timbru sau timbru judiciar, potrivit dispoziiilor -e%ii nr. 1".0111 'i ale Ardonanei Buvernului nr. ;+0111,, precum 'i alte c<eltuieli, precum onorariile avocailor, onorarii de expertiz, c<eltuieli pentru administrarea probelor, deoarece la cererea prii care a obinut c6'ti% de cauz, partea care a czut n pretenii, va putea fi obli%at, prin c<iar <otr6rea ce se va pronuna, s restituie n cadrul c<eltuielilor de judecat, n tot sau n parte, sumele avansate. <2 =urisdiciile sunt permanente 'i sedentare activitatea de judecat a instanelor se desf'oar n mod continuu, cu excepia zilelor declarate nelucrtoare. nu reprezint o nclcare a principiului, potrivit cruia jurisdiciile sunt permanente, perioada de vacan judectoreasc, de dou luni n fiecare an calendaristic, n intervalul de timp 1 iulie*;1 au%ust, deoarece activitatea de judecat va continua, dar cu prioritate n cauze privind cereri de ordonan pre'edinial, cereri privind obli%aiile de ntreinere de orice fel, asi%urarea dovezilor 'i orice alte cauze

E. .. Cio anu$ op. cit.$ voi. 1$ p. 1'4.

considerate ur%ente, potrivit le%ii, sau apreciate ca atare de cole%iul de conducere al instanei. instanele judectore'ti au localitatea de re'edin stabilit prin le%ea de or%anizare judiciar, iar n aceast localitate au un sediu determinat 'i cunoscut. i2 (rincipiul cole%ialitii activitatea de judecat este ndeplinit n colectiv, de mai muli judectori, iar nu de unul sin%ur. cole%ialitatea instanei constituie o %aranie a independenei 'i imparialitii judectorilor ntruc6t prin controlul reciproc al judectorilor 'i prin anonimatul deciziei colective, deliberarea fiind secret, se poate pstra mai u'or independena n faa oricror in%erine. n Com6nia, le%iuitorul a adoptat un sistem mixt, astfel: n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului 'i curii de apel se judec n complet format dintr* un sin%ur judector, apelurile se judec n complet format din + judectori, iar recursurile, n complet format din ; judectori, cu excepia cazurilor n care le%ea prevede altfel. j2 (rincipiul contradictorialitii instana are obli%aia de a asculta at6t pe cel care a sesizat instana de judecat, c6t 'i pe care se apr. instana are obli%aia de a da cuv6ntul prilor asupra oricrei cereri 'i de a 'i ntemeia <otr6rea doar pe acele aspecte care au format obiectul dezbaterilor contradictorii. fiecare parte are dreptul de a prezenta, de a ar%umenta 'i de a dovedi preteniile ori aprrile sale 'i de a discuta 'i a combate susinerile 'i probele celeilate pri. fiecare parte are dreptul de a*'i exprima punctul de vedere asupra problemelor de fapt 'i de drept invocate de ctre instan din oficiu. prile au dreptul de a formula cereri, de a propune 'i administra probe 'i de a pune concluzii cu privire la toate elementele de fapt 'i de drept care vizeaz soluionarea liti%iului. D2 (rincipiul dreptului de aprare !rep&ul la ap$rare e'&e garan&a&. In &o& cur'ul proce'ului+ p$rile au !rep&ul '$ 8ie a'i'&a&e !e un a,oca&+ ale' 'au nu i& !in o8iciu 9ar&. 23 !in Con'&i&uie:. !rep&ul la ap$rare e'&e garan&a&. -n &o& cur'ul proce'ului+ p$rile au !rep&ul '$ 8ie repre"en&a&e 'au+ !up$ ca"+ a'i'&a&e !e un ap$r$&or+ ale' 'au nu i& !in o8iciu+ po&ri,i& legii 9ar&. 1/ !in .egea nr. /0312003 pri,in! organi"area #u!iciar$:. !rep&ul la ap$rare e'&e a'igura& prin@ o Page2 o!ul cu 'un& organi"a&e 'i 8uncionea"$ in'&anele #u!ec$&ore&i@

1(

e;i'&ena unui 'i'&e !e principii care '&$ la %a"a organi"$rii i 8uncion$rii in'&anelor !e #u!eca&$+ precu @ legali&a&ea+ egali&a&ea+ pu%lici&a&ea e&c.* in'&i&uia inco pa&i%ili&$ii #u!ec$&orilor+ a recu"$rii #u!ec$&orilor i a '&r$ u&$rii pricinilor* o%ligaia #u!ec$&orului !e a a,ea un rol ac&i,* organi"area ierar(ic$ a in'&aneloe !e #u!eca&$+ care a'igur$ parcurgerea a !ou$ gra!e !e #uri'!icie*

o e;i'&ena unor !i'po"iii proce!urale+ !e e;e pli+ ar&. <7 C.proc.ci,+ con8or c$ruia+ #u!ec$&orul nu poa&e (o&$r) a'upra unei cereri !ec)& !up$ ci&area 'au -n8$iarea p$rilor+ a8ar$ !e ca"ul -n care legea nu !i'pune al&8el* o po'i%ili&a&ea ca par&ea '$ -i anga#e"e un ap$r$&or a'i'&ena #uri!ic$ gra&ui&$+ regle en&a&$ !e ar&. 634<1 C.proc.ci,. i !e ar&. 5<45= !in .egea nr. 7111==7 pri,in! organi"area i e;erci&area pro8e'iei !e a,oca&+ repre"in&$ o garanie i por&an&$ a !rep&ului la ap$rare.

?2 (rincipiul rolului activ l judectorului

judectorul d calificarea exact cererii, n funcie de coninutul su, iar nu n funcie

de denumirea dat de parte * art. /" #.proc.civ. judectorul conduce desf'urarea procesului civil, ve%<eaz la respectarea dispoziiilor le%ale 'i are puterea de a fixa termenele 'i de a ordona msurile necesare judecrii cererii (prezentarea unor probe, conexarea sau disjun%erea pricinilor, suspendarea judecii etc.2. judectorul poate invoca din oficiu nclcarea normelor imperative. judectorul d ndrumri prilor, de exemplu, la prima zi de nfi'are, pre'edintele completului i va pune n vedere p6r6tului, care nu este reprezentat sau asistat de avocat, s arate excepiile, dovezile 'i toate mijloacele sale de aprare, despre care se va face vorbire n nc<eierea de 'edin$ instana va acorda, la cerere, un termen pentru pre%tirea aprrii 'i depunerea nt6mpinrii (art. 11/ alin. final #. proc. civ.2.
judectorul cere prilor explicaii cu privire la situaia de fapt 'i motivarea n drept pe

care prile le invoc n susinerea preteniilor 'i aprrilor lor$ judectorul este n drept s le cear acestora s prezinte explicaii, oral sau n scris, precum 'i s pun n dezbaterea lor orice mprejurri de fapt ori de drept c<iar dac nu sunt menionate n cereresau n nt6mpinar (art. 1+1 alin. " #. proc. civ.2. judectorul ordon probe din oficiu. judectorul poate atenua unele dispoziii le%ale restrictive, prin aplicarea altor dispoziii le%ale. m2 (rincipiul disponibilitii

 const n posibilitatea prilor de a dispune de obiectul procesului* dreptul material, precum 'i de mijloacele procesuale de aprare a acestui drept* dreptul procesual. presupune: o dreptul persoanei interesate de a porni sau nu aciunea civil$ o dreptul prilor de a determina limitele cererii de c<emare n judecat sau ale aprrii$ o dreptul prilor de a renuna la judecat sau la dreptul subiectiv, dreptul de ac<iesare 'i dreptul de a stin%e liti%iul printr*o tranzacie$ o dreptul prilor de a ataca sau nu <otr6rea prin intermediul cilor le%ale de atac$ o dreptul de a cere executarea silit a <otr6rilor judectore'ti. n2 (rincipiul publicitii procesul civil, cu excepia deliberrii, se desf'oar n prezena prilor dar 'i a oricrei persoane strine de liti%iu care dore'te s asiste la dezbateri (art. 1+. din #onstituie$ art. 1+1 alin. 1 #. proc. civ. 'i art. 11 alin. 1 teza ? din -e%ea nr. ;!"0+!!" privind or%anizarea judiciar2. excepii: instana poate s dispun ca dezbaterile s se fac n 'edin secret, dac dezbaterea public ar vtma ordinea sau moralitatea public sau pe pri. ?n acest caz, prile vor putea fi nsoite, n afar de aprtorii lor, de cel mult dou persoane desemnate de ele (art. 1+1 alin. + #. proc. civ.2. judecata n camer de consiliu nu presupene c 'edina de judecat este secret. nerespectarea normelor care re%lementeaz publicitatea dezbaterilor, precum 'i a normelor care prevd c soluionarea unei cereri se face n camer de consiliu atra%e sanciunea nulitii <otr6rii. o2 (rincipiul oralitii pricinile se dezbat verbal, dac le%ea nu dispune altfel (art. 1+ #.proc.civ.2. pre'edintele completului are obli%aia, sub sanciunea nuitati <otr6rii, de a da cuv6ntul prilor pentru a*'i susine oral pretentule sau aprrile, de a discuta re%ularitatea actelor de procedur 'i cererile celorlalte pri, materialul probator administrat, de a da explicaii, propune probe 'i a formula concluzii cu privire la toate mprejurrile de fapt sau de drept ale liti%iului. le%iuitorul roman a adoptat sistemul mixt care mbin procedura oral cu cea scris. p2 (rincipiul nemijlocirii
presupune obli%aia instanei de a cerceta direct 'i nemediat toate elementele care

intereseaz dezle%area pricinii.

excepii:

Page2

12

o instana care soluioneaz cererea de strmutare poate decide, n caz de admitere, ca actele ndeplinite de instan nainte de strmutare, s fie pstrate (art. "! alin. " #. proc. civ.2$ o dovezile administrate de o instan necompetent rm6n c6'ti%ate judecii, iar instana competent nu va dispune refacerea lor dec6t pentru motive temeinice (art. 1.! #. proc. civ.2$ o n cazul n care se perim o cerere 'i ulterior este formulat o nou cerere de c<emare n judecat, n noul proces prile se pot folosi de dovezile administrate n cursul judecrii cererii perimate, n msura n care noua instan socote'te c nu este de trebuin refacerea lor (art. +," alin. + #. proc. civ.2$
o

comisia ro%atorie * c6nd administrarea dovezilor urmeaz s se fac n alt localitate, ea se va ndeplini, prin dele%aie, de ctre o instan de acela'i %rad sau c<iar mai mic n %rad, dac n acea localitate nu exist o instan de acela'i %rad (art. 1.1 alin. " #. proc. civ.2$

o c6nd exist ur%en n administrarea unei probe, nainte de nceperea procesului asupra fondului, se recur%e la procedura asi%urrii dovezilor care este de competena judectoriei n circumscripia creia se afl martorul sau obiectul cercetrii (art. +;,*+"1 #. proc. civ.2. r2 (rincipiul continuitii 'i stabilitii completelor de judecat presupune c aceea'i judectori vor face parte din complet la toate termenele de judecat ntr*o anumit etap procesual n care se afl judecata* prim instan, apel, ci extraordinare de atac. incidente procedurale care pot determina sc<imbarea completului de judecat : incompatibilitatea, abinerea sau recuzarea judectorilor etc. nclcarea acestui principiu atra%e anularea sentinei, respectiv casarea <otr6rii atacate cu recurs potrivit art. ;!" pct. + #. proc. civ. s2 (rincipiul desf'urrii dezbaterilor n limba rom6n procedura judiciar se desf'oar n limba rom6n. cetenii rom6ni aparin6nd minoritilor naionale au dreptul s se exprime n limba matern, n faa instanelor de judecat, prin folosirea unui interpret sau traductor autorizat. cererile 'i actele procedurale se ntocmesc numai n limba rom6n. consemnarea dezbaterilor purtate de pri n limba matern se nre%istreaz, consemn6ndu*se n limba rom6n.

Gi%liogra8ie
1. Eiorel .i3ai Cio anu 5ratat teoretic #i practic de procedur civil$ vol.)$ 166( #i vol.))$ 166/$ %d. "aional Bucure#ti9

2. 0. Gi erstein$ E... Cio anu$ Drept procesual civil. 5ratat de e&ecutare silit$ %d. ?umina ?e&$ Bucure#ti$ 28811 3. 5. Briciu$ C. DolinsFi$ ). Dragne$ :... Daro!il$ %. =prina$ .. 0tancu$ .. 5, 4rc$ B. H4n$ coordonatori E... Cio anu$ D. Boroi$ .. 5, 4rc$ Drept procesual civil. Culegere de spee pentru seminarii #i e&amene$ %d. "aional$ Bucure#ti$ 28831 4. D. Boroi$ D. <descu$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??$ Bucure#ti$ 1664$ 166'$ 166(1 '. D. Boroi$ =. 0pineanu@.atei$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??B%CI$ Bucure#ti$ 288'1 (. .. 5, 4rc$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat cu legislaie$ jurispruden #i doctrin1 /. ). ?e#$ Codul de procedur civil. Comentariu pe articole$ %diia 3$ %ditura C.;. BecF$ Bucure#ti$ 288/ 2. Codul de procedur civil cu modi!icrile aduse prin =.>.D. nr.132J2888$ =.>.D. nr.268J2888$ =.>.D. nr.'6J2881 #i =.>.D. nr.'2J28831 6. ?egea nr.62J1662 pentru organizarea judectoreasc cu modi!icrile ulterioare1 18. ?egea nr.'(J1662 ?egea Curii 0upreme de Austiie$ cu modi!icrile ulterioare1 11. ?egea nr.4/J1662 privind organizarea #i !uncionarea Curii Constituionale$ ast!el cum a !ost modi!icat prin ?egea nr.132J166/

UNITATEA DE #NV$%ARE . Ac&iunea civil( 2.1. "oiune #i natur juridic 2.2. Corelaia dintre dreptul su iectiv civil$ aciune #i dreptul de aciune 2.3. %lementele aciunii civile 2.4. Condiiile de e&erciiu ale aciunii civile 2.'. Clasi!icarea aciunilor civile 1. Definiie
aciunea civil reprezint ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza

protecia judiciar a drepturilor$ subiective 'i a situaiilor juridice ocrotite de le%e/. cererea de c<emare n judecat nu se identific cu aciunea civil, fiind doar una din formele de manifestare a aciunii civile. +. 9lementele aciunii civile
a.

prile * titularul dreptului subiectiv nclcat sau contestat 'i cel despre care se pretinde c l*a mpiedicat pe titular n exerciiul normal al dreptului$

b. obiectul protecia unui drept sau a unor interese pentru a cror realizare calea judecii este obli%atorie. c.

cauza * scopul urmrit de persoana care apeleaza ?a aciune, fie pentru a pretinde, fie pentru a se apra. Page2

;. #ondiiile de exerciiu ale aciunii civile

2

E. .. Cio anu$ D. Boroi$ Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril($ %d. :ll BecF$ Bucure#ti$ 288'$ p. 1.

28

a. afirmarea unui drept aceast condiie este prevzut de art. 1!1 din #odul de procedur civil, potrivit cruia orice persoan care pretinde un drept mpotriva altei persoane trebuie s formuleze o cerere naintea instanei de judecat competente. astfel cum au reinut 'i alti autori1, condiiile de exercitare ale unui drept subiectiv civil sunt urmtoarele: o dreptul s fie recunoscut 'i ocrotit de le%e, respectiv acesta s nu intre n coninutul unui raport juridic nele%al$ o s fie exercitat n conformitate cu scopul economic 'i social n raport de care a fost recunoscut de le%e$ o s fie exercitat cu bun credin$ o s fie actual. cerina ca dreptul s fie actual vizeaz exclusiv situaiile n care se urmre'te realizarea dreptului (deci n cazul aciunilor n realizare2 'i nu constatarea existenei dreptului sau a situaiei juridice de care partea se prevaleaz. titularul unui drept subiectiv civil afectat de o un termen suspensiv sau de o condiie suspensiv are la ndeman, pentru proteca dreptului su, posibilitatea de a solicita msuri de asi%urare sau conservare, asi%urarea dovezilor n confromitate cu dispoziiile art. +;, +;1 din #odul de procedur civil, precum 'i posibilitatea introducerii unei aciuni preventive re%lementat de art. 11! #od procedur civil.
atunci c6nd dreptul subiectiv nu este actual, se poate introduce o aciune

preventiv, re%lementat de art. 11! #.proc.civ.: o formularea, mai nainte de mplinirea termenului de locaiune prevzut n contract, a unei cereri pentru predarea imobilului la mplinirea respectivului termen$ o formularea, mai nainte de mplinirea termenului, a unei cereri privind executarea la termen a unei obli%aii alimentare sau a unei prestaii periodice$ o formularea, mai nainte de mplinirea termenului, a unei cereri (ce urmeaz a fi soluionat de pre'edintele instanei2 pentru executarea la termen a unor obli%aii n cazul n care exist riscul suferirii, de ctre reclamant, a unei pa%ube nsemnate n cazul n care ar a'tepta mplinirea termenului artat.
aciunea preventiv d posibilitatea unei persoane s obin, mai nainte de

mplinirea termenului, un titlu executoriu ce poate fi pus n executare abia la momentul mplinirii termenului.

E. .. Cio anu$ D. Boroi$ op. cit$ pag. 3.

 n cazul n care dreptul pretins nu exist, fie c acesta nu ndepline'te cerinele prevzute de le%e (mai puin cazul n care dreptul nu este actual2 , aciunea este

respins ca nentemeiat. n situaia n care instana de judecat constat c dreptul subiectiv afirmat nu este actual, ceea ce nseamn c s*a invocat excepia prematuritii aciunii (excepie de fond, absolut 'i peremtorie2, aciunea va vi respins ca prematur introdus. n cazul admiterii excepiei prematuritii 'i respin%erii aciunii, reclamantul mai poate sesiza instana cu o nou cerere de c<emare n judecat ntruc6t prima aciune nu a fost soluionat prin analizarea fondului dreptului.
b. interesul

reprezint folosul practic urmrit de de cel care a pus n mi'care aciunea civil, respectiv oricare dintre formele procedurale xare intr n coninutul acesteia1!. poate fi at6t material, c6t 'i moral$
este necesar ca acesta s ndeplineasc urmtoarele condiii:

o s fie le%itim interesul nu trebuie s contravin le%ilor ori re%ulilor de convieuire social$ o s fie nscut 'i actual interesul trebuie s existe la momentul exercitrii aciunii civile$ o s fie personal 'i direct * folosul practic urmrit prin punerea n mi'care a aciunii civile trebuie s fie al persoanei reclamantului, respectiv al aceluia care recur%e la aciune. lipsa interesului, precum 'i nendeplinirea oricreia dintre cerinele enunate 'i analizate mai sus pot fi invocate, pe cale de excepie excepia lipsei de interes (excepie de fond absolut 'i peremprorie2.
dac excepia lipsei de interes este admis, aciunea va fi respins pentru lipsa de

interes.
c.

capacitatea procesual reprezint transpunerea n plan procesual a capacitii civile, fiind alctuit din capacitatea procesual de folosin 'i capacitatea procesual de exerciiu. capacitatea procesual de folosin o este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi 'i obli%aii n plan procesual. o persoana fizic care are capacitate de folosin n plan material are 'i capacitate de folosin n plan procesual. Page2

18

E. .. Cio anu$ D. Boroi$ op. cit$ pag. 4.

22

o capacitatea procesual de folosin a persoanelor juridice se dob6nde'te la data nre%istrrii acestora dac sunt supuse nre%istrrii, iar, n caz contrar, de la data actului de dispoziie, a recunoa'terii actului de dispoziie, a autorizrii ori ndeplinirii oricrei cerine impuse de le%e. o stin%erea capacitii procesuale de folosin a persoanei juridice are loc la data ncetrii persoanei juridice ns'i prin modalitile prevzute de le%e, respectiv comasare, divizare total sau dizolvare. o capacitatea de folosin a persoanei juridice este supus principiului specialitii enunat n cuprinsul art. ;" din Decretul nr. ;1011,". o nendeplinirea cerinei privind capacitatea de folosin poate fi invocat pe cale de excepie (de fond, absolut 'i peremptorie2 'i este sancionat cu nulitatea absolut a actelor de procedur ndeplinite de persoana fr capacitate de folosin. o lipsa capacitii de folosin ec<ivaleaz cu inexistena unui drept subiectiv civil, astfel nc6t cererea va fi respins ca nefondat. capacitatea procesual de exerciiu o reprezint aptiudinea unei persoane de a sta n judecat. o pentru persoanele fizice, dob6ndirea capacitii procesuale de exerciiu se face, ca re%ul, la mplinirea v6rstei de 1/ ani (prin excepie, la 1. sau, dup caz, 1, ani pentru minora care dob6nde'te capacitatea de exerciiu prin cstorie2, iar stin%erea acesteia poate avea loc definitiv sau temporar, fie prin moarte, fie prin punerea sub interdicie sau prin anularea cstoriei nainte ca minora s fi mplinit v6rsta de 1/ ani. o persoanele juridice dob6ndesc capacitatea de exerciiu la momentul nfiinrii acestora 'i o pierd prin ncetarea persoanei juridice prin modalitile prevzute de le%e, respectiv comasare, divizare total sau dizolvare. o asociaiile sau societile fr personalitate juridic nu pot sta n judecat n calitate de reclamant, ci numai de p6r6t dac au or%ane de conducere proprii. reprezentarea o poate interveni n cazul perosanelor fizice lipsite de capacitate de exerciiu, care nu pot sta n judecat dec6t prin intermediul reprezentanilor le%ali prini, tutore ori curator. o art. "" alin. 1 #.proc.civ. re%lementeaz situaia n care instana poate numi un curator c6nd cel lipst de capacitate de exerciiu nu are reprezentant le%al 'i exist ur%en n soluionarea cererilor respective ori c6nd exist un conflict de interese ntre reprezentant 'i cel reprezentat. asistarea

o poate interveni n cazul persoanelor cu capacitate de exerciiu restr6ns, care pot fi citai 'i pot sta personal n judecat ns asistai de prini sau tutore. o prinii sau tutorele trebuie s semneze cererile adresate instanei de judecat alturi de minorul cu capacitate de exerciiu restr6ns. o excepie * liti%iile nscute din contractul de munc, situaie n care este citat numai minorul personal 'i tot acesta efectueaz personal actele de procedur. autorizarea o intervine n cazul n care reprezentantul le%al al celui lipsit de capacitate de exerciiu sau ocrotitorul le%al al celui cu capacitate de exerciiu restr6ns face acte de dispoziie precum renunarea la judecat sau la drept, nc<eierea unei tranzacii sau ac<iesarea la preteniile adversarului. o autorizarea reprezentantului sau a ocrotitorului le%al se face, de re%ul, de ctre autoritatea tutelar. lipsa capacitii procesuale de exerciiu poate fi invocat pe cale de excepie * de fond, absolut 'i peremptorie. actele ntocmite at6t de persoana lipsit de capacitate de exerciiu c6t 'i de cea cu capacitate de exerciiu restr6ns sunt lovite de nulitate relativ, ns n msura n care instana constat lipsuri privind exerciiul drepturilor procesuale, poate acorda termen, conform art. 1.1 #.proc.civ., pentru mplinirea lipsurilor. d. calitatea procesual presupune existena unei identiti ntre persoana reclamantului 'i titularul dreptului afirmat, precum 'i a unei identiti ntre persoana p6r6tului 'i titularul obli%aiei corelative dreptului afirmat. reclamantul este acela care trebuie s fac dovada calitii procesuale at6t n ceea ce l prive'te, c6t 'i cu privire la p6r6t. lipsa calitii procesuale poate fi invocat pe cale de excepie * de fond, peremptorie 'i absolut. sanciunea pentru lipsa calitii procesuale active0pasive const n respin%erea cererii ca fiind introdus de o persoan fr calitate procesual activ, respectiv de o persoan lipsit de calitate procesual pasiv. n funcie de modul n care se realizeaz, transmisiunea calitii procesuale active sau pasive poate fi: o legal poate interveni at6t n cazul persoanelor fizice, c6t 'i al celor juridice, realiz6ndu*se pe calea succesiunii le%ale, respectiv prin reor%anizarea sau transformarea persoanei juridice.

Page2

24

succesorul care accept mo'tenirea va prelua poziia procesual a defunctului preluandu*si astfel toate drepturile 'i obli%aiile n plan procesual. excepii de la re%ula transmisiunii prin mo'tenire a calitii procesuale: aciunile privind drepturile cu caracter strict personal sau cazul n care le%ea prevede expres o alt modalitate de soluionare (ex. n cazul decesului unuia dintre soi n timpul procesului de divor dosarul urmeaz a fi nc<is, iar cstoria nceteaz prin deces2. exist aciuni prin care se urmre'te valorificarea unor drepturi strict personale, dar care pot fi continuate de mo'tenitorul titularului dreptului dac aciunea a fost promovat anterior decesului, de exemplu, aciunea n stabilirea filiaiei fa de mam, aciunea n stabilirea paternitii ori a celei de t%ad a paternitii.

o convenional se poate realiza prin intermediul cesiunii de crean, v6nzrii sau donrii unui bun liti%ios, prelurii datoriei cu consimm6ntul creditorului precum 'i orice alt mijloc juridic indirect de sc<imbare a subiectului activ sau pasiv al raportului juridic substanial dedus judecii. persoana ce dob6nde'te calitatea procesual activ sau pasiv preia procesul n faza n care se afl la data transmisiunii, iar toate actele de procedur efectuate de cel ce transmite calitatea procesual i sunt opozabile.

n funcie de ntinderea transmisiunii calitii procesuale, aceasta poate fi: o universal * c6nd exist un sin%ur mo'tenitor le%al sau un le%atar universal, iar n cazul persoanelor juridice c6nd are loc o fuziune, transformare, absorbie$ o cu titlu universal c6nd exist mai muli mo'tenitori le%ali sau un le%atar cu titlu universal, iar n cazul persoanei juridice c6nd are loc divizarea total sau parial a acesteia$ o cu titlu particular c6nd exist un le%atar cu titlu particular (cu precizarea c transmiterea calitii depinde de limitele le%atului transmis2 sau n cazul transmisiunii convenionale a calitii procesuale. ". #lasificarea aciunilor civile a. n funcie de scopul material urmrit de reclamant
aciuni n realizarea dreptului (n condamnare, n adjudecare sau n executare2

o 'un& acelea prin care recla an&ul+ ce 'e pre&in!e &i&ularul unui !rep&+ 'olici&$ in'&anei '$ -l o%lige pe p)r)& '$4i re'pec&e !rep&ul+ iar !ac$

ace'& lucru nu ai e'&e po'i%il+ '$ -l o%lige la !e'p$gu%iri pen&ru pre#u!iciul 'u8eri&. o (o&$r)rea pnn care in'&ana 'e pronun$ a'upra ace'&or aciuni e'&e 'u'cep&i%il$ !e e;ecu&are 'ili&$+ con'&i&uin! &i&lu e;ecu&oriu. aciuni n constatarea dreptului (aciuni n recunoa'terea dreptului sau n confirmare2 o 'un& acelea prin care recla an&ul 'olici&$ in'&anei '$ con'&a&e+ e;i'&ena unui !rep& al '$u - po&ri,a p)r)&ului 'au ine;i'&ena unui !rep& al p)r)&ului - po&ri,a 'a+ 8$r$ ca in'&ana '$ con!a ne la e;ecu&area unei pre'&aii. o 'e poa&e cere nu ai con'&a&area e;i'&enei 'au nee;i'&enei unui !rep& nu i a unei 'i&uaii !e 8ap&. o (o&$r)rea pronuna&$ -n&r4o aciune -n con'&a&are nu con'&i&uie &i&lu e;ecu&oriu i nu poa&e 8i pu'$ -n e;ecu&are 'ili&$. o aciunea -n con'&a&are are un carac&er 'u%'i!iar 8a$ !e aciunea -n reali"are i ,a 8i re'pin'$ ca ina! i'i%il$ !ac$ par&ea poa&e '$ cear$ reali"area !rep&ului a c$rui con'&a&are 'olici&$. o aciuni -n con'&a&are po"i&i,e 'un& acelea prin care 'e cere '$ 'e con'&a&e e;i'&ena unui !rep& al recla an&ului. o aciuni -n con'&a&are nega&i,e 'un& acelea prin care 'e cere '$ 'e con'&a&e ine;i'&ena unui !rep& al p)r)&ului 8a$ !e recla an&. o aciunile -n con'&a&are !eclara&orii 'un& acelea prin care 'e 'olici&$ in'&anei con'&a&area e;i'&enei 'au ine;i'&enei unui rapor& #uri!ic. o aciunile -n con'&a&are in&eroga&orii 'un& acelea prin care &i&ularul !rep&ului+ -n o! pre,en&i,+ c(ea $ -n #u!eca&$ o per'oan$ care ar pu&ea e,en&ual '$4i con&e'&e !rep&ul+ pen&ru a 8i -n&re%a&$+ a r$'pun!e i a 'e con'e na !ac$ -i recunoa&e 'au nu !rep&ul. o aciunile -n con'&a&are pro,oca&orii 'un& acelea prin care &i&ularul unui !rep& c(ea $ -n #u!eca&$ pe cel care+ prin a&i&u!inea 'au prin ac&ele 'ale 9in,oc)n! el -n'ui un !rep&:+ -l - pie!ic$ pe recla an& -n e;erciiul nor al al !rep&ului+ pen&ru ca p)r)&ul '$4i ,alori8ice pre&eniile 'au '$4i !o,e!ea'c$ !rep&ul+ 'u% 'anciunea !e a nu4l ai pu&ea in,oca+ !ac$ nu4l !e on'&rea"$. aciuni n constituire de drepturi (n transformare2 o aciunile prin care recla an&ul 'olici&$ aplicarea legii la anu i&e 8ap&e pe care le in,oc$+ -n 'copul !e a crea o 'i&uaie #uri!ic$ nou$ -n&re+ p$ri. Page2 o -n principiu+ (o&$r)rile pronuna&e a'upra ace'&or aciuni pro!uc e8ec&e nu ai pen&ru ,ii&or+ !e e;e plu+ -n ca"ul aciunii !e !i,or.

2(

o e;i'&$ (o&$r)ri pronuna&e -n aciuni -n con'&i&uire !e !rep&uri care pro!uc e8ec&e re&roac&i,+ !e e;e plu+ aciunea !e &$ga!$ a pa&erni&$ii. b. n funcie de natura dreptului care se valorific prin aciune aciuni nepa&ri oniale aciuni pa&ri oniale o aciuni reale sunt aciunile prin care se urmre'te valorificarea unui drept real. aciuni reale mobiliare * au ca obiect un bun mobil. aciuni reale imobiliare * au ca obiect un imobil ' se clasific la r6ndul lor n aciuni petitorii, prin intermediul crora se urmre'te aprarea unui drept real, 'i aciuni posesorii prin care reclamantul urmre'te apararea posesiei ca situaie de fapt.

o aciuni personale prin care 'e valorifica un drept personal, de crean. se clasific la r6ndul lor n aciuni personale mobiliare, dac dreptul de crean are ca obiect un bun mobil, 'i n aciuni personale imobiliare, dac dreptul de crean are ca obiect un imobil.

o actiuni mixte aciunile prin care se valorific n acela'i timp un drept real 'i un drept de crean care au aceea'i cauz, izvorsc din acela'i act juridic, sau se %sesc ntr*un raport de conexitate. se mpart n dou cate%orii: aciunile care urmresc executarea unui act juridic ce a creat sau transmis un drept real asupra unui bun individual determinat, d6nd na'tere totodat 'i unor obli%aii personale 'i actiunile n anularea, rezoluiunea, rezilierea0revocarea unui act juridic ce a creat sau transmis un drept real asupra unui bun individual determinat, d6nd na'tere totodat 'i unor obli%aii personale. potrivit art. 1;./ #.civ., aciunea prin care v6nztorul cere rezoluiunea v6nzrii este o aciune real.

c. n funcie de calea procedural aleas de parte pentru valorificarea dreptului aciuni principale * prin care se declan'eaz procedura judiciar. aciuni acce'orii* sunt acelea a cror rezolvare depend de soluia dat aciunii principale.

 aciuni inci!en&ale * sunt acelea care pot avea o existen de sine*stttoare, dar sunt formulate n cadrul unui proces deja nceput. cererile accesorii 'i incidentale sunt n cderea instantei competente s judece cererea principal. exist cereri care pot fi formulate numai pe cale principal, de exemplu, aciunea de t%ad a paternitii. exist cereri care pot fi formulate numai pe cale accesorie, de exemplu, cererea soului care, n caz de divor, solicit s poarte n continuare numele dob6ndit prin cstorie. exist cereri de natur accesorie asupra crora instana sesizat cu cererea principal trebuie s se pronune din oficiu, de exemplu, instana de divor trebuie s se pronune 'i asupra ncredinrii copiilor minori 'i stabilirea pensiei de ntreinere. terii care formuleaz cereri incidentale devin pri n proces, iar <otr6rea pronunat le este opozabil. termenul de apel sau de recurs este cel prevzut de le%e pentru cererea principal. cererea accesorie sau incidental urmeaz procedura instituit pentru judecarea cererii principale.

Gi%liogra8ie
1. Eiorel .i3ai Cio anu 5ratat teoretic #i practic de procedur civil$ vol.)$ 166( #i vol.))$ 166/$ %d. "aional Bucure#ti9 2. 0. Gi erstein$ E... Cio anu$ Drept procesual civil. 5ratat de e&ecutare silit$ %d. ?umina ?e&$ Bucure#ti$ 28811 3. 5. Briciu$ C. DolinsFi$ ). Dragne$ :... Daro!il$ %. =prina$ .. 0tancu$ .. 5, 4rc$ B. H4n$ coordonatori E... Cio anu$ D. Boroi$ .. 5, 4rc$ Drept procesual civil. Culegere de spee pentru seminarii #i e&amene$ %d. "aional$ Bucure#ti$ 28831 4. D. Boroi$ D. <descu$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??$ Bucure#ti$ 1664$ 166'$ 166(1 '. D. Boroi$ =. 0pineanu@.atei$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??B%CI$ Bucure#ti$ 288'1 (. .. 5, 4rc$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat cu legislaie$ jurispruden #i doctrin1 /. ). ?e#$ Codul de procedur civil. Comentariu pe articole$ %diia 3$ %ditura C.;. BecF$ Bucure#ti$ 288/ 2. Codul de procedur civil cu modi!icrile aduse prin =.>.D. nr.132J2888$ =.>.D. nr.268J2888$ =.>.D. nr.'6J2881 #i =.>.D. nr.'2J28831 6. ?egea nr.62J1662 pentru organizarea judectoreasc cu modi!icrile ulterioare1 18. ?egea nr.'(J1662 ?egea Curii 0upreme de Austiie$ cu modi!icrile ulterioare1 11. ?egea nr.4/J1662 privind organizarea #i !uncionarea Curii Constituionale$ ast!el cum a !ost modi!icat prin ?egea nr.132J166/

Page2

22

UNITATEA DE #NV$%ARE ). *articipan&ii la procesul civil 3.1. )nstana de judecat *rolul #i poziia$ compunerea #i constituirea$ incompati ilitatea$ a inerea #i recuzarea+ 3.2. Prile *poziie$ drepturi #i ,ndatoriri$ coparticiparea procesual$ participarea terilor ,n procesul civil$ reprezentarea judiciar+ 3.3. Participarea procurorului ,n procesul civil

1.

De8iniie

Cezolvarea proceselor civile, respectiv soluionarea pricinilor, precum 'i activitatea specific fazei de executare a <otr6rilor pronunate n aceste procese, implic participarea instanei de judecat, a prilor, a executorului judectoresc precum 'i a altor persoane 'i or%ane. #ei mai importani11 dintre participanii la procesul civil sunt : instana, prile, executorul judectoresc 'i procurorul. In'&ana este or%anul mputernicit de le%e s soluioneze un conflict ntre pri, aceast noiune1+ put6nd avea mai multe nelesuri : 7oiunea de Einstane:, n sens lar%, cuprinde instanele judectore'ti, dar 'i or%anele de jurisdicie ori cu activitate jurisdicional, din afara sistemului instanelor judectore'ti (art. 1 alin. 1 #od procedur civil2 $ ?nstana, n sens restr6ns, curpinde numai instanele judectore'ti, respectiv judectoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curile de apel 'i nalta #urte de #asaie 'i =ustiie, ns n nelesul cel mai restr6ns, aceast noiune desmeneaz completul de judecat nvestit cu soluionarea unei pricini. +. ). Compunerea i constituirea instanei a. #ompunerea instanei ?nstana, n nelesul cel mai restr6ns, este fi alctuit din judectori, numrul acestora fiind stabilit de le%e $ (otrivit -e%ii nr. ;!"0+!!" privind or%anizarea judiciar, soluionarea n prim instan a judectoriei, tribunalului 'i curii de apel se face de un sin%ur judector, cu excepia cauzelor privind conflictele de munc 'i de asi%urri sociale n cazul crora particip doi judectori $ apelurile 'i recursurile se judec n complet format din + judectori, respectiv ; judectori, cu excepia cazurilor n care le%ea prevede altfel $ contestaia la titlu, contestaia n anulare, revizuirea, cererea de ndreptare a erorilor materiale, cererea de lmurire 'i completare a <otr6rii sunt cereri subsecvente fa de pricina n care a fost pronunat <otr6rea a crei ndreptare, lmurire sau completare, revizuire ori anulare se solicit. 8cestea vor fi soluionate n aceea'i compunere n care s*a pronunat <otr6rea respectiv. b. #onstituirea instanei Page2
11 1+

&i<aela 3b6rc Drept procesual civil, Fol. ?, 9ditura Gniversul =uridic, pa%. 1"+. &i<aela 3b6rc Drept procesual civil, Fol. ?, 9ditura Gniversul =uridic, pa%. 1"+.

38

 ?nstana, n nelesul de complet de judecat, este constituit din judectori, dar 'i persoanele 'i or%anele prevzute de le%e, respectiv %refier, ma%istratul*asistent la >nalta #urte de #asaie 'i =ustiie, procurorul sau asistenii judiciari n conflictele de munc 'i asi%urri sociale. @iecare dintre persoanele 'i or%anele menionate mai sus are stabilite prin le%e atribuiile n cadrul soluionrii proceselor civile. )oluionarea pricinii de ctre un numr mai mic sau mai mare de judectori dec6t cel impus de le%e nseamn greita compunere a instanei de judecat, iar atunci c6nd instana nu a fost alctuit cu toate or%anele 'i persoanele prevzute de le%e suntem n cazul unei constiuiri %re'ite a instanei de judecat. Bre'ita compune sau constituire a instanei pot fi invocate pe cale de excepie, acestea fiind excepii de procedur, dilatorie 'i absolut +. (. +ncidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanei (entru asi%urarea le%alei 'i corectei judeci a oricrei pricini, fiecare judector trebuie s fie impaial, (entru a evita posibilitatea apariiei oricrei situaie n care judectorul s fie prtinitor, asu fost re%lementate instituiile incompatibilitii, abinerii i recuzrii, ncompatibilitatea se apreciaz n concret, prin raportare la fiecare spe n parte, 'i nu n %eneral, prin raportare la condiiile n care o persoan poate s devin judector.

o Cazurile de incompatibilitate (art. +" #od procedur civil2 : @ @ @ @ judectorul care a pronunat o <otr6re ntr*o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleia'i pricini n apel sau n recurs, judectorul care a pronunat o <otr6re nu poate lua parte la judecarea aceleia'i pricini n caz de rejudecare dup casare, judectorul care a fost martor, expert, arbitru n respectiva cauz, cazuri suplimentare de incompatibilitate sunt prevzute 'i de alte dispoziii le%ale, respectiv -e%ea 1.10+!!; privind unele msuri pentru asi%urarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice 'i n mediul de afaceri, prevenirea 'i sancionarea corupiei sau -e%ea nr. ;1 0+!!" privind #onsiliul )uperior al &a%istraturii, sunt de strict interpretare 'i nu pot fi extinse prin analo%ie,

incompatibilitatea se poate invoca, pe parcursul judecii, pe cale de excepie, aceasta fiind o excepie de procedur, dilatorie 'i absolut, incompatibilitatea se sancioneaz cu nulitate absolut a actelor de procedur ntocmite de un judector incompatibil, incompatibilitatea se poate invoca n apel dac judectorul fondului a pronunat o <otr6re n prim instan, iar dac a fost incompatibil judectorul care a judecat apelul, nere%ularitatea poate fi invocat pe calea recursului (art. ;!" pct. 1 #od procedur civil2, !binerea intervine n situaia n care un judector care cuno'te c se afl ntr*unui din cazurile prevzute de le%e, declar c se retra%e de la judecarea unei anumite pricini (art. +, #od procedur civil2 "ecuzarea intervine n situaia n care una din pri cere, n cazurile prevzute de le%e, ndeprtarea unuia sau mai multor judectori de la soluionarea unei anumite pricini. abinerea 'i recuzarea se aplic 'i n cazul procurorilor, %refierilor sau ma%istrailor* asisteni, ace'tia put6nd fi recuzai pentru acela'i motive ca 'i judectorii, cu excepia cazului n care 'i*au spus prerea cu privire la pricina care se judec (art. ;. #od procedur civil2, de asemenea, potrivit dispozitiilor #odului de procedur civil, mai pot fi recuzai experii, traductorii, interpreii 'i arbitrii, o Cazuri de abinere i recuzare (art. + #od procedur civil2 @ c6nd judectorul, soul su, ascendenii ori descendenii lor au vreun interes n judecarea pricinii sau c6nd este so, rud sau afin, p6n la al patrulea %rad inclusiv, cu vreuna din pri$ Page2

32

c6nd el este so, rud sau afin n linie direct ori n linie colateral, p6n la al patrulea %rad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei pri sau este cstorit cu fratele ori sora soului uneia din aceste persoane$ c6nd soul n via 'i nedesprit este rud sau afin a uneia, din pri p6n la al patrulea %rad inclusiv, sau dac, fiind ncetat din via ori desprit, au rmas copii$ dac el, soul sau rudele lor p6n la al patrulea %rad inclusiv au o pricin asemntoare cu aceea care se judec sau dac au o judecat la instana unde una din pri este judector$ dac ntre acelea'i persoane 'i una din pri a fost o judecat penal n timp de , ani naintea recuzrii$ dac este tutore sau curator al uneia dintre pri$ dac 'i*a spus prerea cu privire la pricina ce se judec$ dac a primit de la una din pri daruri sau f%duieli de daruri ori altfel de ndatoriri$ dac este vrjm'ie ntre el, soul sau una din rudele sale p6n la al patrulea %rad inclusiv 'i una din pri, soii sau rudele acestora p6n la %radul al treilea inclusiv $

@ @ @ @ @

recuzarea nu poate viza toi judectorii unei instane sau ai unei secii, neput6nd fi invocate, pentru acela'i judector, acelea'i motive de recuzare de mai multe ori $ at6t recuzarea, c6t 'i abinerea pot interveni pentru acelea'i motive$ n cazul unui judector incompatibil, acesta nu va formula cerere de abinere, n cazul su fiind constat incompatibilitatea prin nc<eierea pronunat de completul din care face parte judectorul incompatibil $ spre deosebire de recuzare, abinerea este re%lementa de norme imperative, judectorul aflat ntr*una dintre situaiile prevzute de art. + #od procedur civil av6nd obli%aia de a se abine, ns partea poate ale%e s nu formuleze cerere de recuzare mpotriva unui judector incompatibil $ abinerea trebuie propus de judector de ndat ce cunoa'te existena motivului de recuzare, dar recuzarea poate fi cerut fie nainte de nceperea oricrei dezbateri, fie, dac motivele de recuzare s*au ivit dup nceperea dezbaterilor, de ndat ce acestea i sunt cunoscute prii care formuleaz recuzarea (art. +1 alin. + #od procedur civil $ at6t recuzarea, c6t 'i abinerea se fac n scris, ns numai recuzarea poate fi fcut verbal $ abinerea 'i recuzarea se soluioneaz potrivit aceleia'i proceduri, cererile de abinerii, respectiv recuzare cad n competena instanei sesizate cu pricina n care s*a pus problema abinerii 'i recuzrii, ns vor fi soluionate de un complet din care nu va face parte judectorul care s*a abinut ori care a fost recuzat,

 n cazul nerespectrii re%ulii de mai sus se aplic sanciunea nulitii <otr6rii prin care se soluioneaz cele dou incidente$ oricare din cele dou cereri se vor judeca de instana ierar<ic superioar (art. ;! alin. + #od procedur civil2, dac din cauza abinerii sau recuzrii nu se poate alctui completul de judecat care s soluioneze cererea de abinere ori de recuzare cererile de recuzare a instanelor ierar<ic superioare formulate la instana care soluioneaz liti%iul sunt inadmisibile$ judecata cererii de abinere sau recuzare se face n camera de consiliu, fr prezena prilor, dar cu ascultarea judectorului recuzat (art. ;1 alin. 1 #od procedur civil2 n cursul judecrii cererii de abinere sau de recuzare nu se poate efectua nici un act de procedur, judecata fiind, practic, suspendat $ asupra cererii de abinere sau de recuzare instana competent se pronun printr*o nc<eiere, care se cite'te n 'edin public (art. ;+ alin. 1 #od procedur civil2 $ n situaia admiterii cererii, prin nc<eiere se va preciza care dintre actele ndeplinite de judectorul recuzat vor fi pstrate, iar n lipsa acestor meniuni toate actele de procedur sv6r'ite de judector urmeaz a fi refcute$ nc<eierea prin care s*a admis ori s*a respins abinerea nu este supus nici unei ci de atac, (art. ;" #od procedur civil2 nc<eierea prin care s*a admis recuzarea nu este supus niciunei ci de atac, ns nc<eierea de respin%ere a cererii de recuzare poate fi atacat odat cu fondul, P$rile

(rile reprezint unul din elementele principale ale procesului civil, nefiind n mod expres definite de #odul de procedur civil, ns, potrivit doctrinei 1;, acestea sunt persoanele care ndeplinesc condiiile %enerale pentru exerciiul aciunii civile 'i ntre care s*a le%at raportul juridic dedus judecii. orice proces civil presupune existena a dou pri cu interese contrarii: reclamantul i p6r6tul, n functie de stadiul procesului civil, acestia pot fi apelant intimat, recurent*intimat, revizuent intimat, etc. de asemenea, prilor iniiale li se pot altura pe parcursul procesului 'i tere persoane care intervin din proprie iniiativ sau sunt introduse forat de ctre reclamant, p6r6t ori c<ematul n %aranie (art. "1 .. #od procedur civil2, ??.1. Coparticipare procesual atunci c6nd n raportul juridic sunt implicate mai multe subiecte, respectiv mai multe persoane sunt unite printr*un drept sau o obli%aie comun, ori drepturile sau obli%aiile lor au aceea'i cauz, pe aceeasi pozitie procesual pot exista mai multe persoane, fiind astfel n cazul unei coparticipri procesuale $
1;

&i<aela 3b6rc Drept procesual civil, Fol. ?, 9ditura Gniversul =uridic, pa%. 1,!

Page2

34

 coparticiparea procesual poate fi subiectiv (presupune existenta mai multor persoane care au acelea'i interese2 'i obiectiv (presupune existenta mai multor persoane ca urmare a conexrii unor pricini n care nu erau aceleasi prti2 $ coparticipare procesual mai poate fi activ, pasiv sau mixt n raport de numrul perosoanelor ce particip la judecat n calitate de reclamani sau p6r6i$ coparticipare procesual mai poate fi facultativ sau obli%atorie, re%ula fiind coparticiparea procesual facultativ, n cazul coparticiprii procesuale, aprrile 'i concluziile unuia dintre reclamani sau p6r6i nu pot folosi 'i nici p%ubi celorlali (art. "/ alin. 1 #od procedur civil2, fiecare coparticipant asum6ndu*si drepturile 'i obli%aiile procesuale specifice poziiei sale procesuale $ le%iuitorul a prevzut si exceptii de la principiul independentei procesuale re%lementat de art. "/ alin. 1 din #odul de procedur civil, aceste exceptii fiind mentionate n art. "/ alin. + #odul de procedur civil care prevede c efectele <otr6rii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau p6r6ilor, iar actele de procedur ndeplinite numai de unii din ei sau termenele ncuviinate numai unora din ei pentru ndeplinirea actelor de procedur folosesc 'i celorlali $ coparticipanii pot avea un sin%ur reprezentant, ntr*o astfel de situaie put6nd fi comunicat un sin%ur exemplar al cererii de c<emare n judecat reprezentantului p6r6tilor, respectiv un sin%ur exemplar al nt6mpinrii reprezentantului reclamantilor, de asemenea, n cazurile n care numrul reclamanilor sau al p6r6ilor dintr*un liti%iu este foarte mare, pentru a asi%ura desf'urarea normal a activitii de judecat, presedintele instantei are dreptul de a dispune reprezentarea lor prin mandatar 'i ndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia$ ??.+. ,articiparea terilor n procesul civil 8tunci c6nd interesele prtilor o cer, pe parcursul procesului, poate fi lr%it cadrul procesual iniial, fixat de reclamant prin cererea de c<emare n judecat, astfel nc6t <otr6rea ce se va pronuna s fie opozabil 'i altor persoane dec6t reclamantului sau p6r6tului$ ?nteresul de a lr%i cadrul procesula poate s apartin fie prilor, care formuleaz cereri de intervenie forat pentru introducerea n judecat a unor tere persoane, strine de proces p6n la acel moment, fie terilor, acestia put6nd solicita introducerea n cauz$ >n cazul admiterii cererii de introduce n cauz, terul devine parte cu toate consecinele ce decur% din aceast calitate, <otr6rea pronuntat fiindu*i opozabil$ 3ertul este obli%at a lua procedura n faza n care aceasta se %seste la data introducerii sale n cauz $ ?ntroducea n cauz a tertilor poate mbrca urmtoarele forme :

a. in&er,enia ,olun&ar$ (re%lementat de art. "1 ,. #odul de procedur civil2 $ b. in&er,enia 8ora&$ (re%lementat de art. ,. .. din #odul de procedur civil2 care poate fi : 1. c&emarea n judecat a altor persoane (art. , ,1 din #odul de procedur civil2 +. c&emarea n garantie (art. .! .; din #odul de procedur civil2 ;. artarea titularului dreptului (art. ." .. din #odul de procedur civil2. a. In&er,enia ,olun&ar$ ?ntervenia voluntar este cererea unui ter de a intra ntr*un proces pornit de alte pri, pentru a*'i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces$ potrivit dispozitiilor art. "1 alin 1 din #odul de procedur civil, oricine are interes poate interveni ntr*o pricin ce se urmeaz ntre alte persoane$ intervenia este n interes propriu c6nd cel care intervine invoc un drept al su sau n interesul uneia din pri c6nd sprijin numai aprarea prtii respective. intervenia voluntar poate fi principal sau accesorie $ interventia voluntar principal poate fi utilizat de terul care urmre'te s i se recunoasc sau stabileasc un drept propriu. @ @ @ @ @ intervenia n interes propriu trebuie s mbrace forma unei cereri de c<emare n judecat (art. ,! alin. 1 #odul de procedur civil2, se ndreapt mpotriva ambelor pri iniiale din proces, poate fi fcut numai n faa primei instane 'i nainte de nc<iderea dezbaterilor (art. ,! alin. + #odul de procedur civil2, este o cerere*incidental, fiind de competena instanei care judec cererea principal $ nu poate fi formulat direct n cile de atac, sin%ura exceptie de la aceast re%ul fiind prevzut de art. ,! alin. + din #odul de procedur civil, care prevede c intervenia principal se poate face'i n fata instanei de apel, numai cu nvoirea prtilor. ?n fata instantei de recurs, cererea de interventie voluntar principal, este inadmisibil, indiferent dac <otr6rea primei instante nu a putut fi atacat cu apel. n caz de rejudecare a fondului, este admisibil interventia voluntar principal dac casarea cu trimitere s*a fcut pentru necompetena primei instane 'i a instanei de apel, rejudecarea fondului ec<ival6nd n acest caz cu o judecat n prim instan.

Page2

3(

n cazul cererilor ce pot fi formulate numai de titularii drepturilor deduse judecii, intervenia principal nu este admisibil (ex. desfacerea cstoriei, anularea cstoriei, t%ada paternittii, n cazul liti%iilor individuale de munc, etc.2, inadmisibilitatea cererii de intervenie se poate invoca pe cale de excepie$ pentru stabilirea admisibilittii n principiu a cererii de interventie, instanta de judecat trebuie s verifice urmtoarele: i. ii. iii. iv. dac terul justific un interes 'i pretinde un drept propriu$ dac cererea sa are le%tur cu cererea principal, pentru a fi justificat soluionarea mpreun acestora$ dac cererea este fcut n termen, dac, n raport cu natura liti%iului dintre reclamant 'i p6r6t, intervenia voluntar principal este admisibil.

@ @

cu privire la admisibilitatea n principiu a cererii de intervenie, instana se pronun printr*o nc<eiere ce poate fi atacat numai odat cu fondul. nc<eierea prin care instanta se pronunt asupra admisibilittii n principiu a cererii de interventie principal este interlocutorie, neput6nd reveni asupra acesteia $ n cazul respin%erii cererii terul poate ataca nc<eierea odat cu fondul sau si poate valorifica preteniile pe cale principal, n cazul ncuviinrii n principiu a cererii instana este nvestit cu judecarea cererii terului, acesta din urm devinind parte n proces, fiind obli%at s ia procedura n stadiul n care se %seste $ dup admiterea n principiu, dac administrarea probelor propuse de intervenient pot cauza nt6rzierea soluionrii cererii principale, instana poate dispune disjun%erea 'i judecarea lor separat $ solutia pe care instanta o va pronunta asupra cererii de intervenie n interes propriu, atunci c6nd ambele cereri au acela'i obiect, nu va fi de admitere n ntre%ime, ntruc6t se exclud reciproc, admiterea n ntre%ime a cererii principale va conduce la respin%erea cererii de intervenie 'i invers, ns acestea vor putea fi admise, precum pot fi ambele respinse ori una s fie admis n parte iar cealalt respins.

@ @

 intervenia voluntar accesorie poate fi formulat n interesul uneia din pri c6nd sprijin numai aprarea acesteia$ astfel, intervenientul accesoriu nu urmreste valorificarea unei pretenii proprii, ci ncearc s creeze o situatie favorabil prtii pentru care intervine. @ n cererea sa, terul trebuie s arate numrul dosarului constituit pentru judecarea cererii principale, interesul su de a interveni n judecat precum 'i partea n folosul creia intervine, interesul propriu n participarea la judecata procesului care poart ntre anumite persoane poate fi justificat de ncercarea de a evita acionarea sa ulterior n judecat de ctre partea n interesul creia a intervenit $ cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face c<iar naintea instanei de recurs (art. ,1 #od procedur civil2, fr acordul prilor iniiale $ intervenia accesorie este admisibil n orice materie, cu exceptia pricinilor cu caracter strict personal n care intervenia voluntar accesorie este inadmisibil dac este n le%tur cu captul de cerere prin care se valorific dreptul strict personal, cererea de intervenie accesorie nu este admisibil n revizuire 'i contestaie n anulare, cererea de intervenie accesorie este o cerere incidental, de competena instanei nvestite cu judecarea cererii principale $ pentru a se pronunta asupra admisibilittii cererii de interventie accesorie, instanta va verifica : i. ii. iii. @ dac terul justific un interes propriu pentru a interveni, dac cererea sa are le%tur cu cererea principal dac este admisibil cererea de intervenie n functie de obiectul cererii principale

@ @ @

n cazul admiterii n principiu a cererii de interventie accesorie, terul devine parte n proces 'i va lua procedura n starea n care se afl n momentul admiterii interveniei$ dup admiterea n principiu a cererii, terul va putea face orice act de procedur care nu este potrivnic interesului prii n folosul creia intervine$ intervenia accesorie se judec ntotdeauna mpreun cu cererea principal (art. ,, din #odul de procedur civil2, aceasta neput6nd f disjuns. Page2

32

soluia dat asupra cererii de intervenie este influenat de soluia dat cererii de c<emare n judecat, ns diferit dup cum terul a intervenit n favoarea reclamantului sau n favoarea p6r6tului.

b. In&er,enia 8ora&$ ?nterventia fortat poate mbrca forma: i. ii. iii. i. c<emrii n judecat a altor persoane, c<emarea n %arantie artarea titularului dreptului.

Chemarea n judecat a altor persoane

#onform dispozitiilor #odului de procedur civil, oricare din pri poate s c<eme n judecat o alt persoan care ar putea sa pretind acelea'i drepturi ca 'i reclamantul. #u alte cuvinte, terul nu devine parte n proces din proprie iniiativ, ci st n proces prin voina reclamantului sau a p6r6tului care a fcut cererea $ tertul nu este reclamant, c<iar dac, ar putea pretinde acelea'i drepturi ca 'i reclamantul, 8t6t reclamantul, c6t si p6r6tul pot apela la aceast form de intervenie at6t, ns difer momentul p6n la care se poate face c<emarea n %arantie$ p6r6tul poate depune cererea odat cu nt6mpinarea iar dac nt6mpinarea nu este obli%atorie, cel mai t6rziu la prima zi de nfi'are n prim instant$ reclamantul poate formula cererea p6n la nc<iderea dezbaterilor n prim instan, nedepunerea n termen a cererii este sancionat cu judecarea separat a cererii de intervenie $ cererea de c<emare n judecat a altor persoane este o cerere incidental fiind de competena instanei sesizate cu cererea principal $ n cazul c<emrii n judecat a altor persoane, le%iuitorul nu a mai impus necesitatea analizrii admisibilitii n principiu a cererii cererea de c<emare n judecat a altor persoane se soluioneaz mpreun cu cererea principal, <otr6rea pronunat n cauz urm6nd a fi opozabil si intervenientului fortat.

Gi%liogra8ie
1. Eiorel .i3ai Cio anu 5ratat teoretic #i practic de procedur civil$ vol.)$ 166( #i vol.))$ 166/$ %d. "aional Bucure#ti9 2. 0. Gi erstein$ E... Cio anu$ Drept procesual civil. 5ratat de e&ecutare silit$ %d. ?umina ?e&$ Bucure#ti$ 28811

3. 5. Briciu$ C. DolinsFi$ ). Dragne$ :... Daro!il$ %. =prina$ .. 0tancu$ .. 5, 4rc$ B. H4n$ coordonatori E... Cio anu$ D. Boroi$ .. 5, 4rc$ Drept procesual civil. Culegere de spee pentru seminarii #i e&amene$ %d. "aional$ Bucure#ti$ 28831 4. D. Boroi$ D. <descu$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??$ Bucure#ti$ 1664$ 166'$ 166(1 '. D. Boroi$ =. 0pineanu@.atei$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??B%CI$ Bucure#ti$ 288'1 (. .. 5, 4rc$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat cu legislaie$ jurispruden #i doctrin1 /. ). ?e#$ Codul de procedur civil. Comentariu pe articole$ %diia 3$ %ditura C.;. BecF$ Bucure#ti$ 288/ 2. Codul de procedur civil cu modi!icrile aduse prin =.>.D. nr.132J2888$ =.>.D. nr.268J2888$ =.>.D. nr.'6J2881 #i =.>.D. nr.'2J28831 6. ?egea nr.62J1662 pentru organizarea judectoreasc cu modi!icrile ulterioare1 18. ?egea nr.'(J1662 ?egea Curii 0upreme de Austiie$ cu modi!icrile ulterioare1 11. ?egea nr.4/J1662 privind organizarea #i !uncionarea Curii Constituionale$ ast!el cum a !ost modi!icat prin ?egea nr.132J166/

UNITATEA DE #NV$%ARE +. Co,peten&a instan&elor de -udecat( 4.1. "oiune 4.2. Clasi!icare 4.3. Competena general$ material #i teritorial a instanelor judectore#ti 4.4. -ntinderea competenei instanei sesizate 4.'. )ncidente procedurale cu privire la instana sesizat Co pe&ena &eri&orial$ Ce%ula: competenta instanei de drept comun 9xcepii: competenta teritoriala alternativ 'i competenta teritorial exclusiva.
1. #ompetena teritorial de drept comun: 1.1.1.

instanta de la domiciliul sau sediul p6r6tului * ar&. 7 C. proc. Ci,. 'i ar&. 6 alin.1 C. proc. Ci,.
instana re'edinei sale din ar, iar dac nu are nici re'edina cunoscut, la instana domiciliului sau re'edinei reclamantului * ar&. 7 &e"a a II4a C. proc. Ci,.

1.1.+. dac p6r6tul are domiciliul n strintate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la Page2

48

1.1.;.

daca p6r6t este o asociatie sau societate fr personalitate juridica , cererea se

depune la instanta de la domiciliul persoanei creia asociaii i*au ncredinat presedentia sau directia acesteia, ori, in lipsa acesteia, la instanta de la domiciliul oricruia dintre asociai * ar&. 6 alin. / C. proc. Ci,.

reclamantul este cel care trebuie sa identifice instanta competenta din punct de vedere teritorial$ in vederea stabilirii competentei teritoriale intereseaza domiciliul paratului la data
sesizrii instanei$

domiciliul, in sensul art. , #. proc. #iv. trebuie inteles ca locuinta efectiva a paratului (iar nu cea statornica in sensul art. 1; din Decretul nr. ;1011," privitor la
persoanele fizice 'i persoanele juridice2

+. #ompetena teritorial alternativ

+.1.1. daca p6r6tul, n afar de domiciliul su, are in mod statornic o ndeletnicire

profesional ori una sau mai multe a'ezari a%ricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acestor a'ezri sau ndeletniciri. 3extul se aplica doar pentru cererile ce privesc obli%tii patrimoniale care sunt nascute sau urmeaza sa se execute in acel loc ar&. 5 C. proc. Ci,.
+.1.+. cererea mpotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face 'i la instanta

locului unde are reprezentan. 3extul se aplica doar pentru obli%aiile ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte nc<eiate prin reprezentant sau din fapte sv6r'ite de acesta * ar&. 6 alin. 2 C. proc. Ci,.
+.1.;. cererile ndreptate mpotriva statului, direciilor %enerale, re%iilor publice, caselor

autonome 'i administraiilor comerciale se pot face la instanele din capitala rii sau la cele din re'edina judeului unde 'i are domiciliul reclamantul. #6nd mai multe judectorii din circumscripia aceluia'i tribunal sunt deopotriv competente, cererile se introduc la judectoria din localitatea de re'edin a judeului, iar n #apital, la judectoria sectorului " 4 ar&. < C. proc. Ci,. #ompetena teritorial este alternativ numai
cat priveste ale%erea intre instanele din capital 'i instanele din localitatea re'edin de jude unde domiciliaz reclamantul. Dac sesizeaza o instan din #apital, reclamantul trebuie s o ale%a pe aceea in raza creia se afl sediul p6r6tei.

+.1.". cererea ndreptat mpotriva mai multor p6r6i poate fi fcut la instana competent pentru oricare
dintre ei$ daca printre p6r6i sunt si obli%ai accesorii, cererea se face la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali * ar&. = C. proc. Ci,. Daca c<eama in judecata un debitor principal si mai multi accesorii, competenta nu mai este alternative intrucat reclamantul trebuie sa se indrepte la instanta domiciliului debitorului principal$

+.1.,. alte cazuri de competenta teritoriala alternativa, prevazute de ar&. 10 C. proc. Ci,. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie c<iar in parte, a obli%atiunii$ 9xceptii:

Daca prile nu au prevzut n contract o clauz privitoare la locul unde urmeaz s se execute obli%aia, competena teritorial se determin potrivit dreptului comun. #onform art. 1;./ #.civ. aciunea v6nztorului pentru rezoluiunea v6nzrii este real, astfel incat acest caz, competena teritorial se determin potrivit art. 1; #. proc. #iv.

in cererile ce izvorasc dintr*un raport de locatiune a unui nemiscator, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla nemiscatorul$

exemple de actiuni decur%and dintr*un raport de locatiune: aciunea n evacuare,

aciunea pentru plata c<iriei, aciunea pentru plata de desp%ubiri datorate pentru de%radrile aduse imobilului, aciunea pentru obli%area c<iria'ului la efectuarea reparaiilor ce cad n sarcina sa etc.

in cererile ce izvorasc dintr*o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata$ in cererile privitoare la obli%atii comerciale, instanta locului unde obli%atia a luat nastere sau aceea a locului platii$ in cererile izvorate dintr*un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire$ in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensia alimentara, instanta domiciliului reclamantului$

norma de competen se aplica numai creditorului obli%aiei de ntreinere care solicit stabilirea sau majorarea pensiei de ntreinere$ norma de competen se aplica numai in cazul in care creditorul obli%aiei de ntreinere introduce o astfel de actiune pe cale principal (dat fiin ca cererile accesorii sunt conform art. 1 #. proc. #iv. date in competenta instantei care judeca cererea principala2$

in cererile ce izvorasc dintr*un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s*a savarsit acel fapt. +.1... in materie de asi%urare ar&. 11 C. proc. Ci,., cererea privitoare la despa%ubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla: domiciliul asi%uratului$ bunurile asi%urate$ locul unde s*a produs accidentul. 8le%erea competentei prin conventie este nula daca a fost facuta inainte de nasterea dreptului la despa%ubire. Dispozitiile de mai sus nu se aplica in materie de asi%urari maritime si fluviale.
(recizri:

Page2

42

 ordinea statornicit de art. 11 nu este obli%atorie$ norma de competen se aplica numai daca cererea are ca obiect desp%ubiri0suma asi%urat$

7orme de competen teritorial alternativ sunt cuprinse 'i ntr*o serie de le%i speciale: -e%ea ,,"0+!!", #odul muncii, etc. ?n toate cazurile de competen teritorial alternativ, ale%erea instanei aparine reclamantului, conform art. 1+ #. proc. civ. 7ici p6r6tul 'i nici instana nu pot contesta opiunea reclamantului, cu conditia ca acesta sa fi sesizat una dintre instanele competente alternativ. ;. Co pe&ena &eri&orial$ e;clu'i,$

#azurile de competenta teritoriala exclusiva:

;.1.1.

cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instana n circumscripia creia se afl imobilele. #6nd imobilul este situat n circumscripiile mai multor instane cererea se va face la instana domiciliului sau re'edinei p6r6tului, dac acestea se afl n vreua din aceste circumscripii, iar n caz contrar, la oricare din instanele in circumscripiile crora se afl imobilul * ar&. 1/ C. proc. Ci,. textul are n vedere numai aciunile reale imobiliare, nu 'i aciunile personale imobiliare sau actiunile mixte (aciunea n revendicare, aciunea confesorie, actiunea ne%atorie, aciunea posesorie, aciunea n %rniuire, aciunea n rezoluiunea v6nzrii cerut de v6nztor, etc.2$ (entru actiunile personale imobiliare art. 1! pct. 1'i + #. proc. civ. stabile'te o competen alternativa iar pentru cererile personale imobiliare care nu se ncadreaz n aceste cate%orii se va aplica competenta de drept comun stabilit de art. , #. proc. #iv.

(otrivit art. +1 din -e%ea nr. 1/ 0+!!; privind competena de jurisdicie, recunoa'terea 'i executarea n Com6nia a <otr6rilor n materie civil 'i comercial pronunate n statele membre ale Gniunii 9uropene, soluionarea aciunilor reale imobiliare, nscute dintr*un raport de drept internaional privat in materie civil 'i comercial, este exclusiv de competena instanelor statului pe al crui teritoriu este situat imobilul.
;.1.+.

?n materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului * ar&. 13 C. proc. Ci,.:

cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare (anularea unui testament, cererea pentru punerea n posesie a le%atarului universal2$ cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le*ar avea unul impotriva altuia ( anularea certificatului de mo'tenitor,
reductiunea liberalitilor excesive, raportul donaiilor, ie'ire din indiviziune, petiia de ereditate etc.2$

cererile le%atarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreuneia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar (cererea pentru predarea unui le%at cu titlu particular, cererea privind c<eltuielile pentru nmorm6ntarea defunctului, etc2 textul are in vedere atat creditorii personali ai defunctului c6t 'i pe cei care au devenit creditori ai
succesiunii dup desc<iderea ei

;.1.;.

#ererile in materie de societate pana la sfarsitul lic<idarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal * ar&. 17 C. proc. Ci,.* textul are
n vedere liti%iile dintre asociai sau dintre societate 'i asociai (cererea de excludere a unui asociat, cererea pentru dizolvarea societii, pentru numirea lic<idatorilor, etc.2.

;.1.".

cererile n materia reor%anizrii judiciare 'i a falimentului sunt de competena exclusiv a tribunalului n circumscripia cruia se afl sediul principal al debitorului *
ar&. 15 C. proc. Ci,.

#ompetenta in cauze privitoare la persoane * din interpretarea dispoziiilor art. 11 #. proc. #iv. rezult c este o competena teritorial absolut, fiind aplicabile dispoziiile dreptului comun, respectiv art. , #. proc. civ. (cererea pentru anularea sau constatarea nulitii cstoriei, cererea pentru stabilirea filiaiei fa de mam, pentru contestarea recunoa'terii de maternitate sau de paternitate, t%ada de paternitate, cererea de rencredinare a minorului2. ?n anumite cazuri expres prevazute de le%e competenta teritoriala dero%a de la re%ula inscrisa in art. , #. proc. #iv. (de ex.: art. .! #.pr.civ. in materie de divort$ cererea de declarare a dispariiei sau morii unei persoane *art. ;., "! ,"+, "+ din Decretul nr ;+011,"$ contestaia mpotriva dispoziiei primarului prin care s*a admis, ori, dup caz, s*a respins o cerere de reconstituire sau ntocmire ulterioar a unui act de stare civil este de competena instanei n a crei circumscripie se afl sediul autoritii emitente *art. ," alin. + din -e%ea nr. 1110111. cu privire la actele de stare civil, etc.2.

#8(?3A-G- F 8#39-9 D9 (CA#9DGC8$ 39C&979-9 D9 (CA#9DGC8$ 7G-?38398 8#39-AC D9 (CA#9DGC8

1. 8ctele de procedura 1.1. Definiie 'i clasificri (rocesul civil este o succesiune de activitati desfasurate de catre fiecare dintre participantii la prces, in vedea realizarii functiei pe care le%ea le*o confera. 8ceste activitati se reflecta, in principal, in actele de procedura, a caror definite reflecta autorii actelor, perioada in care ele sunt efectuat si scopul lor.
?n doctrina1" se arata ca prin act de procedura de intele%e orice act (in sens de

operatiune juridica sau inscris2 efectuat pentru declansarea procesului si in cursul acestuia de catre instanta de judecata, parit si de ceilalti participanti la process, in le%atura cu activitatea procesuala a fiecarei cate%rorii de participanti. 8ctel de procedura sunt clasificate in raprt de maimulte criterii,dupa cum uremaza: o in raport de criterului peroanelor sau or%anelor care le efectueaza, se distin%e intre acte ale partilor, acte ale instantei de jdecata, acte ale auxiliarilor justitiei si acte ale altor participanti la process$ Page2 o in raport de continutul actelor de procedura, acestea pot fi acte care cuprind o manifestare de vointa si acte care constata o operatiune procedurala$
1"

&.3abarca, op.cit. p.+,,.

44

o in raport de natura lor (mai precis dupa cum sunt efectuate in fata instantei sau in cursul procedurlui, dar in afara instantei de judecata2, actele de procedura se divid in acte judiciare si acte extrajudiciare$ o in raport de forma pe care o imbraca, actele de procedura sunt impartite intre acte orale si acte scrise. 3rebuie precizat ca, pentru a permite conservarea actelor orale, in vedere exercitarii in bune conditii a controlului in caile de atac, fara exceptie, toate actele orale sunt consemnate, in timpul efectuarii lor sau dupa acest moment, in forma scrisa. (de exemplu, raspunsul oral la intero%atoriul luat persoanei fizice prezenta in sala se consemneaza de catre instanta si se atesta de catre parte$ tot astfel, sustinerile paritlor din sedinta publica sunt consemnate in inc<eierea de sedinta2. 1.+. #onditii %enerale de valabilitate ale actelor deprocedura
&area varietate a actelor de procedura si functia pe care le%ea o confera feicaruia

dintre acestea determina conitii specifice de valabilitate ale actelor de procedura. Distinct de acestea, doctrina1, a evidentiat ca tuturor actelor de procedura le sunt comune anumite conditii de valabilitate, dupa cum urmeaza: o forma scrisa a actelor de procedura* reprezinta prima conditie de valabilitate a acestora, impusa, asa cum s*a aratat pentru a se putea realize un control facil a desfasurarii procesului. @ata de recunoasterea cate%oriei actelor orale, urmeaza sa se nuanteze cerinta de valabilitate referitoare la forma scrisa, in sesnul ca le%ea recunoaste si posibilitatea efectuarii actului in forma orala, insa impune cerinta ca desopre acesta sa se relateze intr*un inscris constatator (de exemplu, inc<eierea prin care instanta ia act de renuntarea la judeecata poate avea la baza si o renuntare varbala, permisa de art +". #.proc civ2. o necesitatea includerii in cuprinsul actului de procedura a conditiilor necesare pentru a face dovada indepliniri le%ale a acestuia * a fost o cerinta pentru a determina participantii la proceul civil sa efectueze actul deprocedura astfel icat le%ala sa efecutare sa rezulte intrinsec, din curpinsul actului, pentru a nu fi necesara dovada in acest sens cu elemente extrinseci. 9xemplificativ, sub acest aspect, este cazul cuprinsului citatiei, re%lementat de art.// #.proc.civ. -ipsa unor elemente, prevazuta de le%e sub sanctiunea nulitatii exprese sau virtual, nupoate fi suplinita cu alte probe (martori, intero%atoriul partii care invoca aceste lisuri, prezumptii etc2 care sa demonstreze le%alitatea citatiei, astfel incat, in aceasta situatie, actul va fi lipsit de efecte. 9xista, insa, situatii pe care le%ea le apreciaza ca fiind ec<valente unor acte de procedura, astfle incat constatarea acestor imprejurari instituie o prezummptie le%ala a efectuarii actului sau a supliniri acestuia cu respective imprejurare. )ub acest aspect, doctrina vorbeste despre principiul ec<polentei, care impune ca un act de procedura sa poata fi inlocuit de un alt act, cu aceeasi valoare le%ala. #u privire la ec<ipolenta, uremaza sa se aiba in vedere si imprejurarea ca acesata este exclusive le%ala, neputand fi create de instanta sau convenita de catre parti.

1,

F& #iobaniu, op. cit. vol. 1, p. ",.$ &. 3abarca, op. cit. p.+,..

 (e de alta parte, fiind o excceptie de la re%ula ca actul sarelateze prin el insusi o le%ala indeplinire, trebuie precizat ca situatiile de ec<ipolenta sunt de stricta interpretare, neputansd fi extine la alte situatii, in lipsa unei dispozitii le%ale. )unt apreciate ca forme de ec<ipolenta: o prevederile art. /1 alin. + #.proc civ, care ec<ivaleaza le%ala citare a partii, adica instiintarea acesteia cu cel putin , zile inaintea termenului de judecata, cu prezentarea partii, in persoana sau pin mandatar$ o dispozitiile art. 1!+ alin. + #.proc civ, care ec<ivaleaza momentul comunicarii actului de procedura ca punct de placere al termenelor cu cererea pe care parte o face pentru ca actul sa fie comunicat partii adverse, instituindu*se prezumtia ca partea care a cerut comunicarea catre adversar are cunostinta de actul respectiv$ o prevederile art. +/" #.pric civ, care inlocuiesc comunicarea <otararii primei instante, ca moment la care incepe sa cur%a termenul de apel, cu data la care partea declara apel impoteriva <otararii, c<iar daca aceasta nu i*a fost cumunicata, sau cu data la care partii i*a fost comunicata somatia de excutare, insotita de o copie a titlului exeutoriu. +. 3ermenele de procedura +.1. Definitie si clasificare 3ermenul de procedura sau termenul procedural este inteles ca intervalul de timp in care este obli%atiorie efectuarea unui act de procedura sau, dimpotriva, inauntrul caruia este interzisa efectuarea unui act de procedura. Abli%atia de efecutare a unor acte de procedura intr*un anumit interval de timp sau, dimpotriva, obli%atia de a nu se efectua un act de procedura in intervalul de timp prescris revine tuturor participantilor la proces si are in vedere respectarea unor principii fundamentale ale procesului sau drepturi fundamentale ale partilor (spre exemplu, termenul de apel de 1, zile, prevazut de art. +1" #.proc civ, in care partea care a pierdut procesul are dreptul sa declare apel, este astfel determniiat incat sa asi%ure si exercitarea optima adreptului de aparare al partii, cat si incadrarea actelor deprocedura intr*o durata rezonabila a procesului, de natura sa asi%ure si%uranta raporturilor juridice, afectate prin nasterea liti%iului2. #lasificare termenlor are in vedere mai multe cirterii, dupa cum urmeaza: o in raport de caHracterul lor sau de natura obli%atiei impuse, termenele pot fi imperative (peremptorii2, care obli%e partea sa fectueze un act de procedura in intervalul de timp prescris, sau pro<iobilitve (dilatorii2 care, dimpotirva, interzic efectuarea unui act de procedura intr*iun interval de timp$ o in raport de autorul termenelor su de modul in care sunt stabilite, termenele sunt le%ale, judecatoresti sau conventionale$ Page2 o in rapoort de durata lor, termenele sunt stabilite pe ore, zile, luni si ani$

4(

o in raport de sanctiunea care intervine pentru nerespectarea termenelor procedurale, acestea sunt fie absolute, a caror depasire duce la lipsirea de efecte a actelor de procedura astfel efectuate si relative, a caror incalcare poate determina alte consecinte juridice decat nevalabilitatea actelor de procedura. +.+. #alculul termenlor de procedura si durata acestora 3ermenele se calculeaza diferit, dupa cum durata lor este pe ore, zile, saptamani luni sau ani. 3ermenele stabilite pe ore, incep sa cur%a la miezul nopii zilei urmatoare, conform art. 1!1 alin. + #.proc civ. 3ermenele stabilite pe zile sunt socotite, potrivit art. 1!1 alin.1 #.proc.civ., astfel incat nu intra in calcul ziua in care au inceput si nici ziua in care s*au implinit (ele mai sunt denumite termene E pe zile libere:2. 3ermenele stabilite pe saptamani, luni si ani se implinesc in ziua corespunzatoare a saptamanii, lunii sau anului in care au inceput sa cur%a.

?n masura in care luna in care teremnul uremaza sase implineasca este mai scurta, termnulse va implini in ultima zi a lunii respective, conform art. 1!1 alin. " #.proc civ. ?ndiferent de durata lor, termenele care se implinesc intr*o zi de sarbatoare le%ala sau cand serviciul este suspendat (in zilele nelucratoare2 e implinesc la sfarsitul preimei zile de lucru urmatoare, in conformitate cu art. 1!1 alin. final #.proc civ. De asemena, actul de procedura esrte condierat ca a fost efecutat in termen , c<iar daca a ajuns la instanta dupa implinerea temenului, cu conditia sa fi fost expediat prin posta inaunturl termenului(art. 1!" #.proc.civ2. Durata termenelor procedurale presupune calcularea punctului de plecare al acestora, a punctului de implinire si a continutului termenelor. (unctul de plecare al termenelor de proceurda, adica data la care acesta incepe sa cur%a, este, ca re%ula, data comunicarii actului de procedura, in conformitate cu art. 1!+ alin.1 #.proc.civ2. ?n alt situatii, le%ea prevede ca punctual de plecare incepe sa cur%a de la pronuntarea <otararii sau de la o data stabilita de catre instanta de judecata, (cand le%ea da in puterea instantei astfel de competente2. 9xista si situatii, denumite cazuri de ec<ipolenta, in care actul comunicarii este inlocuit cu un act ec<ivalent, caruia le%ea ii confera si functia similara comunicarii, cu este cazul cererii pe care o face partea de comunicare a actului de procedura catre partea adversa( art. 1!+ alin. + #.proc civ2, declarareea caii de atac a apelului inainte de comunicarea <otararii sau primirea somatiei deexecutare insotita de titlul executoriu inaintede comunicarea j<otararii (art. +/" #.proc.civ2. (unctul de implinire al termenelor procedurale reprezinta ora sau data la care intervalul de timp intervalul de timp impus pentru efectuarea actului sau, dimpotriva, in care este interzisa efectuarea acestuia, s*a epuizat, data la care se produce efectul

specific al termenlor procedurale. ?n consecinta, la data punctului de implinire, actul de procedura nu mai pote fiefectuat in mopd le%al, in caul termenelor imperative, pe cand incazul termenelor pro<ibitive, data punctual de impli1nire este data la care inceteaza interdictia de efectuare a actului de procedura. )ub aspectul continutului, re%ual in ceea ce priveste termenele procedurale, este aceea a caracterului continuu, nesusceptibil de intrerupere sau suspednare. -e%ea prevede insa o serie de exceptii incat termenele se intrerup ( ca in cazul termenului de apel, conform art. +/. #.proc civ2 sau .se suspedan ori se intrerup, ca in cazul perimarii( art. +"1*+,! #.proc.civ 2

/. Nuli&a&ea ac&elor !e proce!ura #.$. %efinitie si clasificare 7erespectarea conditiilor in care le%ea impune efectuarea actelor de procedura in vederea inceperii procesului civil sau in cursul acestuia, de catre toti participantii, este sanctionata in mod divers, fie prin anularea actelor astfel efectuate, fie prin respin%erea cererii ca inadmisibila, prescrisa sau prematura, fie prin aplicarea unor amenzi judiciare ori a unor sanctiuni disciplinare. Dintre toate aceste sanctiuni, nulitatea este nea mai ener%ica, intrucat duce la lipsirea de efecte a actului de procedura efectuat cu nerespectarea le%ii. De aceea, nulitatea este definite ca sanctiunea care intervine in cursul porcesului civil in cazul in care un act de procedura nu a fost efecutat cu respectarea le%ii, lipsindu*l in tot sau in parte de efectele pentru care le%ea il re%lementeaza. #lafisicarile nulitatilor au in vedere mai multe cirterii: o in functie de prevederea in text sau, dimpotriva, a lipsei unei mentiuni cu privire la intervenirea nulitatii, aceasta poate fi expresa! in cazul in care le%ea instituie sanctiunea c<iar in cuprinsul normei* ca de exemplu, dispzoitiile art. 1;; #.prc.civ, care prevede ca o cerere de c<emare in judecata care nu cuprinde numele, obiectul si semnatura este nula2, sau virtuala, in cazul in care conditiile in care le%ea impune efectuarea actului de procedura nu sunt insotite de sanctiunea nulitatii, insa aceasta poate interveni, daca efectuarea actului nu a respectat aceste condiii$ o dupa caracterul imperative sau dispozitiv al normelor care instituie conditile de valabilitate a actelorde procedura, nulitatile sunt absolute, care intervin pentru incalcarea normelor imperative si relative, care intervin pentru incalcarea normelor de procedura dispozitive$ o in functie de efectul pe care il produce sanctiunea nulitatii, aceasta poate fi totala, cand actul este lipsit in intre%ime de efecte, sau partiala, cand actul este invalidat doar in parte$ o dupa cum nulitatea deriva din nerespectarea cerintelor prevazute de le%e pentru efectuarea actului de procedura sau datorita dependentei actului de un

Page2

42

act anterior, care il conditioneaza, se distin%e intre nulitati proprii si nulitati derivate$ o dupa cum nulitatea priveste aspecte conditii interne sau externe ale actului de procedura, aceata este extrinseca, afectand actul pentru elemente care tin de competenta, neefectuarea unei proceduri prealabile etc2 ori intrinseci, care tin de neespectarea cerinteor prevazute de le%e pentru forma si continutul sau ( de exeplu nulitaea intrinseca a cerei de c<emare in judecata pentru lipsa numelui partii* art. 1;; #.proc civ2$ o dupa cum nulitatea opereaza cand se face dovada vatamarii produse sau, dimpotriva, cand nulitatea opereaza indifferent daca s*a propdus sau nu o astfelde consecinta, se distin%e intre nulitati conditionate si nulitati neconditionate. #.&. Cazurile de nulitate a actelor de procedura Dreptul comun in material nulitatii actelor de procedura in procesul civil il reprezinta art 1!,*1!/ #.proc civ, care re%lementeaza cazurile de nulitate, re%imul invocarii nulitatii, cat si efectele acesteia. #azurile principale de nulitate a actelor de procedura sunt prevazute in articolul 1!, #.proc civ, le%ea instituind, in alte parit ale #odului sau in norme speciale de procedura cuprinse in alte le%i si alte cazuri de nulitate. 8rt. 1!, alin. 1 #.proc civ prevede ca Eactele de procedura efectuate de un judecator cu incalcarea normelor de ccompetenta de ordine publica sau private vor fi declarate nule in conditiile prevazute de le%e:. 3extul institie un caz de nulitate necondiionata de producerea unei vatamari care intervine pentru incalcarea normelor de competenta %enerala si jurisdictionala a instanelor de judecata* si nu ale judecatorului, asa cum s*ar putea intele%e din analiza literala a textului* induiferent daca aceasta este re%lementata de norme imperative sau dispozitive. 8rt. 1!, alin + #.proc civ prevede nuitatea pentru actele de procedura care intervine in cazul in care acestea au fost indeplinite de un functionar necompetent sau cu inclacarea formelor de procedura. )pre deosebire de primul caz de nulitate re%lementat de art. 1!, alin 1 #.proc civ., textul instituie conditii care trebuiesc indeplnite pentru a opera nulitatea, fiind consacrate, astfel, doua cazuri de nulitate conditionata. 8stfel, o prima conditie pentru a interveni nulitatea pentru necompetenta functionarului sau pentru nerespectarea formelor de procedura o reprezinta producerea unei vatamari care sa afecteze partea, adica sa constea in afectarea unui drept procesual al partii prin indeplnirea actului de procedura de catre un functionar necompetent sau cu nerespectarea formelor prevazute de le%e. Dovada vatamarii revine partii care invoca nilitate, cu exceptia cazului in care nulitatea este prevazuta expres, in aceasta situatie vatamarea prezumandu*se ( art. 1!, alin. + teza finala #.proc.civ2.

 8 doua condtie prvazuta de le%e este aceea ca vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului de procedura efectuat cu nerespectarea formelor prevazute de le%e sau de catre un functionar necompetent. ?n consecinta, ori de cate ori este posibila luarea de masuri care sa acopere vatamarea produsa partii, acestea vor dispuse, iar actul de procedura nu va fi lipsit de efectele pentru care le%ea l*a prevazut. ?n afara de cazurile de nulitate comune, re%lementate de art. 1!, #.proc.civ, doctrina mai evidentiaza cazuri de nulitate care intervin fara a fi necesara dovada vatamarii, cum ar fi nulitatea care interivne pentru nerespectarea termenelor pro<ibitive sau pentru incalcarea normelor de or%anizare judecatoreasca, nulitatea care intervine pentru neplata taxelor judiciare de timbru, etc.

#.# Conditiile invocarii nulitatii si efectele acesteia ?n functie de caracterul imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura incalcate, nulitatea poate fi invocata diferit, prin intermediul acelorasi mijloace. 8stfel, nulitatea absoluta, pentru incalcarea unor norme de competenta %enerala sau a unor forme de procedura %uvernate de norme de ordine publica, poate fi invocata , in cursul procesului prin intermediul exceptiei nulitatii, de catre orice parte interesata si de catre instanta din oficiu. ?n cazul in care nulitatea nu a putut fi invocata in cursul procesului, ea poate fi invocata direct in apel sau in recurs, fie de catre partea interesata, fie de catre instanta din oficiul. ?n cauzul nulitatii pentru incalcarea normelor de competenta de ordine publica dupa materie sau teritoariala exclusiva, precum si in cazul in care formele de procedura sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii relative, invocarea acesteia se poate realiza prin intermediul exceptiei nulitatii, dupa cum urmeaza: @ pentru incalcarea normelor de competenta materiala si teritoriala exclusiva, exceptia poate fi invocata de catre orice parte interesata sau de catre instanta din oficiu odata cu intampinarea sau pana la prima zi de infatisare, dar nu mai tarziu de inc<iderea dezbaterilor$ in cazul in care nulitatea pentru incalcarea acestor re%uli nu a fost invocata in conditiile prevazute de le%e, ea nu mai poate fi invocata pe calea apelului sau recursului, afara de cazul in care partea nu a fost le%al citata, ori exceptia a fost invocata insa instanta a omis sa se pronunte asupra ei. pentru incalcarea normelor de competenta de ordine privata, precum si pentru incalcarea normelor de procedura dispozitive, exceptia nulitatii poate fi invocata numai de catre parat, in prima ipoteza, respectiv, numai de catre partea interesata, la prima zi de infatisare sau la termenul ulterior celui la care s*a produs incalcarea, in a doua ipoteza. 7einvocarea nulitatii in aceste conditii duce la decaderea partii din dreptul de a o invoca in fata instantei de apel sau recurs, cu exceptia cazului in care partea nu a fost le%al citata.

Page2

9fectul nulitatii constatata de instanta, fie prin intermediul exceptiei, fi in calea de atac, consta in lipsirea actului de procedura de functia sa procedurala. #u toate acestea, in cazul in care actul de procedura cuprinde o manifestare de vointa care are propria functia juridica, aceasta nu va fi

'8

afectata de lipsirea de efecte procedurale ale actului respectiv (de exemplu, cererea anulata pentru neplata taxelor judiciare de timbru va fi apreciata ca o marturisire extrajudiciara pentru recunoasterile efectuate de recamant in cuprinsul acesteia2. 3ot cu privire la efectele nulitatii, art. 1!. #.proc.civ. prevede in alin. 1 ca anularea unui act de procedura determina lipsirea de efecte si a celor subsecvente, care nu pot avea o existenta de sine statatoare, iar in alin. + este prevazut dreptul instantei de judecata de a indrepta nere%ularitatile procedurale, in masura in care aceasta este posibila pentru a preveni casarea <otararii pe care o va pronunta. 3ot in ceea ce priveste efectele nulitatii, art. 1!/ alin. " #.proc.civ. interzice partii care a provocat nere%ularitatea procedurala sa se prevaleze de aceasta pentru a obtine invalidarea actului, caz in care sanctiunea nu va interveni.

Gi%liogra8ie
1. Eiorel .i3ai Cio anu 5ratat teoretic #i practic de procedur civil$ vol.)$ 166( #i vol.))$ 166/$ %d. "aional Bucure#ti9 2. 0. Gi erstein$ E... Cio anu$ Drept procesual civil. 5ratat de e&ecutare silit$ %d. ?umina ?e&$ Bucure#ti$ 28811 3. 5. Briciu$ C. DolinsFi$ ). Dragne$ :... Daro!il$ %. =prina$ .. 0tancu$ .. 5, 4rc$ B. H4n$ coordonatori E... Cio anu$ D. Boroi$ .. 5, 4rc$ Drept procesual civil. Culegere de spee pentru seminarii #i e&amene$ %d. "aional$ Bucure#ti$ 28831 4. D. Boroi$ D. <descu$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??$ Bucure#ti$ 1664$ 166'$ 166(1 '. D. Boroi$ =. 0pineanu@.atei$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat$ %d. :??B%CI$ Bucure#ti$ 288'1 (. .. 5, 4rc$ Codul de procedur civil comentat #i adnotat cu legislaie$ jurispruden #i doctrin1 /. ). ?e#$ Codul de procedur civil. Comentariu pe articole$ %diia 3$ %ditura C.;. BecF$ Bucure#ti$ 288/ 2. Codul de procedur civil cu modi!icrile aduse prin =.>.D. nr.132J2888$ =.>.D. nr.268J2888$ =.>.D. nr.'6J2881 #i =.>.D. nr.'2J28831 6. ?egea nr.62J1662 pentru organizarea judectoreasc cu modi!icrile ulterioare1 18. ?egea nr.'(J1662 ?egea Curii 0upreme de Austiie$ cu modi!icrile ulterioare1 11. ?egea nr.4/J1662 privind organizarea #i !uncionarea Curii Constituionale$ ast!el cum a !ost modi!icat prin ?egea nr.132J166/

Te'&e !e au&oe,aluare

1. <eprezint condiii pentru e&ercitarea aciunii civile9 a+ e&istena unui drept$ interesul$ capacitatea procesual #i calitatea procesual1 + capacitatea procesual1 c+ interesul actual sau viitor. Rspuns corect: b) 2. %&cepiile procesuale de !ond9 a+ constituie verita ile aprri de !ond atunci c4nd tind la respingerea cererii de c3emare ,n judecat1 + au ,ntotdeauna un caracter peremptoriu1

c+ nu pun ,n discuie !ondul preteniei. Rspuns corect: c) 3. Perimarea este o e&cepie9 a+ peremptorie$ relativ$ de procedur1 + a solut$ de procedur$ peremptorie1 c+ relativ$ dilatorie$ de procedur. Rspuns corect: b) 4. <enunarea la dreptul su iectiv pretins9 a+ poate !i !cut ver al$ ,n #edina de judecat1 + nu poate avea loc ,n !aa instanei de recurs1 c+ nu poate avea loc dec4t cu acordul p4r4tului$ atunci c4nd s@a intrat ,n dez aterea !ondului. Rspuns corect: a) '. <ecursul este o cale de atac9 a+ e&traordinar$ de re!ormare$ suspensiv de e&ecutare1 + ordinar$ de retractare #i$ ,n principiu$ nedevolutiv1 c+ de re!ormare #i$ ,n principiu$ nesuspensiv de e&ecutare. Rspuns corect: c) (. <eprezentarea legal intervine9 a+ ,n cazul persoanelor cu capacitate de e&erciiu restr4ns #i al persoanelor puse su interdicie1 + ,n cazul persoanelor !izice lipsite de capacitate de e&erciiu *minorii su 14 ani #i cei pu#i su interdicie judectoreasc+1 c+ numai ,n cazul minorilor su 14 ani. Rspuns corect: b) /. :sistarea9 a+ este incompati il cu citarea personal a minorului ,n cursul procesului1 + intervine ,n cazul persoanelor cu capacitate de e&erciiu restr4ns1 c+ nu poate !i acordat de prinii sau tutorele minorului. Rspuns corect: b) 2. :ciunea ,n revendicare este o aciune9 a+ ,n realizare1 + ,n constatare1 c+ ,n constituire de drepturi. Rspuns corect: a) 6. Dre#ita compunere a instanei9 a+ nu poate !i invocat de instan$ din o!iciu1 + nu se poate invoca prin intermediul apelului sau al recursului1 c+ se poate invoca pe cale de e&cepie sau prin intermediul cilor de atac. Rspuns corect: c) Page2 18. )ncompati ilitatea9

'2

a+ desemneaz situaia ,n care un judector este oprit s ia parte la soluionarea unei cauze$ ,n situaiile e&pres prevzute de lege1 + se aplic at4t judectorilor$ c4t #i gre!ierilor1 c+ este un incident procedural care prive#te normele de competen a instanei. Rspuns corect: a)