Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat de Educaie Fizic i Sport Facultatea Paz, Protecie i Securitate Catedra

a Drept

La Disciplina Criminologie

TEMA: Apartenena rasial i clasic cu privire la criminalitate.


A elaborat: studentul anului II Rileanu Vitalie gr.208 Conductor tiinific:Mihail Brgu

Chiinu 2012

Referine bibliografice
1. Creang Constantin. Criminalitatea internaional i drepturile omului/ C. Creanga.- Chiinu 2002.- 176 p. 2. Ciobanu S. Criminalitatea organizat la nivel transnaional si unele forme de manifestare n R.M./ I.Ciobanu.- Chiinu. Museum,2001 3. Balan Oleg. Terorismul - crima internaional/ O. Balan.-Chiinu, 1998.p.141. 4. Constituia Republicii Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1 5. Codul Penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea din 24 martie 1961 (cu modificri i completri pn n 10 iunie 1998), Chiinu 1998.

Introducere
Actualitatea temei investigate: Perioada de tranziie i instaurarea unui stat de drept sunt nsoite de mari contradicii sociale, de "izbucnire" a multor fenomene negative, inclusiv i a celor care dezorganizeaz viaa social.Criminalitatea internaional constituie una dintre problemele cele mai serioase cu care s-a confruntat societatea i statul n situaia grea de criz, n perioada reformelor ce se petrec n ara noastr.Istoria demonstreaz c toate transformrile de baz din viaa social ntotdeauna sunt nsoite de creterea criminalitii, mai cu seam n formele ei cele mai periculoase. Criminalitatea ntotdeauna paraziteaz pe contul organismului slbit al societii.Situatiile criminologice atit in R.M. cit si peste hotare este o problema in care sunt cointeresati si implicati mai multi magnati mondiali cu fonduri enorme de bani. Deci, se simte o criminalitate globala. Aceasta este motivul, ca criminalitatea este exportata prin incoronarea hotilor in lege din alte regiuni ale lumii. Cel mai mare pericol al sec. XXI este crima organizata, care prezinta un pericol deosebit, deoarece ea impune sub amenintarea cu moartea pe oameni sa respecte omerta legea tacerii, ce inseamna refuzarea de a elabora cu statul.

Concluzie
n concluzie pot s spun c criminalitatea este o fenomen negativ rspndit n majoritatea rilor de pe glob astfel pentru combaterea ei trebuie s fim ct mai ncadrai n acest fenomen i s depunem ct mai mult struin. Justiia fr for este contestat, fora fr justiie este condamnat. Prin urmare, trebuie s punem la un loc justiia i fora, iar pentru aceasta - s facem ca ceea ce-i drept s fie i puternic, i ce-i puternic - s fie i drept." Aceste cuvinte unui renumit filosof i jurist remarc cum nu se poate de bine tendinele majore ale justiiei penale din ntreaga lume. Astfel, criminalitatea organizat internaional trebuie s se bucure de o atenie cel puin egal cu cea care se acord celorlalte fenomene sociale majore.

Cuprins

Capitolul 1. 1.1. Criminalitatea internaional de sorginte european

1.2. Criminalitatea n Republica Moldova Capitolul 2. 2.1.Criminalitatea n Italia. 2.2.Criminalitatea n SUA 2.3.Criminalitatea n Rusia 2.4.Criminalitatea Asiatic

1.1 a) Germania. n direct legtur cu infractorii germani sau independent de acetia au ac ionat i
grupri de infractori de origine asiatic , italian i est-european , care au comis peste 500.000 infrac iuni, provocnd pagube de peste 3 miliarde de mrci. Circa jumtate dintre participan i au fost narmai. Grupurile de infractori, compuse din japonezi, chinezi, malaezieni, rui, italieni apar innd Mafiei i Camorrei, sunt implicate n traficul de droguri, furt narmat, trafic d e moned , cri de credit i paapoarte, trafic de autovehicule furate i rpiri de persoane n scop de rscumprare. Referitor la grupurile de infractori ce provin din rile Europei de Est,care ac ioneaz pe teritoriul Germaniei, se dein date verificate cum c aceste grupri sunt formate n principal din rui i polonezi. Infractorii rui provin n special din rndurile vechilor imigrani, a soldailor i cadrelor militare din fosta Armat Roie,rma i nc n Germania Rs ritean , precum i a turitilor i noilor imigrani economici. Ei comit n principal infraciuni de fraud , fals, trafic de arme i autoturisme furate, tinuiri de bunuri furate i trafic de droguri. b) Frana. n aceast ar ac ioneaz grupuri ale crimei organizate italiene (Mafia,Camorra, Ndragheta) care, n general, se ocup cu traficul de droguri, contraband ,traficul de arme i muniii, traficul de autoturisme furate, escrocherii, furtul deobiecte de art , omorurile calificate, traficul de valut i c ri de credit false). c) Bulgaria Poliia bulgar de ine informaii privind existena unor grupuri infracionale de ceteni st ini, bine organizate i specializate n jocuri de noroc, prostituie, trafic de valut , droguri sau armament. n falsificarea de paapoarte sunt implic i, n special, 122 iganii autohtoni i cetenii srbi din Kossovo sau Macedonia. O parte din posesoriide paapoarte false ptrund i n Romnia prin punctele Vidin-Calafat sau Negotin-Porile de Fier. d) Ucraina .n Ucraina fenomenul mafiot este reprezentat de dou grupri importante: 1. Gruparea Cerepa , aprut n urm cu 5 ani la Kiev, condus de Igor Tkacenko,alias Cerep (craniu, east ), i este compus din circa 100 de persoane, tineri ntre 20 -25 ani, boxeri, sportivi, lupttori. 2. Mafia caucazian este organizat pe principii deosebit de dure, de fr ie nfamilie. La baza activit ilor ei se afl , ca i n Italia, legea omerta. i aceast parte a lumii interlope depune eforturi pentru deschiderea de firme comerciale,magazine de lux. Se crede c prin intermediul mafiei caucaziene se desf oar cea mai mare parte a traficului de droguri n Ucraina.

1.2.Criminalitatea n Moldova a crescut constant de la declararea independenei la 1991. n societate


au aprut grupri criminale organizate conduse de autoritti criminale "hoi n lege", care parial ncepnd cu anul 2001 au fost arestate i condamnate la perioade mari de detenie. Un aspect ngrijortor l reprezint creterea mare a criminalitii organizate care colaboreaz strns cu reele internaionale de criminali i care a dus la creterea traficului de fiine umane, contraband, trafic i prelevarea ilegal a organelor umane. n primele 8 luni ale anului 2010 nivelul criminalitii pe teritoriul Republicii
Moldova a crescut cretere cu 34,6 la sut, arat datele statistice.Potrivit unui comunicat de pres a Procuraturii Generale, situaia criminogen din Republica Moldova este o dinamic neuniform ce ine de primirea, nregis trarea

i evidena sesizrilor i altor informaii despre infraciuni, fenomen motenit i implementat adnc n contiina angajailor MAI de ctre fosta conducere. Pentru depirea acestei probleme, Procuratura General a preconizat pentru luna septembrie curent desfurarea edinelor comune cu participarea preedinilor raioanelor i comisarilor de poliie viznd conlucrarea cu organele de drept n prevenirea i combaterea criminalitii.Prima edin s - petrecut n mun. Bli, la 21septembrie curent. n cadrul edinei s-a fcut analiza cauzelor i condiiilor care au favorizat situaia criminogen n zona respectiv.Unii conductori ai organelor de for n cadrul edinei au invocat drept motiv de cretere a criminalitii faptul c, anterior, conducerea MAI nu le permitea punerea la eviden a crimelor nedescoperite sau n care fptuitorii nu erau cunoscui, politic promovat zi de zi, an de an de ctre fosta conducere MAI.Anterior se constata un procent de descoperire a infraciunilor de peste 99,9 %, ceia ce nseamn c 100 din cele 100 infraciuni comise n unitatea administrativ teritorial erau descoperite ori infractorul era identificat. De fapt aceasta era o manipulare a cifrelor pentru a crea o imagine bun, au declarat oamenii legii n cadrul edinei. De asemenea ei au comunicat c realitatea era cu totul alta i ascuns de populaie.Potrivit conceptului legal susinut de conducerea organelor de drept, la moment conductorii organelor de drept din teritoriu sunt orientai de a primi, nregistra i examina toate sesizrile i alte informaii despre infraciuni parvenite de la ceteni.Astfel, analiza efectuat relev c de fapt nregistrarea sau luarea la eviden a tuturor infraciunilor este un fenomen pozitiv n activitatea organelor de dr ept care evident atest o majorare statistic a numrului de infraciuni.Treptat aceast practic vicioas se nltur pentru ca populaia s cunoasc starea real, de fapt, obiectiv realizat la edina din mun.Bli.

2.1. Mafia este o organizaie criminal secret italian, fiind totodat una dintre cele mai periculoase i
complexe grupri de crim organizat din istoria recent. n anul 2007 s-a estimat c Mafia a devenit una dintre cele mai mari afaceri din Italia, avnd o cifr de afaceri de 120 miliarde de dolari pe an. n noiembrie 2008, mafia avea o cifr de afaceri de 130 de miliarde de euro i o reea de 180.000 de comerciani implicai Un centru considerat important al organizaiei este oraul Corleone din Sicilia.
.

Cammora
Instalat n provincia Campania, Cammora desemneaz societatea secret a rufctorilor napolitani. Compus dintr-o serie de organizaii locale, aflate adesea n opoziie, Cammora s-a consacrat mai ales traficului de droguri, n particular de cocain. Este alctuit din 236 de clanuri mafiote i are o cifr de afaceri de 30 de miliarde de euro anual.

Form de organizare
Cosa Nostra are la baz familia, denumit astfel dup teritoriul pe care l controleaz. Fiecare familie este condus de un Capofamiglia secondat de un asistent denumit Consiglieri i deCapidecina. Un capidecina controleaz activitatea unui grup restrns de oameni de onoare. Conducerea Mafiei, cunoscut sub numele de Onorata societate, este organizat sub forma unei piramide, asemntoare cu cea din marile com panii moderne: 1. Capo di Tutti Capi; 2. Capo di Capi Re (titlu care este acordat n semn de respect unui membru senior sau retras al Mafiei);

3. Capo Crimini (cunoscut drept Don sau Naul unei familii); 4. Capo Bastone (este cel de-al doilea rang dup Capo Crimini); 5. Consigliere (consilier, sftuitor); 6. Contabile; 7. Caporegime sau Capodecina (locotenent care conduce un grup de cel puin zece soldai sau Sgarrista); 8. Sgarrista sau Soldato (soldaii care duc la ndeplinire asasinatele comandate); 9. Picciotto (ntririle soldailor); 10. Giovane D'Onore (membru asociat al Mafiei, de obicei fr sa aib vreo origine italian).

Msuri de combatere a mafiei


Organizaii care lupt mpotriva mafiei: Organizaii internaionale: Interpol i Europol Organizaii naionale: n Germania: Bundeskriminalamt n Italia: DIA n SUA: FBI i DEA.

2.2

. n anii '30, pe fondul acutizarii crizei economice, delincventa si crima organizata au luat un avnt fara precedent n Statele Unite ale Americii. Rata criminalitatii a fost cea mai ridicata din ntreg secolul XX, chiar daca n multe state americane exista pedeapsa cu moartea. Poate parea paradoxal faptul ca tocmai n statele care aplicau aceasta sentinta, rata criminalitatii era cea mai ridicata: Connecticut - 2,4%, Indiana - 6,6%, Illinois - 9,6%, Arizona - 12,6%, New Mexico - 12,5%, pentru perioada 1931-1935, n timp ce n state care nu aplicau pedeapsa cu moartea, procentul era mai mic (Rhode Island - 1,8%, Wisconsin 2,4%, Minnesota - 3,1%, pentru aceeasi perioada).

"Prohibitia nu valoreaza nici un ban"

Mentinerea prohibitiei alcoolului, n primii ani ai deceniului al patrulea, a nsemnat si continuarea actiunilor ilegale de contrabanda, actiuni ce aduceau profituri imense celor care le practicau. Autoritatile au avut, n anii crizei economice, foarte multe probleme n aplicarea legilor prohibitive. Fortele de politie, putin numeroase, erau acum si prost platite, astfel nct traficantii si patronii de localuri clandestine ajungeau repede la ntelegere cu acestea. Prohibitia a sporit numarul celor corupti de traficanti, ajungndu-se la concluzia ca responsabilitatile civice si etice au atins cel mai scazut nivel din secolul XX. Chiar si presedintele Hoover recunostea ca legile i favorizeaza pe criminali n dauna cetatenilor cinstiti. Investigatiile facute de "Wickersham and Seaburg", n 1930, au aratat ca slabiciunile de ordin judiciar din SUA acordau infractorilor 99% sanse de a scapa nepedepsiti. De altfel, n rndul cetatenilor, prohibitia nu trezise deloc spiritul civic, dimpotriva, multi au contribuit la ncalcarea legilor prohibitive. Parerea americanilor despre interzicerea comercializarii si consumului de bauturi alcoolice a fost exprimata n

ziarele vremii, "New York World", neezitnd sa afirme ca "prohibitia nu valoreaza nici un ban". Contrabanda cu alcool s-a sfrsit n 1933, o data cu abolirea amendamentului referitor la prohibitie. nsa, chiar si dupa ce aceasta a luat sfrsit, oamenii se nvatasera att de mult cu bautul pe ascuns, nct se fereau n continuare, sa consume alcool n vazul lumii. Napolitanii si sicilienii - stapnii crimei organizate.Era normal n aceste conditii ca si crima organizata sa-si intensifice activitatea. Organizatiile mafiote, raspndite pe tot teritoriul american, se implica n lupta pentru suprematie economica, politica si sociala. Prohibitia si numeroasele conflicte de munca din anii 20 au dat posibilitatea bandelor mafiote de a-si largi sfera activitatilor. De multe ori mafiotii se asociau ntre ei pentru a lupta mpotriva unui dusman comun. Cele mai active erau organizatiile mafiote italiene, evreiesti, irlandeze si poloneze, care erau implicate n tot felul de operatiuni ilicite, mergnd de la prostitutie pna la sabotaj industrial.Prohibitia a constituit un adevarat filon de aur, pe care ntreaga lume interlopa l-a exploatat. Cel mai implicat gangster n contrabanda cu alcool a fost Alphonse (Al "Scarface") Capone, care a dominat viata interlopa din Chicago pna n 1931, cnd a fost arestat pentru evaziune fiscala. Desi se prezenta ca un simplu vnzator de mobila (pe cartile lui de vizita scria "Alphonse Capone - second hand furniture dealer, 2200 South Wabash Avenue"), veniturile lui "Scarface", provenite din contrabanda cu alcool, se cifrau la peste 60 de milioane de dolari. El se afla n conflict pentru controlul contrabandei cu celelalte "familii" din Chicago: O'Banion, Aiello si Genno. Mafiotii italieni erau cei mai periculosi si mai bine organizati. "Familiile" italiene aveau sectoare peste tot n tara, de la Chicago pna la New York si Los Angeles. ntre grupurile mafiote italiene apareau deseori conflicte, mai ales ntre napolitani, care faceau parte din "Cosa Nostra" si sicilienii din "Cammora". Ura dintre acestia era foarte veche si profunda, ea venind n Statele Unite o data cu primele grupuri de imigranti italieni. De altfel, toastul-tip al celor veniti din Neapole era: "Sanatate tuturor napolitanilor, moarte si distrugere tuturor sicilienilor".Teritoriul SUA - mpartit ntre familiile mafiote.nceputul anilor '30 a fost dominat n lumea interlopa italiana de "Razboiul Castellammarez", pornit de seful mafiot Giuseppe Masseria, care dorea eliminarea mafiotilor sicilieni veniti din Castellammare del Golfo, n frunte cu Salvatore Maranzano, Joseph (Joe "Bananas") Bonanno, Joseph Profaci, Stefano Magadino si Joseph Aiello. Conflictul s-a ntins pe durata anilor 1930 - 1931, n cursul ciocnirilor dintre cele doua tabere fiind ucise 60 de persoane. Acest "razboi" s-a sfrsit o data cu asasinarea lui Masseria de catre proprii sai oameni, Salvatore (Lucky Luciano) Lucania si Vito Genovese. Pentru scurt timp, Salvatore Maranzano a devenit seful indiscutabil al mafiei italiene din SUA.Familiile mafiote italiene aveau mpartit teritoriul american. New York-ul era dominat de cinci familii: Luciano, Gagliano, Profaci, Bonanno, Magnano. Familia Gambino derula operatiuni n Florida, Texas, Louisiana, New Mexico, Arizona, Colorado, California. n Texas si Florida actiona familia Colombo, n California - familia Genovese, n Georgia - familia Lucchese, n Arizona si New Mexico - familia Giancana, n Pennsylvania - familiile Bruno si Bufalino.n 1931, la scurt timp dupa ce a preluat puterea, Maranzano a fost ucis din ordinul lui Lucky Luciano. O data cu el au fost lichidati alti 40 de lideri mafioti, Luciano devenind numarul 1 al mafiei italiene.Foarte bine organizati erau gangsterii evrei. Louis (Lepke) Buchalter, Jacob (Gurrah) Shapiro, Jacob (Little Augie) Orgen, Mayer Lansky, Benjamin (Bugsy) Siegel erau printre cei mai temuti mafioti evrei din Statele Unite.Sfrsitul prohibitiei, n 1933, a perturbat oarecum activitatile organizatiilor mafiote, dar structurile acestora erau prea bine puse la punct ca sa nu supravietuiasca. n momentul cnd afacerile cu alcool au cazut, mafiotii s-au concentrat asupra altor activitati ilicite aducatoare de mari profituri: prostitutie, jocuri de noroc, sabotaj industrial, trafic de arme, santaj, extorcarea oamenilor de afaceri etc. Pentru a face mai bine fata noilor realitati aparute dupa 1933, Luciano a format n 1934 o alianta a bandelor mafiote din New York, alianta la care au luat parte toti marii sefi ai lumii interlope new-yorkeze: Frank Costello, Mayer Lansky, Buchalter, Shapiro, Joseph Doto si, binenteles, Luciano. Fiecare dintre ei avea un domeniu de activitate, dar cooperau toti pentru a controla orasul.Gangsterii aveau acoperire legala pentru operatiunile lor si oameni infiltrati la cele mai nalte niveluri care-i protejau. Politistii erau platiti sa nu-si faca datoria, iar atunci cnd ncercau sa o faca, erau depasiti de pregatirea mafiotilor. Pe valea rului Mississippi, spre exemplu, actiona o importanta retea mafiota cu centrul la St. Paul si Kansas City. Seful familiei din Kansas City, Frank Coppola, avea un imens cazier judiciar, dar nu a fost judecat niciodata "din lipsa de probe legale".Aceasta retea avea o adevarata armata de informatori, fortificatii si chiar doctori care sa-i ngrijeasca foarte repede pe cei raniti. Erau echipati cu arme automate si masini de mare putere, care le ofereau avantaj fata de politia locala.n Minneapolis, gangsterii evrei aveau legaturi la cele mai nalte compartimente administrative si juridice. Au fost acuzati de colaborare cu mafiotii: seful politiei, primarul, procurorul districtual si chiar un membru al Marelui Juriu.Prostitutia, jocurile de noroc, traficul de narcotice, sabotajul industrial erau cele mai importante surse de cstig ale mafiotilor. La 23 octombrie 1935, a fost ucis n incinta unui bar din Newark, din ordinul lui Luciano, unul dintre cei mai periculosi mafioti din New York, "Dutch" Schultz. Asasinatul a avut la baza dorinta lui Luciano de a acapara piata pariurilor ilegale din Harlem, piata controlata pna atunci de Schultz. Un mare cstig aveau mafiotii de pe urma extorcarii patronilor si muncitorilor. Sub presiunea lor, patronii erau obligati sa

angajeze mai multi muncitori dect era nevoie sau sa adopte metode de lucru care nu erau justificate n nici un fel de ratiuni economice sau de cele ale bunastarii muncitorilor.

2.3.

Mafia rusa numara 500.000 de oameni. Capii ei controleaza 70% din economia tarii, precum si industria de prostitutie din Macao si China, traficul ilegal de narcotice din Tadjikistan si Uzbekistan, spalarea de bani din Cipru, Israel, Belgia si Marea Britanie. Ei se ocupa, totodata, de furturi de masini, comertul cu materiale nucleare si pros titutia din Germania. In plus, potrivit pre sei occidentale, mafia rusa a patruns pu ternic in sport. Potrivit unor date con cor dante, crima organizata din Rusia este prezenta in peste 50 de tari ale lumii. In ceea ce priveste capitalul eva cuat din Rusia incepand cu 1991, unele surse indica 150 mld. $, altele numai 50 mld. $.

2.4. Unele din cele mai periculoase organizatii criminale la nivel global, triadele au reusit sa
acapareze toate societatile de tip asiatic din lume. Asemenea societati criminale se afla in prezent atat in tarile asiatice printre care China, Taiwan, Vitenam, Hong Kong, Malaysia, Singapore, cat si in state in care exista populatii masive de cetateni chinezi precum Statele Unite, Australia, Canada si Marea Britanie. Aceste societati se bazeaza pe activitati ilegale, criminale, desfasurand totodata activitati extrem de periculoase ce le fac sa rivalizeze altor grupuri criminalistice de pe glob. Sunt una din cele mai puternice organizatii criminale la nivel global, insumand un numar de 1.5 milioane de membri numai in China si un total de aproximativ 2.5 milioane de membri la nivel global.Triadele isi au originea in fortele rebele care s-au opus conducerii manciuriene din China in timpul dinastiei Qing. Grupul etnic Manchu era vazut ca unul inferior si strain care invada populatia preponderenta Han din timpul respectiv. Societatea Pamantului Si A Cerului organizata in 1760 avea ca scop aruncarea de la conducere a dinastiei Qing si aducerea la conducerea statului a dinastiei Han. Din cadrul acestei organizatii s-au rupt grupuri mai mici al caror tel s-a schimbat in timp, unul dintre acestea fiind Societatea Trei Armonii care a utilizat ca si emblema triunghiul. Se vehiculeaza ca organizatiile de acest fel au fost la origini parte a miscarii revolutionare cunoscute sub numele de Societatea Lotusului Alb.Odata cu anul 1949, in China a venit la putere partidul comunist si astfel legea a devenit mai stricta iar triadele au fost fortate sa isi mute centrul la Hong Kong. Desi era atunci colonie britanica, Hong Kong a fost impartit de catre cele noua triade principale in functie de dorintele lor. Fiecare avea propriile sedii, societati secrete si chiar si fatade publice, insa in 1956, in urma protestelor, guvernul a introdus reguli stricte iar activitatea organizatiilor criminale a incetinit intr-o oarecare masura. Cele noua organizatii din Hong Kong au fost: Rung, Wo Hop To, Tung, Wo Shing Wo, Chuen, Luen, Shing, 14k si Sun Yee On.Din punct de vedere al afacerilor, triadele au inceput cu falsificarea monedelor. Mai tarziu s-a recurs si la falsificarea de carti scumpe vandute mai apoi pe piata neagra. In prezent, aceste organizatii se preteaza la falsificarea ceasurilor, a aparatelor tehnologice, a produselor vestimentare si chiar si a produselor alimentare. Pe langa falsificari, organizatiile criminale chinezesti recurg si la santaj, spalare de bani, prostitutie si trafic.Orice organizatie criminala secreta are un ritual de initiere. Ca si yakuza din Japonia sau mafia italiana, si triadele au ritualurile lor de initiere a membrilor organizatiei. Se spune ca ceremonia initierii are loc la un altar dedicat lui Guan Yu pe care este adus un sacrificiu, de obicei un pui, porc sau capra. Dupa ce bea un amestec de sange cu vin, candidatul trece pe sub o arca formata din sabii in timp ce rosteste juramantul triadei. Hartia de pe care este rostit juramantul va fi arsa ca legamant al obligatiei noului membru de a- si duce la indeplinire juramintele.Si in alte state exista organizatii criminale de origine chineza, triadele din tari perecum Canada sau Statele Unite ale Americii se ocupa cel mai des cu transportul ilegal de persoane intre state.